EPM_Vea Porotetani_198511.pdf
- extracted text
-
#
•
LiTTXTil L 11 ri r 1 1111]
‘nF
lll XXX J
mai
PARAU FAAITE
Faitala
o
Hamoa
E
te
no
farerei
tere
pipi
orometua
pipi
aua
tahito
to
no
Suva.
no
i
na
suva
no
te
mau
i
te
e
Etaretia.
opaniraa la
ohipa no te
taupiti nui I985 i roto i te
mau pupu ui
âpi.
-
Titema,
e
te
tapura
i
mau
avaè
Henri Hiro.
HEVA
Hatitio Leon
Hatitio
Ua faaturahia te orometua TAU,
i
I. te 8
Titema
tupu ai
hlopoàraa-toru-avaè i te
te
no
tamarii
mau
tapati
te
o
i
roto
na
e
-
haapiiraa
ti
te
mau
pa-
roita atoà.
I
-
13
te
noera
Titema
no
te
oroà
tamarii
haapii
Fare-Haapiiraa Tua Rua
a
te
no
te
no
Pômare
mau
4 i
te
Tare
pure
no
Petera.
-
te
Mai
te
24
no
14
faaineineraa
pao-maa
nohoraa
tae
e
Titema,
o
e
i
te
atu
i
e
te
no
14-22,
te
faaineineraa
te
i
tupu ai
e
te
mau
te
terehia
tiàrau-
vahiné.
puhaparaa tama¬
rii e faaterehia e te Ui-Api
i
Afareaitu-Moorea,
na
to
Moorea, to Tahiti e to Tuhaa
hou
4.
faatere
e
i
22
Teinaore
matahiapo
Iteraera
no
Na
Emma Tetuanui
i teie
e
mau
haa-
Taravao
e
C.P.C.V.
-
Mai
14
te
Titema,
no
Moorea
terehia
Mai
noa
e
tae
e
atu
rururaa
i
Afareaitu
Antonio
16
te
i
atu
te
faa¬
e
Orometua.
i
te
Titema
no
e
tae
3
no
Tenuare,
hou
na
te
G.P.
mahora Ateivi,
faa¬
te
tama
rururaa
C.V.
Teanini
te
30
no
tae
atu
no
16
e
noa
i
Titema, rururaa tama
Rimatara,
faaterehia
Poareu Michel orometua.
rururaa.
no
-
Mai
te
-
-
Poehina
mau
tupu ai te
te mau rururaa i te
tamarii
faaterehia
noa
Mai
I
te
15
Titema
no
e
tae
o
Ralph
ai
mai
mai
tere aè nei
haapiiraa no
nià i te pipiria e te fenua
tapu na roto i te tauturu a
te
Apooraa Rahi
o
te mau
o
ia
no
Etaretia
-
1
te
mai,
te
i
hoê
no
teie nei
Ua
28
no
Titema,
tae
No
mai o ia i te ohipa
Evaneria. 0 ia te hoê
o
te mau poro-evaneria matamüa
i tonohia e
te Apooraaroto
pororaa
Rahi
i
no
te
Etaretia
te
a
hia
Uturoa
hopeà
i
1975 ra. I
matahiti 1977
te
te
ua
faatae
mai
o
ia
i
te
aniraa
e
o
ia
i
te
toroà
orome¬
mai
ia
na
rave
tua,
Ua
fiahnsan
fariihia
ei
tauturu
I
te
avaè
Eperera
1978
to
en
stock - GARANTI 1 AN
pihai iho ia Hunter
no
Tiroama
I
te
no
te
Atete
no
taua matahiti
ra
ihoa
hia
ia
e
ai
atu
o
ra
hoa
i
te
mau
amuiraa
Rairoa
"Tera
matou
ta
te
o
ta
na
E
iteahia
i
roto
Itoito
i
te
te
E aha
taaè
teie
te
tere
taeaera
tei
tavini
paumotu.
na
tera
e
tera
motu, na te manu reva
ra,
te reira ia, e ua na te
pahi hoi ra, te reira atoà
ia, e inaha tae roa aè nei i
te hopeà o to na puai i roaa
i
na
te
mai.
i
te
14
la
farii
ta
na
tu
i
Ua
no
te
tereraa
faarue
i
mai
o
Léon
te
manao
a
ia
vahiné,
tamarii,
to na
tae noa atu i te
no
roto
o
Atopa ra.
mai
mau
e
faaoromai
te
i
te
mau
motu
aroha
o
Etaretia
mau
mau
tuamo¬
te
faa-
Evane¬
ria.
suite page
ni 111
i
mau
hinaaro"
i
a
te
e
itoito
hioraa
te
atoà
Rairoa,
pororaa.
?
tono¬
Manihi
paumotu i
ra
i
e
o
ia
Mataiva,
i
na
haapao
rii
mai
tuamotu
ia
to
ei
Tikehau,
Takapoto.
amuiraa
Pour tout achat d’un moteur neuf, reprise de votre ancien
Johnson après expertise en nos ateliers
te
tuuraa-
na
_
no
orometua
fetii,
NOUVEAUTE : DEPARTEMENT OCCASION
aè
orometua
hia-atu i
ia
B.P. : 62 Papeete
ma
ani¬
taua
ra
tera
Après vente - 8000 Réf. : de pièces
Teiva
o
ra.
hia i
tDLfrmaptF^a
e
raa
reo
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
i. faatupuAtete
avaè
te
matahiti
no
motu
POUR LES PLAISANCIERS ET LES PROFESSIONNELS
DEMANDEZ A CEUX QUI SAVENT !!!
i
Yvette.
haapaariraa.
LA VRAIE GAMME
ia
o
i te 11 no
Me matahiti 1945, e ua faaipoipohia
ia
Atapo
Tuareni
matahiti
DE 2 A 300 CV - DE 1 Â 8 CYLINDRES
tauturu
fanauhia
Rimatara, Anapoto,
Tataio.
ao.
toroà
te
orometua.
-
poro-evaneria
Léon,
.
nià
na
11
I 11
lllllfllf Tl 1 L XTl
M^
^
)5ÿ laugi
PROGRAMME
9 Nov.
Dim.
Moniteur d'Ecole
17 Nov.
24 Déc.
Mar.
"Noël
(Puhaauia)
d'Arue
"La
vérité
li¬
Dim.
29 Déc.
23 Nov.
femmes
1 Déc.
7 Déc.
2èrae
Dim.
Sam.
21 Déc.
avec
VA ET FAIS DE MEME.,
ù
taata-tupu"? 0
PARAU FAAITE
a
I
reira
letu
te haapii-ture.
i te faatiàraa
HAVA
i
teie
parapore "Te hoê taata
lerutarema i te haereraa
leriko,
tel
hurihia
e
eia-haru
ua
fatata
haere
mai
e
Ua
te
taua vahi
no
i
taua
taata
i
haere
atu
tei
e
hamanl-ino-hia
na,
12 Janv.
Israël
18 Janv.
Sam.
nana
i
te
hoê
te
tei
ra
àti ra,
ite
aita
ia
tauturu
e
26 Janv. Aumônerie
Dim.
avec
de
vahi
i
haere
atu
taua
taata
turu
i
mûri
aè,
Tamaria
taua
taata
atu
e
àti
àti
o
tei
ra
e
e
1 et 3
p
p
2
2 et 11
p
SOCIETE D'AUJOURD'HUI
p
4
LE NUCLEAIRE ET NOUS
p
5
HAERE,MAI RA....
p
6 et 7
AU VENT DES CYCLONES....',
TE
REVITIT0...>.
TOMITE VAHINE. ./.,
p
p
8.
p
9
10 et 11
tau¬
ra.
E 1
dans
les hôpitaux et
prison (Taufa)
i
utuutu
e
na
ite
na,
ia hoi mai
raa
ra
;
haamaua-
te
la.
o
11 ■
p
12
i
VEA
ua
àti
taata
aufau i
e
p
haere
tuu
ua
taua
na
HOORAA FENUA.-.
hoê
te
ia na i
nià i ta na puaa e ua afai i
te fare tipaeraa ma te ani i
te tiai o te fare tipaeraa ia
na ;
FETIA AVE
TE
e
ua
ia
tauturu
rapaau ia
ra
haere mai
ua
hoê
te
taua
atoà
taata
l'u¬
pour
atoà mai
na
aita
d'hier
"Semaine de pri¬
ère"
haere
ua
àti-levi
4ème Avent "Veil¬
lée
reira".
na
HAERE OE E NA REIRA ATOA
to
ra
"Un
le personnel
Paofai"
oe
ia
tahua
3ème Avent "Pro¬
jet de vie
ia
ora oe
ta
roa
vai
atu
nité
15 Déc.
"ua tano
;
e
pohe.
d'aujourd'hui
(Ralph Teinaore)
temple, une paroisse-Tipaerüi
Dim.
ra
parau
i
et
Avent
SOMMAIRE
haapotoraa ia o te ture.
letu i taua haapii-
"0
no
Bilan et message
C.P.C.V
Sam.
te
o
,
Jeunesse"
la
piti
e
te
-
lér Avent "Année
de
tuhaa
na
parau,
fin(C.P.C.V)
Dim.
te
ture
4 Janv. Année de la jeu¬
nesse
suite et
Sam.
Pirae
-
0
(Président)
des
:
Ua parau
avec
la paroisse
bère" Ü.C.J.G
Sam.
85"
du dimanche
ra
ture
1- Te hereraa i te Atua
2- Te hereraa i te taata tupu
D’ÉMISSIONS
TÉLÉVISÉES
(9 nov85-26 janv 86)
Sam.
vai
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
j
Dtecteur de la publication
John Doom
Béthel"
"0
-
HAERE OE E NA REIRA
ATOA...
i
vai
too-
i
roto
o
taata-tupu
no
taata
na
tel
toru
te
riro
ei
taata
tei
hamani-ino-hia".
0
ia
haapii-ture
lètu
a
Ua
ra.
i
taua
pahono atu
ra
e
letu
ia
o
"0 tel aroha ia na".
oe
ulraa
te
:
"E haere
na
reira
atoà",
ia
parau
faaotiraa
ta
i
o
Administration
Commission évangélique d'in¬
formation
B.P. 113, Papeete -
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Rédacteur en chef
Henri Hiro
Composition
|
Atamu Floria.
!
teie nei parapore.
Photos
TAIORAA
Luka
:
10/25-37.
riro
atoà
parau
tatou
parau,
o
te
tahi ia
tei
ite
maitalhia
e
mai to na haamàtaraa e
tae
noa
màu,
e
te
no
paraa
ra
parau
ra
e
Ua
ei
hia
te
e
i te
riro
hoê
feia
no
te
mau
taata
maniino-hia ?
0 vai
to
ratou
huru
no
te
?
tiai
mea
ua
here
atoà
te
Atua
ia
raa
i
roto
i
te
mau
ia
ia
oraraa
evaneria
rave-ata.
te
roa
ture
i to tatou riroraa
here
na
ua
hopoia
mai
horoà-
i
te
to
mea
"E
oraraa:
;
i
aau
no
te
e
ma
faaiteraa i
te
e
e
te
Ua
mai
aroha.
vai
e
to
Atua
atoà,
ma
to
manao
here
hoi
te
here
tahi
te
i
nahea
i
te
ia:
"E
la
lehova
ma
to
varua
ra
roto
i
ia
27
atoà
to
oe
ia
0
tatou
taata
tei
tei
vai
reira
mure"?.
ora-
irava
te
o
teie
te
ratere
fare
tipae¬
ia
uiraa
mau
o
tià ia tatou ia ui.
-
i
na
mua
teie
roa
hamani-ino-hia
i
roto
àti
te
e
papu ai ia
nei
ao,
te
teie
Te
vai
ra
haere
mai
i
tatou
no
-
atoà
pihai
te
hope,
taata
tupu
iho na". Te
afai
ua
te
ia
ia
no
te
tuu
ia
na
aroha
e
te
tiai
roto
o
tipaeraa
i
ùtuafare
rahi
no
atoà
tatou
i
e
titauhia
ai
tei
0
.iho
nei
Etaretia
ei
e
i
tiai
mau
tipaeraa.
reira
ai
Te
I
Feit Roland, Koehig Robart,
i
Margueron Daràél, Teinaore Ralph.
;
i
•
Mise en pages et publicité
j
PROFORMA
Rue des Remparts
- B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
Impression
Imprimerie S.T R.
-Arue Km 4,600
Tél. ; 42.98.24,/
,|
[
-]
-
B.P. 600,
Tirage
7.000 exemplaires.
fare
teie
i
tei
ua
i
tatou
;
ua
e
tauturu,
rapaau ia tatou e
tatou i roto i to
i
taata
hoê
te
e
;
tatou e
hameini-ino -hia ia pepe
roto o ia i te àti.
Ua pahono letu na roto i te
aniraa i taua haapii-ture ra
mua
no
te
ha-
•
0 vai
O
tei
taata
;
noaà ai; té
tatou
te
ra
no
ia
te
taioraa
e
piiraa
no
vai
tumu
parau
tatou
Te
Vau
nei
teretetiano
e
'
teie
mea,
mau
taua
te
mahanaatoà
te
e
teretetiano
te
i
oraraa
i
parau,
te hoê haa¬
pii-ture tei haere ia letu ra
no te tamata ia na.
Te tuuraa
i mua ià letu i teie parau
hopea. Parau
pipiria, te fàaohi-
fifi
mea
te
i
teie
atu
teie
i te mea fifi. i te
maitairaa i te tahi pa¬
ite
rau
atu
vai
noa
ratou.
ere
0
ei
atoà,
piiraa
Teie
teie
-
i
te
« Veà porotetani » parait
chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la demande. ftix de vente au numéro :
40FCFP.
'
^
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien : 500
FCFP.
faarlrohia
no
te
fare
ra
anei
manaonao
hoi tatou i te reira.
-
Parau
vai
•
eita
mau,
i
ra
faîraa
nià
ia
tei
e
tatou
faaite
hamani-ino-hia
na
rapaauhia
ua
ra
e
ore
te
te
mau
e,
ua
tatou,
ora
i
ua
teie
nei.
-
Te
mau
to
mau
1
ra
ra
te
teihi
atu
e
tei
ia
ratou
ra
tatou
tonoraahia, tatou te
te mau tiatono,
orometua,
te
mau
tou
i
mau
rri11XI 1 I
vai
taata
taata
hopoia ta ra¬
Etaretia, te
teretetiano
atoà,
ua
roto
i
e
te
LllIIlf 11 ff ff f y
y
f
f
1
tonohia
taata
to
i
atu
noa
tahi
atu
mai
i
tei
eia-haru,
tiano
tae
vai
ra
te
ino
mau
mea
ta
na
haere
te
feia
haruhia
te
teie
pohe
tei
tatou
ra
meina
no
.
ia
i
E
mai
te
taata
Tamaria
ite
mai
ia
tatou
i
àti
e
-
vahi
tei
i
hia
ai
teie
nei
i
afai
reira
tei
;
teie
ia
i
te
tatou
i
te
ia
to
letu
nei
ao
e
rapaau-
tatou
ra
i
pupuraa mai
tei
hamani-
ino-hia.
E
-
i
rahi
roto
tei
i
pepe
tei
e
te
ohipa no te
ava, no te avaava taero,
tei
riro i roto i te puai no te
moni e no te mau ohipa tiàTe
ore.
tei
vai
faa,
oraraa
noa
atura
i
te
no
te
mau
oraraa
;
fau-
oraraa
poritita e te vai
;
o
teie te mau
farereihia
e
taata
mau
roto
totiare,
oraraa
fifi
te
ra
i
pepe
atoà
tuhaa
mea,
pepe
ia,
fatata i te
tei
horoàhia
mai
ia
ia
tatou
te horoàraa ia
no
té
tiàturiraa
I
mûri
te
no
nei
te
e
taata.
titauhia
na
aè
i
haru,
o
te
tahuà
levi
tei
ite
atu
àti
aita
ra
au
ra
i
taua
e,
nana-eia-
te
i
ra
te
àti-
taua
taata
taua
atu
e
i
e
e
puturaa
e
na
e
orahia
e
Te vai
-
i
raua
teie
e
ore
tapapa
E
ta
roa
ra
raua
e
te vai
,
te
no
haa-
ia raua ia
te tahi taata
paruru
ia
tei
viivii
i
ra,
te
atoà
tapea i
vai
te
ore
tauturu
paha
tahi putu-
ture
mau
i
Eita
te
aore
ore
raua
te
no
ra
faufaa
tei
tumu
mau
àti.
vai
ra.
paoraa
hio
Tamaria
hio
tahi
te
ra
la
"E
te
te
mataù
i
E
toto.
ra
i
te
nana
aore
roto
ia
eia-
.
lerutarema
hia
o
ia
i
na
eia-heiru,
te
ino
o
Te
mea
ani
nei
leriko,
mua
roa
oia hoi
na.
tei
i
haere
ta
te
ua
ite
te
nana
-
Mai
te
te
mea
haapaoraa
ia
raua
no
te
hamani-ino
ia
Aita
atoà
e
riro
mai
evaneria
taata
terete-
ai
piiraa
ia
e,
a
tatou
te
no
mai
moe
titauraa
te
roto
i
te
mea
i
2-
i
i
hoi
ia
na
i
roto
tatou
i
teie
to
iteraa
na
àti,
ia
no
o
ia
o
ia
ra
e
aratai
fatata
no
i
mai
Parau
i
ia
te
i
atu
;
e
i
teie
te
atoà
mau,
Atua,
e
ere
te
tià
eita
e
te
pohe
ia
taui
na
rave
ora, te ohipa ra ta
ua riro
atoà ia ei
i
i
ohipa rahi oia hoi : te tuuraa
i
to
na
puai taatoà ia
tei
taata
pohe ia pohe
vai
uiraa
e
fatata
tumu
e
àti
vau
e
tauturu
e
taua
nei
te
te
o
i
te
o
e
tià
ere
ia
ohipa
ra
fifi.
taata,
tahi
oraraa
hoi
na
te
evaneria
reira
e
to
e
te
o
e
aro
nei,
te
mea
ohie
ra
tatou
te
titauraa
i
nei
mau
i
nehenehe
ta tatou
te
i
i
no
no
titauhia ai tatou.
E
-
ere
ohipa
i
hioraa
te
teie
tei
atoà nei
no
ohie
mea
te
nei
e
i
te
ohiparaa
ao
e
no
te
i
te
hinaaro
taata
here
te
o
Atua i teie mahana.
Ua
-
tatou
te
faaauhia. E nahea
e e aha to
tatou puai
tatou,
no
i
mau
tei
i
roa atu.
na
piti.
letu i
parau
;
atoà",
te
"E haere
oe
oia
e
Atua
to
i
atu
eita
tupu nei i roto
haafifi
tei
te
Te
taata
mea
pohe i roto i te
i
teie
atu
vai
noa
ohipa
taata
teie
,
te
e
te
haere
rave
fenua
e
na
te
te
no
tatou
taua
taata
Ua pupu te taata Tamaria
na
teie
na
te
teie
ia na"?
i
e
te
no
"Eaha
e
te
e
parau
i
mea
no
ohipa
ua
roto
e
uihia
te
te
taata
uiraa
te
faaea
te
taata
Te
Te
na
ora.
i
haafatata
mea, te haama-
atu,
mai
vau
tauturu
e
Tamaria
farerei hia e
haafae
taata
au
faaea
e
taata
eita
e,
te
e,
e
mea
taata
ra
-
tatou
a
te
farereihia
e
ture
atu i
taata àti.
hoi
àti"?
mau
i
ia
pahono
reira,
te
ture
paruru
teie
nei
te
o
tei
ia
ore
puai
te
te
e
mai
putu-
te
here atu i to
taata-tupu mai ia oe iho na".
No reira ; eita e tià ia na
ia tapo i to na mata ia ohipa
ore
tei
taata
haere
i
-
-
ra
taata
puturaa
àti.
nao
ra
te
te
o
faaea ai
i
i
atu
raua
mau
ia
na
atu
mai
ia
mea
amui
ere
auraa
teie
ra
mea
ravai, no te mea, te pureraa
i pupuhia i te Atua aita to
aita raua i faariro
taata
te
mau
i te tahi
pureraa
tata
ora.
Mai
tatou ei
tatou.
noa
tei
tautururaa
-
haru
Teie
-
ai
riro
ua
teretetiano
atoà te huru.
mea
àti
i
te
' ua
ia nehenehe
ohipa
te
i
faatupu nei.
ao
ao
e,
aro
tei
roto
tatou
nei
ia
ia
e
e
nei
tei
ino.
te
Teie
-
iteraa
te
o
nana
e
te
e
oia hoi
te
no
tei
nei,
hamani-ino-hia
mau
e
taata
nunaa
tatou
te
nunaa
mau
mau
i
roto
tatou
te
o
atoà
i
tatou
no
hoi
e
haapiireira
na
haere
here
e
e
i
i
oe
to
taata
tupu.
1-
Te
tahua
uiraa
e.
te
i
uihia
àti-levi
e
"Eaha
te
te
Ta
-
tatou
fifi, te
ohipa rahi
nei
tatou
i
te
to
tatou
here
e
to
reira
no
tatou
hinaaro
to
o
tatou
ia
mai
o
vai
tei
e
na
tei
i
tono
ohipa
no
te
mai
ia
rai
tatou,
pohe
faaora
e
i
mai
ia
te
i
letu-Metia
here
ite
mai
tei
o
roto
ia
mai,
pou
to
fatata
haere
haamauruuru
Fatu
tei
no
te
e
rave
tatou
e
ia
tei
tatou
hoi, ia tatou i
teie
nei
ao
no
te
te
aroha
e
no
te
faaoraraa.
Orometua Teriitua.
l'isolement
de
l'individu,
lui-même, devenu
On édifie dec, bar¬
replié
sur
anonyme.
rières
de
autour
soi,
on
se
du monde. Cela est évi¬
dent,
paradoxalement,
dans
les grandes métropoles occi¬
dentales, où l'on est isolé
coupe
milieu de millions d'indi¬
au
vidus,
Toujours plus haut
que
le
cocotier
-
Nià aè ihoa i te Niu.
les
au
SOCIETE D’AUJOURD’HUI
peut extster plusieurs
types de projets de vie dans
les sociétés modernes, diffé¬
rents
par exemple selon
la
classe
se
sociale à
référé. Mais
comportent
se
des
retrouvent
laquelle
ces
aspects
dans
on
sociétés
les
qui
pro¬
jets de vie. Quatre de ces
aspects sont relevés ici, il
y en a probablement d'autres.
1 I
Un
le
premier aspect
concerne
à
lial
par
exemple,
comprend
belle maison dotée du confort
plus luxueux,
voi¬
ture de monsieur, petite voi¬
ture de madame,
gadgets les
plus récents, enfants gâtés,
bourés
grosse
d'argent de poche,
1 11 1 f 1
f
f I
n
ua-
l'étranger etc...
Il
s'agit d'un projet égo¬
centré sur le bi^-être
personnel, qui exclut le sou¬
ci de l'autre j projet ido¬
lâtre en tant que culte de
ïste,
idolâtre aussi en tant
que soumission à I'argent.
soi,
second
aspect
corres¬
au
exclut
concerne
les
contraintes,
la
morale
en
particulier.
Cette liberté là ne finit pas
où
commence celle de l'autre
et c'est la loi du plus
fort
qui va prévaloir. Cette soci¬
été
moderne
mation
ens),
qui
toutes
en
dite
de
(accumulation
lisation
Un
aspect
mythe du "faire ce
que je veux, quand je veux".
mythe du bonheur par l'ac¬
cumulation des biens, consom¬
mables ou pas. L'idéal fami¬
le
cances
les échanges entre
limités
Le troisième
pond
Il
II
où
personnes
sont
strict nécessaire.
se
veut
consom¬
de
bi¬
libérée de
contraintes
des
(libéra¬
moeurs)
n'est
fait qu'une JUNGLE.
L jL'TTi X11 £ 1 jLXTTnrxxn
jungte secrète forcé¬
I'anxiété^ quatrième as¬
Cette
ment
relevé ici. Anxiété du
riche de perdre ses richesses
anxiété du pauvre quant à sa.
pect
rapport
sent
de
Anxiété
survie.
sur
tous
par
menaces qui pè¬
vie :
la loi du
aux
la
plus fort conduit les peuples
à s'armer pour faire peur aux
autres,
par
exemple. C ' est
la dissuasion,
théorie de
la
qui induit la course aux 'ar¬
mements.
toute
i
ora
noa
roto
i
3)
Matai è.
e,
taù
hinaaro
ù
i
ra
rau
no
te
te
atoà
i
roto
to
i roto
oraraa
Totaiete
vai
te
no
teie
ra
te
i te
mahana,
tdaèraa
i
taata e
(feia ravai,
mau
pupu
faito
ratou
faanahoraa
mau
feia rii).
faanaho¬
raa
1) Te
nao
i mûri nei
4
e
faanahoraa
ra
tera
no
ma-
ia tae i te faito
e,
teitei
:
faâhiahia no te
oraraa, faarahi i te mau maitai, ia rahi te faufaa. A hio
i
tatou
te
e
nià
te
i
manao
te
no
ùtuafare i roto i te reira
faanahoraa ;
fare nehenehe,
te mau mea nehenehe e te faahiahia
i
roto
to
te
tane
te
mau
mea
e
àpi
te
i te
aita
i
te
atu
ai
te
ture
tei
tahi
te
tiàmaraa
atoà,
Ua
‘morare.
te
i
roto
i
to
te
ao.
aussi
des
mala¬
conscients
o
te
i
ta
oraraa,
ratou
e
raa
i
te
ni
Te mataù
no
te
te
i te
roto
ai
i
te
no
i
atu
e
peuvent
des
libération
Au,
qui
ora¬
L'atoll
de
de
même
pour
Fangataufa
Le
société
suivi
Soeùr
aux
fuites
reconditionner
sans
recherche d'une énergie
pollution paraît impossi¬
Rosalie
ble
à
a
renseignements
certains
veiller
devra
La
cessus
ans.
obtenir
mis
Il
en
dans
aura
y
les
pro¬
depuis 40
toujours plus
route
de déchets.
Il est prouvé que le courant
électrique provenant des cen¬
trales
nucléaires
n'est pas
-
atu
faaite-
manao
la
d'essais
discussion
supplémerîtaires
te haa-
tahi
te
Te
a
donné
la
de
cours
mea
no
provoquer
gaz
moins
cher que
l'habituel.
-
Y-a-t-il des
mesures
à pren¬
dre
pour nous protéger contre
cette
situation
inquiétante
te vai ra ta matou
;
mauhaa
i
te
e
reira
na
tahi
te
i te
pae
E
ratou.
ta
na
nehenehe
te taata ia haamou i te
i
tera
i
taata
raveà
roto
e
nei
teie
i
E nehenehe ia par au
e,
anahoraa
teie
e
naturels
-
haamataù-
mau
mauhaa
nunaa.
peuvent
provenir d'essais souterrains
répétés et certains séismes
tion
ture
mataùraa
séismes
possibles
et
1'emballage.
to
mau
Certains
grand danger actuel pour
d'aujourd'hui et
de demain est le stockage des
déchets atomiques car ils ris¬
quent de polluer la mer où ils
sont déversés ou les puits qui
les reçoivent. Chaque généra¬
puai
aè, te aratai nei ia ia hamaTe
,
Te mataù
vai nei i nià
e
raa.
pas
oraraa.
no
no
sur l'homme
alors
radioactivité artifi¬
cielle
même en petite quanti¬
té, atteint l'homme immédiate¬
ment ou à long terme.
la
o
nahea ratou
naturelle
la
que
te mataù
oraraa.
taatoà
n'agit
-
feia moni o te ere ratou
ratou faufaa,
te mataù
te feia veve no to ratou
o
radioactivité
sera
mataù
;
armes
plus tard.
oraraa
reira ei
te
qu'à la recher¬
1'éhergle.
che de
La
ser¬
fabrica¬
Moururoa qui est presque satu¬
ré
devient
dangereux et ce
te
ai
bien à la
souterrains.
Rosalie Bertell
Ma¬
mea.
tion des
-
d'uranium
minerais
aussi
oia hoi,
te
hamaniraa
i
na.
et
te
pitai
te manaonao
ia,
no
oraraa
faanahoraa ia
no
ao.
.MEOIDIS
te fa¬
tau
te pohe.
Matai è.
pao-noa-raa ia na, te faatiài te tahi mau patu faa¬
ia
centrales
Teie to¬
hinaaro
te
mai
peàpeà,
te maha
Iritihia i te
raa
taaèraa
i
riro
roaà
i
raa
te
i2) Te faanahoraa no te faataaèraa, faataaèraa ia na i
te tahi atu màu taata,
haa-
les
fifi, o te mea puai aè
upootià. No teie huru ora¬
mea
atura
ara.
jusqu'aux
dans
faarahi i te faufaa, hi¬
faatiàma i te mau patu
mau
faarevahia
mea
d'uranium,
naaro
tera
e
tahi,
te
tahi
te
e
atoà
ra¬
te
no
parauhia,
tae mài e
mau
tamarii,
ta
to
oia te upootià.
aè,
taiete
vahiné,
mea
ia
aita
tiàmaraa,
Les
par
rendre
te oraraa.
no
atomique; des
contamination afin de
des problè¬
mes et dangers de cette indus¬
trie tous ceux qui y ont une
responsabilité
:
les indus¬
triels, les militaires etc.
des
faahou
haapao
tano
e
reira
mau
e moni noa ta
i te mau taime faaeae-
haapiiraa
araa
i te pae mo-
mata
■iteraa
hinaaro,
i
ratou,
i te tahi mau
au
ceux
nucléaires
faaea mai i te vahi e haa-
pereoo,
e
ia ratou
roaa
tou
to
e
No
noa.
roaa
te
,
mataù
une
lieu une rencontre
qui travaillent
aura
tous
employés
i
première ur¬
meilleure
Par exemple,
en
dans l'industrie
ta
rave
tei
te
E hio mai tatou i na
information.
mineurs
i
de
de fournir
i te mea
Aita
donc
est
taime
ore
faahou ia
mea
i
rave au
i te
hinaaro".
i
nao
vai
te
"E
manao
i
Te
Il
gence
faanahoraa no nià i tq
Te
huru
Le
i
mau
1987
mea
terre.
te
o
-
vent
de
Tera
la
oe
e
rahiraa
long terme.
roa.
i te
sur
e
oe
capable de détruire
vie
e
te mau tuàtiraa e mea
taata;
iti
oire
oire
te
rare,
projet de vie dans la société
moderne est en définitive un
projet de mort.
mau
te
rarahi
rarahi
anaè iho
mau
mau
te
ora
s'est-
l'Homme
Ansi
rendu
il
i
roto
maohi
I
reo
Teriitua orometua.
e
LE NUCLEAIRE ET NOUS
Le
MEOIDIS
20
vendredi
septembre au
Foyer de Paofai a eu lieu une
rencontre
Bertell.
Soeur
avec
Une
Rosalie
dizaine
de
pays
y étalent représentés
(Fidji,
Vanuatu,
Nouvelle-Calédonie
entre autres).
lors d'une fission nu¬
cléaire,
elle
montre
que
l'énergie
produite
par
le
moyen
nucléaire est toujours
dangereuse pour 1'homme.
passe
se trouve dans les
provenant de tous
les déchets qui sont libérés
et
il
y
en
a
toujours
quelles que soient les précau¬
tions
prises. Ces radiations
attaquent
les
cellules
vi¬
Le
danger
radiations
Soeur
Rosalie
Bertell
fait
la congrégation des
partie
de
Soeurs
Grises
de Toronto
au
Sacré-Coeur
du
Canada.
Elle est
docteur
en
Mathématiques
et
spécialiste des études de sta¬
tistiques sur le cancer. Elle
a
été chargée d'une étude sur
la
leucémie
des
U.S:-A
trois
dans
sur
trois
une
états
période
de
ans.
-
elles provoquent des
des
malformations
les foetus, elles rédui¬
vantes ;
cancers,
chez
sent
l'immunité
maladies
plus
de
jevine.
contre
la
la
première
partie
de
longtemps.
Les
à
l'aide
de
vraiment
rencontre
et
diapositives. Soeur
explique ce qui se
et
Rosalie
conséquences
on
groupes
électro -
gènes
•YAMAHA
moteurs
hors
bord
tracteurs
KUBOTH
■^iIugIiNpImkv
4x4
diesel
huiles
casques
équipements
qu'on meurt
sols qui ont
On
ne
maîtriser
nombreuses
moto
sorte
été contaminés le restent
Dans
les
Distributeur exclusif;
connaît
encore
de
très
sait pas
1'énergie
son
mal
FAREUTE/TEL.42 97 88
les
emploi
à
I I i f X 1J
y^
^
^
Sy
^
H ^ 5JI y 15^ 12112f I5J
152»
155155 i!<l
HAERE MAI RA...
Electrolux
TEL.42 53 59
FERURIFiAA I TE RUTA:
15/11-32
I
MAANOATUTOOUTOUFAEARAA
mûri
tua
te
aè
i
te
teie
no
rururaa
matahiti
opuaraa
nià
Atua
te
a
Ua
te
11-32.
hia
matou
manao
i
te
no
Teie
parau
mairihia
tei
feruri
e
parau no
ite maitai"Te
i
aratai
i
te
riro
faahauraa
ELECTROLUX RA 1302
faahauraa
Piha pape toetoe ta uira
metua
e aorera mea gaz
taeaè.
i
te
Une
ruriraa
Parking devant le magasin
information
de
plus en
"lus
précise par tous les
moyens
possibles est néces¬
saire
i
i
ei
te
i
oraraa
te
no
te mea eita
i
oraraa
atu
;
rahi
ai
te
haere
i
rapae
fenua
e
tai
riro
te
te
e
Ati-Iuta
te
raa
no
te
ei
mau
rave-
e
tereraa
i taha-
pae
rahi
Metitera-
populations doivent se
liguer
contre
la pollution
nucléaire qui les concernent
ainsi que leurs descendances.
Les
-
un
Eglises
rôle
la
et
mieux-être
Elles
lutte
pour
Important
formation
un
dans
jouer
1 ' in¬
peuvent
l'homme.
de
exemple
organiser
des
journées
de
jeûne et de prière pour cela.
Le
-
peuvent
but
action
par
principal
la
est
de
notre
recherche
de
Te
Te tuhaa:
mau
puaa:
la
i
au
i
te
hoê
fenua
faa
te
ia
riro
na
mua
aè
peuples du monde'.
metua
tei
personnes
Soeur
comme
Bertell,
que
viennent
nous
problèmes
si
nous
des
fau¬
e
fetii,
tuhaa
i
e
te
matahiapo. Te tuhaa a te teina,
hoê noa ia i nià i te
toru, i nià noa ra i te mau
faufaa maraa: te mau animara,
te titona,
te hinu. Na tuhaa
e
piti i nià i taua mau mea
ra O
te matahiapo ia te fatu.
na
que
ture
tenetere
opu
reira
te
paix et d'un esprit paci¬
fique à établir pour tous les
important
faanahoraa
te
paretetina
matamua, te
e
est
taata
te
i
i
na
te
ai.
i
puaa,
no
o
ia
i
te
viivii".
Te
tae-
Ati-Iuta i
taua
hopea
ia
te
roa
e
E tapao ia no te
e
te amuiraa te
tuàtiraa,
amuiraa
te
fariiraa
te ere¬
Atua.
te
e
faahoi
te
e
fatuhia
eita
i
ia
faaauhia
tamahine
e
te
e
na
E
apa
te
tahi
atu
taata
faa-
na
auraa,
o
te
mÊina.
Te
te
hoê
ia
te
mea
o
nehenehe
ei
hau
i
te
mea
i
No
te
mau
roa
ta
iti
taata
ta
i
na
aha
horaa
te
ra
no
i
te
tamaa,
i
no
tiàma
te
e
titi.
teie
hopeà
au
no
i
te
mau
parau
no
te
ra
mea tei
Teie ra, na
te
e
ana.
e
e
metua’ i
teie
o
parau
ta
tamaiti
na
i
tuàtiraa
e
te tuàtiraa no
,
ma¬
ta
to
tamaiti
na
Te tatarahaparaa no te
hopeà te titau atoà
ra
ia ia tatarahapa te mata¬
hiapo. Noa atu ia , e aita
tatou i ite i te mau mea i
tupu i mûri aè i te oroà tamaaraa
e tapea mai
tatou i te
tamaiti
letu
iho
mea
ta
no
teie
parau
ei
ioà
no
hoi
:
e
i
horoà
faatia
oia
ta na i
teie
mai
parapore
"Te
parapore
na
tamarii
te
no
tamaroa
toopiti".
E aha te
-
i
te
parapore
:
Te
hinaaro
te
nei
faatupu i te maereraa e
faahaereraa i
te
parapore
mua.
te
tamaa,
Te
parau
faana¬
tei
nià
teie parapore
hoê
Te
ia
aamu
faatià
tei
(i ô nei o letu teie e faatià
ra) ma te faaô atoà mai te
feia
mai
ra.
I
mua
faahoi
nei
te
pa¬
faaroo
e
ia ratou
te
rapore i to ratou
te faaite atoà ra
ê
e
te
hopeà.
o
faahiahia
taata
haere
te
taio
e
maitaihia
riro te manao o
tahiapo hoê a ia faufaa e
-
mau-
àpi te tatuhaaraa.
ioà
itea mai.
taio
e
tatuhaaraa
huru
te
Te
no
moe
te horoàraahia
tàoà
te
e
ua
manao
raua
ia
teina,
poheraa o te
tuhaa
to
a
to
te
ratou.
hoê
faito, hoê a
tiàraa. Te ahu pû te ahu no
te oroà,
te faaite maitai ra
ia e, teie te manihini hanahana. Te tamauraà i te tapeà,
e
na.
hoê
e
te
e
parapore
titirama i
ua
e
nià
metua
mea
Il
parau
noa
mau
parau
houraahia i nià i te tiàraa:
Te
la
éinaè
ore
teie
"la
faarueraahia
raa
Les
la
i
te
o
atu
no
moe
itea mai.
8-10 Te
Irava :
te
hoê
te
ra
i
mamoe
ratou
taàtihia
ua
animara
tumu ta
1-7 Te parapore
to
Tatararaa i teie parau:
-
Irava:
paari
faainohia te
;
tiai
mea
parapore
tahi atu
ra,
i
mau
hoê
te
ereraa
.
atu
mau
aita
ohipa
ora
teie
ta te pêne 15
ia e faatia ra, oia hoi : "o
tei moe e ua itea mai".
faaite mai
ora-
te
e
taata Hereni
ohipa hoo taoà
tiairaa i te
faito
pae faufaa.
manao
Te
riro
no
a
hio
e
faaotihia
i
te
hoê
mai
parau
ratou
i
te
ai
no
te
nea.
tei
roa
o
tamaiti
taata
fe-
amuiraa
mau
te
miti
te
no
Atiluta
no
roto
te
ravai te
Paretetina
mau
ohipa rarahi i te
i
tumu
tei
tahi
tatou
te
No
e
fenua
te
aita
rapae
i
;
Teie
atoà
ia i
tei
ù
puohu
ùtuafare,
raa
ai,
te
i
faufaa
mea
4 mi-
to
i
ruta
e
haere
e
e,
O
areà
ua
e
roto
manaonaoraa
Paretetina,
oni
ù
uiraa
aha
nua
ù
te
mau
fe¬
ia
ia
tamata
faeihohonu
te
EIS.
SERVICE APRES VENTE EFFICACE
SOtAM CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
E
te
te
nià
roto
te
i
e
i
roto
mirioni
ora
afa
te
i
taata
i
i
e
i
te
te
ê
atu
Ati-Iuta tei
ra
o
tahi
hau
mau
letu,
no
na
eà
te
tau
mau
hoê
e
te
ohipa
i roto
roto i
ereraa
i te ora (oia hoi
ereraa i
te tuàtiraa) e te
te
I
e
parau no te maitairaa
i te ora e te pohe i
te
fe¬
te
i
teie
te
mai
irava
para-
i haere i
pore no te tamaiti
te
fenua roa".
Ua
mau
ta¬
Ruta 15/
te
i
rapae
mau
i
ora:
tou
i
ai à:
orome-
i
tumu parau:
Te
-
haereraa
nua
AITAH0EFIHN07ATATQUMAU
•
Te
i
to
ratou
o
te
ratou,
o
tei
iho huru e
ia
ratou
i
tahi pae
tei taa
tei haamaere ia
faarahuta
o
te
_
remercions,
informer de
importants
ces
pour
1'avenir du monde.
,
Aloh
N.D..R.
En
octobre
1985 le
prix Nobel pour la paix a été
attribué à une équipe inter¬
nationale
de
médecins
qui
luttent
les
contre
nucléaires
et
d'une guerre
armes
la
possibilité
nucléaire.
ICHM LOT
-AMEUBLEMENT-
DES MEUBLES POUR TOUTE LA MAISON
Fare Ute.Tél: 2 82 63
I
1
f
11
f
f
f
H H im M1^ la y
f
f
I
f
f
f I 11 1']
rxrnnrTTTTTTmrrm
ijjjllji 15^
itjiiy
15^
INI lîji ly
nehenehe
atoà
ia ratou i
ra
to
tiàhia ai,
faatiàma
e
ratou mau manao
faahapa.
Te
-
te
faatià
parau
o
te
tahi
taata
e
to
ratou
itehia
i
i
roto
i
ra
reira
i
faahapa
te
a
huru
te
noa
o
te
te
tumu
i
roto
ta
na
hi
parau
No
te riro nei oia ei
no te here horoà
Atua.
i
Ua
ite
no
to
te
fâ
te
huru
e
letu
te
no
Atua,
ta¬
rahi.
Aita
letu
to
huru
i
i
na
te
huru
i
tiàturi
noa
i
meinao
mai tera to
e,
i
nià
no
te
lûua
hoi
huru
ture
hiapo ,te
tuu nei
i
huru taaè
te
Te
-
vai
Te
o
farerei
te
tei
te
Faufaa Tahito
parapore
ta
i
te
mau
mea
Atua.
i
roto
i
e
i
i
ani
noa
te
tahi
i
teie
i
ta
na
tatararaa
vai iho
faa-
Aita
aè
te
parau
te
tuàtiraa
fata-
teina
i
to
e
rahi
o
noa
ra
metua.
faaite
te
te
ao
Eita
e
metua
anaè
te
nehenehe
ua
ia aroha i
feia i mataù ia
here
e
te
te
Atua
te
pupu
mai
no
raa
i
feia
Aita
te
metua
veà
ia
ua
hapa
to na amui-
roto i
na
amuraa
reira
maa
tuu
nei
te
rau
no
te
reira
feia hara,
te
a
aroha
parapore i te pa¬
oroà tamaaraa i
i
ratou
titauhia
ai
Na
i
te
te
huru
roto
faataui
i
pharitea
te
no
mai
hia
e,
tei
ohipa
to
tahi
mea
o
no
ia
rave
i
e
te
Atua
e
ai
ia
ratou
huru
na
enemi.
mau
Na
-
ite
na
te
ta
mea
here
i
i
na
e
letu
i
roto
i
te
horoà
letu
Atua
I
to
na
cunuiraa
e
te
tamaaraa
atoà,
te
oroà
tamaaraa
i
ra
te
ra
letu,
e
iho
te
horoà atu
te
mai
te
te
ta
na
te
nià
e
teie
ia
i
nei
letu
ite
i
Te
ia
oroà
hoi
i
faa^
roto
ei
i
to
ratou
na
oaoaraa
no
tahi
mau
aita
e
tei
te
aita
du
livre:
le
Te
fils
matara
to
na
raa
1
mau
ra¬
te
e
ite
i
f
no
te
na
na
ta
haapapu
i
i
mua
teina
taata
roa,
reira
i
te
te
no
te
ia
na
to
ohipa
Atua
ora
ia i
faataa-
tahi
taata,
i
opuaraa
o
te
na
tuhaa
ere
moe
puohu nei
taatoà
atoà.
e
noa
Te
ia
e
a
ta
ra
na
tuàtiraa
i
te
tahi
ora
i
riro
na
matahiapo
hoê
e
a
faatea
to
reva
faataa
tahi
ia
te
aita
te
no
te
mau
tei
atoà
Atua,
hia
te
eita ia
e ahi¬
opuaraa
atoàhia
te
te
te
faaea
Etaretia e
faufaa,» te oraraa faaroo
oraraa
totiare). Mai te
raa
e
i
atoà
;
tamau
tei
te
i
parauhia,
te
taata
no
o
roto
te ;
no
no
na.
ia
anaè
i
teie
i
teie
ai
o
ia
1
manao
e
vai
manaonao
ore
tiàma¬
faaite
ra
i
1
roto
té metua.
faaineine
ratou.
-
manao
feruri
mai
na
ra
reva
titau ia
e
moe
tei
tupu.
tei
ua
e
atoà
tei
parapore aita letu i faarahi
i te tahi i roto ia raua. No
to
E
ere
tahi
fifi
:
roto
perdu.
Disponible à la librairie de l'Eglise.
f
i
taata
matahiapo
teina e
iritihia
i
ia
opuaraa
te
o
oraraa
tei
te
atu
ê
ite
huru
teina
te
roa
tei
hoê
e
tei
te
o
e
mau
i ô maitai
mea
ia
parau
eita
te
Te
hinaaro
Ahiri
oraraa
te matahiapo i mûri aè i te
tauà-raa-parau i roto ia na
tamarii
atoàhia ia
te
tumu
te oroà tei
na
metua,
no
faalneine.
e,
i
âpi
oraraa
tiàmaraa
te
tamaiti
teie
Eita
e
i
metua.
letu
tuàti anei
i
maitairaa
no
te
mau
matahiapo
i
X111 rx X1J
i
i
te
noa
teie parapore i
faatitiaifaroraa i te
roto
tamarii,
te
Illustration
-
te
huru
i
e
to
na
ora
feia
oaoa
tauiraa
ore
parau
â
here
1
na
e
i
to
i
ra
tei
te
Hoê
na
te
na
na
na
e
to
te
te
hinaaro
teie
to
te
i
roto
to
farii
ta
manao
parapore
i
atoà
ra.
taime
matahiapo
raua
parapore te titau ra
fâ hoê.
Te hinaaro
tou
faa-
no
raua
te
raua
ra
hohonu
tei
te
i
e
te
taata
ra,
feia
e
te
te
i
te
huru
faaâpi nei oia i te
Teie
huru no
ia i
i
e
te
ra
nei
teina
te
i
te
i
roto
titau
te
raua
to
ia
atu
faaoraraa.
na
Te
here,
amui
te
I
i
faaiteraa
te
ta
farerei
ta
te
fare
roto
e,
i
no
te
i
tamaiti
na
o
-
ri
Te
mai
ia
ra
Atua
e,
te
no
no
ta
nià
i
te
o
na
mai
no
ra¬
to
to
noa
i
te
i
no
faaea
Atua
i
mua
manao
te
o
tahi parau rahi maere tei
faahuru ê e tei faatiàma i te
haamaramarama
tamarii:
te
o
fâ
huru.
faaroo mai
feia
metua
hinaaro
e
i
te
rahi
te
ratou
e
noa
iho
te faaitehia nei mai
anei
faaite
mea
I
ta
parapore
te
te
roo
i
iriti nei letu i
ta na mau
faatià
te
o
letu
to
parau
te
e
tei
parapore
:
iiara
pupu
i
i
noa
tuutuu-ore.
parapore
i
roto
ra
haapapu mai ia tatou
no
No
no
i
atu
letu maori
roto
haamauraa
huru
te
na,
e
no
faatiàraa
Ua
tae roa mai i
reira, te hau
nei te parapore i te mea tei
manaohia
e,
mai
te
reira
ihoa, te iriti nei oia i te
mau
raveà âpi e te faahaere
ra te ohipa i mua.
Te
o
imi
na
hara.
No
teina
e
mau
aroha
i
to
atoà.
te
(irava 18-19).
na
tei
letu i
mau
ora
te
faahapa
tahi
te
te
no
te
nei
te
i
oioi
taata
i
noa
ia
te
enemi
nei.
atu
te
parapore
mai te
tei tauturu atu
teie
tuàti
ua
i
o
patoi
tei ite noahia
ra
ta
ora
ite
farii
e
ia e aita atoà e
ra
ia na, ua haere
i
maitai
te
feia
na
te
ra
te
no
te
nià
te
riro
i
i
e
i
mua
i
afaro-ore.
faatiàraa e
i ta na mau
ta na mau parau i
na
manao
tià
ta
raveà
e
parururaa
i
ra
Atua
te
te
i
te
pinepine-
manao
ta
feia tei
manao e,
mai te reira te here
o
te Atua, aita atu ia e mea
nei ia te
parapore ei tauturu ia ratou.
No letu,
aita te parapore i
riro
manao
ra
te
roaa
mau
riro
te
te
maitai
teie ra,
reira
e
au
aroha
taua
to
o
Te
o
hara,
ei
tamataraa
i
te
faaroo mai
e
te
manihini.
-
ra".
na
te
tamarii
na
i
te
te
e
ture
no
lehova
ta
para¬
te
no
feia
i
maere
pharitea
mau
te
pahono
te
letu
i
mau
Te
i
i
Te
i
faaoraraa
ia
0 ratou
tei manao e,
patoi letu i te hinaaro o
faanahoraa
mau
te
maitai
atu
âpi.
te
faatià
tae
e
aratai
faeihapa
pore‘"Mai te aroha o te metua
i
atu
noa
atu
tama¬
e
te
32 ).
e
te
mau
•amuiraa
no
tahi
na
ia
hoi
orometua
mau
here mai te mea e,
eita e haapaohia te tiàmaraa
o
te taata i te mea e, o o ia
te
ta
hinaaro
parapore
no
faufaa
rotopu
na
oia
( irava 24
ora,
ta
na
i
na
atoà
raua
teie
te
tupu
to
nei
no
tumu
Atua
parapore
tamaiti
ia
na
ia haere na ma te tapeaore
ia na (irava 12). Ua riro
ua-
tiàmaraa ei
i
opuaraa
roa
roto
te
letu
ta
ia
te
hepohia
aniraa,
no
i
ore
tatou
mau
e
tei
ta
tahi
te
taata
metua
hu¬
no
rii
te
i
te.ora-
no
parapore te hinaaro here
te' tiàmaraa
Atua
na
na
nei
te
a
i
te
ra
-
ora
tatou
mata-
te
no
i
e
teie
ta
e
ùtuafare, te ohipa
Etaretia.
i
ru.
manao
i te
Atua
te
no
i
huru
na
faaite nei mai te
e
faatano
parapore
mau
rahi
pharitea.te
mau
orometua
te
o
oraraa.
te
mau
i
te
pupu
te
te
i
mua
i
ra
atu mau
i
roto
taata
mau
mai
parau
1
parapore
tahi
faahaamEinao
te
O
te
ra
te
o
parau
i
te
metua
e
na
te puohu nei ra o ia
oraraa
taatoà
(oraraa
Le fils
perdu
Ll'Jt XXXlllIlfTîf fl I"]
mea
tahi
taatoà
hoi,
taata
te
taata
tei
te
te
mau
oraraa
no
te
noa,
te
te taatoàraa
tei haàti i
itea
te
no
i
ra
oia
te
horoà
nei
mau
no
hoê
taata
te
no
amui
ora
ia
na
i
no
te
faa-
e
te
No
reira
Atua
te
i
roto
hi
ê,
hoê
faaroo
aratai
te
ia
ia
tuàtiraa
te
te
tahi
nei
o
nei
metua)
tuuhia
mai
te
te
ta
Te
mai
no
te
ei
ra-
ora
ahiri
aita
te
veà
no
i
na
roto
i
Aita
raa
e
i
te
e
te
no
tamaiti
na.
metua
hopeà aita ia
te
tahi
hio
mau
mea
tei
mau
i
haapapuraa no te
ohipa ta na i rave. I roto i
na
huru e piti te iriti nei
i
metua
i
amuri
i
mua
ta
tahi
te
no
te
Evaneria
no
Te
letu-Metia
e
parau
taata
to
na
no
mai te
mea
na
oaoa
ùtuafare
(oia
ta-
na
uputa
atu.
e
na
ia
oraraa
e,
hoi
i
amuri
to
to
te pohe o tei mai-
opuaraa
no
i
.
taata
ia
i
to
na
ora
f aaoraraa
no
to
te
te
horoà
nei
au
anaè
tei
pupu
na
nei
i
e
ta
te
ei
te
her4
ta
ia
Atua tei parau
tataitahi e,
te
oia hoi
te
tauihia
te . ora e no te
Te hoê Atua aroha
ua
tae
roa
tamaiti
na
oe,
i
ia
o
o
ia
e
ao
faaroo to
ao.
te
no
te hio nei
rahi
metua
te mea ra te
ua
na,
tupu
te
te
no
tihia
f aaoraraa.
;
o te matatei ani atu i te
faaiteraa
opuaraa no
noa
haamaramarama-
ia
Etaretia
faa-
teina
te
hiapo anaè
to
no
nei.
riro
ua
i
tei
tatou
faahouraahia
te
ia
ra
ora
tamarii
te
mea
e
mua
ite
houraa
i
i
tatou
ohi¬
mau
taviniraa
mau
hoê
na
atu,
tau
te
o
te
ta
tau
(te tiairaa i
te
te
Eita
i
te
na
puaa,
amui.
farereiraa
marii
i
te
i
metua
ia
tatou
roto
te
no
ere
mau
taata
mahemo
faaroo
e
Te
e
tei tupu
i
i
hamanao
ia
i te mau maitai
te Atua.
No reira,
te mea
ia veta-
ia
aha
o
te
tahi.
-
ua
tau
pa
e
ei
oaoa
tatarahapa té
amui mai i roto
e
te
tuàtiraa
te
tuu
i
te
i
i
ia
ua
te
pae
ia
o
faufaa
oraraa.
—
tahi
taata
mea,
na
taeae
(Te hoê haapiiraa
tua
ra
tihia
a te oromeAmetefe Nomenyo. Irite reo maohi e te
o
i
orometua
ra
o
01IIN(}AILLEFIE
Teriitua)
atoà).
0 te
Te
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL
oroà ia
Evaneria
rau
âpi
:
FareUte- tél428633 & 424907
o
te
Metia,
oaoa
ia
tei
e
pa¬
titau
i
HENRI VERNIER
AU VENT DES CYCLONES
PUAI NOA MAI TE VERO
Veà
Quel
:
Vernier
ÉGLISE ÉVANGÉLIQUE A
ET EN
de
évangéliques
évangélique
1797 à
de
en
Pourquoi avoir écrit
ce sujet ?
:
Veà
de
Poly¬
Vernier
:
J'ai
enseigné
un
de
années l'histoire de
l'Eglise évangélique à l'école
pastorale - histoire bien sou¬
vent
ignorée des Polynésiens
-,
et il fallait que cette
longues
histoire
soit
connue
un
un
travail d'his¬
Non, je
:
dère
pas
qui
permettront
cette
histoire
vée
des
des gens ;
beaucoup
oublie
qu'on
saxons
celui que mon
père a publié autrefois, et
peu
à peu - j ' ai ammassé des
documents
et
j'ai écrit ce
livre,
qui m'a souvent
été
suivre
l'arri¬
jusqu'à
documents
anglofrançais. 11 y a
de
choses
qu'on
proviennent
notamment
de
depuis
missionnaires
aujourd'hui.
j'ai lu pas mal d'ouvra¬
alors
ges ,
peu
ne me consi¬
'historien,
mais
j ' ai voulu que tout le monde
y ait accès
:
langage simple
et
présentation claire. Dans
la
deuxième
partie
il y a
aussi
beaucoup de
documents
à
Vernier
Est-ce
:
un
d'histoire de l'Eglise.
torien ?
et
jours.
nos
C'est
demandé.
ton
C'est l'histoire des
:
l'Eglise
livre
POLYNÉSIE FRANÇAISE
but
nésie
Veà
TAHITI
le
manuel
missions
MISSIONS PROTESTANTES ET
est
?
livre
ou
ou
Cès
d'auteurs
ne
veut
pas
dire, alors il est intéressant
de
lire
qu'elles
les
choses
se
sont
telles
passées.
1797-1963-1985
HENRI
LIVRE
VERNIER
"AU VENT
PRESENTE
SON
VES CVCLONES"
fiaXtAZ pAochainement. L& "Veà"
a
AenzontAZ tz
qiu. novui
dont
H^yiAÂ. VoArUéA a quÂttè. Tah^tT.
te. 20 octobre, pouA ta PAonce
à^tn de. .6upeAvt-6eA ta Aé.ati-6atton de. ^on tÂvAZ qvû va pa-
on
pa^teuA VeArUzA
pAZ^zntz wn oavAogz,
pZïUZ qa'it oAAlvZAa
tz TzAAitoiAZ au début dz
Vannzz 19S6
[peut-ztAZ pouA
tz 5 moA-i].
mA
.
Henri Vernier devant
1 1 fX X 1
LX 1 1 XTT 1 iixiiiixxn
M M a 1^ M lÿ I5Î
y
>2?
la stèle
lUI
!
I52Î 55
f
de Nott.
1 X 1 i 1 l'I XXX^
tiS 1!^ 1521 ^
►2'
d'autant que dans l'esprit des
gens
le passé est confus ou
mythique ; il faut donc remon¬
ter
aux
sources
réelles et
non
légendaires. J'ai entendu dire
par exemple que la bonne reine
Pomaré IV avait donné son pays
à la France
!
C'est entière¬
faux
ment
sérieuses
!
Il
y
a
difficultés
du protectorat.
ment
naître
de
eu
Vernier
voqué
un
permis
une
à
une
retour
COMPTOIR
POLYNESIEN
peuple et a fini
par lui donner une espérance
qui dépassait
cette
espèce
d'état languissant dans lequel
il était.
Pour
con¬
Veaà
il
faut
est
Est-ce
:
Accastillage • Pêche • Plongée • Carénage
livre
ton
que
?
illustré
Service après-vente
Est-ce
:
à démontrer
pro¬
du
Vernier
Veà
des
effet
sursaut,
un
identité
mo¬
avenir,
connaître son passé.
l'arrivée
en
a
unification et
au
son
Oui,
:
missionnaires
que tu cherches
quelque chose ?
Il y aura
des illus¬
trations ^ciennes et récentes
qui donneront une idée de
:
Station essem^e marine •Moteurs marins
l'histoire,
Vernier'
à
Je
:
cherche
ne
pas
démontrer,
je donne seule¬
ment
quelques documents ; je
résume
l'histoire en général
et
les
difficultés
que
les
missionnaires
anglais
puis
français ont eues ici, je
parle de la réorganisation de
l'Eglise jusqu'à l'autonomie
l'Eglise. Il y a une suc¬
de
cession de
faits
précis.
Veà
Ton livre
:
habilitation
:
vent
des
Pourquoi
Vernier
titre
ce
"Au
cyclones” ?
Il
:
semble
effecti¬
la Polynésie ait
quantités de cyclo¬
nes
non
pas seulement atmos¬
phériques, mais des cyclones
sociologiques,
économiques
qui ont bouleversé ce pays :
arrivée des navigateurs, épi¬
sode
de
la Bounty,
conquête
de
Tahiti
par
les "Pomaré",
arrivée
des
missionnaires^
évangélisation,
protectorat
vement
connu
que
des
J'essaie
etc...
sible
de
le
repenser
moins
pos¬
l'histoire,
mis à l'extérieur
et je n'ai rien Inventé.
Par
exemple,
au
siècle
dernier,
on
se
deméindait si le peuple
polynésien n'allait pas dis¬
paraître pour laisser la place
à des races plus robustes...
je
suis
me
yeà
L'arrivée
mission¬
naires et l'évangélisation ont
entraîné une sorte de sursaut
du
:
des
une
Vernier
J'aimerais
:
beaucoup
en soit ainsi, mais ac¬
tuellement qui peut dire l'a¬
venir de la
Polynésie ? Le cy¬
subissons de¬
puis 25 ans est si intense et
clone
que
nous
encore
qu'on
tellement
demande
qui va subsister
après ce cyclone. Mais on peut
dire
que
l'espérance plantée
depuis 150 ans au coeur des
Polynésiens
continue
encore
à agir.
se
Veà
:
On peut dire que tu lis
l'histoire de la Polynésie à
les
travers
l'Eglise
de
yeux
Evangélique ?
Vernier
:
En
grande partie oui
d'abord à travers les mission¬
naires ,
puis à travers les ré¬
actions
qu'il
missionnaires
y
a
FARE UTE 42 80^7 *
entre
eues
et
Polynésiens
Polyné¬
siens
eux-mêmes
qui depuis
1963 dirigent leur Eglise
;
il y a quand même une progres¬
et
enfin à travers les
sion
et
on
demande
se
si
TE REVITITO
le
Polynésien va découvrir une
théologie adaptée à ses va¬
leurs
afin que
l'Evangile ne
soit pas seulement une leçon
apprise,
mais
soit
vraiment
quelque chose de vécu.
Te
mois
du
Il
d'Henri Vernier n'est
pas
encore
disponible.
est
édité
par
l'Eglise
diffusé
sur le Territoire par les Edi¬
tions "Haere Po no Tahiti" qui
organiseront d'ici un ou deux
Evangélique
hoi.
o-ta
Reo-Lti-to^
te mau
ture
et
sera
une
livre
souscription. Le prix
n'est
pas
te
1)
Rev-it-itOj
Te
o
te hoè
ta
Les prochains "Véà"
tinueront à informer les
l'état
teurs
de
de
ouvrage.
cet
tte ai, i te mava-
e
te tatauro.
no
con¬
2) E
lec¬
pii i te
d'achèvement
Daniel
reipa
na
mapama
encore
fixé.
Margueron.
i
papae
hapa
noaa
i te taata tei haa-
faapoo te hoè
poto i te
taiopaa e te fepupipaa i teie
puta^ mai te .pene 4/22-31 tei
faaite mai ia tatou i te eà
faufaa
ta
na
hapa
taata
ai
hapa
ia
te
na
e
pave
e
faaopepaa
te Atua.
a
la
hapa
ia
na
te
ia
hoè
ite
e,
taata, e tià
e taata hapa
ia fai i ta na hapa e
pûpû i te hoè tutia. No
tatou
pa,
te
fata,
o
te
O
ia,
ia
Tataupo
Metia
ia
ia,
,
te
tutia o te
toto tei manii
te
te
toto ia
no
Tapovopi tei
hopoà
ia tatou
i
te matopapoa
o
hapa.
tapaehopa
nià
i
i
^Œ
uputa
ia
ia
i
te
mauiui
i
papae
(Hepepa 13/13)
hopoà
mai
ia
opa
mupe
ope
(Hepepa
tatou
i
mai
i
e
te
9/11-
14).
4)
Noa atu hoè anaè
poahia te Ati-Leoi i
faaitepoto
i
teie nei
puta (25/32) te tuve
pa
no
te haarnopivaa,
e tühaa
pahi poa ia, i papouhia teie
puta e, te "Revitito", te
puta a te mou tahuà.
Ei poveà
tou
e
nehenehe ai ia
pa-
ia
faatepe i to patou topoà, e tià ia patou ia haapao
i te mau peu e pave pahi. Tamahia
na
poto
i te hoè tutia,
faatavaihia Aopona e ta na
tamapoa e ua faatahinuhia. Teie nei mau faataopaa,
ia fepupihia ia i mua i teie
papou pahi
tei hopoà i te
ua
mau
vai-tamau
ia
patou,
oia
ua
faopipo oia ia tatou
ei
opii
te pene popu ia no teie pu¬
ta,
Tei poto i taua pene pa
te
Atua,
anaè, e ei tahuà na
to na metuà (Apo
hoè
haapiipoa
faufaa
1/6).
no
tatou.
5)
puatopo e faatutiahia no
te
hapa, tei tapapahihia i
nià i te fata e te puaniho e
tuuhia i poto i te metepopa.
teie ia:
Te
li* 1^
tei
tataupo
nià
hoi
te
1531 ^ I5J )2|
nei
ma
i
pene 16,
tei faatià e
te opoà no te faaopepaa hapa,
Te
o
t11 1111111 111111111
moà
te
te
nunaa
tei
mono
3)
te
a
opapoa
pohi
te
noaa
mai i te tiahapa,
faaite
te
na,
e
donc
OUTBOARDS
puta tei. rtro mai. te hoè hio
Le livre
sEVÊnRuoe^
qu'il
peuple ?
Précisions
/A
PLNXjAu
y
mimiÆÆft
l'histoire
de
PETTIT
VOLVO
ré¬
polynésienne ?
il dure
Veà
est-il
-
no
Te
Te
mau
tutia
te hopoà
tutia
(pene 1-7)
taauahi,
taatoà
e
hohoà
(1)
lîiiiiiiiiiiiiifiri
Mat
-
Te tut-ia amu^
tapao no te
faaturaraa a te taata faaroo
-
-i
te Atua
to
na
ta
no
oh-ùpa e no
na
tut-ta
te
no
matta-L,
te haamattai i te Atua
Te
-
tutta
no
12/8^ 14/13, 16/16)
e
(3)
hara
te
no
(6/17^
te
no
ma-
tararaa hara.
la
noaa
te
te
ta
tatou
tutia
i
teie
tah-ù
mau
Te
te
amaa
ta
mau
roto
màhana, tete
tei. au ta
tahtto,
t
te
no
haamau
Ua
t
nunaa
letu
ta
toa
te
no
te
no
e
mua
tatou
pûpû
Ua
t te
nunaa
rtro
et
nunaa
tet
tatou
pûpûhta
tou
te
tutta
roto
no
t
te
no
letu
e
hara.
mau
t
tte
mau
te
tutta
ta ta¬
no
22).
e
ttà
e
t
pûpûraa t te hoè tutta
taauaht, e tapao ta no to te
taata
faataa-roa-raa ta na
tho no te Atua; o te faatteta
raa
t
ntà
te
tho
t
mana
te
te
no
oraraa
Atua
te
no
taht, na roto t
pûpûraa t to tatou ttno et
taata
te
t
vat
e
puta,
te
te
tno.
ta
nunaa
morare
Te moà
t
net
e
haapao
(pene
te
Atua
ta
faufau
faaueraa tet
nunaa
Te
faataa t to
huru tete ta:
te moà net au"
na
(11/44, 13/1, 20/26).
SO
-
vaht
taua
ta
na
ttà
ra,' e
ta
faataa
è ta na t te
Na pene 18-20,
te haamattat net ta t te mau
papû
hara ta te taata faaroo e ttà
ta horo è,
e o te faautuàhta
te
pohe.
Te rhau
ture
ture
turu
e
te
20
ta
e
te
rtt
mana
mau
13
âpt
noa net à
net. Te ma-
noa
t.
te
taata
te hoè ta hto-
o
te
no
te
pene
e
te
no
aroharaa
(veve),
raa
morare
utaa
te vat
naonao
tau
mau
atoà
(23/22, 25/35- 46).
‘
Te
-
ra
net
ture
mau
11-
et
t
te haamattat.
-
peu
morare
E ttà t te
-
tahuà,
te
moà,
paruparu
mau
tete
te
t
mau
t
t
tno.
t te Atua.
-
ture
6)
no
parau
tahuà
mau
ttà
mau
te
t
ua
te
no
"la moà outou,
tato mattathta.
-
mea,
faufaa mure ore to ratou.
faaite -La -i te mauvuuru
te
te
ture
mau
(2)
oraraa
Te
-
e
7) Te mau oroà (pene 23) tet
faattàhta no te Atua ua horoà
ta t te nunaa t te hoè faaearaa
ohtpa e te hoè atoà hot
t
oaoaraa
oroà ra,
mau
t
mua
te Atua.
8) Tatühaaraa
a)
Taua
tete ta:
Te
eà
e
ra
na
roto
pene
te Revtttto.
Parau
at
lUPIRI
=
lUPILI
TARATIA
=
GALATIA
no
tae
t
t
te
te
mau
Atua
fevurt
Revtttto 23.
:
tutta'
1-16.
tatat
tutta
ora,
te moà
e
te
e
Te
-
au
hot t te Atua.
hepetoma
tapatt
(Irava
e)
roto
Te
-
haereraa
Te
3)
pata matahttt
t
e
te
Atua
na
faataaraa e te
faataaèraa pene 17-22.
(Irava 3-
TORINETIA =
KORINETIA
MORARE
MORALE
te
=
22)
Mat
-
tahuà
te
tutut
tet
e
Na mahana
-
pttt tatme t te mahana t te
tapau rtpano t ntà t te fata
aura,
te
te Atua
ture
t
ta
te
no
roto
t
moe
mau
ttno
haamau-noa-hta
te
tau
e,
peu
tete net
faauraa
t
te pure a
hot
vat
e
tet
noa
atu
tae
e
faaâptraa
Tete net ture,
ta
et
orometua
ta
tatou
t
te
tete net
ua
ttea mat
no
(Hepera
ua
rtro
aratat
te
Metta
ra.
te
I
faa¬
atta faahou tatou t raro
taua
aratat
ra
(Taratta
3/25),
ua
faaorehta te faufaa
tahtto
t
roto
Tortnetta
3/14)
t
te
et
e
e mau
Metta
(2
oroà
te
33-
matahttt
httu
mau
mata¬
vatthohta
e
aha
te
faaohtpahta,
faaearaa no tè
e
fenua,
Te matahttt
-
httt
(25/8-17)
ota
matahttt
50
tuptrt,
taata
t
hot,
atoà,
roto
e
mata-r
faahotraa
matararaa,
t
t
te
mau
e
to
hot
te
na
tho
fettt; t ntà t to na tho
feniux. Na roto t taua ture no
te
aroha
mau
fettt
t
ntà
mau
t
ra,
e
nehenehe
tupuna.
PfiCîFiCAP
Roulez Peinard
PIECES OCCASIOilS
TOUTES MARQUES
Tél:42 43 64et42 43 04
RUE DES REMFARJS-PONTDE L EST
PAPEETE
te
veve ta hot faahou
te fenua o to ratou
pfvcîrïcâp
ACHAT et VENTE
neuf et occasion
LOCATION
TE PARAU NO
TE TOMITE A
TE MAU
VAHINE-TUHAA 4
tapatt (25/1-7)
te
atoà,
fenua
ta
t
httt
mau
puta,
noa
3/10).
roo,
di/ t
Te matahttt
-
te
moà
no
35).
ota
aha
Et
-
t
ra
nunaa.
7
pattaraa ttahapa(Irava
ttà ta tatou ta faa-
e
t
tae
e
Teie
tuàtiraa i
te
Tomite
te
te
te
Tél 42 89 57
te
mau
vahiné
i nià
ACHAT DE VOITURES ACCIDENTEES
rau
no
te
mau
vahiné
RUE DES REMPARTS-PONT DE L EST
hia
e
te
faatereraa.
PAPEETE
mai
tatou
roa
aè
a
i
te
i
Salpme
orometua
pà^
tonohia
i
tono-
te
reira
nei
i
te
e
tae
matahiti
1977.
te
Patitifa,
mai
amuitahiraa
Ua
te
a
a
amui
TEVAARAUHARA
o
vahiné
tei
fenua Samba,
i
te
rururaa
tia.
1978,
matahiti
na
Ua hio
i
te
I
parau
Etaretia
no
mau
roto
vahiné
no
mai
te
te
mau
atu
o
vahiné
i
Etare¬
Justine
ia
na.
_
111 i f f
t IL in
0'
mai
roto
Suva,
te
i
faaineineraa
te
taime
atoà,
O
Paul
raua
i
tonohia
atu
ra
no
i
te
pae
feia
te
te
i
raua
to
I
te
o
Emma
noa
vahiné
1979,
TETUANUI
i
te
i
Toneva,
Te
tumu
mau
te
vahiné,,
tatou
to
e
Suzel, tei
putuputuràa
o
te
Etaretia
a
o
haamauhia
mau
atu
Patitifa
no
fenua Taratoni.
parau i
ferurihia i
te
rururaa
ra,
te
o
"Hoêraa i
te
rauraa".
I
taua
parau
i
roto
matahiti
i
tonohia
ai
PANAI
vahiné
i
hoê
oraraa
te
e
te
a
tiatono
ra
te
no
i
tonohia
no
taua
ia
tuahine
ia
i
faaine¬
ia haamau
atoà
tomita
taua
tei
ùtuafare.
matahiti
ai
Line
hoê
tane
i
ma
Suva
matahiti
te
raua
TEHAHE
o
te
âpi,
hoê
atu
roto
0
ra.
matahiti
O
no
tei
taua
ineraa
pipi
aua
inaha
Michel
O
i
atu
e
faaineineraa
i
i
ra
hau".
ra
i
no
te
I
I
TEMAURI
orometua
COMPAREZ LES PRIX
te
pure
to oe
taua matahiti
atoà
PNEUS
AURORA
ai te oroà lupiri
piti hanereraa o te ma¬
tupu
tahiti
i
haamauhia ai
haa-
te
piiraa tapati i roto i te Eta¬
retia porotetani. 0 Emma
1.200x20
TETUANUI
CM
vahiné
oroà
raua
Céline HOIORE
o
tei
amui
atu
i
taua
i
Evian
i
te
fenua
ra
CM CM
Farani.
A
te
tuàtiraa
parau
nei.
i
te
aroha
mau
tatou
in
:
18 ply
53.100 F
:
16 ply
48.255 F
Importateur et Distributeur
hio mai
te
I98O,
matahiti
te
i
roto
la
no
ta
mau
mahana
maitai
outou
to
tatou
no
I
TAHITI I
RfCHAMCE
Fatu.
ohipa haapaoraa i te mau tamahine i te pû i Paofai.
Yvette
a
"la tae mai
Fatu:
te
a
i
te
papai
apooraa
te
mau
no
faahitihia
atoà
i
te
Patitifa,
i
Melbourne, i te fenua Auterarla. Te tumu parau i feru¬
rihia, o te parau ia no te
"Hau o te Atua",
ia au tei
mûri
te
nià
amuitahiraa
Etaretia
i
no
i
atu
rahi i te i te
te
a
amui
tei
parau
te
Florienne
o
Farani
hine
A COTE HERBRETEAU
Rechapage
Réparation
Montage
Tematauira V.
VALLEE DE TIPAERUI
Équilibrage
Garantie totale sur toutes nos. fabrications
o
va-
suite de la page 2
HEVA
FETIA AVE
Raapoto vahiné
matahiti
na
Ua
faârue
Teraiefa
hiné
roa
mai
Olivia
o
Teriierooiterai
va¬
i
pii-noa-hia o Raapoto
vahiné, i te màhamaa
26 no Atopa' aè nei
e, ua hunahia i te moniré; rà 28 lïo Atopg. I tb. na ùtüaPare .e tae i
,
,
imaù, ppuf étii ;,Æ:e
f^at^e
atü - nei' ;.te'^;Ètà;rétî^
i
te
tapao
no
i
20
te
fanauhia
ia
o
Atopa
no
i
10
te
Atopa matahiti 1915 i Raivavae
e
ua
faaipoipohia ia
Flores
Teuraheimata
i
pii-
FETIA AVE.
îËV^herià :
tb’ riâ aroha.
noa-hia
o
Mahai
faatahinuhia
i
Tiroama i
1947.
hiti
ria
i
no
té
no
te
na
tere
te
matahiti
api
fenua Enata,
i te
raa
e
o
to
matahiti
to
o
1956,
matahiti
vaa.
I
fetii
farii mai
opu
a
te
na
te
te
Mahaj.. vahiné,
te, "aroha
orometua
i
tahuriraa
ùtuafare
Atopa mata¬
no
Mahai
Titema
38
i
paroita
roa
i
Hakamaii,
28
i
0
faarue
faàineine
i
9
te
orometua
te
Etaretia
te
o
i
Eva-
neria.
o
A
tore
hiti
Tahiti
Nui
tei
ueue
faaroo;
tu
te
a
tohu
nei
te
te
a
hiohio,
ao!
E
aha
taata,
oi
tohiria
faaroo
i
i
te
tapete,
vai, a tapomuhu te vavi,
Atua
ore
atita
o
ta
tiàturi
te
matamehai
te
na
ia
onoono
ù,
ere
oi
tarià
no
".
riro
..
e
tera
tai
atoà
Aue,
hopeà
ia,
te
Atua
Na
"0
vau
te
ra,
ua tiàturi
Faahopeà.
te
ra;
mai
te
faaea taata noa anaè, to
ia hopeà, mea papu roa
faahoi atu ta te Atua i
tei
e
onoono
tatou
tahua
ore
na
e
orua
i
ta ù.
te
ia riro atoà ia
hopeà o te taata
Atua te huru..."
e, auaè
i ta te
tei
i
reira mai
to
e
te
ra
parau
te
teie
nei ao.
E aha ra e,
mai te
mea ra e,
e vivi teie i ta ù
o
vaha
te
a
e
ùtuafare
ra,
ia riro atoà
matamehai e ei faaho¬
ia ei
peà,
Halley
atu
mareàreà,
paita,
maoti
na
toaruaru te
a
teie
ave
tautau
te
tahito
a
fetia
te
te
na
tiàraa
taua
no
orometua
te
Ua
ra.
ra.
Ua
tiàturi
ia
e
a
la
0
la
faahopeà"!
E
aha
taata
nei
ra.
ra
Henri Hiro.
i
NUMÉROS UTILES
Police Secours
......17
18
Pompiers
Gendarmerie Papeéte....... 42.02.02
Gendarmerie Arue-Atehina
52.(X).41
Gendarmerie Faaa-Punaauia
42.62.02
Gendarmerie Paea
53.21.02
Gendarmerie Taravao
57.11.11
Commissariat de Police
42.01.07
Mahai vahiné
...
.
Te faatae atu tiëi te Êtarétla
Evanërià ilô Maohi Nui i to na
tapao pt.6 ho te. fàarùeràa mai
te ivi yahine ra b Màhai va¬
hiné
i
roto
i
te
71
raa
o
to
.
.........
qniacaillerii
U
.....
Hôpital Papeete-urgences
Hôpital Taravao-urgerices
Hôpital Jean Prince
Hôpital Vaiæni
sfêcMlsh du bricola^.
'
THOMSON ELECTRO-MENAGER
....
....
42.65.01
42.93.70
H^itahMamao
CliniqueCardella-urgences
42.01.01
57.13.33
42.96.74
...
42.81.90
Clinique Paofai
43.02.02
SPA Urgences Animaux
43.95.74
oniouE
Importation - Distribution
Matériels et Composant Electronique
Téléviseur - Vidéo
CENTRE VAIMA - TEL. 42.46.85
Micro Informatique
Electro ménager
24 h/24
Numéro d'appel pour
visites médicales
Réfrigérateurs
-
Congélateurs
-
Machine à laver
Service après vente
SARL -S.A.V.'
TEL: 42.62.56
En vente : TélectroniquefVaima)- Dimeco
fil
T"V~T n
1^ ^ M lij la lÿ
-(Front de Mer)- Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
ItlîtiïlllJ
t, 11
de Mahiiia au PK 2&jDoest
4.2,3.4.5.6
X I i~r'ï rr ï 111~]
TE HOORA FENUA
Ei
ômuaraa, haamanao na tatou
i te reo o te peretetini
Flosse
ri
i
âvaè
te
"a
aènei
Atete
tiàturi
fenua".
manao
i
tià
e
i
roto
papu
ia
feia
i
ruraa
na
te
te
"Te fenua
te
ia ei hoê"
Haa-
ai ta
e,
mai
i
te
aha
i
mûri
to
taua
haapapuraa
hooraa
fenua, ei
tipee
peu
Parau fifi
hau i
mau
titifa
hooraa
toi
ra,
E
i
roto
te
te
ihoa te
fenua.
hooraa
te
ore
i
tuhaa
ei
ia
to
tumu ia i Tona,
i Hamoa, oia te mau fenua tapiri i to tatou aîa. I û nei
hou.
Te
fifi
hooraa fenua
te
hia
Te
ia
ture
peu mataroteie mahana.
faatere nei
e
fenua,
hipa
e
i
tatou
e
teie
tipee
nei
te peu
Farani mai.
Hoi mai
ia
no
tatou
na
hohonu
i
tuatapaparaa
hooraa
te
o-
farii
ô mai no
e
vai
e
fenua.
nià
i
Te
i
ra
te
o
i
te
roto
parau
fenua,
te
vahi
ia
i
reira
hoê
taata,
hoê ôpu, hoê ùtuafare e noho
ai, e ohipa ai, e taoto ai.
Mea
i
hea
na
fenua.
te
te
hoo,
fatu
ratou
i
Penei
aè,
ai
roto
na
aore
ra,
no
to
na
itoito
la
au
i
te
roto
na
ai.
i
tauà-ore-
hoê
huaai.
ratou.
te
mûri
a
te
aè
?
faatura faahou
iho
ai
ia
te
te fenua
ei
te
tau
fifi
a
te
feia
na
te
taata
e
imi
nei
ai
ratou.
uiraa.
Ua àtu-
Teie
atu
ra
te
àtu
anei
te
mau
ia
tatou
i
teie
hia
mau
ta
te
ri,
manao
mai
faahia-
tupuna i ferufaaohipa i
roto
to
i
tatou
tamarii,
?
oraraa
hoo
nei,
te
hoo
notera
te
taa
paha te
taata
taio
tahi pae o te
veà i te maere i
teie
hurü
uiraa.
eere
fenua
no
te
fetii
taa
la
manao
ore
Temauri
o
i
te
te
ê
noa
âpi.
Tei
te
mau
ratou
ta
te
i
i
te
Na
reira.
te
Na
Na
Temauri.
faaotiraà
faàite
nei
hinaaro
matamua
ra.
hioraa
tatou,
e
fifi
nei
fenua.
i
hoo
Tona.
1
te
pae
i
na
te
peu
ètaèta
ma.
1
te
ore
roa
Te
i
ratou
a
roa
reira,
te
e
fenua.
peretane
Ua
i
no
roto
to
natou
te
patoi
te
taatoàraa
i
oia
Hamoa, i
tipee nei
fenua.
ratou
to
hooraa
te
fe¬
ratou
ri¬
o
i
te
fenua, tei roto i te rima
te
totalete
fare
tià
tahua
i
i
(S.C.I). No
pinepine
S.C.I
pihai
i
nià
i
iho
i
te
roto
ia
P.apeete.
e
taata'
au
mai
i
te
e
roaa
hoê
au
totaiete
mai
ture
ia hoo
te
tuhaa
hioraa
no
te
iho
Papeete,
a
te
te
hoê
mero
mai,
ia
parau
vetahi.
a
Ei
haamaramaramaraa
Te fenua temauri i
tatou.
pihai
tivira
i
i
ia
no
te fatu ra. Te
tuhaa totaiete (actions),
rapae
i
noa
tei
te
riro
matete
no
teie
ma-
i
tahiti
ei tapeàraa pereoo. I
mai, 1 haarnauhia ai te
S.C.I Lai Woa, tapao ia, eere
mûri
fetii
te
temauri
I
roto.
teie
anaè
nei,
atoà te
raa
mero.
Ua
ioà
o
te
S.C.I.
I
roahia
mua
aè
Tera
te
uiraa hopeà.
aha tatou i ohie ai i
i
i
rapae. No te
1 here ai i
ore
fenua. Na
i
te
outou
E
manao
tei
roto
paha
te
mau
raveà
i
a
tumu.
vavahihia
tumu
a
tatara
veà
te
i
te
ai
te
te
mûri
No - te
hoo¬
tatou
to
tatou
e
feruri
noa
teie,
reira
ravehia
maohi.
i
te
aha
ia
te
nei,
fenua
raa
ia
tià¬
fetii ia, ia au
feruriraa a te maohi. I
e
to
tei
tahi
taui
i
te
i
te
tau
faanahoraa
Na
ù ia
e
reira i roto i te
i mûri nei.
hoê-
o
i
roto
ite
e
tao
Albert Moux
papaâ
rapaè i te
tei roto
Tel
Ua
No
tatou
ohipa
te
tuhaa
i
here-faahou-raa i
Aita
nua,
te
na
hooraa
te
fenua.
na
fenua.
faahoihia
1
pufenua.
al
e
ià
na
A
Haere
aita te
nei
to
piti, na te hooraa
fenua e haapii nei la tatou
e, te faaruè noa nei te maohi
fenua
hau
o
e
i
te
ra
Tapao ia te reira
la
te
aita
teie
papaâ,
te
papa ture
tumu i haamau-
o
Te
ôpaniraa,
te
te
tXTXJLiX I. 11 X 1 I 1 1 1
Ei
iho
ùtuafare
te
te hooraa fenua.
no
na
a
Te rahiraa
hia ai,
ia
teie
ia
S.C.I.
te
na
te
a
taio
oia hoi
haamauraa
te
a
tipee
tahi hioraa
iri
"Nou¬
velles"
e
te
"Dépêche". Te
val ra hoê àpi faataahia no
te
parau
faaara.
I
te
mau
mahana atoà,
e
taio outou i
faanahoraa
e
ore
A
piti,
na
mai to Farani mai.
iho,
ua
parari
te
fenuafetii.
E i teie nei, ua iti
tuhaa
oraraa.
e
to
ê atu,
te
iho
1
ra
mau
e
fifi
mea
te
poritita
tuhaa
tatou
fenua.
tahi
para-
faatura
te
tiàraa
te
atoà
te
outou
te
to
moni.
reira
Immobilière"
i
ia. Te fenua o
faaterehia ia
ua
veà
moni mai
te
i
te
roto
vahi
tau
farii
te
i
vai
âpi
i
to
eere
i
e
i
i
teie
feia
nei
te
no
atu
I
ora
roa
r'iro
imiraa
moni
te
ia'.
tel parauhia na roto
farani"Société Ci¬
reira,
Te
te
e
vile
te
fetii,
maohi,
i
hea
reo
te
te
fenua,
te
No
i
ua
1
riro
riro
Na
ai
fenua
ua
te
te
i
te
mea
ui
atoà
i
rave
poritita. Ua
parau faufaa
ruau, e hoi ihoa
i
te
repo.
Te
roto
i
ua
roto
hiraa
te
ai
tivira,
roa
mea,
aita
faahou i roto i
No
mai
tinito, na roto
haaipoiporaa i te vahiné
e
i
te
mai
hoê
rave-
paruru
Te
te
na
ia
te
i
i
tano
No
aa
nunaa.
e
tumu.
Na
inaha
faateré
ratou.
taoà
e
feia
fenua.
ratou
ai
ore
hoo
fenua.
noaa
farani
i
ia
ratou
haamauraa
piri
te
no
moni
te
no
fetii.
ohie
e
parauhia,
Ua
mea
fenua,
hoê
ia ratou,
te
teie fenua e faaora
ia ratou,
i te taime ihoa ra
a
pohe ai te tupuna, aore ra
hia
mai
fenua,
i
faaotiraa
te
ua
reira
te
tae
haapao nei i te hooraa
fenua, no te taatoàraa, no
farani mai ia. Te tinito, te
âfa, te papaâ mai te maohi,
e
moni.
àveià
tau-
riro ei hoê.
hooraa
No
fenua
te
o
faaohipa,
ratou,
roa
ôpani_
rapae
ei
e
te
faaàmu
no
te
reira,
i
moni
moni
te
feia
ra
tupuna.
mau
i
horoà
na
tahi
te parau, tapao
feia e hoo nei i
e
e,
A
e
o
e
turu
I
tamarii
mau
tomitehia,
e
Te
te
iho
fenua
fenua
vau,
hoi
hoê te fenua e
No reira,
ratou i
pai
No
ta
feia
te
tei
o
papaâ. Te vai atoà ra te tahi
faanahoraa pinepine. ore l-te
ai
taata
mau
ratou
tupu¬
te hua-
au
te
tinito,
roto
rahi.
ore
te
atoà
vai
maohi.
i
rave
fenua
e
maohi,
te
papaâ
i
tatou
o
fatu fe¬
fatu nei
i
rau
ratou
noa
Te
e
te.hau
inaha
e
e
ratou
Te
mero
tuhaa
S.C.I
i
mau
nei
Tiàturi
Te
faanahoraa,
total-
e
a
i
i
E
ratou
no
o
ia.
huaai,
E
eere
ratou
no
te
mai
ture
Hou
rahi
te
i mûri
i
te
e
te
te
parau oàoà ia parau, '
atoà te feia poritita
faahotu
fenua,
;
i
tià-
e
tuhaa
hinaaro
piti
aita te
roa
to
i
i
farani
hoê
hooraa
Te
roa
teie
ia
outou
te
mau
ra
la,
âfa,
te
ra
te
ma
vai
fenua i rapae.
huaai.
ai
ore
i
rave
ia
fatu
te
ia
a
Eere. te
No
fau-
S.C.I.
te
ra
roa
to
roaa
te
aha
tumu
faatomo
mau
oia
te
e
rahi.
Te
feia
te
i
i
tatou
na
nua.
no
i
mai
ara
hoê
varu
rave
E
Hoi
fatu
atoà
Aita
ua
e
S.C.I.
roto
ratou.
ora
fenua,
0 vai
àmaharaahàùtuafare àano.
E
i
tlvira
nei.
te
papaâ
hooraa
ete
te
no
ratou
to
ia.
parau
hoê
te
Te
puè
A
ra
to
fenua,
faaea
e
fatu ai.
ioà
te
faurao
hoo,
fenua faa¬
pu
te
hoê
raa
No te
no
i
te
té" reira
te
nei.
ihoa
auraa
no
raahia
hea
e
a
fenua.
i
na
oe
i
ai
i
rao
ratou
hioraa
ua
mau
i
i
te
monoraa
i
te
hui-tupuna.
No te maitai o to oe tupuna,
na,
anaè,
Tera te
ia,
auraa
te
i
tu¬
Tera
i
taoà
e
nunaa
faana¬
te
fetii, outou
ôpua nei i te haa-
e
hoo
tuutuu-
to
fenua
te
ra
e
te
hape
mea, ia faaruè
ratou tuhaa fenua
i
na
paari.
te
aita
peu
fenua
,
fenua.
ai
pa-
e
to
oia
feia
hooraa
riro
nei
ihoa
feruriraa ratou i
te
Taua peu
nei
aha tatou e huna. E
tià ia parauhia te
iti noa
atu ra teie pae rahi. Teie te
hape rahi o te taata maohi i
i
farii
e
fenua.
Tahiti
nunaa
ei
o
pa-
i
outou
i
roto
haafifi
ia
faahou
a
te
S.C.I,
te
o
S.C.I,
Te
faatura
tumu
aita
peu
te
e
rahi
moana
e
inaha
parau no
rave
te
te
hia
te
te
i
puna,
nei i
rà,
ra"
Te
nei
te
ru-
rahi
teie
i
no
maohi.
noa
pae
maohi
Te
ia
maitai,
Te
mua
riro
ua
mau
maohi
tino
fetii,
te
e
te
o
rima.
na
?
veà
fenua
horaa
tuatapapahia
nei
faahohonu
ra.
âporaa rahi i ani
te
a
"e
atu
aha
ia
teie
tae
E
hinaaro
te
no
i mai-
mai,
hiopop maitai nei matou i
hooraa
manao
E
raa.
.
Tetiarahi G.
Albert Moux i teie nei.
LXlXXXXJLllXllll XXXl
Fait partie de Vea Porotetani 1985