EPM_Vea Porotetani_198508.pdf
- Texte
-
mensuel protestant de polynésie
VEA
veà âvaè porotetani
ATETE 85
ISSN 0763 4021
;
Mit:
aSis
t.
■^mfm
X
8@
ïH»
'■"
l*il
"^' ''
r
i*
iwi
'fA S
)%ir#a
t
'=v-::--4
'11-
:
V^
J*;-'
H
Ametere Nomengyo, et Mirana,
V/
Diambaye, animateurs de la pastorale 1985.
RAUTIRAA I TE PARAU A TE ATUA
farerel
Ua
i
mai
tae
atu
i roto
orometua
ruraa
o
veà
te
1
te
teie
la
Mirana
e
o
Etaretia Evanerla
matahiti
1985
Nomenyo
no
te
na
rautl
orometua
Veà
i
plpiria
te
ru-
1
tupu aè nel i te fare
haapiiraa porotetani no Papeete mai te 29 no Tiural e tae
noa atu ra
i te 2 no Atete ra. 0 Mirana nel, e orometua va¬
hiné la no te Etaretia Evanerla no Bangui i te fenua Aflrita
A 5 matahiti to na haapaoraa mal 1 teie tlàraa i mûri
aè i ta na tau haapiiraa plpiria i Paris e i
Montpellier.
Metua vahiné atoà, e piti tamaril. 0 Nomenyo ra
e orome¬
ropu.
,
la
tua
tiàraa
i
te
i
Paris,
te
Etaretia
te
mûri
e
aè
papal
1
Evanerla
ta
parau
na
tau
tamau
Togo, i haapao mai 1 teie
haapiiraa plpiria 1 Afirlta e
no
no
te
Tomite
poro
evanerla
a
tahoê, haapao i te tuhaa rautlraa plpiria.
paroita, te ohipa nei ra 1 roto i te parolta
rautlraa piplrla.
mau
Aita
no
no
ta
etaretia
raua
e
i
la
-
te
orua
aha
reira ohipa ?
te
atua,
Mirana
ruri
hoi
Teie te
-
i
te
i
la
val
tel
aravlhi,
auraa
o
ra
ratou
imi
i
te
i
nunaa
ra
>^1
i5ii la
la w
^31 y
ta 5^
Il
1
nei
1
mai
apiti
tia,
a
faaohlpa atu al
i
mau
te
te
i
Te tapao,
1
te
pa¬
te
tauturu
aore
tahl
ia,
rohi
mau
i
tau
te
i
na
roto
hina-
e
te
te
Etare¬
te
no
no
reira
haapao
haapiiraa,
fêla
hinaaro i teie huru
Veà
Tel roto noa
-
ù
ta
o
Etaretia atoà
haapaariraa
tuàtlraa
e
atu
la
e
•lai ^ tata ta ta
te
no
oraraa
1111 i
ia
rautlraa
tuhaa,
te
ù atoà
rot^o i te paroita no te
piria
aro
e
Ta
Tomite
a
te
oraraa
-
haapapu i to ù tiàraa papal
parau haapao i te rautlraa pi-
i
te
Atua.
te
a
nià
-
w-j-j
rau
Nomenyo
haaferuri
1
Evanerla.
e
o
fefaa-
parau
anaè
te
no
e
,
te
te
Ite
faaroo
te
rotopu
o
na
ei
to
o
ola- ia,
i
to
feia
auraa
auraa
auraa
auraa
Atua
te
te
tuatapapa no
e
e
e
ore
te
i
e rautlraa
toroà tavlni
orua
parau
to
atoà
e
taviniraa.
à
matou
ti rT’T'i i L~r
tî ta ta ts ta t? t5ta ta ^
1
Alimentation
générale
144. rue du Cdt. Destremeau PAOFAI
i
taata
I
te
mau
ua
ra,
orometua i nià
mau
aratairaa,
teie
tumu
peu
nei
teie
rahi mai te
i
i
roto
Afirita".
hemohia
ua
feia paari no te hiaai onoono
o
te
feia âpi ia itehia
te
faaturahia
ia
e
o
tai
i
au
ra, e aore a te
feia paari i ara maite auraa no teie titau¬
te
no
te
mea,
te
rave
ratou
i
te
tahi
mau
peu
i
roa
raa,
ore
tapao
a
ra
farerei
nunaa
e
aita
e
fifi,
teie
i
ia ma¬
vau.
nao
âpi,
E te ui
Veà
Suite de l'Edito page:1
mau,
parau
e te tiàturi noa ra
i te faufaa o taua mau
Aita
ria.
RAUTIRAA I TE PARAU A TE ATUA
Evaneria,
te
noa,
haapaohia ra no te Evane¬
mea
PARAU FAAITE
i
au
nei
tumu
ra
ratou
e
i
huna
rave
mea
Pastorales 1985.
tumu
-E
Mirana
aau
iho
te
Te taui nei.
Afirita.
tou
Mirana
I
-
aha to ra¬
e
?
manao
fenua,
matou
to
te
âpi i te Eta¬
retia, aita ta na e pahonoraa
i te mau uiraa a te ui âpi no
teie tau,
ua vai noa o ia i
faarue nei te ui
1
no
Tetepa :
te
Haamanaoraa
tumu
hlti
mata-
faatereraa
vaneria
Eia
(Autonomie 1/09/
iho
na
22
e
Etaretia
te
to
14
no
Tetepa :
(na
7
Tuhaa
Etaretia
Rururaa
Paroita
5
e
no
Mirana
no
Ralph Teinaore
orometua i te haapiiraa
1 Iteraera (3 ava'e te
maoro)
Revaraa
o
tae
26
atu
no
roa
tumu.
Auaè
Etaretia
Haapiiraa "auaharaa Parau" e "iritiraa Parau”
Peretane
reo
Farani
i
e
pû
te
te
no
reo
Paofai
no
Tetepa :
Putuputuraa Tomite ohipa amui a te mau Etare¬
no
mai
te
matou
tau
tei
fifi,
anei
"pau” i
e
Mirana
ia.
ia
-
hea
mua
ria
ra
e
te
i teie
hiroà tumu
rahi
Etaretia aita
hepoheporaa
Te
I rapae i te
e
fifi ra, i
i
evaneria
te
titauraa i to outou
roto ra i
i papu e
a
aore
ora
ia
to
matou
Paroita
tiàraa
Papeari.
i
te
aa
imi
ia
roto
hoê
nei
papu
i
to
nei
hoê
tumu
Etaretia
o
i
mau
matou
piihia
i
Mai
ia
outou
i
to ratou
atoà
e
parau
Auaè
poritita
papaâ
fenua
mau
faufaa.
i haa-
orometua
mau
te
iho
ratou
iho
Afirita, tei
te Evaneria
haama atoà matou i
hiroà-tumu, e ua àra-
ua
moina i te
te
te
aha te vairaa
o
nanahi.
a
to
i
mua
e
tiàraa
te
atoà,
to
nei
atoà,
hohonu
uiraa
hiroà-tumu
te
ùnei
no
te
faaroo teretetiano i roto
te
i
te
roto
te
0
-
vai
e
i
Evaneria.
te
e
mai
ra
Evaneria, ia
Afirita i te iho
matou,
Nomenyo.
vai
e
o
puna
maoti
hoi
ia
tautoo
faahou mai te fenua
te taata
e
ua
ravai
noa.
Na
te
ri
i
to
tiàraa
na
hiroà-tumu.
teie nei
roto
matou
e
to
nei
i
i
te
reira
i
ta
E
ia
e
aha
feia
te
vai ra
paari
te
i
mua
au
ra,
manao
nià i teie
nei, te hoi
matou
ètene
?
to
atoà
matou
anaè
Te
feia
mau
e
Evaneria
te
ratou
ra
inaha
ia
te
ra
ta
na
atoà
ra
e
e,
te
i
roa
tano
te
ua
paa¬
ôânoi
te
ia
ètene,
peu
patoiraa.
matou
eere
orometua
ètaèta
Eita
"Te
pa-
hape outou
Evaneria
anaè
papaâ i àfai mai, to
ra
te
hiroàtumu,
faufaa
no
e
Tei
mitionare.
te mau
o
âpi i te parau no
te faatiàma,
aita
ui
te
te
tiàma
te
Etaretia
e
âhihi
i
Tei
aè.
faaea mai i roto i te Etaretia
o
haapae ia i to ratou ti¬
tei
àraa i
i te mau fifi o te¬
mua
No reira eere i te mea
ohie ia rauti i te parau a te
Atua i roto i te ui âpi.
ie tau.
to
no
oe
anei
farii maitaihia
-Mea
Veà
oe
tiàraa vahiné oro¬
?
metua
Mirana -Aita
raveà.
ratou e
ta
ia
i te peu tumu te tane
to
nià aè i te vahiné,
ua
farii
la
au
faaroo i
te
faanahoraa.
i
ra
matou,
a
ihoa
reira,
-
a
Mea taa ê anei ta
i
roraa
e
tumu eere
A taa atu
peu
tei matarohia.
tane
Veà
e
reira
te
e ohipa âpi teie
tahi roa ra vahi¬
orometua
ai, eita atoà
ia e ohie i te farii,
e
te
io
né
E
Evaneria.
te
ai
ta
vahiné
Mirana
tane
te
oe
no
oe
po-
te
mea
te
mea
?
vahiné
i
te
te
Te
au.
eiaha
te
ia
tavini
ia
nei
au
i
te
au
mai
ra
Ta te taata
tane.
nei,
no
parau
mai
Evaneria
te
au
i
hinaaro
e
mai te
vau
tane, te peu, te reo, te ohipa
i
reira ia ratou e farii ai
Aita
ù.
ia
ia,
peu
au
i
te
e
mau
ia
ra
ù,
atoà
e
fanau tama,
faaipoipo,
fare.
vau
te
Veà
Aita
e
vahiné
e
haa mai te
e
vahiné
reo,
i te Evaneria,
tavini
no
te
vahiné
e utua-
tauà
nei
i
tahi atu hioraa.
-
E
vahiné
retia
te vai
Mirana
iho
neria,
te
taaê
Mea
-
e
e
parau.
-
tau
vahiné
te
e
tau
Ta
-
huru
mau
ia
oraraa
te
roto
tumu
peu
E te vai
ei
te
io
i
te
atoà
e
mau
tuàtiraa.
-
hono
tuata-
ia
muaraa.
i
matou
i
te
areà i
Nomenyo
ri
no
te
matou
faufaa
mau
riro
roa
i
tau
i
mua
Evaneria,
Mirana
ia
te
i
roto
Evaneria.
te
imiraa,
ra
Tei
ta
te
aita
o
i
o
te
Veà
i
i te
papa
i
iho
mea
faahepo i te Etaretia ia feru-
i
matou
ora
ta, no te
faaea âfa
a.
matou
to
te
Afirita
tumu
te
na
au
taata
i
afirita i te hiroà-tumu Afiri¬
afirita, teretetiano no te
Evaneria, afirita no te hiroàtaua
iho
te
i
tutaperepere
te
i te Evane¬
te hiroà-tumu, teie atu
roaa mai, ua afa te taa-
te
reira
te
reo.
20 aè nei matahiti.
a
Eita
-
tumu,
i
te
tiàraa mai ihoa o Seng-
te
hou tane
No
roto
i te tahi
mai
ia
ra
i
ia
ore
Ei taata hoê matou i roto
noa.
ia
' ua roaa i te
tapea
haama,
te
Rururaa Etaretia Tuhaa
i
,
te
faufaa
mairi
Tetepa :
2
ra
i
tei
hiroà-
matou
to
na
ta
tia i Paofai
28
aamu,
ê,
hoê,nunaa
i
vahi
Etaretia
25
tatou
roto matou
i te tau no te haamau, no te
faatumu i to matou hiroà-tumu,
e
Tetepa:
to
la
tumu.
imi
a
te
e
Veà
23
i mua
tumu
peu
ou-
faatere-atoà-hia
tinai
no
Tetepa :
Hoê
-
matou
Ua
21
outou
nunaa
mau
Papeete)
ta
hea nei
na
Evaneria ?
te
e
63)
? Te
maohi
i
tou
i
haamaraa i to matou iho
tau
aha
ta
i
roto
-
Ta
i
oe
parau
i te
matou
Eta¬
ta
?
aore
ù i
e
ite
otià
i
i
te
Eva¬
rotopu
|p6
ri 1
ï
1
^^^
ï
^s
^
IMPRESSIONS D’UNE PASTORALE
SOMMAIRE
RAUTIRAA
A
TE
T
TE
PARAU
ATUA
1
-
6
p
2
p
3
p
4
HEREMONA
p
5
TE
FAUFAA 0 TE FARE
p
5
TE
ORARAA UTUAFARE
p
5
TE
PURERAA E TE
IHO TUMU..
p
6
de
TE
FARIRAA E
MAOHÎ
p
7
des
TE
HEHEURAA
TE
ATUA
p
7
p
7
p
8
p
9
P
-
2
PARAU PAAITE
IMPRESSION D'UNE
PASTORALE
CHRONIQUE DES TEMPS
Matin
ANCIENS
TE MAU PIPI
gens-là m'exaspèrent, de
droit
se
prévalent-ils
ainsi tromper mon Peuple?
Ces
quel
pour
D'où
tiennent-ils
pou¬
?
voirs
Ils
leurs
d'honneurs
avides
sont
puissance et d'argent.
Ils sont les instruments
dirigeants de
ce
Qui
servent-ils
le Peuple
dépendance ?
monde.
en
ainsi
en
maintenant
état de
CE JOUR LA
imbus
sont
tion
et.
de
leur
édicté
ont
départ pour Ametefe et Mirana.
Ainsi
ont-ils
leur
pro¬
étouffé
la
Soir
appelé à enseigner
ciples.
es
dis¬
mes
disent
responsables
d'église mais je ne les lais¬
serai
pas
faire, gare à ma
colère, ils sont en train de
tuer mon Peuple.
Assieds-toi
le
pos,
prends du re¬
est plus long
et
combat
que
tu
pas
celui
ne
n'y
Tu
il
et
penses
n'est
tu crois.
que
ni
gagneras
honneurs,
ni
richesses,
c'est un combat pour un règne
où tout cela n'a aucun sens.
II-
La
te
souffrance
des valeurs de
ils
et
Ils
ne
à
leur
la voient
savent
ne
combat
un
à
Dès
à
pas
mener,
por¬
Tu
pas.
qu'ils
une
ont
aujourd'hui
Assieds-toi
dois,
TE RATA A AURO
prends du re¬
pos, le
combat est plus long
que tu ne penses et ■•1 n'est
pas celui que tu crois.
Il
et
la nature de
mon
exprimer
à
la
repos et
confrontât iofa
en
Royaume.
un
les
combat
contre
res,
Je
jourd'hui
se
les vois qui se lèvent,
parlent,
et
Ils
ne
parlent,
qui
parlent...
disent rien.
escamotent
la réflexion.
A-t-on
jamais vu aussi nulle
engence ?
Ils
sont
irresponsable,
de
quoi sont-ils pasteurs ?
Gare à ma colère, ils se mo¬
quent de mon Peuple.
prends du re¬
pos,
le combat est plus long
que tu ne penses et il n'est
pas celui que tu crois.
et
tes
pour
t'obligera
remettre
en
sans
cesse
question,
à
à
te
par¬
combat
un
crutement
de
Armes-toi de
ceur
autant
mon
NUNAA MAOHI
p
12
vos
les
signes
de
au¬
Editeur
mon
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
coeurs.
le
Peuple.
pour
re¬
est
choisi entre
cer
aux
ES
VEA
l'injustice, afin
Souviens-toi,
j'ai
pardonné
les
péchés et inscrit
mon
amour
au
plus profond de
TU
faire ta formation.
C'est
11
HEA TE FAUFA FENUA
A TE
frè¬
tous
Ce combat
Il
p
pouvoirs.
II-
treries.
TEI
...
les
avec
Royaume.
Assieds-toi
TO
t'obligera
soient manifestés dès
que
cause
préoccupent de bali¬
vernes,
évacuent
les débats
importants en faisant des pi¬
I
TARATIA
laissera pas la cons¬
te
ne
cience
C'est
monde.
ce
ta vie,
par
QUEL BILAN, p 10
:
purifies-toi
défendre.
Ils
TUATIRAA I TE PARAU NO
TOMITE TE MAN VAHINE...
LE FESTIVAL
autorités et
gens-là me fatiguent,quand
seront-ils plus des enfants?
est
:
pouvoirs,
ni
ne
TE
TE
III-
Ces
PARAU A
LE 29 JUIN 1880
I-
se
TE
li¬
berté.
Ils
I
tradi¬
loi.
pre
TE
T'A NA POROIRAA
E
Titete de
Ils
OROMETUA NO
le tien,
tous
pour
Dtecteur de la
publication
John Doom
je t'ai
Administration
Commission évangélique d'in¬
formation
B.P. 113, Papeete -
te pla¬
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
premières lignes.
LE PASTEUR DE MON TROU¬
-
Rédacteur
en
chef
Henri Hiro
PEAU.
Composition
9
patience, de dou¬
que de savoir, tu
août
MATAI
1985
E
Atamu Floria.
Photos
Feit
Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
Mise
en pages et publicité
PROFORMA
Rue des Remparts - B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
Impression
Imprimerie S.TP.
Arue Km 4,600
Tél.
:
-
B.P. 600,
42.98.24.
Tirage
7.000 exemplaires.
« Veà porotetani » paraît chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la deman¬
de.
î^ix
de vente
au
numéro
:
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien : 500
FCFP.
Léonard
Femmes de pasteurs.
y
15^1
y lÿ 153
Fait partie de Vea Porotetani 1985