EPM_Vea Porotetani_198511.pdf
- Texte
-
#
•
LiTTXTil L 11 ri r 1 1111]
‘nF
lll XXX J
mai
PARAU FAAITE
Faitala
o
Hamoa
E
te
no
farerei
tere
pipi
orometua
pipi
aua
tahito
to
no
Suva.
no
i
na
suva
no
te
mau
i
e
te
Etaretia.
opaniraa la
ohipa no te
taupiti nui I985 i roto i te
mau pupu ui
âpi.
-
Titema,
e
te
tapura
i
mau
avaè
Henri Hiro.
HEVA
Hatitio Leon
Hatitio
Ua faaturahia te orometua TAU,
i
I. te 8
Titema
tupu ai
hlopoàraa-toru-avaè i te
te
no
tamarii
mau
tapati
i
roto
na
-
te
mau
ti
pa-
roita atoà.
I
-
no
no
13
te
noera
Titema
no
te
oroà
tamarii
te
te
mau
4 i
Pômare
te
Tare
pure
Mai
te
24
14
te
faaineineraa
pao-maa
nohoraa
tae
e
Titema,
no
o
e
i
te
atu
te
e
no
i
te
mau
te
terehia
tiàrau-
vahiné.
puhaparaa tama¬
rii e faaterehia e te Ui-Api
i
Afareaitu-Moorea,
na
to
Moorea, to Tahiti e to Tuhaa
hou
4.
faatere
e
i
22
Teinaore
matahiapo
Iteraera
-
no
Na
Emma Tetuanui
i
Mai
mau
e
Taravao
-
14
te
no
Titema,
no
Moorea
-
Mai
noa
e
e
tae
e
atu
rururaa
i
Afareaitu
Antonio
C.V.
16
te
i
atu
te
faa¬
e
Orometua.
i
te
Titema
no
te
3
no
e
tae
Tenuare,
30
16
te
no
no
e
tae
noa
atu
i
Titema, rururaa tama
Rimatara,
faaterehia
Poareu Michel orometua.
te
G.P.
faa¬
hou
na
I
te
15
Titema
no
e
tae
o
Ralph
ai
mai
mai
tere aè nei
haapiiraa no
nià i te pipiria e te fenua
tapu na roto i te tauturu a
te
Apooraa Rahi
o
te mau
o
ia
no
Etaretia
mahora Ateivi,
tama
rururaa
C.P.C.V.
Mai
te
rururaa.
terehia
haa-
Teanini
Poehina
mau
tupu ai te
te mau rururaa i te
tamarii
faaterehia
noa
te
tupu ai
e
-
no
Petera.
-
14-22,
te
i teie
haapii
Fare-Haapiiraa Tua Rua
a
Mai
faaineineraa
haapiiraa
te
o
e
-
1
te
mai,
te
no
28
i
hoê
teie nei
Ua
no
Titema,
tae
No
mai o ia i te ohipa
Evaneria. 0 ia te hoê
o
te mau poro-evaneria matamüa
i tonohia e
te Apooraaroto
pororaa
Rahi
hia
Uturoa
te
no
Etaretia
te
a
i
hopeà
te
mai
o
ra
I
o
ia
mai
ra.
1975 ra. I
matahiti 1977
ua
rave
raa
ia
Ua
Après vente
en
stock
-
-
8000 Réf.
:
na
GARANTI 1 AN
fariihia
ei
tauturu
avaè
ai
atu
mau
amuiraa
ta
e
i
te
te
Rairoa,
hinaaro"
te
E aha
taaè
teie
te
tere
taeae-
I 11
M^
ra
tei
tavini
paumotu.
na
tera
e
motu, na te manu reva
ra,
te reira ia, e ua na te
pahi hoi ra, te reira atoà
ia, e inaha tae roa aè nei i
te hopeà o to na puai i roaa
i
na
te
mai.
i
te
14
no
amuiraa
i
te
tereraa
e
faarue
Atopa
mai
o
i
mai
no
Léon
te
a
te
ia
vahiné,
tamarii,
manao
roto
o
ra.
to na
tae noa atu i te
mau
fetii,
tu
Ua
farii
na
faaoromai
te
i
mau
motu
aroha
o
Etaretia
mau
mau
tuamo¬
te
faa-
Evane¬
ria.
suite page
ni 111
i
mau
e
i
a
atoà
Manihi
itoito
roto
tono¬
tera
ta
: DEPARTEMENT OCCASION
Pour tout achat d’un moteur neuf, reprise de votre ancien
Johnson après expertise en nos ateliers
i
Itoito
ia
pororaa.
E
hioraa
te
o
paumotu i
na
?
iteahia
i
te
i
na
haapao
rii
mai
matou
o
ra
ei
Mataiva,
ta
te
no
to
e
Rairoa
tuamotu
no
Atete
ihoa
ra
te
ia
te
ia
o
i
la
NOUVEAUTE
te
tuuraa-
na
_
no
Tiroama
I
hoa
tera
Papeete
to
ra
hia i
62
aè
orometua
Eperera
1978
ma
ani¬
taua
pihai iho ia Hunter
"Tera
:
orome¬
Teiva
o
no
ia
B.P.
e
aniraa
te
orometua
reo
de pièces
toroà
te
Tikehau,
Takapoto.
tDLfrmaptF^a
i
te
hia-atu i
motu
fiahnsan
ia
i
taua matahiti
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
i. faatupuAtete
avaè
te
te
faatae
tua,
i
matahiti
no
e
hia
POUR LES PLAISANCIERS ET LES PROFESSIONNELS
DEMANDEZ A CEUX QUI SAVENT !!!
i
Yvette.
haapaariraa.
A 300 CV - DE 1 Â 8 CYLINDRES
LA VRAIE GAMME
ia
o
i te 11 no
Me matahiti 1945, e ua faaipoipohia
ia
Atapo
Tuareni
matahiti
DE 2
tauturu
fanauhia
Rimatara, Anapoto,
Tataio.
ao.
toroà
te
orometua.
-
poro-evaneria
Léon,
.
nià
na
11
lllllfllf Tl 1 L XTl
^
)5ÿ laugi
vai
PROGRAMME
Dim.
Moniteur d'Ecole
17 Nov.
24 Déc.
Mar.
"Noël
0
te
(Puhaauia)
d'Arue
"La
vérité
li¬
Dim.
29 Déc.
23 Nov.
"0
-
te
femmes
Pirae
-
1 Déc.
Dim.
12 Janv.
Israël
C.P.C.V
Sam.
7 Déc.
2èrae
Sam.
21 Déc.
avec
Ua
i
haere
te
mai
taua vahi
no
i
ua
taua
taata
haere
atu
tei
e
e
18 Janv.
Sam.
nana
i
te
hoê
te
tei
ra
àti ra,
ite
aita
ia
tauturu
e
turu
i
mûri
aè,
26 Janv. Aumônerie
Dim.
avec
de
i
taua
vahi
haere
atu
taua
taata
atu
e
àti
taata
àti
tei
ra
e
HAERE OE E NA REIRA ATOA
VA ET FAIS DE MEME.,
1 et 3
p
PARAU FAAITE
p
HAVA
2
2 et 11
p
SOCIETE D'AUJOURD'HUI
p
4
LE NUCLEAIRE ET NOUS
p
5
HAERE,MAI RA....
p
6 et 7
AU VENT DES CYCLONES....',
TE
REVITIT0...>.
TOMITE VAHINE. ./.,
p
p
8.
p
9
10 et 11
TE
dans
les hôpitaux et
prison (Taufa)
i
utuutu
e
na
na,
ia hoi mai
raa
ra
;
haamaua-
te
la.
o
11
p
12
■
i
VEA
ua
àti
taata
aufau i
e
p
haere
tuu
ua
taua
na
HOORAA FENUA.-.
hoê
ite
ia na i
nià i ta na puaa e ua afai i
te fare tipaeraa ma te ani i
te tiai o te fare tipaeraa ia
na ;
FETIA AVE
E 1
te
ua
ia
e
tau¬
e
ra.
o
tauturu
rapaau ia
ra
haere mai
ua
hoê
te
taua
Tamaria
taata
l'u¬
pour
atoà mai
na
atoà
"Semaine de pri¬
ère"
haere
ua
aita
d'hier
4ème Avent "Veil¬
lée
hurihia
fatata
e
àti-levi
"Un
le personnel
Paofai"
tel
eia-haru
na,
3ème Avent "Pro¬
jet de vie
taata-tupu"? 0
hamanl-ino-hia
ra
nité
15 Déc.
reira".
na
te haapii-ture.
i te faatiàraa
a
letu
leriko,
tahua
d'aujourd'hui
(Ralph Teinaore)
temple, une paroisse-Tipaerüi
Dim.
ù
to
ia
oe
parapore "Te hoê taata
lerutarema i te haereraa
atu
et
Avent
SOMMAIRE
,
Jeunesse"
la
vai
pohe.
lér Avent "Année
de
ia
ora oe
ta
roa
teie
i
fin(C.P.C.V)
Dim.
e
reira
i
Bilan et message
"ua tano
;
parau
no
4 Janv. Année de la jeu¬
nesse
suite et
Sam.
ra
parau,
(Président)
des
te
o
haapotoraa ia o te ture.
letu i taua haapii-
ture
avec
la paroisse
bère" Ü.C.J.G
Sam.
85"
du dimanche
piti
e
Ua parau
I
9 Nov.
tuhaa
na
:
1- Te hereraa i te Atua
2- Te hereraa i te taata tupu
D’ÉMISSIONS
TÉLÉVISÉES
(9 nov85-26 janv 86)
Sam.
ra
ture
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
j
Dtecteur de la publication
John Doom
Béthel"
"0
-
i
vai
too-
HAERE OE E NA REIRA
ATOA...
ia
lètu
a
Ua
ra.
i
riro
te
no
hamani-ino-hia".
e
taua
reira
ia
tei
ulraa
te
haapii-ture
pahono atu
na
letu
ei
taata
0
ra
ia
o
"0 tel aroha ia na".
oe
taata
na
tel
o
taata-tupu
i
roto
toru
"E haere
atoà",
ta
i
o
faaotiraa
parau
:
Administration
Commission évangélique d'in¬
formation
B.P. 113, Papeete -
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Rédacteur
en
chef
Henri Hiro
Composition
|
Atamu Floria.
!
teie nei parapore.
Photos
TAIORAA
Luka
:
10/25-37.
riro
atoà
piiraa
Teie
parau
tatou
tae
parau,
o
te
tahi ia
tei
ite
maitalhia
e
mai to na haamàtaraa e
atu
noa
màu,
i
te
paraa
parau
e
Ua
te
fifi
riro
hoê
feia
no
ei
hia
i te
ra
mea
te
e
mau
ia
teie
nei
piiraa
ia
mea,
ia
oraraa
evaneria
no
'
atoà
vai
te
i
ra
te
no
parau
tatou
mua
mai
te
i
te
?
Atua
ia
raa
"E
oraraa:
ua
hopoia
horoà-
to
;
i
aau
no
te
e
ma
faaiteraa i
te
e
e
te
Ua
mai
aroha.
i
to
Atua
atoà,
to
ma
manao
hoi
here
O
tei
taata
0 vai
ha-
te
ratere
fare
tipae¬
teie
tiai
tahi
te
ia
uiraa
mau
o
tià ia tatou ia ui.
i
ra
i
ia
27
la
to
oe
ia:
lehova
varua
atoà
to
i
ia
tatou
tei
na
tei
taata
nahea
roto
0
-
vai
i
mua
teie
roa
hamani-ino-hia
i
roto
àti
te
e
i
;
reira
e
papu ai ia tatou e ;
nei
ao,
te
taata
ua
hameini-ino -hia ia pepe e tei
roto o ia i te àti.
teie
te
Te
-
"E
vai
haere
i
pihai
te
no
hoê
te
ra
mai
tatou
ma
atoà
taata
tupu
iho na". Te
afai
ua
ia
fare
te
teie
i
e
titauhia
ai
ei
Te
te
ia
tiai
te
i
roto
no
atoà
i
tiai
mau
tipaeraa.
e
no
tuu
rahi
reira
ai
ia
aroha
na
tipaeraa
ùtuafare
nei
Etaretia
i
ua
i
tatou
tei
0
.iho
tauturu,
rapaau ia tatou e
tatou i roto i to
hope,
Feit
Roland, Koehig Robart,
Margueron Daràél, Teinaore Ralph.
•
0 vai
te
mure"?.
ora-
irava
te
o
here
te
vai
e
teie
maniino-hia ?
te
roto
vai
;
noaà ai; té
mea
0
no
Ua pahono letu na roto i te
aniraa i taua haapii-ture ra
here
no
huru
here
Te
e
i to tatou riroraa
te
taata
taioraa
tumu
Vau
ture
te
mau
ratou
te hoê haa¬
pii-ture tei haere ia letu ra
no te tamata ia na.
Te tuuraa
i mua ià letu i teie parau
roa
tatou
e
rave-ata.
na
teretetiano
mau
taua
ua
te
to
ei
atoà,
parau,
mahanaatoà
te
e
teretetiano
te
i
oraraa
mea
teie
ere
ra
atu
ratou.
hopea. Parau
i te mea fifi. i te
ite
maitairaa i te tahi pa¬
rau no te
pipiria, te fàaohie
i
noa
teie
-
e
o
i
te
Mise
en
pages et
i
publicité
j
- B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
Impression
Imprimerie S.T R.
-Arue Km 4,600
;
,|
[
-]
-
B.P. 600,
42.98.24,/
Tirage
7.000 exemplaires.
« Veà porotetani » parait
chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la demande. ftix de vente au numéro :
40FCFP.
'
^
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien : 500
FCFP.
tatou
faarlrohia
te
no
manaonao
ra
fare
anei
hoi tatou i te reira.
-
Parau
vai
•
eita
mau,
i
ra
faîraa
nià
ia
tei
ore
e
tatou
faaite
hamani-ino-hia
na
rapaauhia
ua
ra
e
te
e,
ora
i
te
mau
ua
tatou,
ua
teie
nei.
-
Te
mau
to
mau
te
tou
mau
rri11XI 1 I
1
vai
taata
tatou
ra
ra
te
teihi
e
tei
ia
ratou
atu
ra
tonoraahia, tatou te
te mau tiatono,
orometua,
i
taata
hopoia ta
Etaretia,
teretetiano
atoà,
mau
roto
i
e
te
;
•
PROFORMA
Rue des Remparts
Tél.
I
i
ra¬
te
ua
LllIIlf 11 ff ff f y
y
f
f
1
tonohia
taata
to
i
atu
noa
tahi
i
atoà
tei
eia-haru,
tiano
tae
vai
ra
mau
mea
oia hoi
tei
teie
pohe
meina
no
ino.
te
.
E
ia
mai
te
taata
Tamaria
ite
mai
ia
tatou
i
àti
e
tei
vahi
hia
i
ai
teie
i
afai
reira
tei
;
nei
ia
letu
to
teie
ia
i
te
tatou
i
te
nei
e
rapaau-
tatou
ra
i
pupuraa mai
tei
hamani-
ao
ia
ia
e
e,
i
aro
te
i
te
mea,
ino-hia.
titauhia
'
ao
horoàhia
ohipa
te
mai
ia nehenehe
ra
ia
ia
tatou
te horoàraa ia
no
tiàturiraa
té
pepe
fatata i
tei
ao
tei
ia,
ua
te
no
na
na
e
mûri
haru,
tei
àti
au
i
i
ite
taua
i
ra
taata
taua
atu
e
aita raua i faariro
e,
taua
taata
mai
ra
E
-
ia
raua
atoà te huru.
rahi
mea
i
roto
ava,
no
riro
i
moni
e
ore.
Te
tei
faa,
vai
i
i
te
te
mau
e
;
Te vai
-
i
raua
i
teie
e
taata
te
ore
puturaa
tapapa
E
ia
i
ra,
te
atoà
te
taata.
haru
tapea i
vai
te
raua
e
te vai
,
te
no
haa-
ia raua ia
te tahi taata
viivii
e
raua
paruru
tei
nei
ta
ra
ture
ore
mau
ore
tauturu
paha
tahi putu-
roa
fau-
te
i
Eita
te
aore
mau
tei
paoraa
te
no
ra
faufaa
ra.
tumu
mau
àti.
vai
tahi
te
ra
te
ra
faaea ai
te vai
oraraa
farereihia
e
taata
oraraa
poritita
;
o
teie
oraraa
fifi
tei
e
mau
roto
no
atura
noa
te
ra
totiare,
oraraa
pepe
te
ohipa no te
te avaava taero, tei
roto i te puai no te
no
te mau ohipa tià-
pepe
atoà
tuhaa
tei
i
te
mataù
E
toto.
i
orahia
e
i
lerutarema
hia
o
ia
ino
te
Te
ani
nei
i
na
eia-heiru,
na.
tei
taata
leriko,
mua
roa
oia hoi
tei
o
mea
i
haere
mai
ite
ua
te
e
te
nana
puai
hamani-ino
ta
te
te
evaneria
taata
-
ra
i
te
nana
aore
roto
ia
eia-
.
Mai
te
ia
raua
te
ia
Aita
e
riro
ai
mea
haapaoraa
no
terete-
te
a
atoà
mai
ia
o
tei
ia
ore
piiraa
e,
tatou
no
reira,
haere
i
putu-
àti"?
te
mea
i
te
i
moe
titauraa
2-
i
hoi
ia
tatou
i
to
iteraa
i
na
mai
hio
Tamaria
teie
i
taata
ia
atu
o
nao
ra
na
àti,
ra
o
ra
ia
i
e
atu,
ia
teie
taata
i
atu
tumu
te
teie
taata
uihia
teie
e
mea
taata
eita
,
te
e
te
haere
e
àti
vau
e
tauturu
e
Ua pupu te taata Tamaria
no
na
i
taata
i
ia
na
i
roto
e
te
tatou
fenua
parau
e
;
rave
taua
na
teie
e
mau,
e
Atua,
ere
eita
i
te
ora, te
ua riro
vai
uiraa
e
te
tià
pohe
tahi
ra
evaneria
reira
e
to
nehenehe
e
i
nei
mau
i
oraraa
hoi
te
ohie
mea
tatou
ra
te
no
nei,
aro
te
e
te
o
no
titauraa
titauhia ai tatou.
i
E
-
i
atoà
ia
ei
no
no
ohie
mea
te
teie
nei
e
i
te
ohiparaa
ao
e
no
te
hinaaro
i
te
taata
here
te
o
Atua i teie mahana.
Ua
-
tatou
e
hioraa
te
tei
te
faaauhia. E nahea
e aha to tatou puai
i
roa atu.
atoà nei
i
mau
tei
tatou,
ta
fatata
ere
ohipa
ra
na
piti.
e
tià
na
ohipa
tei
taata
pohe ia pohe
Te
te
te
o
te
te
i
nei
ta tatou
o
ere
ia
ohipa
tupu nei i roto
i
taata,
tei
ohipa rahi oia hoi : te tuuraa
i
to
na
puai taatoà ia
teie
atoà
haafifi
ohipa
taata
vai
taua
fifi.
te
teie
taui
te
atu
noa
i
rave
pohe i roto i te
Parau
ora.
te
no
e
e
i
te
na
ohipa
letu i
parau
;
atoà",
te
"E haere
oe
oia
e
Atua
to
i
atu
i
i
te
Te
ua
e
aratai
fatata
te
te
no
ia na"?
roto
here atu i to
taata-tupu mai ia oe iho na".
No reira ; eita e tià ia na
ia tapo i to na mata ia ohipa
na
mai
vau
"Eaha
mea
no
haafatata
mea, te haama-
te
no
o
hio
ia
te
faaea
te
-
la
-
uiraa
Tamaria
farerei hia e
eita
e
Te
taata
haafa-
te
tauturu
e
au
faaea
e
mea
e,
taata
e,
e
àti.
te
-
tatou
a
mau
te
farereihia
e
ture
atu i
taata àti.
hoi
mea
ia
paruru
teie
te
ture
pahono
nei
te
te
te
roto
na
atu
ore
Teie
-
mea
àti-
te
e
i
atu
aita
ra
ra
nana-eia-
te
tahuà
te
o
levi
aè
i
mau
ia
mai
auraa
tautururaa
I
-
amui
ere
te
mau
tatou ei
ravai, no te mea, te pureraa
i pupuhia i te Atua aita to
tata
ora.
tei
e
Mai
tatou.
noa
i te tahi
e
puturaa
"E
àti
ai
riro
ua
teretetiano
faatupu nei.
e
tei
roto
tatou
na
nei
nei
tatou
i
-
ino
ta
Teie
-
nana
e
te
te
pureraa
feia
te
e
iteraa
te
o
haere
te
haruhia
te
no
tei
nei,
hamani-ino-hia
mau
e
taata
nunaa
tatou
te
nunaa
mau
mau
o
i
roto
tatou
te
atu
mai
i
tatou
no
hoi
e
haapiireira
na
haere
here
e
e
i
i
oe
to
taata
tupu.
1-
Te
tahua
uiraa
e.
te
i
uihia
àti-levi
e
"Eaha
te
te
Ta
-
tatou
fifi, te
reira
to
mai
tei
haere
ite
tei
o
ohipa
to
i
letu-Metia
mai
te
ia
mai
te
tono
rai
tatou,
ia
pohe
tatou
e
ia
tei
tatou
hoi, ia tatou i
teie
te
no
e
faaora
e
i
roto
i
mai
te
here
here
na
fatata
i
ia
mai,
pou
to
te
e
tatou
haamauruuru
Fatu
tei
no
tei
e
tatou
hinaaro
vai
o
to
tatou
ia
o
nei
no
tatou
ohipa rahi
rave
nei
ao
no
te
e
no
te
aroha
faaoraraa.
Orometua Teriitua.
l'isolement
de
l'individu,
lui-même, devenu
On édifie dec, bar¬
replié
sur
anonyme.
rières
de
autour
soi,
on
se
du monde. Cela est évi¬
dent,
paradoxalement,
dans
les grandes métropoles occi¬
dentales, où l'on est isolé
coupe
milieu de millions d'indi¬
au
vidus,
Toujours plus haut
que
le
cocotier
-
Nià aè ihoa i te Niu.
les
au
SOCIETE D’AUJOURD’HUI
II
peut extster plusieurs
types de projets de vie dans
les sociétés modernes, diffé¬
rents
par exemple selon
la
classe
se
sociale à
référé. Mais
comportent
se
des
retrouvent
laquelle
ces
sociétés
aspects
dans
on
les
qui
pro¬
jets de vie. Quatre de ces
aspects sont relevés ici, il
y en a probablement d'autres.
1 I
Un
le
premier aspect
mythe du bonheur
concerne
par
lial
par
exemple,
comprend
belle maison dotée du confort
le plus luxueux, grosse voi¬
ture
monsieur,
petite voi¬
de
madame, gadgets les
plus récents, enfants gâtés,
bourés d'argent de poche, ua-
1 11 1 f 1
f
f I
à
Le troisième
pond
l'étranger etc...
n
Il
s'agit d'un projet égo¬
centré sur le bi^-être
personnel, qui exclut le sou¬
ci de l'autre j projet ido¬
lâtre en tant que culte de
ïste,
idolâtre aussi en tant
que soumission à I'argent.
soi,
que
Il
exclut
la
morale
où
et
aspect
concerne
les
contraintes,
en
particulier.
ne finit pas
liberté là
celle de l'autre
commence
c'est
la
loi du
plus fort
qui va prévaloir. Cette soci¬
été
moderne
mation
ens),
qui
toutes
en
L jL'TTi X11 £ 1
dite
de
(accumulation
lisation
second
corres¬
au
Cette
Un
aspect
mythe du "faire ce
je veux, quand je veux".
l'ac¬
cumulation des biens, consom¬
mables ou pas. L'idéal fami¬
ture de
cances
les échanges entre
limités
où
personnes
sont
strict nécessaire.
se
veut
consom¬
de
bi¬
libérée de
contraintes
des
(libéra¬
moeurs)
n'est
fait qu'une JUNGLE.
jLXTTnrxxn
jungte secrète forcé¬
I'anxiété^ quatrième as¬
Cette
ment
relevé ici. Anxiété du
riche de perdre ses richesses
anxiété du pauvre quant à sa.
pect
rapport
sent
de
Anxiété
survie.
sur
tous
par
menaces qui pè¬
vie :
la loi du
aux
la
plus fort conduit les peuples
à s'armer pour faire peur aux
autres,
par
exemple. C ' est
la dissuasion,
théorie de
la
qui induit la course aux 'ar¬
mements.
rendu
il
toute
s'est-
l'Homme
Ansi
capable de détruire
vie
la
sur
Le
terre.
projet de vie dans la société
moderne est en définitive un
projet de mort.
Matai è.
i
roto
i
ora
noa
rau
te
no
i
roto
to
i roto
te
i
taata e
(feia ravai,
mau
pupu
faito
ratou
tdaèraa
te
ra
i te
mahana,
teie
no
atoà
vai
faanahoraa
mau
oraraa
Totaiete
mau
te
te
ra
feia rii).
faanaho¬
raa
i mûri nei
4
e
:
manao
taù
ù
nao
faanahoraa
ra
ma-
ia tae i te faito
e,
teitei
tera
no
faâhiahia no te
oraraa, faarahi i te mau maitai, ia rahi te faufaa. A hio
i
tatou
te
e
nià
te
i
manao
te
no
ùtuafare i roto i te reira
faanahoraa ;
fare nehenehe,
te mau mea nehenehe e te faahiahia
to
te
te
to
àpi
No
noa.
faahou ia
tei
i te
te
i te
moni noa ta
taime faaeae-
e
mau
haapiiraa
araa
i te
ra¬
faarevahia
e
to
ture
te
tei
tahi
te
e
pao-noa-raa ia na,
i te tahi mau
raa
ia
i
na.
te
ao.
aussi
et
des
mala¬
conscients
te
tiàmaraa
Ua
‘morare.
i
riro
te
roaà
i
raa
peàpeà,
te maha
i
roto
o
te
te manaonao
ia,
i
;
,
Certains
séismes
peuvent
provenir d'essais souterrains
répétés et certains séismes
naturels
peuvent
des
libération
de
même
la
d'essais
L'atoll
de
pour
Fangataufa
Le
société
o
oia hoi,
te mataù
tion
oraraa.
Te mataù
possibles
et
1'emballage.
te
provoquer
gaz
feia moni o te ere ratou
ratou faufaa,
te mataù
te feia veve no to ratou
veiller
devra
aux
fuites
reconditionner
ta
o
oraraa,
ratou
raa
nahea ratou
e
te
no
to
no
te
-
Au,
qui
haamataù-
mau
vai nei i nià
e
no
Te mataù
oraraa.
taatoà
i
ni
ture
i te
te
tera
e
mau
ora¬
i
suivi
Soeùr
discussion
Rosalie
a
renseignements
certains
supplémerîtaires
tahi
à
cessus
obtenir
mis
Il
en
dans
aura
y
les
pro¬
depuis 40
toujours plus
route
Il est prouvé que le courant
électrique provenant des cen¬
trales
nucléaires
n'est pas
-
atu
faaite-
manao
ble
recherche d'une énergie
pollution paraît impossi¬
de déchets.
te haa-
no
La
sans
ans.
mea
te
Te
moins
cher que
l'habituel.
-
Y-a-t-il des
mesures
à pren¬
dre
pour nous protéger contre
cette
situation
inquiétante
te vai ra ta matou
;
mauhaa
atura
hamaniraa
roto
i
atu
nunaa.
atoà
ai
mauhaa
mau
mataùraa
te
no
a
la
de
cours
donné
puai
aè, te aratai nei ia ia hamaTe
raa.
i
te
e
reira
na
tahi
te
i te
pae
E
ratou.
ta
na
nehenehe
te taata ia haamou i te
i
tera
i
taata
e
sur l'homme
alors
radioactivité artifi¬
cielle
même en petite quanti¬
té, atteint l'homme immédiate¬
ment ou à long terme.
pas
la
que
la
mataù
te
naturelle
grand danger actuel pour
d'aujourd'hui et
de demain est le stockage des
déchets atomiques car ils ris¬
quent de polluer la mer où ils
sont déversés ou les puits qui
les reçoivent. Chaque généra¬
oraraa
reira ei
ai
mai
n'agit
-
te
te
radioactivité
sera
fifi, o te mea puai aè
upootià. No teie huru ora¬
mea
armes
plus tard.
faarahi i te faufaa, hi¬
faatiàma i te mau patu
atoà,
qu'à la recher¬
1'éhergle.
che de
La
ser¬
fabrica¬
Moururoa qui est presque satu¬
ré
devient
dangereux et ce
Ma¬
mea.
bien à la
souterrains.
Rosalie Bertell
naaro
raveà
roto
e
nei
teie
i
e,
faanahoraa ia
no
ao.
.MEOIDIS
te fa¬
teie
no
oraraa
tau
te pohe.
Matai è.
te faatiàpatu faa¬
to
centrales
Teie to¬
hinaaro
parauhia,
tahi
te
jusqu'aux
les
tion des
-
d'uranium
minerais
aussi
par
rendre
pitai
mea
dans
contamination afin de
des problè¬
mes et dangers de cette indus¬
trie tous ceux qui y ont une
responsabilité
:
les indus¬
triels, les militaires etc.
des
ia
tahi,
te
no
atomique; des
d'uranium,
nucléaires
faahou
aita
oia te upootià.
aè,
taiete
anahoraa
i2) Te faanahoraa no te faataaèraa, faataaèraa ia na i
te tahi atu màu taata,
haa-
mataù
i
te oraraa.
E nehenehe ia par au
ara.
taaèraa
ai
te
vahiné,
ta
employés
tiàmaraa,
atu
reira
mau
mea
mineurs
faaea mai i te vahi e haa-
mata
ceux
i te mea
ta
une
lieu une rencontre
qui travaillent
aura
tous
taime
i te pae mono
première ur¬
meilleure
Par exemple,
en
dans l'industrie
haapao
tano
huru
de
de fournir
information.
i te tahi mau
au
i
e
mea
Tera
■iteraa
tae mài e
mau
tamarii,
te
hinaaro,
i
te
i
donc
est
nià i tq
Aita
rave
ore
aita
rare,
i
rave au
i te
hinaaro".
mea
no
hinaaro
pereoo,
e
ia ratou
ratou,
te
,
e
mea
roaa
tou
roto
tane
mau
roaa
e
i
"E
e,
i
i
i
1) Te
Il
gence
1987
faanahoraa
Te
te
E hio mai tatou i na
i
mau
de
3)
Les
vent
roa.
nao
vai
te
o
-
e
te mau tuàtiraa e mea
taata;
iti
oe
e
rahiraa
te
long terme.
e
oire
mau
oe
i
rarahi
rarahi
anaè iho
oire
mau
te
roto
i
Te
te
ora
Iritihia i te
maohi
I
reo
Teriitua orometua.
e
LE NUCLEAIRE ET NOUS
Le
MEOIDIS
20
vendredi
septembre au
Foyer de Paofai a eu lieu une
rencontre
Bertell.
Soeur
avec
Une
Rosalie
dizaine
de
pays
y étalent représentés
(Fidji,
Vanuatu,
Nouvelle-Calédonie
entre autres).
lors d'une fission nu¬
cléaire,
elle
montre
que
l'énergie
produite
par
le
moyen
nucléaire est toujours
dangereuse pour 1'homme.
passe
se trouve dans les
provenant de tous
les déchets qui sont libérés
et
il
y
en
a
toujours
quelles que soient les précau¬
tions
prises. Ces radiations
attaquent
les
cellules
vi¬
Le
danger
radiations
Soeur
Rosalie
fait
la congrégation des
de
partie
Grises
Soeurs
Bertell
de Toronto
au
Sacré-Coeur
du
Canada.
Elle est
docteur
en
Mathématiques
et
spécialiste des études de sta¬
tistiques sur le cancer. Elle
a
été chargée d'une étude sur
la
leucémie
des
U.S:-A
trois
dans
sur
trois
une
états
période
de
ans.
-
vantes ;
cancers,
chez
les
sent
l'immunité
maladies
plus
elles provoquent des
des
malformations
foetus, elles rédui¬
de
jevine.
contre
la
la
première
partie
de
longtemps.
Les
à
l'aide
de
vraiment
rencontre
et
diapositives. Soeur
explique ce qui se
et
Rosalie
conséquences
on
groupes
électro -
gènes
•YAMAHA
moteurs
hors
bord
tracteurs
KUBOTH
■^iIugIiNpImkv
4x4
diesel
huiles
casques
équipements
qu'on meurt
sols qui ont
On
ne
maîtriser
nombreuses
moto
sorte
été contaminés le restent
Dans
les
Distributeur exclusif;
connaît
encore
de
très
sait pas
1'énergie
son
mal
FAREUTE/TEL.42 97 88
les
emploi
à
I I i f X 1J
y^
^
^
Sy
^
H ^ 5JI y 15^ 12112f I5J
152»
155155 i!2?
la stèle
lUI
!
I52Î 55
f
de Nott.
1 X 1 i 1 l'I
tiS 1!^ 1521 ^
XXX^
►2'
d'autant que dans l'esprit des
gens
le passé est confus ou
mythique ; il faut donc remon¬
ter
aux
sources
réelles et
non
légendaires. J'ai entendu dire
par exemple que la bonne reine
Pomaré IV avait donné son pays
à la France
!
C'est entière¬
faux
ment
sérieuses
!
Il
y
a
difficultés
du protectorat.
ment
naître
de
eu
au
Vernier
voqué
une
du
il était.
mo¬
con¬
Veaà
il
faut
est
Est-ce
:
Accastillage • Pêche • Plongée
livre
ton
que
que tu cherches
quelque chose ?
•
Carénage
?
illustré
Service
Est-ce
:
à démontrer
COMPTOIR
POLYNESIEN
une
à
retour
peuple et a fini
par lui donner une espérance
qui dépassait
cette
espèce
d'état languissant dans lequel
identité
Vernier
Veà
un
pro¬
permis
sursaut,
un
des
effet
en
a
unification et
Pour
avenir,
connaître son passé.
son
l'arrivée
Oui,
:
missionnaires
après-vente
Il y aura
des illus¬
trations ^ciennes et récentes
qui donneront une idée de
:
Station
essem^e
marine •Moteurs marins
l'histoire,
Vernier'
à
Je
:
cherche
ne
pas
démontrer,
je donne seule¬
ment
quelques documents ; je
résume
l'histoire en général
et
les
difficultés
que
les
missionnaires
anglais
puis
français ont eues ici, je
parle de la réorganisation de
l'Eglise jusqu'à l'autonomie
l'Eglise. Il y a une suc¬
de
cession de
faits
précis.
Veà
Ton livre
:
habilitation
:
vent
des
Pourquoi
Vernier
titre
ce
"Au
cyclones” ?
Il
:
semble
effecti¬
la Polynésie ait
quantités de cyclo¬
nes
non
pas seulement atmos¬
phériques, mais des cyclones
sociologiques,
économiques
qui ont bouleversé ce pays :
arrivée des navigateurs, épi¬
sode
de
la Bounty,
conquête
de
Tahiti
par
les "Pomaré",
arrivée
des
missionnaires^
évangélisation,
protectorat
vement
connu
que
des
J'essaie
etc...
sible
de
le
repenser
moins
pos¬
l'histoire,
mis à l'extérieur
et je n'ai rien Inventé.
Par
exemple,
au
siècle
dernier,
on
se
deméindait si le peuple
polynésien n'allait pas dis¬
paraître pour laisser la place
à des races plus robustes...
je
suis
me
yeà
L'arrivée
mission¬
naires et l'évangélisation ont
entraîné une sorte de sursaut
du
:
des
une
Vernier
J'aimerais
beaucoup
ainsi, mais ac¬
peut dire l'a¬
venir de la Polynésie ? Le cy¬
clone que nous subissons de¬
puis 25 ans est si intense et
:
en soit
tuellement qui
encore
qu'on
tellement
demande
qui va subsister
après ce cyclone. Mais on peut
dire
que
l'espérance plantée
depuis 150 ans au coeur des
Polynésiens
continue
encore
à agir.
se
Veà
:
On peut dire que tu lis
l'histoire de la Polynésie à
les
travers
l'Eglise
de
yeux
Evangélique ?
Vernier
:
En
grande partie oui
d'abord à travers les mission¬
naires
,
puis à travers les ré¬
actions
qu'il
missionnaires
y
a
FARE UTE 42
entre
eues
enfin à travers les
sion
et
on
demande
se
si
TE REVITITO
le
Polynésien va découvrir une
théologie adaptée à ses va¬
leurs
afin que
l'Evangile ne
soit pas seulement une leçon
apprise,
mais
soit
vraiment
quelque chose de vécu.
mois
du
Il
d'Henri Vernier n'est
pas
encore
disponible.
est
édité
par
l'Eglise
diffusé
sur le Territoire par les Edi¬
tions "Haere Po no Tahiti" qui
organiseront d'ici un ou deux
Evangélique
80^7 *
et
Polynésiens
Polyné¬
siens
eux-mêmes
qui depuis
1963 dirigent leur Eglise
;
il y a quand même une progres¬
et
Te
hoi.
o-ta
Reo-Lti-to^
te mau
ture
et
sera
une
livre
souscription. Le prix
n'est
pas
te
1)
Rev-it-itOj
Te
o
te hoè
ta
Les prochains "Véà"
tinueront à informer les
l'état
teurs
de
de
ouvrage.
cet
tte ai, i te mava-
e
te tatauro.
no
con¬
2) E
lec¬
pii i te
d'achèvement
Daniel
reipa
na
mapama
encore
fixé.
Margueron.
i
papae
hapa
noaa
i te taata tei haa-
faapoo te hoè
poto i te
taiopaa e te fepupipaa i teie
puta^ mai te .pene 4/22-31 tei
faaite mai ia tatou i te eà
faufaa
ta
na
hapa
taata
ai
hapa
ia
te
na
e
pave
e
faaopepaa
te Atua.
a
la
hapa
ia
na
te
ia
hoè
ite
e,
taata, e tià
e taata hapa
ia fai i ta na hapa e
pûpû i te hoè tutia. No
tatou
pa,
te
fata,
o
te
O
ia,
ia
Tataupo
Metia
o
ia
ia,
,
te
toto ia
te
hopoà
ia tatou
tutia o te
toto tei manii
te
no
Tapovopi tei
i
te matopapoa
hapa.
tapaehopa
nià
i
i
te
1531 ^ I5J )2|
li* 1^
^Œ
ia
i
te
ia
tei
ma
nià
mauiui
i
papae
mupe
ope
ia
tatou
i
mai
i
e
te
9/11-
(Hepepa
14).
4)
Noa atu hoè anaè
poahia te Ati-Leoi i
haapiipoa
teie pu¬
pene
faufaa
pa
no
faaitepoto
i
teie nei
puta (25/32) te tuve
pa
no
te haarnopivaa,
e tühaa
pahi poa ia, i papouhia teie
puta e, te "Revitito", te
puta a te mou tahuà.
Ei poveà
tou
e
nehenehe ai ia
pa-
ia
faatepe i to patou topoà, e tià ia patou ia haapao
i te mau peu e pave pahi. Tamahia
na
poto
i te hoè tutia,
faatavaihia Aopona e ta na
tamapoa e ua faatahinuhia. Teie nei mau faataopaa,
ia fepupihia ia i mua i teie
papou pahi
tei hopoà i te
ua
mau
vai-tamau
ia
patou,
oia
ua
faopipo oia ia tatou
ei
opii
te
Atua,
anaè, e ei tahuà na
to na metuà (Apo
1/6).
tatou.
5)
puatopo e faatutiahia no
te
hapa, tei tapapahihia i
nià i te fata e te puaniho e
tuuhia i poto i te metepopa.
teie ia:
Te
i
(Hepepa 13/13)
opa
te pene popu ia no
ta,
Tei poto i taua
o
t11 1111111 111111111
uputa
mai
hoi
Te
hoè
nei
tataupo
hopoà
pene 16,
tei faatià e
te opoà no te faaopepaa hapa,
te
nunaa
moà
te
tei
mono
3)
te
a
opapoa
pohi
te
noaa
mai i te tiahapa,
faaite
te
na,
e
donc
OUTBOARDS
puta tei. rtro mai. te hoè hio
Le livre
sEVÊnRuoe^
qu'il
peuple ?
Précisions
/A
PLNXjAu
y
mimiÆÆft
l'histoire
de
PETTIT
VOLVO
ré¬
polynésienne ?
il dure
Veà
est-il
-
no
Te
Te
mau
tutia
te hopoà
tutia
(pene 1-7)
taauahi,
taatoà
e
hohoà
(1)
lîiiiiiiiiiiiiifiri
Mat
-
Te tut-ia amu^
tapao no te
faaturaraa a te taata faaroo
-
-i
te Atua
to
na
ta
no
oh-ùpa
na
tut-ta
te
no
matta-L,
te haamattai i te Atua
Te
-
tutta
12/8^ 14/13, 16/16)
e
(3)
hara
te
no
no
mauvuuru
(6/17^
te
no
ma-
tararaa hara.
la
noaa
ta
te
tutia
te
tah-ù
teie
mau
te
amaa
Te
màhana, tete
tei. au ta
parau
ta
E ttà t te
11-
22).
e
ttà
e
t
te
tahtto,
t
te
no
t
nunaa
e
mua
t te Atua.
haamau
Ua
letu
SO
-
ta
toa
te
no
te
no
tatou
pûpû
t te
nunaa
te
tutta
no
te
Ua
rtro
et
nunaa
tet
tatou
tou
tte
mau
pûpûhta
roto
t
te
no
letu
e
hara.
mau
t
te
tutta
ta ta¬
no
Te rhau
ta
t
te
tho
ntà
mana
t
te
te
no
oraraa
Atua
te
no
taht, na roto t
pûpûraa t to tatou ttno et
taata
te
t
vaht
ture
turu
te
20
e
te
rtt
ttà
ra,' e
morare
utaa
ta
mana
mau
13
pene
âpt
noa net à
net. Te ma-
noa
aroharaa
t.
te
taata
te hoè ta hto-
o
te
no
te
e
te
no
te vat
(veve),
raa
tau
mau
atoà
(23/22, 25/35- 46).
‘
pûpûraa t te hoè tutta
taauaht, e tapao ta no to te
taata
faataa-roa-raa ta na
tho no te Atua; o te faatteraa
huru tete ta:
te moà net au"
na
faataa
naonao
7)
Te
-
Atua
faufau
faaueraa tet
pohe.
ture
ta
-
te
ta
hara ta te taata faaroo e ttà
ta horo è,
e o te faautuàhta
e
te haamattat.
haapao
(pene
è ta na t te
Na pene 18-20,
te haamattat net ta t te mau
papû
et
t
net
nunaa
Te
taua
ta
na
-
tahuà,
mau
tno.
e
(11/44, 13/1, 20/26).
t
-
morare
Te moà
faataa t to
ta
nunaa
te
vat
e
puta,
to ratou.
ture
t
ra
net
mure ore
mau
peu
morare
te
te
moà,
paruparu
mau
tete
t
tno.
tahuà
mau
ttà
mau
t
6)
no
tato mattathta.
-
roto
ua
te
no
"la moà outou,
tatou
i
mea,
ture
mau
t
faufaa
faaite -La -i te
te
te
e no
te
ture
mau
(2)
oraraa
Te
-
e
Te
ta
oroà
(pene 23) tet
ua horoà
te nunaa t te hoè faaeaohtpa e te hoè atoà hot
mau
faattàhta
t
raa
t
oaoaraa
te Atua
no
oroà ra,
mau
t
mua
te Atua.
8) Tatühaaraa
a)
Taua
tete ta:
Te
eà
e
ra
na
roto
pene
te Revtttto.
no
tae
at
t
t
te
te
mau
Atua
Parau
fevurt
Revtttto 23.
:
lUPIRI
=
lUPILI
TARATIA
=
GALATIA
TORINETIA
=
KORINETIA
MORARE
=
MORALE
tutta'
1-16.
tatat
tutta
ora,
te moà
e
te
e
Te
-
au
hot t te Atua.
hepetoma
tapatt
(Irava
e)
roto
Te
-
haereraa
Te
3)
pata matahttt
t
te
Atua
faataaraa
faataaèraa
(Irava 3-
te
e
pene
e
na
te
17-22.
22)
Mat
-
tahuà
te
tutut
tet
e
Na mahana
-
pttt tatme t te mahana t te
tapau rtpano t ntà t te fata
aura,
te
te Atua
t
ra
te pure a
Te matahttt
-
hot
httt
aha
Et
-
ture
t
te
no
roto
ta
t
moe
mau
faauraa
ttno
haamau-noa-hta
t
te
peu
tete net
tau
moà
Tete net ture,
et
orometua
ta
tatou
roo,
di/ t
t
no
ua
atu
(Hepera
ua
rtro
aratat
te
ttea mat
e
noa
Metta
te
vat
tet
faaâptraa
ta
fenua
e mau
ra.
te
I
faa¬
atta faahou tatou t raro
taua
3/25),
ua
tahtto
t
Tortnetta
aratat
ra
(Taratta
faaorehta te faufaa
roto
t
te
Metta
(2
3/14)
t
oroà
te
33-
matahttt
httu
mau
mata¬
vatthohta
e
aha
et
te
faaohtpahta,
faaearaa no tè
e
fenua,
Te matahttt
-
httt
(25/8-17)
ota
matahttt
50
tuptrt,
taata
t
hot,
atoà,
roto
e
mata-r
faahotraa
matararaa,
t
e
to
t
te
hot
na
mau
te
tho
fettt; t ntà t to na tho
feniux. Na roto t taua ture no
aroha
te
mau
t
ntà
mau
ra,
e
nehenehe
fettt
t
veve ta hot
te fenua o to
ratou
tupuna.
PfiCîFiCAP
Roulez Peinard
PIECES OCCASIOilS
TOUTES MARQUES
Tél:42 43 64et42 43 04
RUE DES REMFARJS-PONTDE L EST
PAPEETE
te
faahou
pfvcîrïcâp
ACHAT et VENTE
neuf et occasion
LOCATION
TE PARAU NO
TE TOMITE A
TE MAU
VAHINE-TUHAA 4
tapatt (25/1-7)
te
atoà,
mau
ta
tae
e
e
puta,
noa
3/10).
tete net
te
e,
no
35).
ota
nunaa.
7
pattaraa ttahapa(Irava
ttà ta tatou ta faa-
e
t
tae
e
Teie
Tél 42 89 57
tuàtiraa i
te
Tomite
no
te
te
mau
i nià
te
vahiné
ACHAT DE VOITURES ACCIDENTEES
no
RUE DES REMPARTS-PONT DE L EST
hia
e
PAPEETE
mai
tatou
aè
mau
te
i
te
i
i
nei
te
i
reira
te
pà^
tono-
Ua hio
faatereraa.
te
na
e
tae
matahiti
1977.
te
I
parau
Etaretia
vahiné
rau
roa
te
a
orometua
tonohia
i
te
Patitifa,
mai
amuitahiraa
Ua
te
a
a
amui
TEVAARAUHARA
o
vahiné
tei
fenua Samba,
i
te
rururaa
tia.
1978,
matahiti
Salpme
mau
roto
te
vahiné
no
mai
te
mau
atu
o
vahiné
i
Etare¬
Justine
ia
na.
_
111 i f f
t IL in
0'
mai
roto
Suva,
Michel
O
i
atoà,
tonohia
atu
matahiti
ra
i
atu
i
to
Emma
o
pae
tiatono
atu
te
i
Toneva,
mau
rauraa".
i
ra
hoê
I
taua
tonohia
PANAI
ra,
vahiné
te
o
"Hoêraa i
te
i
matahiti
ai
faaineineraa
i
raua
amui
I
TEMAURI
tatou
te
orometua
1.200x20
i
i
CM CM
CM
in
:
18
ply
53.100 F
:
16
ply
48.255 F
taua
fenua
te
Importateur et Distributeur
hio mai
i
I98O,
matahiti
te
haa-
te
atu
tuàtiraa
te
i
parau
nei.
te
la
aroha
no
ta
outou
to
tatou
no
I
TAHITI I
RfCHAMCE
mahana
mau
maitai
mau
Fatu.
ohipa haapaoraa i te mau tamahine i te pû i Paofai.
Yvette
atoà
Céline HOIORE
o
Evian
i
ra
atoà
te
haamauhia ai
tei
mûri
i
AURORA
pure
to oe
taua matahiti
I
i
i
te
te
piiraa tapati i roto i te Eta¬
retia porotetani. 0 Emma
te
no
nià
te
A
Florienne
o
Farani
i
no
i
roto
"la tae mai
Farani.
parau
roto
COMPAREZ LES PRIX
PNEUS
ai te oroà lupiri
piti hanereraa o te ma¬
oroà
te
rururaa
a
tupu
vahiné
Patitifa
no
i
TETUANUI
fenua Taratoni.
parau i
ferurihia i
tumu
no
tatou
Suzel, tei
putuputuràa
o
te
hau".
ra
tahiti
vahiné,,
to
e
Etaretia
a
ia
i
te
i
Fatu:
te
a
haamauhia
mau
TETUANUI
o
papai
apooraa
te
mau
no
faahitihia
ra
i
te
a
tonohia
taua
noa
vahiné
te
te
Patitifa,
i
Melbourne, i te fenua Auterarla. Te tumu parau i feru¬
rihia, o te parau ia no te
"Hau o te Atua",
ia au tei
oraraa
1979,
ia
atoà
tuahine
Te
e
amuitahiraa
Etaretia
taua
ia haamau
i
atu
rahi i te i te
te
a
faaine¬
te
no
i
ma
amui
tei
parau
tei
i
hoê
tane
tomita
te
Suva
te
hine
ùtuafare.
matahiti
ai
Line
o
matahiti
te
no
raua
TEHAHE
raua
âpi,
raua
I
0
i
hoê
te
roto
faaineineraa
no
te
feia
te
pipi
aua
tei
ra.
Paul
O
ineraa
te
te
taime
taua
O
i
atu
inaha
e
A COTE HERBRETEAU
Rechapage
Réparation
Montage
Tematauira V.
VALLEE DE TIPAERUI
Équilibrage
Garantie totale
sur
toutes nos. fabrications
o
va-
suite de la page 2
HEVA
FETIA AVE
Raapoto vahiné
matahiti
na
Ua
faârue
Teraiefa
hiné
roa
mai
Olivia
o
Teriierooiterai
va¬
pii-noa-hia o Raapoto
vahiné, i te màhamaa
26 no Atopa' aè nei
e, ua hunahia i te moniré; rà 28 lïo Atopg. I tb. na ùtüaPare .e tae i
ppuf étii ;,Æ:e f^at^e
;.te'^;Ètà;rétî^ îËV^herià
tapao no tb’ riâ aroha.
atü
-
i
te
ia
o
noa-hia
o
Mahai
faatahinuhia
i
,
,
20
te
Atopa
no
i
10
te
Atopa matahiti 1915 i Raivavae
e
ua
faaipoipohia ia
Flores
Teuraheimata
i
pii-
i
imaù,
i
fanauhia
FETIA AVE.
nei'
Tiroama i
1947.
hiti
ria
:
i
no
té
no
i
raa
e
o
tere
na
matahiti
to
o
api
i te
1956,
matahiti
vaa.
I
fetii
farii mai
opu
a
te
na
te
te
Mahaj.. vahiné,
te, "aroha
to
matahiti
tahuriraa
ùtuafare
orometua
fenua Enata,
Titema
38
te
Mahai
te
i
paroita
Atopa mata¬
no
roa
i
Hakamaii,
28
i
0
faarue
faàineine
i
9
te
orometua
te
Etaretia
te
o
i
Eva-
neria.
o
A
tore
hiti
Tahiti
Nui
tei
ueue
faaroo;
tu
te
nei
a
te
te
oi
faaroo
i
i
te
tapete,
vai, a tapomuhu te vavi,
a
hiohio,
ao!
taata,
ore
atita
o
E
aha
Atua
e
ere
tohiria
ta
tiàturi
te
matamehai
te
na
ia
onoono
ù,
oi
i
te
e
no
".
riro
e
tera
tai
atoà
onoono
orua
ra;
mai
te
faaea taata noa anaè, to
ia hopeà, mea papu roa
faahoi atu ta te Atua i
tatou
ia,
te
tahua
tei
Na
"0
vau
te
ore
..
Aue,
hopeà
i
Atua
ra.
Ua
tiàturi
ra,
ua tiàturi
Faahopeà.
ia
e
a
la
0
la
faahopeà"!
ra.
te
tarià
na
e
Atua te huru..."
e, auaè
i ta te
tei
ta ù.
reira mai
to
te
ra
ia riro atoà ia
hopeà o te taata
te
teie
nei ao.
E aha ra e,
mai te
mea ra e,
e vivi teie i ta ù
parau
o
vaha
paita,
maoti
e
ùtuafare
ra,
ia riro atoà
matamehai e ei faaho¬
ia ei
peà,
Halley
atu
mareàreà,
te
teie
na
toaruaru te
a
tohu
a
ave
tautau
te
tahito
a
fetia
te
te
na
tiàraa
taua
no
orometua
te
Ua
ra.
E
taata
aha
ra
nei
Henri Hiro.
i
NUMÉROS UTILES
Police Secours
......17
18
Pompiers
Gendarmerie Papeéte.......
Gendarmerie Arue-Atehina
Gendarmerie Faaa-Punaauia
Gendarmerie Paea
Gendarmerie Taravao
Commissariat de Police
Mahai vahiné
...
.
Te faatae atu tiëi te Êtarétla
Evanërià ilô Maohi Nui i to na
tapao pt.6 ho te. fàarùeràa mai
te ivi yahine ra b Màhai va¬
hiné
i
roto
i
te
71
raa
o
to
.
.........
qniacaillerii
U
.....
Hôpital
Hôpital
Hôpital
Hôpital
sfêcMlsh du bricola^.
'
Papeete-urgences
Taravao-urgerices
....
....
Jean Prince
Vaiæni
57.11.11
42.01.07
42.01.01
57.13.33
42.65.01
42.93.70
H^itahMamao
CliniqueCardella-urgences
42.96.74
...
Clinique Paofai
Urgences Animaux
42.81.90
43.02.02
SPA
THOMSON ELECTRO-MENAGER
42.02.02
52.(X).41
42.62.02
53.21.02
43.95.74
oniouE
Importation - Distribution
Composant Electronique
Matériels et
Téléviseur
- Vidéo
Micro Informatique
Electro ménager
CENTRE VAIMA
-
TEL. 42.46.85
Numéro
Réfrigérateurs
-
Congélateurs
-
Machine à laver
Service après vente
SARL -S.A.V.'
TEL: 42.62.56
En vente
fil
24
:
TélectroniquefVaima)- Dimeco
T"V~T n
1^ ^ M lij la lÿ
-(Front de Mer)- Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
ItlîtiïlllJ
t, 11
h/24
d'appel
pour
visites médicales
de Mahiiia au PK 2&jDoest
4.2,3.4.5.6
X I i~r'ï rr ï 111~]
TE HOORA FENUA
Ei
ômuaraa, haamanao na tatou
i te reo o te peretetini
Flosse
ri
i
âvaè
te
"a
aènei
Atete
tiàturi
fenua".
manao
i
tià
e
i
roto
feia
i
ruraa
na
te
"Te fenua
te
ia ei hoê"
i
aha
te
hia
fenua, ei
tipee
peu
Parau fifi
hau i
mau
titifa
te
toi
E
i
roto
ore
hooraa
te
ihoa te
fenua.
hooraa
te
o
rahi
i
moana
farii
e
fenua.
pa-
nei
Taua peu
i
pa-
tumu ia i Tona,
i Hamoa, oia te mau fenua tapiri i to tatou aîa. I û nei
ra,
e
peu
hooraa fenua
te
hia
Te
ia
ture
teie
tipee
nei
te peu
Farani mai.
Hoi mai
i
te
ia
no
te
o-
farii
ô mai no
e
vai
e
fenua.
nià
i
tatou
na
tuatapaparaa
hooraa
i
Te
i
ra
te
o
i
te
roto
parau
fenua,
te
vahi
ia
i
reira
hoê
taata,
hoê ôpu, hoê ùtuafare e noho
ai, e ohipa ai, e taoto ai.
Mea
i
hea
na
te
Penei
hoo,
aore
te
monoraa
No
te
aè,
te
to
hoê
ioà
no
au
pai
e,
E
fenua
faaàmu
e
huaai,
ia
Teie
tau
atu
te
i
tatou
hia
mau
ri,
i
tatou
te
ra
anei
fifi
a
ta
e
Te
fifi
anaè,
teie
te
fenua,
oia
to
hea
ia.
i
ratou.
Ua àtu-
fenua,
to
turu
te
ore
roa
roa
;
r'iro
taata
teie
vau,
Te
eere
Te
fenua
te
fetii
taa
manao
ore
Temauri
o
i
i
i
ratou
iho
tahi
feia
ia
tau-
poritita. Ua
parau faufaa
te
te fenua
tupuna.
moni
te
ra
fetii,
te
e
ua
te
te
hia
ei
imiraa
Te
feia
i
taata
atoà
e
nei
I
i
nei,
feia
i
tahi
roto
mau
ratou
ta
te
i
tatou
te
e
fifi
Na
reira.
te
mea
te
Na
mai to Farani mai.
parari
te
fenuafetii.
E i teie nei, ua iti
iho,
ua
tuhaa
te
Na
Temauri.
faàite
nei
faaotiraà
hinaaro
matamua
ra.
teie
ia
ùtuafare
te
a
hioraa
tatou,
aita te
fenua
a
te
hau
nei
ià
faahoihia
Te rahiraa
tXTXJLiX I. 11 X 1 I 1 1 1
o
e
te
e
te
tuhaa
rave
A
piti,
te
No
i
taio
S.C.I.
te
hia ai,
i
te
e
ôpaniraa,
fifi
nei
fenua.
1
te
na
i
na
to
te
papaâ
hooraa
1
te
A
pufenua.
na
Ua
ore
roa
here-faahou-raa i
te
na
vile
1
te
pae
peu
ètaèta
fenua.
nua,
ma.
i
a
te
ohipa
roa
Te
ratou
i
no
roto
i
to
natou
te
patoi
te
taatoàraa
tei roto
Tel
peretane
Ua
fenua.
hooraa
te
fe¬
ratou
ri¬
o
i
te
fenua, tei roto i te rima
reira
inaha
i
i
hea
te
ia'.
tiàraa
te
hoê
i
te
totalete
tel parauhia na roto
farani"Société Ci¬
teie
tahua
i
i
pinepine
S.C.I
tao
tià
(S.C.I). No
ite
e
pihai
i
nià
iho
i
ia
roto
i
te
P.apeete.
taata'
e
no
mai
te fatu ra. Te
tuhaa totaiete (actions),
hoê
au
au
i
te
e
i
ia hoo
tuhaa
no
te
a
hoê
te
mai,
ia
parau
vetahi.
a
te
mero
Ei
haamaramaramaraa
Te fenua temauri i
tatou.
iho
Papeete,
tivira
i
te
hioraa
pihai
ture
roaa
totaiete
mai
ia
te
ra
roto
na
i
noa
tei
te
riro
matete
i
teie
no
ma-
tahiti
ei tapeàraa pereoo. I
mai, 1 haarnauhia ai te
S.C.I Lai Woa, tapao ia, eere
mûri
fetii
te
temauri
I
roto.
teie
Ua
mero.
ioà
nei,
I
roahia
mua
aè
Tera
te
uiraa hopeà.
aha tatou i ohie ai i
i
rapae. No te
1 here ai i
ore
fenua. Na
te
outou
tei
roto
mau
raveà
a
E
tumu.
paha
i
vavahihia
tumu
a
tatara
veà
te
i
te
ia
e
te
ai
te
maohi.
te
tatou
feruri
teie,
reira
i
-
hoo¬
tatou
noa
ravehia
te
mûri
No
to
manao
i
te
aha
te
nei,
fenua
raa
ia
tià¬
fetii ia, ia au
feruriraa a te maohi. I
e
to
tei
tahi
taui
S.C.I.
te
o
anaè
atoà te
te
i
te
tau
faanahoraa
Na
ù ia
e
reira i roto i te
i mûri nei.
hoê-
o
atoà
te
outou
rapae
i
fenua.
al
ai
Immobilière"
fare
No reira,
oia
rapaè i te fenua.
Haere
na
tatou
i
Hamoa, i
Tona. Aita ratou e tipee nei
iho
mai
Na
Tapao ia te reira
i
hoo
hoo
te
Na
reira,
to
i
i
Albert Moux
piti, na te hooraa
fenua e haapii nei la tatou
e, te faaruè noa nei te maohi
1
Te
tumu.
reo
la
te
aita
ia
mai
noaa
te
papaâ,
to
na
1
raa
Ei
te
tae
tei
o
feia
te
fenua.
parauhia,
Te
te hooraa fenua.
no
tinito,
tinito, na roto
haaipoiporaa i te vahiné
te
te
papa ture
tumu i haamau-
o
Te
a
farani
iri
te
moni.
oia hoi
haamauraa
te
a
e
Hou
te
to
riro
ua
ratou.
ore
tuhaa
i
fenua
faatura
i
te
atoà
vai
papaâ
ratou
hoê
ai
te
te
ohie
e
i
"Nou¬
velles"
e
te
"Dépêche". Te
val ra hoê àpi faataahia no
te
parau
faaara.
I
te
mau
mahana atoà,
e
taio outou i
na
ê atu,
i
ia. Te fenua o
faaterehia ia
ua
oraraa.
veà
faanahoraa
tahi hioraa
moni
maohi,
te
roa
faateré
i
i
e
piri
mea,
aita
faahou i roto i
riro
maohi,
te
haapao nei i te hooraa
fenua, no te taatoàraa, no
farani mai ia. Te tinito, te
âfa, te papaâ mai te maohi,
tivira,
rave-
no
mai
tatou
o
fatu fe¬
e
e
ia
mea
ture
haamauraa
Ua
te
te
i mûri
te
e
te
te
e
i
mau
ra
la,
âfa,
farani
e
tano
àveià
ua
fenua,
ia
e
ei
ôpani_
moni.
ai
ore
e
reira,
i
te
paruru
No
nunaa.
tipee
ra
mau
i
tuhaa
mea
te
poritita
te
te
fenua.
farii
e
Tei
No
aa
moni
moni mai
te
i
te
para-
âpi.
âpi
i
tau
eere
i
ui
to
teie
hoo
notera
te
feia
imi
vahi
e
te
no
te
atu
fenua.
noa
ruau, e hoi ihoa
i
te
repo.
Te
tomitehia,
hoo
te
vai
roto
i
roto
taoà
e
te
no
fetii.
mai
fenua,
i
te
rapae
ua
vai
te
ra
te
ma
papaâ. Te vai atoà ra te tahi
faanahoraa pinepine. ore l-te
No
reira
fenua
e
faaohipa,
ratou,
No
ratou
tià-
0 vai
roto
ai
ratou
total-
maohi.
no
e
te
fatu nei
i
ore
ta
faaotiraa
te
i
inaha
rahi.
i
nei
roa
te
fau-
ia
e
rau
taata
i
ratou.
o
tumu
fenua i rapae.
mero
rave
mau
faahotu
e
mau
fenua
te
Te
S.C.I.
te
outou
i
tatou
na
feia
faatomo
i
fenua,
mai
nua.
parau oàoà ia parau, '
atoà te feia poritita
e
te.hau
hinaaro
A
mau
i
S.C.I
hoê
ia
tuhaa
hooraa
I
te
Hoi
ara
fatu
e
E
faanahoraa,
te
i
no
fatu
rahi
huaai.
tamarii
?
teie
to
te
huaai.
aè
i
te
roto
roaa
rave
rave
i
te
ua
No
tauà-ore-
mau
ai
fenua,
ê
tahi pae o te
veà i te maere i
no
aha
moni
taa
la
Eere. te
i
parau
faatura faahou
hooraa
mai
?
uiraa.
maohi
iho
Te
faahia-
paha te
hurü
i
riro ei hoê.
i
tupuna i ferufaaohipa i
roto
to
taio
e
varu
te
te
papaâ
Aita
ra
iho
te
A
ra
S.C.I.
atoà
noa
no
o
faurao
nei.
no
ratou.
ora
tlvira
nei.
àmaharaahàùtuafare àano.
E
hoê
te
raa
hoê
te
Teie te
te parau, tapao
feia e hoo nei i
e
noa
roa
E
iti
E
o
ratou
a
mau
mûri
a
piti
aita te
nei
te
oraraa
ai
Tiàturi
te
tamarii,
huna.
hoo,
fenua faa¬
ratou
te
i
té" reira
Tera
te
fetii, outou
ôpua nei i te haa-
e
hooraa
ete
puè
fenua
te
ra
rao
rahi.
eere
hoi
Te
te
e
i
ihoa
mau
tuutuu-
no
nei
i
taoà
ihoa
outou
to
nunaa
faana¬
te
e
Tahiti
tu¬
ratou
pu
ratou
ia
roa
faaea
aore
ra
i
i
roto
haafifi
S.C.I,
hoo
No te
hape
e
auraa
raahia
ora
manao
na
to
no
Tera te
te
faaora
ihoa ra
ai
uiraa.
mau
na
ratou,
na
te
hoê
te
teie fenua
ia ratou,
i te taime
a
pohe ai te tupuna,
ia
hou.
hiraa
te
fenua.
àtu
to
horoà
i
ai
ia
fenua
ua
ei
aita
hoê te fenua e
No reira,
ratou i
i
a
ia
te
e
te
fenua.
ai
mea, ia faaruè
ratou tuhaa fenua
tupu¬
te hua-
oe
hioraa
te
Te
i
S.C.I,
no
na
paari.
te
ia.
i
ai.
riro
ratou
na
au
i
roto
na
fenua
,
feia
hooraa
te
fatu ai.
to
la
itoito
roto
na
to
oia
i
i
hui-tupuna.
oe
tupuna,
ra,
o
ai
tuhaa
te
nunaa
faahou
a
feruriraa ratou i
te
no
na,
i
maitai
fatu
i
ratou
fenua.
te
te
e
ia,
hohonu
auraa
peu mataroteie mahana.
faatere nei
e
fenua,
hipa
e
i
tatou
e
tumu
aita
peu
inaha
aha tatou e
tià ia parauhia te
atu ra teie pae rahi.
hape rahi o te taata
parau no
rave
te
te
o
faatura
e
ei
te
te
i
rà,
hooraa
rahi
teie
puna,
nei i
taua
ra"
maohi.
noa
pae
nei
te
haapapuraa
Te
Te
maohi
ru-
i
mûri
to
riro
ua
maohi
Te
ia
maitai,
Haa-
ai ta
e,
mai
fetii,
te
e
Te
te
o
rima.
na
mau
?
fenua
horaa
âporaa rahi i ani
te
a
"e
atu
te
veà
mua
faahohonu
ra.
tuatapapahia
nei
tino
tae
aha
ia
teie
ia
papu
E
hinaaro
te
no
i mai-
mai,
hiopop maitai nei matou i
hooraa
manao
E
raa.
.
Tetiarahi G.
Albert Moux i teie nei.
LXlXXXXJLllXllll XXXl
Fait partie de Vea Porotetani 1985