EPM_Vea Porotetani_198508.pdf
- extracted text
-
mensuel protestant de polynésie
VEA
veà âvaè porotetani
ATETE 85
ISSN 0763 4021
;
Mit:
aSis
t.
■^mfm
X
8@
ïH»
'■"
l*il
"^' ''
r
i*
iwi
'fA S
)%ir#a
t
'=v-::--4
'11-
:
V^
J*;-'
H
V/
Ametere Nomengyo, et Mirana, Diambaye, animateurs de la pastorale 1985.
RAUTIRAA I TE PARAU A TE ATUA
i
Ua
farerel
tae
mai
atu
i roto
orometua
ruraa
o
veà
te
1
te
teie
la
Mirana
e
o
Etaretia Evanerla
matahiti
1985
Nomenyo
no
te
na
rautl
orometua
Veà
i
plpiria
te
ru-
1
tupu aè nel i te fare
haapiiraa porotetani no Papeete mai te 29 no Tiural e tae
noa atu ra
i te 2 no Atete ra. 0 Mirana nel, e orometua va¬
hiné la no te Etaretia Evanerla no Bangui i te fenua Aflrita
A 5 matahiti to na haapaoraa mal 1 teie tlàraa i mûri
aè i ta na tau haapiiraa plpiria i Paris e i
Montpellier.
Metua vahiné atoà, e piti tamaril. 0 Nomenyo ra
e orome¬
ropu.
,
la
tua
tiàraa
te
i
mûri
i
Paris,
te
mau
Aita
no
te
Etaretia
no
e
aè
papal
1
Evanerla
ta
parau
na
tau
tamau
Togo, i haapao mai 1 teie
haapiiraa plpiria 1 Afirlta e
no
no
te
Tomite
poro
evanerla
a
tahoê, haapao i te tuhaa rautlraa plpiria.
paroita, te ohipa nei ra 1 roto i te parolta
rautlraa piplrla.
ta
etaretia
raua
e
i
la
-
te
e rautlraa
toroà tavlni
orua
parau
to
orua
aha
reira ohipa ?
te
atua,
Mirana
-
ruri
e
e
e
Teie te
auraa
i
te
Atua
i
to
na
ore
la
val
ei
Ite
tel
aravlhi,
te
auraa
feia
te
auraa
o
auraa
o
ra
e
imi
i
i
te
i
>^1
i5ii la
la w
^31 y
tia,
a
faaohlpa atu al
i
mau
te
e
te
i
pa¬
1111 i
w-j-j
Il
ta 5^
•lai ^ tata ta ta
1
te
te
apiti
rohi
te
tauturu
aore
tahl
ia,
mau
i
tau
te
te
Etare¬
na
roto
e
hina-
te
reira
te
haapao
haapiiraa,
fêla
hinaaro i teie huru
Veà
Tel roto noa
-
ù
no
no
i
atu
ta
o
Etaretia atoà
haapaariraa
tuàtlraa
-
1
la
no
Te tapao,
e
rot^o i te paroita no te
rautlraa
oraraa
te
ia
mai
tuhaa,
e
ù atoà
piria
aro
oraraa
Ta
Tomite
a
te
te
-
haapapu i to ù tiàraa papal
parau haapao i te rautlraa pi-
i
Evanerla.
te
ra
1
nià
ratou
o
nunaa
nei
Atua.
te
a
haaferuri
1
ola- ia,
o
fefaa-
parau
anaè
te
no
e
,
te
te
faaroo
to
rotopu
auraa
tuatapapa no
hoi
i
te
rau
Nomenyo
atoà
e
taviniraa.
à
matou
ti rT’T'i i L~r
tî ta ta ts ta t? t5ta ta ^
1
Alimentation générale
144. rue du Cdt. Destremeau PAOFAI
i
taata
I
te
mau
ua
ra,
orometua i nià
mau
aratairaa,
teie
tumu
peu
nei
teie
rahi mai te
i
i
roto
Afirita".
hemohia
ua
feia paari no te hiaai onoono
o
te
feia âpi ia itehia
te
faaturahia
ia
e
o
tai
i
au
ra, e aore a te
feia paari i ara maite auraa no teie titau¬
te
raa,
no
te
mea,
te
rave
nei
ratou
i
te
tahi
mau
peu
tumu
i
roa
ore
tapao
a
e
nunaa
i
teie
fifi,
E te ui
âpi,
e
ra
farerei
aita
e
ia ma¬
vau.
nao
Veà
Suite de l'Edito page:1
mau,
parau
e te tiàturi noa ra
i te faufaa o taua mau
Aita
ria.
RAUTIRAA I TE PARAU A TE ATUA
Evaneria,
te
noa,
haapaohia ra no te Evane¬
mea
PARAU FAAITE
i
au
ra
ratou
e
i
huna
rave
mea
Pastorales 1985.
tumu
-E
Mirana
aau
iho
te
Te taui nei.
Afirita.
tou
Mirana
I
-
aha to ra¬
?
manao
fenua,
matou
to
te
âpi i te Eta¬
retia, aita ta na e pahonoraa
i te mau uiraa a te ui âpi no
teie tau,
ua vai noa o ia i
faarue nei te ui
1
no
Tetepa :
te
Haamanaoraa
e
tumu
hlti
Etaretia
te
to
mata-
faatereraa
vaneria
Eia
(Autonomie 1/09/
iho
na
22
14
no
Etaretia
(na
7
Paroita
e
i
to
Tuhaa
tumu.
Auaè
ra
,
5
Etaretia
i
te
Ralph Teinaore
orometua i te haapiiraa
1 Iteraera (3 ava'e te
maoro)
o
tae
26
atu
no
mai
Haapiiraa "auaharaa Parau" e "iritiraa Parau”
Peretane
reo
Farani
i
e
pû
te
te
no
reo
Paofai
Eita
fifi,
e
28
no
no
"pau” i
mua
ia.
ia
-
i
i teie
e
te
No
reira
to
matou
2
i
roto
i
te
Paroita
tiàraa
Papeari.
i
mau
o
matou
moina i te
piihia
Afirita, tei
te Evaneria
Mai
ia
outou
i
mau
te
iho
ratou
orometua
i haa-
fenua
papaâ
mau
to ratou
atoà
parau
e
Auaè
maoti
afirita i te hiroà-tumu Afiri¬
na
ta, no te
faaea âfa
au
ri
i
to
noa.
Na
te
i
te
reira
i
tiàraa
i te
mau
faufaa
e
vai ra
ia
matou
e
to
i
matou
ta
mau
Evaneria.
te
riro
te
o
te
E te vai
ei
areà i
ia
tuàtiraa.
roa
aha
feia
te
e
huru
te
paari
i
mua
io
te
tau
matou
ètene
?
Ta
to
atoà
Mirana
ia
i
-
matou
anaè
parau.
Nomenyo - Te mau orometua
ri
feia
te
ta
ratou
ra
inaha
ia
te
ta
na
atoà
ra
e
e,
te
i
roa
tano
te
ua
paa¬
ôânoi
te
ia
ètene,
peu
patoiraa.
matou
eere
ra
atoà
e
Evaneria
te
hono
ètaèta
Eita
muaraa.
i
ra,
nià i teie
nei, te hoi
ia
i
au
manao
imiraa,
ra
"Te
pa-
hape outou
Evaneria
anaè
papaâ i àfai mai, to
ra
te
hiroàtumu,
faufaa
no
tau
e
Tei
mitionare.
te mau
o
âpi i te parau no
te faatiàma,
aita
ui
te
te
tiàma
te
Etaretia
e
âhihi
i
Tei
aè.
faaea mai i roto i te Etaretia
o
haapae ia i to ratou ti¬
tei
àraa i
i te mau fifi o te¬
mua
No reira eere i te mea
ohie ia rauti i te parau a te
Atua i roto i te ui âpi.
ie tau.
to
no
oe
anei
farii maitaihia
-Mea
Veà
oe
tiàraa vahiné oro¬
?
metua
Mirana -Aita
raveà.
ratou e
ta
ia
i te peu tumu te tane
to
nià aè i te vahiné,
ua
farii
la
au
faaroo i
te
faanahoraa.
i
ra
E
e
reira
te
tumu eere
A taa atu
peu
Evaneria.
te
e ohipa âpi teie
tahi roa ra vahi¬
né
a
orometua
ai, eita atoà
ihoa ia e ohie i te farii, e
ai
te
io
matou,
-
Mea taa ê anei ta
i
roraa
e
a
tei matarohia.
tane
Veà
reira,
vahiné
Mirana
oe
po-
tane
no
te
mea
Mea
taaê
no
te
mea
au.
Te
ta
te
oe
?
-
e
vahiné
i
te
eiaha
te
i
te
te
au
i
e
hinaaro
ia
vau
mai te
tane, te peu, te reo, te ohipa
i
reira ia ratou e farii ai
ia
ù.
e
peu
au
i
Aita
ia,
te
e
mau
ia
ra
ù,
atoà
e
fanau tama,
faaipoipo,
fare.
vau
te
Veà
Aita
e
vahiné
e
haa mai te
e
vahiné
reo,
i te Evaneria,
tavini
no
te
vahiné
e utua-
tauà
nei
i
tahi atu hioraa.
-
E
aha
i
roto
-
Ta
ù i
ite
i
aore
e
otià
i
vahiné
retia
te vai
Mirana
iho
neria,
te
mai
ra
tavini
ia
nei,
au
au
te
Ta te taata
tane.
nei
parau
mai
Evaneria
vahiné
te
e
mau
ia
oraraa
te
roto
tumu
peu
Evaneria,
Veà - E
o
i
tuata-
aa
aita
te
te
roto
i
i
matou
mua
no
i
nei
i
roto
tau
i
papa
Tei
te
a.
iho
ravai
i
nei
to
ua
na
teie nei
matou
matou
te taata
e
mea
hiroà-tumu.
hoê
to
hoi
ia
tautoo
faahepo i te Etaretia ia feru-
nei
papu
i
faahou mai te fenua
imi
i
te
haama atoà matou i
hiroà-tumu, e ua àra-
ua
taata
roto
tiàraa
nanahi.
a
te
taua
tumu,
Rururaa Etaretia Tuhaa
i
te
ta
Tetepa :
aha te vairaa
roto ra i
i papu e
afirita, teretetiano no te
Evaneria, afirita no te hiroà-
ra
mua
e
poritita
tia i Paofai
ria
i
te
i te Evane¬
te hiroà-tumu, teie atu
roaa mai, ua afa te taaia
nei
atoà,
uiraa
rahi
Etaretia aita
hea
ora
te
faufaa.
Tetepa :
Putuputuraa Tomite ohipa amui a te mau Etare¬
te
hohonu
0
hiroà-tumu
te
atoà,
to
te
faaroo teretetiano i roto
ùnei
to
te
roto
Evaneria, ia
Afirita i te iho
-
vai
e
i
Evaneria.
te
Etaretia
mai
ra
iho
a
aore
e
te
hepoheporaa
Te
I rapae i te
e
fifi ra, i
tumu
Nomenyo.
i
hiroà tumu
titauraa i to outou
Mirana
matou,
vai
e
o
puna
tau
evaneria
te
ora
hoê
no
tutaperepere
Afirita
tumu
te
te
te
tei
anei
i
i
o
te
matou
iho
te
reo.
20 aè nei matahiti.
a
-
Etaretia
25
te
tiàraa mai ihoa o Seng-
te
hou tane
i
ia
ore
Ei taata hoê matou i roto
noa.
ia
roto matou
i te tau no te haamau, no te
faatumu i to matou hiroà-tumu,
e
Tetepa:
tei
hiroà-
i te tahi
mai
ia
ra
na
' ua roaa i te
tapea
haama,
te
Veà
23
aamu,
ê,
matou
faufaa
vahi
mairi
no
Tetepa :
tatou
hoê,nunaa
te
roa
mau
Revaraa
to
a
faatere-atoà-hia
nunaa
Ua
no
Hoê
Mirana -
la
tumu.
imi
e
no
ou-
i mua
tumu
peu
tinai
Papeete)
21
outou
matou
Tetepa :
Rururaa
ta
hea nei
na
Evaneria ?
te
e
63)
? Te
maohi
i
tou
i
haamaraa i to matou iho
tau
ta
oe
parau
i te
i
ta
matou
Eta¬
?
te
Eva¬
rotopu
|p6
ri 1
ï
1
^^^
ï
^s
^
IMPRESSIONS D’UNE PASTORALE
SOMMAIRE
RAUTIRAA
A
TE
T
TE
PARAU
ATUA
1
-
6
p
2
p
3
p
4
HEREMONA
p
5
TE
FAUFAA 0 TE FARE
p
5
TE
ORARAA UTUAFARE
p
5
TE
PURERAA E TE
IHO TUMU..
p
6
de
TE
FARIRAA E
MAOHÎ
p
7
des
TE
HEHEURAA
TE
ATUA
p
7
p
7
p
8
p
9
P
-
2
PARAU PAAITE
IMPRESSION D'UNE
PASTORALE
CHRONIQUE DES TEMPS
Matin
ANCIENS
TE MAU PIPI
gens-là m'exaspèrent, de
droit
se
prévalent-ils
pour ainsi tromper mon Peuple?
Ces
OROMETUA NO
quel
D'où
tiennent-ils
voirs
?
Ils
pou¬
d'honneurs
avides
sont
leurs
puissance et d'argent.
Ils sont les instruments
dirigeants de
ce
monde.
Qui
servent-ils en maintenant
le Peuple en état de
dépendance ?
TE
I
TE
PARAU A
T'A NA POROIRAA
E
ainsi
CE JOUR LA
Titete de départ pour Ametefe et Mirana.
Ils
sont
tion
et.
imbus
de
leur
édicté
ont
tradi¬
leur
pro¬
Soir
appelé à enseigner
ciples.
es
loi.
pre
Ainsi
ont-ils
étouffé
la
dis¬
mes
LE FESTIVAL
IIIdisent
responsables
d'église mais je ne les lais¬
serai
pas
faire, gare à ma
colère, ils sont en train de
tuer mon Peuple.
Assieds-toi
le
pos,
prends du re¬
est plus long
et
combat
que
tu
pas
celui
ne
n'y
Tu
penses
il
et
n'est
tu crois.
que
gagneras
ni
honneurs,
ni
richesses,
c'est un combat pour un règne
où tout cela n'a aucun sens.
II-
ne
La
te
Dès
souffrance
des valeurs de
ils
et
Ils
ne
à
à
leur
la voient
savent
ne
combat
un
à
me fatiguent,quand
seront-ils plus des enfants?
pas
mener,
por¬
Tu
pas.
qu'ils
une
ont
aujourd'hui
dois,
par
la nature de
ce
Il
exprimer
à
la
les
Je
Royaume.
un
combat
tes
pour
parlent,
et
Ils
ne
parlent,
qui
parlent...
disent rien.
escamotent
la réflexion.
A-t-on
jamais vu aussi nulle
engence ?
Ils
sont
irresponsable,
de
quoi sont-ils pasteurs ?
Gare à ma colère, ils se mo¬
quent de mon Peuple.
prends du re¬
pos,
le combat est plus long
que tu ne penses et il n'est
pas celui que tu crois.
et
t'obligera sans cesse à
remettre
en
question,
à
te
par¬
combat
un
crutement
le
de mon Peuple.
Armes-toi de
ceur
autant
12
vos
les
signes
de
Editeur
mon
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
coeurs.
pour
re¬
patience, de dou¬
que de savoir, tu
est
choisi entre
cer
aux
ES
VEA
au¬
Souviens-toi,
j'ai
pardonné
les
péchés et inscrit
mon
amour
au
plus profond de
TU
faire ta formation.
C'est
NUNAA MAOHI
frè¬
tous
Ce combat
Il
p
HEA TE FAUFA FENUA
A TE
l'injustice, afin
soient manifestés dès
jourd'hui
se
les vois qui se lèvent,
11
pouvoirs.
II-
treries.
p
repos et t'obligera
confrontât iofa avec
les
Royaume.
Assieds-toi
TEI
...
en
contre
res,
que
cause
préoccupent de bali¬
vernes,
évacuent
les débats
importants en faisant des pi¬
TO
laissera pas la cons¬
te
ne
cience
C'est
monde.
défendre.
Ils
I
TARATIA
purifies-toi
ta vie,
mon
QUEL BILAN, p 10
TE RATA A AURO
prends du re¬
pos, le
combat est plus long
que tu ne penses et ■•1 n'est
pas celui que tu crois.
et
autorités et
gens-là
est
Assieds-toi
:
pouvoirs,
ni
Ces
TUATIRAA I TE PARAU NO
TOMITE TE MAN VAHINE...
TE
I-
se
TE
li¬
berté.
Ils
:
LE 29 JUIN 1880
le tien,
tous
pour
Dtecteur de la publication
John Doom
je t'ai
Administration
Commission évangélique d'in¬
formation
B.P. 113, Papeete -
te pla¬
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
premières lignes.
LE PASTEUR DE MON TROU¬
-
Rédacteur en chef
Henri Hiro
PEAU.
Composition
9
août
MATAI
1985
E
Atamu Floria.
Photos
Feit Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
Mise en pages et publicité
PROFORMA
Rue des Remparts
- B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
Impression
Imprimerie S.TP.
Arue Km 4,600
-
B.P. 600,
Tél. : 42.98.24.
Tirage
7.000 exemplaires.
« Veà porotetani » paraît chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la deman¬
de.
î^ix de vente au numéro
:
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien : 500
FCFP.
Léonard Hapii, Pasteur de Nouméa.
Femmes de pasteurs.
y
15^1
y lÿ 153
<5311^1 iü ta 5^ %J\
^ 153 ^ ^ 153 lyi y
153 ly 53153 lyi 1^ 15J152
CHRONIQUES
DES TEMPS ANCIENS
de
grands
et
aux
cadeaux
chefs
aux
Areeoi lors de
la
fête
annuelle toute proche et
pour
laquelle
com¬
il avait
déjà
CHINLOY
-AMEUBLEMENT-
mencé
il y a un certain temps
faire
des
préparations
;
à
c'est
pour
était
aussi
frir
des
de
et
des
coutumier d'of¬
sacrifices
distribuer
victimes
il
-
humains
les
membres
à la population
procédé de même
était
l'étoffe
avec
qu'il
fête
cette
les
-;
têtes
déposées sur le
Morai
et les yeux offerts au jeune
roi ; après avoir mangé, nous
quittons Pomere pour
retour¬
sont
ner
dans la maison de Temaree
En y
arrivant, nous apprenons
qu'une chose horrible et dé¬
solante
avait
eu
lieu, que
les
tué
vaient
demande
homme
un
ils
Cérémonie du Kawa à Fidji.
guerre
pa
"Il
août
sacrifice
un
de
une
leur
Towroà
-Pomere
réunion
dernier
ce
n'avoir
humain
mes
à
appelée
dit
nous
envie
aucune
ou
-
les
de
que
nous
deux
le
,
-
deman¬
ou
plus
1'accompagnent
nous
Papara
Temaree
il
;
alors
d'entre
à
d'une déso¬
conséquences
où doit
district
de
tenir
cet¬
se
cérémonie
diabolique parce
que
selon lui
Pomere
ne
pourrait lui demander de la
faire
en
présence de ceuxlà même à qui il avait promis
d'abolir cette coutume. Ayant
te
,
,
réfléchi à
sons
que
Tawwa
ou
ce sujet,nous pen¬
Cover et Maiuj les
amis
de Temaree
Pomere
de
sont
ceux
qui
et
au¬
d'influence
raient
le
plus
sur
eux
et
qu'ils pourraient
les
dissuader
à
une
maine
de
ce
10
livrer
pratique aussi inhu¬
qu'ils devraient donc
heures
les
dans
tué
et
Dieu,
fait.
deux
Mannemanne
avec
suite
hom¬
et
sa
le site de la
Mission de Tahiti à la pointe
Vénus".
il
prétend n'en avoir aucune d'obéir à Pomere mais
craint
béissance
Mann^nanne
voir,
avec
l'aide de
ce
qui pourrait être
accompagner
Vers
d'of¬
Mannemanne
demande à
frir
1797.
été
quittent
(Ils arrivent à Papara
14 août
vers
le
16 heures où ils
accueillis par Temaree
Cover fait le récit qui suit).
15 août.
la prière
Après
Je fais
déjeuner
-
.
nous
nous
qui
a une
trict.
maison dans
En
nous
cher, Otoo sort
cueillir
bu du
il
;
Yavva,
tômes
pour
appro¬
nous
ac¬
de
chemin
les voleurs doivent être
A ceci nous ne pouvons
répondre. Incapables de leur
dire comment il faut procéder
dans des
vers
cueillis
par
train
de
de
très mécontents du meutre
avait
la
maison
sommes
lieu, viennent trou¬
Le
soir,
alors
que je me trouvais seul, des
Tahitiens
qui étaient venus
avec nous depuis Matavai,
me
disent que c'était mal pour
Temaree.
de
coutume
pas
un
que
c'était
serviteurs
impor¬
de
l'un
des
tants
de Pomere
l'étoffe
d'en faire
homme qui
voleur mais
demander (ou
était venu
exiger) du Yavva,
qui
ac¬
l'un de ses plus
le
chef
de
qui
eu
Après
teindre
c'est la
l'après-midi plusieurs
Tiaraboo,
semblent
Dans
hommes
;
qu'ils
ont
d'en
dire plus
par
crainte des figurines ou des
dieux que Temaree possède dans
sa
maison et qui viendraient
la nuit les tuer pendant leur
sommeil. J'essais de les con¬
peur
vaincre
que
leurs
cela
à
sert
répondent
à
je
Peter
i
,
racontent
mais
-
ils
;
me
n'ai
qu'à
à
John
ou
si
ce
qu'ils
est
pas
vrai.
Suédois
Alors
rien
que
demander
le
fondement
aucun
ne
me
.
n
la nuit tombe et
prière puis me
retire pour dormir,
laissant
Main parler à Temaree.Pen
de
temps après nous sommes aler¬
tés
par
le
cri de Tamai
!
Tamai !
c'est à dire Guerre
que
fais
je
Guerre
une
l'intention d'atta¬
Temaree pendant la nuit.
quer
Je
Tiaraboo
les gens de
!
auraient
lève
me
m'habille.
de
tout
suite
et
Selon Main qui ar¬
Temaree et ses serviles
préparatifs néces¬
saires pour leur défense mais
lui ne sait pas quoi faire.
rive,
font
semblables.
Temaree de tuer cet
jeunes fils ,
Tiaraboo. En y arrivant, nous
trouvons Pomere très
occupé
à diriger
ses
serviteurs en
—
cas
n'était
nous
ou
et
punis.
symp¬
échange de quelques mots,
il
nous
accompagne
un
bout
que
que
les
tous
of¬
leurs
à
disent
nous
avoir
un
Pomere
ils
;
semble
évidents.
sont
dis¬
ce
voyant
sacrifice
qu'ils l'ont enterré
non,
ver
chez Otoo
rendons
s'il l'on
savoir
en
Eatooa
train de
plantations
qu'il avait été
de pierres. Nous
en
les
coups
fert
sont
"Mardi,
à
voulons
que
voleur,qu'il
un
pris
de Yavva et
du Kava n'aura
lieu en août 1797
La
avait
a-
à notre
;
disent
nous
l'homme était
voler
Temaree
de
serviteurs
n' ont
craintes
Je lui dis
vons
nous
de
de¬
trouver
un
si
que
Tiaraboo viennent
,
de
essayer
ceux
compromis
et agir
en média¬
Main sort pour savoir
teurs.
qui
ce
se
couche
cas
où.
avec
un
habillé
me
le
après il revient
fusil, puis un servi¬
Temaree entre
troublon
n'aime
la
à
le
pas
tés
;
son
arme
un
,
Comme
main.
cela, je
prends et le dépose à
Les
re¬
pour
Peu
de
teur
je
et
passe
tout
je
lui
cô¬
mes
Main fait
de
même
je
me
recouche.
et
serviteurs
avec
la
montent
garde toute la nuit, quelques
uns
sont
envoyés en
avant
pour donner l'alarme plus tôt.
Notre
sommeil
ne
sera
in¬
pas
terrompu.
"Mercredi,
16 août. - Main
prière ce matin et
nous
déjeunons
après ; la
crainte de
la guerre
semble
avoir disparue, les gens sont
fait
la
calmes
leur
et
tournée
vers
boisson
est
les
tous
Yavva
et
est
sa
,
l'antidote
soucis
peines. Je
pour
les
toutes
rends à la mai¬
Pomere ;
de
nombreux
de
son
attention
le
me
Indigènes m'entourent, l'air
dur, pensant que j'étais un
Temaree
ami de
de
coiffe
C’est vrai, avec UTA c'est vraiment différent.
A notre agence de Papeete,
C’est tellement agréable de retrouver
à l’aéroport de Faaa,
un
à bord de nos appareils,
visage ami pour vous conseiller
avant votre départ et pour prendre soin
bref, à tout moment, au sol .comme en vol,
de vous pendant votre voyage.
UTA c'est la compagnie où des polynésiens
Avec UTA,,
sont au service des polynésiens.
vous voyagez en
bonne compagnie.
à
la
peur
la
nuit
trouver
de
souvent
par
Pomere dort
côté
et
armé
d'un
armes
leur
font
main,
tête, ils
vraiment
toute
leurs
;
à la
guerre
j'y
.
reste
pouvoir
sans
repos,
dérangé
le cri de: Guerre
une
gardé
lance
par
fusil.
à
son
homme
Ayant été
un
préservé
du
danger
pendant
la
nuit
je quitte
Papara
pour Matavai le lendemain ma¬
,
INFORMATIONS 43A3.33
tin
RÉSfRVATIONS 42.22.22
avec
d'informer
ou auprès de
Boulevard Pomare/PAPEEIE - TAHITI
n'y aurait
votre agent de voyages habituel.
l'ordre de Pomere
mes
pas
frères
qu'il
de guerre".
Ropati
L T~rT"X i: 1 f
I 1
I T
ï 1 I Tl
TE MAU PIPI OROMETUA
NO HEREMONA
tahi
Te
manao
mau
haapotoraa
matahiti hopeà e pitl i haerehia
pipi orometua no Heremona, ua tià roa
i te hoê pae ia vauvau haapoto i to ratou mau ma¬
nao
i nià i te tumu parau rau o ta ratou i feruri
tatai tahi. Ua riro atoà teie ohipa ei raveà no te
haamataroraa ia ratou i te tuatapaparaa e i te faNa
mai
roto
i
te
mau
e
aiteraa
ie
anaè,
No
te
i
na
to
ratou
tae
e
tahi
mau
mai
haamaramaramaraa
mau
outou
ia
haere
mai
nei
te
tahua
maha.
i
i
te
te¬
o
i te veà i mûri nei.
i roto
a
tahi.Eere
tatai
manao
nehenehe
e
faatereraa
piha
ia
Paofai
i
OlINQAILLEFIE
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL
FareUte- tél.: 428633 & 424907
Préparation d'un repas.
E
TE FAUFAA
O TE TARE
i
te
e
mâhora
e
hotu
te
hoê
no
te
ora
te
o
hioraa
te
vâhi
e
e
ia
te
hiroà
nûnaa,
hau
Ua
UTUAFARE
te
raraa
TE ORARAA
taata,
tumu
te
e
riro
teraa
mai
hahiraa
ia
to
tatou-
mahana,
o
roto
te
mâôhi.
to
tatou
Tumarae Ronouri.
Ua
te
no
nià
i
1
au
teie
Mâôhi
mau
atoà
to
haere
mai
â.
puta,
ua
tâtuhaa
toru
pene
I
Te
hare
e
te
roto
i
mai
teie
au
e
:
â
nâ
tatou
i
i
roto
mua
i
te
ra.
pipi-
te
aa
i
na
henua.
roto
hea
ra
i
te
to
hare,
faaitoito
e
mau
tuô
o
i
mua
roto
ra
i
i
te
Te
farii
ui
teie
o
hoi aita ta¬
faahou
ite
i
to
tatou
ia
no
vehia mai
e
te
hui
tupuna.
Tumarae
Tumarae Virginia.
No
na-
ia
taa¬
na
Evaneria
"Haere mai ua ineine roa
e mea toe".
la ora na.
:
puta,
haapapu
ê,
i
roto
te
Virginia.
e
1-
i
2-
reo
ua
farani.
mai,
Te
tei
vau
:
ùtuafare
oraraa
te
parau
faataa
ua
piti tuhaa rarahi
Te
tià ia ù
papaihia
mea
e
i teie tumu
maitihia
aore
e
teie
roto
I
Tumarae Ronouri.
hare.
mea
vahi.
mau
mau
te
Pâpaihia
e
te
te
i papaihia ai teie nei
te faahoi faahou mai
tatou i te mau peu tei ra-
puta
:
te
e
te
peu,
faanahoraa
te
parau,
mâohi
te
"Haere mai,
tâpeà mai i te hare nei".
I teie mahana :"Ouah! Ouah"!
te âoa ùrî ia.
I
?
ta
i
i
e
i to ra¬
au
faahou
te
o
te
ria.
3- Te Etaretia
faufaa
araa
faahoiraa i
E
1- Te hare Mâohi
2-
puta
Mâohi e vai nei
na
henua, e o te
Ui-Ap±
mau
i
papal
mai
ia
tatou
i
tou
faufaa-oreraa
reira
tau
i
i
te
aore,
aita râ e
tû faahou nei i nià i te feNo
mau
No
o
âvae
nua.
te
faai-
tatou
tei
atoà
ei
ia
i ta ratou mau
e
au
puta
haumârû
e
àamu
Iteraera
nûnaa
Mâohi,
ia
mauraa
te
e
hare
Tâpaô
teie
tatou
te
o
niu ei
e
hoê nûnaa.
ia
nûnaa
tou
o
puta ei faaitei te huru o-
teie
riro
mai
raa
Te hare
taata.
no
âmui,
te
no
oriraa
no
Ua
te
i
roto
hare
te
i
roto
pipiria
oraraa
tahito
ra
ùtuafare
e
i
i
te
tau
teie mahana
Tous articles de sport nautique
OLYMPIANS DYNAMIC
42 2838
RueC. VIENOT
+T
nt
EQUIPEMENTS/AMENAGEMENTS
body building - piscines
clubs sportifs (foot, etc.)
arts martiaux (karaté, etc.)
tennis - danse (vêtements - matériel)
boxe anglaise entretien du corps
4364 92
Equipement et nutrition de sport
Equipement de plongée (tousjges)
Matériel pour la pêche
Jeux de plage
Bateau pneumatique Motoriséj
Matériel de camping
Piscine - bouée - brassières
Gadget marin
Accastillage
Avenue Georges CLEMENCEAU
OLYMPIANS NAUTIC
L X 1 I X X
1 fTI I ?
f 111 1
I5J la ^
TE PURERAA E TE IHO TUMU
pacîFïCâp
PfVCïFîCAP
Roulez Peinard
PIECES OCCASIOilS
TOUTES MARQUES
ACHAT et VENTE
neuf et occasion
LOCATION
Tél 42 89 57
Tél: 42 43 64 et 42 43 04
ACHAT DE VOITURES ACCIDENTEES
RUE DES REMPARTS-PONT DE L EST
RUE DES REMPARTS-PONT DE L EST
PAPEETE
PAPEETE
Fabrication du tapa.
hlohia
la
ni
parau
râua
te
teie
o
auraa
piti,
eita
roa
faatea-ê-hia to
e
ia
tano
e
te
mai
teie
hoà
faaohiparaa
i
roto
faaroo
o
te
na
oraraa
i
E
màuraa
E aha ia te Iho
i
te
atoà
o
mai te parau
te
oraraa
faaroo ânei,
ohipa faaàpu,
te bhipa
Te
tiai
i
oraraa
iho
e
atu ra
noa
tapau
Evaneria,
te
na
o
oraraa
0
to na iho tumu e no
i teie mahana.
no
e
Atua
te
Te
e
te
Atua
e
te
iho
tumu
atoà
ia
tià
a
ai
tei
rahu
Atua
ia
te
ua
taime
Atua.
i
i
iho
Atua
nei ao, te
Atua atoà,
mau
nui,
te
mana
i roto
tei
Mâohi
te
o
p5. Te iho
te
ô
ua
taime
te
ia
Taaroa
o
Mâôhi
te
atoà
tumu
ia i
te
haamo-
no
riraa.
ia
ei
Metia,
taata
Aroha
Atua ei
o
te
no
taata
e
te
te
no
a
i
roto
i to
tihia
te
Maohi
i
i
te
te
te
na
riro,
to
ei
te
vahi
ie
tau.
No
reira,
te
mau
pupu
pure,
opape
nei
tiàraa
ratou
to
o
mau
rau
te¬
o
tupu mai
ua
Evane¬
poro
i te tiàraa
nià
i
ra
Ua
ora
1
Tehuiota Clet
ia te Etaretia
Na
e
ia
tia
Atua
i
te
tane
e
te vahiné
i te aro
Pauro :
"Aore tane, aore vahiné, aore
âti luta,
aore hereni i roto
i te Metia"! Ua fanau tama vau
ere
ra
i te vahiné
ùtuafare
o
te
anaè
roto
Atua,
ra,
i
e
Ua
parau
tuhaa
atoà ta ù i
te
taviniraa.
i
te
tano
Etaretia
No reira
ia
taui
faanahoraa
ohipa
ia
o
atoà e ia taimeatoàhia
te vahiné ùtuafare no te tavi¬
niraa. No te tane anaè ra ta
i
na
ta
na
mau
faanahoraa.
Aore
a
te manao
o
la
ia i
Veà
no
to
orua
ai
orua
ani
?
ra
ia
o
ia
Te
onoraa
ua
ani
tauturu
mal ai.
e
ia
ineine
mai
noa
Maua
na.
i
aha'
te
te
teie
to
oe
o-
;
ua
i
te
ta
o
na
Tei
1
roto
vau
te
ia ù,
papu
tiàturi
te
Teriitua
i
rautiraa
na
te
eere
te taata
te
i te
tumu
taime
o
peu
e
mau
iri-
o
te
te
haere
i
te
Atua,
ia
o-
o
te
Atua
e
reira
e
âpiti
i
roto
i
i te
tavi¬
ta
na
pureraa,
te
no
parau
nià
i
nûnaa
o
i
ta
i
mau
i
roto
e
Ua ite
au
i te maital
rauti
mlte
te
-
ànaànatae 1 roto 1 te To-
te
Etaretia,
ohipa.
te
a
âmui
rave
i
te
vahi
faufaa
ia
na
no
te
ohipa
ia
vai
Itoito
o
te
Nomenyo
-
Te manao
i
roto
i
te
raau
maro.
E rave
no
Te
ora
te
ù
e
haapao
mau
nei
parau
te
pero-
ra
Mauruuru
i
to
-
imi
"E
Te
Etaretia,
mua
i
ama
noa
te
faaohü
papu
mau
nei
orua
noa
a
te
te haereài
rau, te hato na hiroà tuore
oniouE
Micro Informatique
Electro ménager
Service après vente
Machine à laver
tae-
nei
ôpape
CENTRE VAIMA - TEL. 42.46.85
Téléviseur - Vidéo
;
te
ê
mal.
Te
ta
ia
i
taata
ei
rauti
feta"!
raa
faufaa
Etaretia
te
Veà
te
teie
nei
val nei
e
Tomite
Importation - Distribution
-
te
teie
i
oraraa.
MonoPere-
pipiria 1 roto
Etaretia.
Congélateurs
i
aratalraa
na
Atua
te
Matériels et Composant Electronique
.
te
a
tautoohia
tapao ia e
te
teie
THOMSON ELECTRO-MENAGER
Réfrigérateurs
nuu
ei tauà no na te auraa,
nûnaa
na
i
ia àti mai te orometua
i teie ohipa, ia ara noa o ia
àfai
te Atua ?
Ua matau roa
-
Etaretia
tetinl
no
rautiraa
te
no
parau a
orometua.
ia
huru
te
Nomenyo
E taata
faaroo
hinaaro hoê.
hiparaa i roto i teie Etaretia
e
vahi hoê.
taata
Mirana
tae
-
Evaneria
anei i
ani mai
te
no
o
taora,
te
rauti
no
mai
Etaretia
pahono
te
noa
oraraa
tupi
te
parahi,
te
Atua.O
Mea tiama te Etare¬
aore ra,
ai¬
-
te
Ua ite
ta.
te
hlpa ia no taua haereà ra. Ai¬
ta e ohipa e tupu mai ia para¬
hi noa, ua taa ia, na roto 1
i te ohiparaa a te parau a te
te
tae
Etaretia
orua
no
ua
reira
tei
ui
ore
i
te
te
Nomenyo
2
TE PARAU A TE ATUA
RAUTIRAA I
i
roto
to
Inaha,
nei,
Eita
-
nei.
de l'Edite page
te
o
nanahi.
atu
Suite
te
o
tiàraa
te
te ohi¬
no
no
oraraa
Mai
iho
te
te
ei
Te tupu mai-
hoê
ite, to na paari
àravihi, aita anei o ia
oia hoi
na
pureraa,
atoà.
mahana
o
aore
1 roto
Omuaraa
i
te
vau,
atoà.
taata
te
taata
ra
etaeta
i
noa
te
tuatapapa
te
ohu
haere
na,
nâ roto ia letu
te Etaretia,
pa
i te
te
tiàraa rauti
i nià i to na
to na tiàfaahouraa.
Metia, o te ropuraa ia
faaroo o te mau maru Me¬
haamauhia
letu
nei
matara
1
Veà
âpî o te pureraa,
tei
tia,
i
mai
haamataraa ia no
te
pohe
to
faalte
i te mau taa¬
riroraa
Te
faanahoraa
o
te hohoà mau
tei riro mai
te Atua
o
atoà.
ta
o
Atua
te
o
auraa
roto
ua
au
a
e
letu
te
na
ia
to
ra,
eere
Etaretia
te
mea
Etaretia
te
ra
maramarama
rohi
Paruparu
te
no
e
te
ia
âpi.
Atua.
mau
teie
tiàturiraa
roto
nûnaa
e
te
tahi
o
te
noa
te
i
te
i
mua
i
roto
ô
nûnaa
tumu
i
paari,
i nià
Te
pureraa.
i
hoi
te
taime
feia
ohipa
Te nûnaa Re¬
ia
o
tahi
mau
e
Etaretia.
te
no
te
nanahi
a
Evaneria
te
tereraa fau-
hei
te
matou
tura
a
na na.
mai
niraa,
teie
i
ia i to ratou
ohipa tumu
o
o
noa
te hio
pae,
oraraa
te
rahi
hio
ia
tuhaa 1
o
fifi
te
pae
te
orometua
i
tiàturiraa
mea,
vahiné,
hoê
no
Te hoê
faa.
poritita,
te
i
teie
nei
tauturu
1
Mâôhi,
râ,
Teie
i
i
teie
te
roaa
mau
hotu
teie
ia
hotu
Eere
Te
a
ia
e
faufaa.
ohie.
no
raveà
mau
ia ara te
na
orometua
haamori
tel
ra
pae
parau no a na-
to
faateiteiraa
e
roto i te taata
i
nûnaa
Te
i
te mau rururaa, na ratou
hinaaro. Aita te parau rahi
huru,
teie
roto
o
roto
te
ohipa,
i
o
1
na
ite
fenua i te
te
nei
hio
te
ria,
hoê
parau
te
i
Tehuiotoa Clet.
nûnaa ia tel haamorl
ra
o
lehova. Ua
arataihia
to
râtou
oraraa
péra,
nahi
feruriraa
te
tini.
i
Te
-
rahi i to ratou
i
te
e
te Atua.
o
i
tiàturiraa
ai.. Na
te
faaiteraa,
âparauraa i
te maru Metia
o
oraraa
pureraa,
eère ia i te bhipa hâ te taata
hoê noa,
e bhipa
râ no
roto mai i te tahi faanahoraa
âmui.
raau.
taatoàraa
te
no
hoi
tane
o
?
Nomenyo
e
oraraa
Nomenyo, io outou, e aha
huru o te ui âpi e te Eta¬
te
hohoà ia no
hoê tumu
te
te
o
e
ora,
ia
o
te
-
retia
haere
e
Evaneria
te
Te
teie
i
ta
Te
faaite.
to
o
Veà
ia i roto i te mau rau¬
ora
Maohi,
faaohiparaa
i roto i te
âmaa,
Te
Etaretia.
te
vahiné te tavini
e
:
te
noa
mau
i
roto
ia
i mataro
vahiné
te
o
i
ra
te
ère.
ia
...
tuhaa no
te hoê nûnaa.
hoê
tumu
>)hipa ravaai
te
puaa,
te
no
ana,
Te pureraa
0
paari
na
te
e
te vai
e
te
te
hlaai-
to
ra
te
nià
hoi
to
faanaho
no
i
Eita
faaea
ite,
pohe ia.
raau
atu
to
rauère
te
àravihi,
aita
te
e
na
o
e
huru
te
e
e ho¬
te hoê
raau.
to
âmaa
e
to
raau
e
tumu
hoi
hia
Te
tapau
hoê nûnaa
0 te mata î ia o te
oia
na
:
rauère
te
rauère,
nûnaa.
tumu
Te mau peu,
raau.
e
tahi hioraa no
te
parau.
ia
tumu
i
hoê
i
tatou
SARL -SA.V.
TEL: 42.62.56
En vente : TélectroniquefVaima)- Dimeco -(Front de Mer)- Fare Moana -CTaravao)- Technic Center(Mamao)
maohi,
mu
nel
i
te
tutaperepere
1
te
mua
porotita,
ê
te
i
te
reira
no
perofeta
noa
aratairaa
mau
ei
faaroo
taata
ai
ia
o
tiàtuore
ia na iho ei perofeta
te parau mau.
la maitai o-
ri
no
parau mau
rua
ia
e
poià ta
te
itoito
orua
to
na
hua
no
no
e
amo
te
ho-
nei ia
ara
Etaretia taoto.
mau
Faaito-
ito.
Henri
Hiro.
a
TE FARIIRAA
A TE MAOHi
F
Bill Hikutini.
I
mua
Maohi
ra,
i
farii te
nunaa
e
te
E,
taata.
to
oàoà
tapao
faaite i
i te hoê e tae
i nià
i to
na
na
mai
ti-
na
iho
ei
àturiraa,
TE HEHEURAA i TE PARAU A
TE ATUA E TA NA POROIRAA
riro
ua
fariiraa i roto i to
na
fenua Maohi-
nui.
atoà
Aita
raa
te
tiàturiraa
te
faaineine-
mau
fariiraa
te
no
roto
i
Maohi,
i
i
te
o
Terai.
tei faateiaha
na,
aore ra ei
ohipa tei
faahepo ia na. Ua riro ra ei
tapao no to na ineine e to na
oàoà mau., Aita atoà e faaroo-
riro
ohipa
ei
ia
hia
i
ra
Maohi
haamaua
tere
vaha
te
parau
no
te
farii
no
o
te
LE 29 JUIN 1880
te moni e
i te ra-
mai. Ua taui i teie
tae
e
i
roto
te
CE JOUR-IA :
"Nous
mahana.
fifi
Mea
hana
nunaa
e
Maohi.
mau
i
faahiti
ia
teie nei ma¬
i
te
parau,
farii
taata
te
parau
ra
nunaa
E
e
aè
i
te
mau
te Maohi i raro
faanahoraa no ra-
au
aè
mai
;
raro
pae
Te
ia
to
moni
o
moni,
te
ia
no
moni,
ua
moni.
riro
I te¬
fa¬
te Maohi
ohipa ta oe i rave.
E
ara
na
mea
i
rapae
fifi
te
o te
te
ie mahana,
rii.
hema atoà i
hoê atua puai i ro¬
to na tiàturiraa. Na te
e
faaite mai i te puai
mai
i
ua
i te puairaa
roa
te
te moni oe e
maitai ra
mau ohipa
mai,
e
o
nei
ia ore o ia ia
Antonio Temaurioraa.
Teie
i
ia
te
tumu
tupuraa
o
ia au i
taata
raa
te
te
maohi
parau
e
tomoraa
i
i
Te heheuraa
Atua
te
pure
Te
tano
e
to na
i te parau
Te
ia tâtuhaa-
maitai.
et
to
na
tatou
ei
porolraa
ia to
here
taua
a
na
te
mau
ia
no
riro
na
Atua
ia
tauà.
1-
imiraa
mai te taio
Importateur et distributeur
un
des
Natlki
Mapuanga Terai.
Géants COREENS du Pneu
LE SPECIALISTE DU POIDS LOURD
Nouveau
-
Rechapage - Réparation - Montage - Equilibrage
Garantie totale sur toutes nos fabrications.
pour
reçut
une
une
réunion
rentrêmes
de
à
matin,
la veille
le lende¬
certain nombre
Papeete
l'assemblée,
un
et,
chefs et de cheffesses vin¬
rent
prendre ma mère pour
AURORA
12- 225
E 22® Pilote - 13-22® - 12-22®
E 20 - F 20 Pilote F 20
11-22®
mère
AURORA
A COTE HERBRETEAU
VALLEE DE TIPAERUI
ma
chefs
main
Te
matin
qui devait se tenir
au
gouvernement, sans que le
motif
en
fût indiqué.
Nous
nous
mîmes
en
route...
Nous
de
de
:
disait pas pour¬
j'étais à la veil¬
rentrer,
je ne jugeai
utile de revenir aussitôt
tout exprès. Mais le lende-
convocation
roto
me
ne
de
main
te
faai¬
paari
to
et que
te
mai
tei
na
i
on
pas
pâtôtôraa
fenua
riri,
TAHITI
RECHAMCE
AO QQ lO
Ld.TOlî7Î7. lO
fit
quoi,
te
Pâpaihia e
B.R. 2328
à Papa-
lorsque le
demander de venir
mère,
ma
Comme
i
Te
te
tei
mai
heheu
no
nei.
aroha.
a
iteraa
no
hoê feruri-
Te Atua
te
Te
ômuaraa
Imiraa
mau
Porinetia
hia
Hikutini Bill.
me
le
e
parau
tahi
te
Atua,
a
atu.
Roi
trouvions
nous
parler ainsi qu'il en avait
gardé l'habitude quand
il avait besoin d'un avis.
ti-
Ua hema
avec
lui
nunaa
pee.
ra
T6PLY
TUBELESS
-
Pneus neufs Aurora
-
Good-Year - Uniroyal
45.000
se
^
rendre
elle
au
gouvernement^
à la porte,
;
avec
trouvait
se
M.
Caillet,
ancien
de
vaisseau
et
lieutenant
directeur
des
affaires indigènes. 11 déclara
à ma mère et à ceux qui l'ac¬
compagnaient qu'ils pouvaient
s'en retourner, la réunion éterminée.
tant
Très
le
petit
groupe
ma
mère.
Mais
revint
chez
ne
fut
quelle
surprise à tous et
à toutes, en entendant bientôt
tirer des coups de canon :
c'était pour saluer le Pavil¬
lon
la
de
tait
France,
tectorat
l'on é-
que
de
train
en
hisser
en
.
"L'acte
d'annexion
venait
d'être signé par le Roi et par
certain
un
dont
Maheanuu,
fût
pas.
"Nous
ne
ne
nombre
de
chefs,
malgré
qu'il
tardâmes
à
pas
voyant
ap¬
mère
parler
ma
arriver, il avait été
à l'oreille du commissaire
de
République : "Si cette fem¬
me entre ici,
il n'y aura rien
de
fait, c'est moi qui vous
en
réponc^s. Un mot d'elle, et
tout
est
par
terre.
Il faut
absolument
que
vous
trouviez
la
un
moyen pour
trer
1'empêcher d'en¬
"
.
"C'est
alors
m. Caillet
mission de la
renvoyer sans plus de façons.
Sur quoi les membres de la ré¬
union,
et
nous
verrons
tout
à l'heure de quoi elle était
composée, intimidés par la pré¬
avait
reçu
que
la
du commissaire de
sence
la Ré¬
publique et de son aide de
camp, endoctrinés par Maheanuu
et,
comme
tous le indigènes,
incapables de résister à une
autorité
établie, ne sachant
pas
lire pour la plupart et
ne
comprenant
pas
très bien
ce
dont il s'agissait, se fi¬
ant
la
comme
bonne
ils
fol
font
de.
accoutumés
sont
furent
encore
ceux
à
à
qu'ils
respecter,
amenés à
signer un acte
la plupart ignoraient la
dont
teneur,
èrent
ainsi
par
semblée
rendirent
se
sur
AŒOfDlS
le
où fut immédiatement ef¬
fectué le changement solennel
du pavillon.
quai
Ce
fut
seulement
voyant
en
pavillon amené que Pômare
comprit la portée de ce qu'il
venait de faire. Il vint s'ef¬
son
fondrer
larmes
en
"Comment
vérité
chez
sur
un
mère.
ma
osé
!
lui
ton
de
sé¬
avez-vous
crla-t-elle
qu'elle n'avait jamais
employé vis-à-vis
de
quel droit avez-vous
disposé de ce qui ne vous ap¬
partenait pas, à vous, un Paumotu(appellation
péjorative
de Tuamotu)?...
lui.
De
"C'est
qu'n
prendre
que
avec
encore
àe celui du Pro¬
remplacement
ce fut terminé,
le
la femme du commis¬
saire à son bras,
le commis¬
saire et lès membres de l'as¬
Roi,
étonné,
notre
pas
"Dès
qu'ils me l'avou¬
la suite.
ainsi
AlEOfDlS
Distributeur exclusif:
qu'apparurent
moto
les mobiles
que le commissaire
République avait eu l'art
de
faire
jouer pour arriver
à son but. Mais le plus actif
de tous,
sans
contredit, fut
la
pénurie d'argent du Roi,
devenue telle, qu'il n'y avait
eu besoin que de lui promettre
de
porter sa liste civile à
60.000 francs par an, la moi¬
tié de la somme précédemment
offerte par le commandant
de
la
groupes I
électro-
gènes
tracteurs
KUBOTH
■^iItii^inpIrokv
4x4
diesel
Planche."
L'acte d'annexion
huiles
fut signé
juin 1880. Et voici la
proclamation
du
commissaire
de la République.
"Aux Habi¬
tants de Tahiti et dépendances,
S.M. Pômare V vient de signer
l'acte de réunion de ses Etats
le
à
la
France.
d'accord
avec
S.M.
a
reconnu,
nous
et
avec
FAREUTE/TEL.42 97 88
ses
chefs, qu'il était devenu né¬
cessaire,
dans
l'intérêt de
tous,
que
les deux gouverne¬
ments
fussent réunis
en
CE
un
JOUR-LA
Ces
actes
ont
suséité
de
la
part de Marau les commentaires
suivants,
aussi
curieux
que
suggestifs :
"En dessous
de
la
signature
du
Roi,
le premier document
porte celles de 20 Tahitiens
que,
d'après le texte de la
CARROSSERIE
ALUMINIUM
Diesel
5 vitesses, 4 roues motrices
•
Suspensions de la Range Rover
•
Direction assistée
Freins à disque
•
LE 29
:
JUIN
1880...
seul..."
MAITEPEREOO
LAND ROVER ÂPÎ-110
•
équipements
casques
29
La date du 29 juin,
vers,
nous
pensons
du
récit
IMPORMAT
B.P
562
UTUROA
ayant donné lieu à des témoignages di¬
qu'il
est
utile
d'Ernest Salmon
Veà, le
livre d'où
est
de
Océaniennes
extrait
de
donner
concernant
aux
lecteurs
l'annexion. Le
est publié par la Société
disponible à l'ancien musée,
rue
Lc-garde. Ce récit est Intéressant, car il montre qu'un
acte aussi capital que celui d'une annexion, ne peut se fai¬
re
sans violence,
fût-elle symbolique. Il montre comment la
ruse
du directeur des Affaires indigènes M. Caillet 'et la
complicité de Maheanuu, un chef endoctriné, eurent raison
Etudes
des derniers
•
MMAHA
moteurs
hors
bord
lambeaux
ce
et
texte,
est
d'indépendance...
-
proclamation cl-dessus du
que
de
croirait
être les chefs de Ta¬
Ce
hiti
de
les
République,
Moorea
on
convoqués
donner leur consentement
l'annexion. Mais, outre que
pour
à
ceux-ci
étaient
nombre
au
de
22, deux de plus que les si¬
gnataires, il apparaît que par¬
mi ces derniers,
9 seulement
sont
des chefs
authentiques,
nommément : Altoa, chef de Paea
Hitoti Manua, chef de Tiarei,
Tere a Patia, chef de Mataiea,
Marurai a Tauhiro, chef de Teaharoa, Teral a Faaroau, chef
de Afarealtu, Tarii Vehiatua,
chef de Tehaupoo, Teriitapunul,
frère du Roi et chef de Mahina,
Ariipeu, oncle du Roi et chef
d'Arue, Opuhara, chef de Pape"Les
11
autre
émargements
sont l'oeuvre de 2
sous-chefs
de
et
sur
9
inconnus,
figurant
ne
des listes de chefs,
aucune
sous-chefs
conseillers
ou
de
districts,- à l'exception d'un,
le chef
dont
avait
déjà signé.
de Tahiti de
qui laisserait
le An¬
l'époque.
supposer
COMPTOIR
POLYNESIEN
que
réfractaires, ou considé¬
rés tels,
comme ma mère,
ont
été remplacés, et au pied levé,
par n'importe qui, afin de don¬
à
ner
cette
tale
la
transaction
capi¬
d'avoir été
couleur
approuvée
les représentants
par
autorisés du peuple tahitien.
"Ces étonnantes constatations
sont
ne
d'ailleurs de moi.
pas
Elles
ont
ancien
officier
été
faites
de
par
.
marine
Service après-vente
un
oc¬
Station essence marine «Moteurs marins
cupé à des recherches histori¬
ques .11 me les a communiquées
à titre de curiosité, en ajou¬
tant
par
Vous
ne
manière
doutez
de
peut-être
âmuiraa
OUTBOMPS
la
France
constituait
une
espèce de faux en écriture pu¬
blique ? Je lui laisse, bien
entendu, toute la responsabi¬
lité
de
votvo
PENXA.
^
appréciation,
cette
de
contentant
BOSTOM —M
vmjuÆn
la
signer à
qui voudrait en vérifier l'ex¬
actitude.". ^.
me
Mai
te
mau
e
te
tau,
tatou
nei,
tau
io
rotetani
nahoraa
na
parauhia, te âmuiraa
te pupu tuahine.
mau
tei
ia
aore
ANTÉF0ULB«3
a mau mai ai te faaroo pote vai ra ihoa te hoê faavahiné i roto i te mau paroita
maohi
te
Turbo Voffler 2003T
vahiné
te
a
sEVÊnnuDE^
/ A fuunX
pas
TE TUATIRAA I TE PARAU
NO TE TOMITE A TE MAU VAHINE
Te
PETTIT
vor.vo
boutade
l'acte d'annexion de Tahiti
que
à
noo.
fournissent
nous
nuaires
missaire
et
la
com¬
te
a
tuahine.
mau
FARE UTE 42 80 27 %
aha
E
e
e
aha
ta
ratou
1
te
oraraa
te
E
na
roto
roita
ohipa i roto i te paroi¬
ta
aha
a
ta
âmuiraa
teie
vahiné
mau
Te
âmuiraa
te
mau
te
a
mau
tuahine
vahiné
ia, tel haato ratou tiàturiraa ia
papu
1
letu
Metla
na
te
i
pa-
?
roto
i
ei
i
te
Atua
a
riro
Etaretla
i
ratou
to
roto
Fatu
faaoraa
taata
pupu
ratou
no
no
te
atu
ai
ratou
i
te
faaroo.
roto
i
ei
nehenehe
tuhaa
te
mal
atu
mai
te
i
TEL.4253 59
AITAHOEFIFINOTATATOUMAU
MAA NO ATU TO OUTOU FAEARAA
ohipa
mal
tapati
ôroà,
renina
e
mal
mau
parahl
tae
te
a
1
faanahoraa
a
Teie
nei
mau
vahiné
1
to
nei
e
faanahoraa
noa
i
i
ravehia
te
faufaa ia
otlraa
i
ravehia
âpooraa
faatere,
rahia
te
te
retiteni
no
toaraa
tino
Marurai
mati
faanahoraa
No
tia
o
te
reira,
teie
e
maitai
tlà
mau
i
ta
tatou
faaate
a
nà
pe-
Orometua
i
Inaha hoi
no
te
taa-
vahiné.
vahiné
Evaneria
la
te
ta
orometua
1978,
mau
ra¬
faa-
tei
e
e
no
te
o
haatl
rata
haa-
rapae
0
i
te
o
i
a
te
e
papetitoraa
e aita
ratou
vai
ite
te
ore
Te
tatoU
tuhaa
tel
o
to
tatou
ra
tahl
te
e
e
te
faufaa
te
ra,
atoà
vai
ELECTROLUX RA 1302
te
tuahine.
tatou
metua.
Piha pape toetoe ta uira
1
atu
noa
mau
nei
teie
23
i
1 roto i te parupate tino,
oia atoà te
mai
1
pureraa
tae
ra
o
roto
Parking devant le magasin
ia
ratou
te mau tere pefarerelraa 1 te
te
e
ta
te
tuahine
mau
tou.
CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
la
tae
i
i
ra
tatou
roa
o
te
ia ta¬
Etare-
haamauruuru
âporaa faa-
ohie
hoê
te
tonohia
i
putuputuraa
oia
atoà
fau¬
nohia
taua
te
ia
te
matahiti
1963,
faanahoraa
1
âpl
na
roto
i
te
mau
E-
no
te
mau
Etaretla
ao
ta
muiraa
e
Patitlfa
taretia
tatou
e
no
oikumene
a
te
retia.
Ua
na
roto
i
e
rave
rahl
tupu
te
te
te
tià
oia
atoà
teie
nei
Eta¬
mau
e
ra
tonohia
mua
tià
I te faihoa
tane
na.
taime
te
1969
mata-
vâhine
tià
i
na
la
Olga Sandford vahiné
ta vetahi paha o te mau marna
paarl i mata\i maitai i te mea
e,
e
vahiné utuutu mai teie
1 te
pae ihoa no te fanau e
e
mau
àlu.
0
ia
faatereraa
te
tonohia
tei
1
hoê
te
pu¬
Etaretia
no
Patitlfa àpatoà,
tei tupu
i Suva,
i te fenua Fiji, tei
tuputuraa
riro
ei
turaa
no
a
te
pu
no
te
mau
fare-
àpatoà
no
putu¬
hoi
tel
to¬
e
tonohia
hoê
te
roa
mau
te
mau
i te mat-ahiti
no
mau
e
tatou
taime,
te
o
mau
te
nei te â-
parau
reiraa
puturaa
o
roto
tuàtiauraa
mau
ua
i
tatou
noa
iho,
na
to
putuputuraa ra.
hiraa
roto
faatere
talme
te
Etaretia
te
nei
la tae
mau
ei
tiai.
ei haapii 1 roto i ta
iti, oia te mau tua¬
ei
vai
1
tatou
faaotlraa
vahiné
mau
ai
Te
ia
te
mal
papu
-
i
te
maramarama
CM ADI
Te
atoà
mau
passof* CarMo
.E
.
riro
te
tou
tae
e
tuahine
ua
vahiné
mai
ua
paroita,
ite
SERVICE APRES VENTE EFFICACE
tatou.
ei
tuarol
E1S.
teie
no
oia
ruraa
e aorera mea gaz
1
roa
iti
nana
te
roto
faa
riro
tapura
o
na
tel
hine.
a
e
nana
orometua
tiàturiraa
mau
hoê
orometua
no
aratai,
O Electrolux
vahiné
mau
horoà
vahiné.
orometua
te
tei
e
ratou
te
tiai
na
te
ratou
parau
to
parauhia
ta
tiàtono
mau
noa
te
ia
papd maitai
mea
feruri mal i to ta¬
tei
tere,
tou
?
E
b
tuhaa
o
mau
te mau putupu¬
fenua i te pae
Patitlfa,
i
te
mea
rotopu oia
vairaa i taua fenua ra.
i
te
e,
Te
tumu
hia
i
te
i
tuatapapa-
putuputuraa
la
te
e
te
i
nià
taua
matahiti
ra
e
teie
nei
e
parauhia
ta
no
to
i
ia
na
e
matara
ua
e
hoê
tou
i matau
tane,
tatou
ua
rau
na.
I
roto
i
nehenehe ia
te ùpu-
tino,
tatou
te
mai
mau
e,
mau
ta
o
no
Patitifa i
iri mai nei
no
ra,
te aupururaa
ora,
te utuuturaa i te
te parururaa 1 te taata
parau
mai
i
par au
taua
i
tatou
o
ro¬
faanahoraa ta ta¬
noa
e
na
te
no
inaha
o
ratou
ite
noa
na
e
ihoa
ia
to-
nohia.
Te
hia
piti
orometua^ vahiné
Pittman
Ua âmui atu
tiàtono
e
ia.
ia ia Tematauira
o
ia
John
no
ta
rahi
parau
vahiné i tonoo Jeannie
te
o
faatereraa,
te
e
Doom
papai
tatou Etare-
atu
ia Conte,
paroita no Petera i taua taime ra,
i te âpooraa
a
te mau Etaretia no
Patitifa, tei tupu i Suva. Ua
tia
tae
e
orometua
ite
te
i
tatou
ai
noa
no
te
Pittman
o
inaha
hoi
te
reo
i
horoàhia
tià
ia
no
mau
de 8h à 12h et cle14h à 18h
Pont de r Est /tel.3.C)5.46
vahiné,
ravai
mea
peretane,
Ua
i maitihia
tumu
orometua
e
eiv
ia
o
i
tareni teie
e
e
te
Atua
ia
a
ia,
ia
haere
na.
o
tatou.
la hoi mai
ia mai
o
taua pu¬
LE FESTIVAL : QUEL BILAN
faaite nei
i to na mau manao i te âpooraa
faatere, te faufaa o te
putuputuraa e te mau parau i
tuatapapahia e to na oàoà i
tuputuraa
te
ra,
âmuiraa atu.
te
fi
rii
i
i
ineine
tahi
te
te
i
te
te
0
huru.
te
teie
roa
no
te
tino
e
parau
mau
a
no
A
hio
a
roto
mai
teie
matamua
ai
te
mai
de
du
se
1985
en
tant
sa
rémonies
Pacifique
dérouler
qui vient
juillet
en
Polynésie française,
préparation, ses cé¬
d'ouverture
de
et
clôture, son déroulement ont
été politisés. Comme la nuan¬
ce
n'est pas le fait de la
vie
publique
locale,
était
pour
et
bon
était à
rejeter dans ce festival. On
est loin aujourd’hui du
conCensus
patiemment
recherché
i
parau
la
to
Arts
sur
tonohia
nei.
i
crire
difficile d'é¬
le
festival
des
bien
faaineineraa i te
tatou
itoito
est
certains
ta
i
i
taime
ho-
hou
nei
tià
faahitihia
ri
raa
feruri
i
te
tuàtiraa
no
atu
tatous
ara,
ia
faufaa
parau
mau
te
aita
e
feruriraa
putuputuraa
mau
fi-
ua
mea
fenua
i
ai
ra
te
ia
roa
honuhia
tono
te
no
tumu
tià
te
roa
ia
o
i
ia
o
Teie
Il
te
i te veà i mû¬
maitai
roto
tatou
i
a
te
Fatu
tatou
e
tavini-
hoê
roa
ra.
Tematauira V.
pour
tout
d'autres
tout
les anciens
et encore en
grande partie en usage dans
l'Eglise Evangélique
avant
la prise d'une décision. Qui
peut dire jusqu'où ira la di¬
par
la
de
vision
société,
qui
peut dire
jusqu'à quand la
société acceptera d'être ar¬
tificiellement divisée ?
à
été
préparé
Le
festival
a
la
manière
occidentale
et
conçu comme une série
spectacles à donner en 5
points délimités : 4 à Tahiti
a
été
de
(aucun
dans
la
Or
presqu'île),
la
population
n'a été associée ni à la pré¬
paration du festival ni à la
réception effective des délé¬
gations.
Il s'en est sulvi
les conséquences observées
;
1
à
Moorea.
certaine
une
l'absence
fête
d'un
indifférence,
sentiment
de
de rencon¬
tres
entre
les
délégations,
objet pourtant d'un tel fes¬
tival. Certes, la couverture
remarquable des
spectacles
effectuée par RFO et l'ICA a
sans
et
un
doute
manque
démobilisé
cer¬
tains
religieuses, pour asseoir
que
ce festival.
l'aurait-on pas accu¬
l'authencité de
Mais
ne
sée de faire de la politique?
Si
la
société
adulte
n* a
la
lés gradins du
qu'en a-t-il été de
jeunesse à laquelle l'an¬
née
1985 est dédiée
pas
envahi
festival
nesse
scolaire
cances,
torisée
ses
déplacements,
de
plus beaucoup de
jeunes ont
une
Hélas,
forme actuelle ?
tiplè
actuel
cifique, et qui connait mieux
que quiconque ici les peuples
de cet.océan, aurait pu pren¬
dre
des
initiatives, autres
liberté.
certaine
jeunes n'étaient pas très
nombreux
aux
spectacles.
Faut-il y avoir le désintérêt
d'une jeunesse occidentalisée
devant un passé auquel elle
n' adhère plus ? Si cela se
confirmait, de sombres jours
attendent la Polynésie. Dans
cet ordre d'idées, le
Tiurai
survivra-t-il longtemps dans
les
tat
L'Eglise Evangélique qui
sait qu'elle vit dans le Pa¬
va¬
dans
un
population qui
jeu¬
est souvent mo¬
donc
indépendante
été
avec une
en
elle
participants, mais cela
n'explique pas tout. La tenue
d'un festival est-elle compatravaille ?
? La
était
sa
festival
aura
bon révélateur de
l'é¬
société
po¬
Finalement
ce
de
la
lynésienne : divisée par la
politique, hésitante quant à
son rapport à la culture, une
société
qui n'est peut-être
pas
très intéressée par ce
qui ne lui renvoie pas direc¬
tement
sa
propre
image.
Daniel M.
JEANNINA
Av. Régent Paraita
Tél:43.98.29
Les Pascuans au musée de Tahiti et des Iles.
ambiance EXOTIOCK
14.
TE RATA A PAURO I TO TARATiA
1.
Hoê
aè
vau
i
atoà
2.
E
atu
i
i
ra
4.
Tto
i
ai
ta
taa
itehia,
e
o
0 te
mea
a
nià.
Ua
vauvau
mau
ia
hinaarohia
e
i te Metia mai
no
tiàturi
te
atu
ore
hoi
noa
15.
ra
16.
ra
e
tahi
te hiohio
ra
e,
au.
Hereni noa ai o ia,
mau
17.
ia.
o
taeaè haavare
i to matou tiàma18.
Àore
hoi
i
tuu
tiàmaraa
i
noa
o
£ati
i
matou
ra
roa
hoê vahi
te
Evaneria i
te
noa
mua
Tatou,
0 ratou
ra
aè i
mua
ia ratou aore atoà
iti
aè,
ia vai papu noa te
ia outou.
tiàraa itehia to ratou
e
e
aita to ratou haereà
tuàti
e
i te pa-
ra
parau
ua
âti luta tatou mai te fanauraa mai
feia hara
i te
i
roto
no
te
mau
nunaa
ê
a,
eere
ite
ra
te
ture
nei maoti i
te
tiàturi ia letu Metia ra,
i
te
Metia
tatou
e,
aore
e
atoà
atu
i
te
tiàturiraa i te Metia,
re
:
tatou
ra
Aore
roa
Teie
nei
ra,
roto
i
Aita
roa.
hoi
e
taata
e
taata
ra
e
ia
eiaha
tiàhia i
letu
ia
ta¬
ra.
la
ohipa a
tiàturi
te
tiàhia
tatou
i te ohipa a te tu¬
tiàhia i te ohipa a te ture.
ra
a titau noa ai tatou e ia tiàhia tatou i
Metia, itehia aè ra e feia hara atoà tatou,
te ohipa ra anei ia te Metia no te hara i reira atoà ta¬
tou, te ohipa ra anei ia te Metia no te hara i reira.
te
19.
Oia
mau,
te
faariro
0
vau
-
eere
ra
vau
te mea
ia
patu
ra
ia
nei,
no
te
te
Atua.
no
vau
6.
e
Evaneria,
te
£ati matou.
e
/
5.
vau
o
ra
aratai
nei
poro
horo faufaa
te
o
taàoào tei faao mai
mau
e,
i rotopu i te
vau i teie parau i mua noa
o te riro ta ù hororaa ei
e
ia i titauhia aè ia tehehia
atu
haere atu
Paranapa,
o
tei âpee atoà mai ia ù,
hoi,
roa
raa
ê
vauvau
tiàraa
i
au
û
Ua
aita
e
tae
Evaneria
mai
te
ore
i mairi,
mau
tou
feia
faufaa
mea
0
te
atoà
maua
ia Tito.
vau
i
mua
malia matahiti
ma
lerutarema,
ra
nunaa.
mau
3.
i
heheuhia
mea
vau
àhuru
ra
nià
ra
hua atu ra vau ia Petero
i mua i te taata atoà : Ahiri, oe, e âti luta oe, te ora
na
oe mai ta te mau nunaa ê ra,
eiaha ra mai te âti ra
te huru,
e aha ia e tià ai ia oe ia titau i to te mau
nunaa
ê ra ia pio ratou i mua i te ture a te âti luta.
2
Pene
ite
la
rau
faahou
vau
ia
vau
i ta û iho
ù iho ei
rave
i haamairi
ra,
hapa.
tiàturi au i pohe ai i te ture, ia ora
pohe atoà vau e te Metia i nià i te
Ua
iri tarava.
inaha i mua i te Âtua
aita ta te huru rapae o te taata - taua £eia nei, aore
roa atoà a ratou e £aaheporaa ia ù.
haapao i to ratou huru i mua ra,
20.
Te
ora
ie
e
i to
7.
üa
hiroà
te
Evaneria
ratou
ra
i
hia ia Petero
ia
i
tehehia ra,
i
te
£eia tehe-ore-hia,
pororaa
i
iti
mai te poro¬
horoà¬
no
i
21.
ia
Petero
a
ù tino, te ora nei ia vau mai te tiàturi i te tamate Atua tei aroha mai ia û e tei horoà ia na iho
ù.
ite
aè
ra
ra
horoàhia mai
ei
tiàtiàveà i roto
i te
£eia
haafaufaa
Aita
vau
e
mau,
mai
te
faufaa
ore
peu
ia
te
te Atua.
Oia
i te ture e itehia ai te âfaro ra,
pohe o te Metia i reira.
ua
ore
nei
i te maitai
o
£aariro atoà o ia ia ù ei tiàtiàveà no
ua
£eia tehe-ore-hia
la
i
ia
ra.
£aariro
0
te
9.
horoàhia
i te Evaneria i roto i te £eia i tehehia ra i
raa
8.
na
roto
mai
ù te
e
nei au, eere faahou ra o vau iho, te Metia ra te¬
nei i roto ia ù. Te ora ta ù e ora nei i roto
ora
o
ia
ra.
latopo, o Petero e o loane i te mea
ù, ua aroha rima mai ra ratou ia maua
Paranapa ei tapao no to matou au-hoê-raa, mai te haaaè te haere i rbto i te mau nunaa, e o ra¬
tou ra, i roto ia i te £eia tehehia ra.
o
papu e o maua
10.
11.
poroi noa mai ra ratou ia haamanao maua i te
Ua
rii.
0 te
I
haereraa
te
ra
12.
vau
na
mau
hoi ia ta ù i rohi noa na.
aè
ra
no
te
o
mea
i Anetiohia,
hapa mau o ia .
Petero
ua
taata
patoi hua atu
hou te taeraa mai o e too £anu pue taata tonohia
latopo, te âmui ra o ia i to te tahi atu mau nunaa
àmuraa i te maa,'a tae mai ra ratou, ounu atu ra
Inaha,
mai
e
i
te
o
ia,
hehia
13.
ia
mea
£aataa ê atu ra ia na no to na mataù i te feia te¬
ra.
Ua âmui atoà atu
ra.
0
ra
Paranapa hoi,
te
tahi atu mau âti luta i taua peu
riro atoà atu ra ia i ta ratou haaInterview de Ametefe et Mirana par Henri Hiro.
vareraa.
NUMÉROS UTILES
17
Police Secours
18
42.02.02
Pompiers
Gendarmerie Papeete
Gendarmerie Arue-Mahina
Gendarmerie Faaa-Punaauia
Gendarmerie Paea .'
Gendarmerie Taravao
Commissariat de Police
Hôpital Papeete-urgences
Hôpital Taravao-urgences
Hôpital Jean Prince
Hôpital Vaiami
Hôpital Mamao
Clinique Cardella-urgences
Clinique Paofai
SPA Urgences Animaux
ILS ONT ESSAYE,TESTE,
ILS ONT CHOISI
DEMANDEZ
A CEUX OUI SAVENT
dahnsan
.
.
.
.
....
.
.
.
.
;
...
52.00.41
42.62.02
53.21.02
57.11.11
42.01.07
42.01.01
57.13.33
42.65.01
42.93.70
42.96.74
42.81.90
43.02.02
43.95.74
S.O.S MEOeCINS
24 h/24
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
Numéro d'appel pour
visites médicales
de Mahina au PK 2EDuest
aUTBCJf^^a MOTOIRS
GARANTIE ET SERVICE APRES VENTE
8000 REF DE PIECES DETACHEES EN STOCK
.
o 4.2.3.4.5.6
BP. : 62 Papeete
t 1
1
11 1 t 1 i~T~f 1 11. X1.
TEI HEA TE FAUFAA FENUA
A TE NUNAA MAOHI
El ômuaraa 1 tele àpi parau
hopeà tel faataahla no te ohlpa fenua, e mea tlà roa la
haamanaohia
ohipa
te
tairaa
a
e
i
raro
te
tomite
peretetlnihla
Utia.
ê
Taa
heremona,
te
aè
rau
na
tomite
parau
veà
haaparareâpi e i ta
anei
ra
anei
huaai
e
i
te
âvaè
te
àpi
tatou,
ua
te
te
a
te
ohipa
faataahia
feia
te
vai
tahi
mau
taata
tei
farii
ore
i
uiraa
noa
teie.
I
te
i
te
feia
farerei
ho
nei
ai
i
au
te
ôpuaraa ? E
teie
fenua
ra
taime
e
Maohinui
ai ta
hoê
aè
i
patoi
au
ia
na". No reira,
nu-hia
nià
ê
ihoa
tano
mea
i
noa
te
ia
te
ohipa
te
parau
hi
e
fenua,
te
e
roaa
te
tiàraa
a
te
ta
!
Na ratou
Te
fenua
anahoraa
tumu
Tera
te
ra,
ia
iti
a
te
noa
ra
e
mea
i
te
hoê
te
tu
te
E
tae
e
mau
motu
pu
fare
pe,
taa
reira.
te
ore
aha
e
mau
i
tatou
te
ore
aha
ture,
roto
Ai¬
E
parau
nià
ia
i
fe¬
te
te
mau
mo-
atu
i
roto
rahi.
rave
ua
parau
-tau
ta
tatou
te
nei.
No
rahi
rerei
o
te
nei
te
tii
i
ino
ai
to
Aue
tii.
te
E
parau
te
fifi
te
fifi
maii
i
ùtuafare
fifi,
I mua
te
i
e
fa¬
àti
te
e
aro
àro ai te fe¬
iho fetii, e faa-
na
e
fetii
te
no
paatoà e oohipa fenua, e
mau
hepohepo.
te tiripuna
atu
parau.
te
rave
te
te
nei
noa
i
taata
te
na
i
to
mauiui
na
fe¬
ia
hio
mai. No
rapae
roto
na
i
hoê
te
faufaa
fenua, ua àmahamaha te
ùtuafare
âano,
te
ôpu hoê,
aore
ra
te
ôpu fetii. E au
pal e, te paremo nei te hohoà
tumu
te
o
tltoraa,
1
nunaa
e
mûri
a
roto
i
aè
roto
1
te
i
te
e
faatupu nei, mai te tarahu-
moni
raa
i
vera
ma.
SUITE
:
e
te
fare
te
mau
fatuhia
riOIS DE
ta
peu
na
ra
e
SEPTEMBRE
iti
i
aha
tapo
tatou
tei
te
tatou
noà ai ? No
e
te
ai
e
te mata
huna ai te
tuu
i
te
maohi
fifi,
i
te
ravai
?
erreur
dante
de
totalement indépen¬
volonté a été
notre
glissée en toute dernière li¬
gne
dans l'article : "N'AIE
PAS PEUR,
JE SUIS AVEC TOI",
matai ê juillet 1985.
En justificatif, veuillez lire:
N'AIE
PAS
PEUR, JE SUIS TON
EVANGILE, TA CULTURE
C'EST
TOI QUI LA FAIS.
,
ï I I 1
mai
roaa
vavâhiraa
I
Une
1111 1“X 1 I
e
te
ra
e
fare
hamanihia i
tei
No
No
i
Papeete,
faaea muhu
na
ra
maitai", ina-
aore
haapaoraaore
fa-
fe¬
parau.
tei
noa
e
no
te
te
o
ihoa
fenua fetii.
no
fe¬
ohie
tiàraa
atea
i
tumu
fetii i roto
nua
i
o
hio.
e
fetii
varavara
te
maohi
te
te
ia
Te maha
mau
atu
mai ia ratou
feia moni.
te
fenua
oire
mao¬
fetii
"te
te
nunaa
parahi nei i nià i to
âià.
o
i
e
ha
toru
i
paha
ra
ia hoo
fenua
ratou
te
nei
tupuna
mau
e,
e
roa
nià i
te
aita
manaonao
ravai,
e
no
reira,
tumu a
rau
i
tupuna.
oe
te
a
riirii
to
"e
heheu-hoho-
parau
atu
te
iho
pahono mai
mau
a
no-
nunaa
faahou
ia
Te
tatou,
te
reira,
faatura
aè,’ te
ratou
ai
i
ra
i te ti-
rapae
to
aratairaa
Penei
hopeà
no
ia
te
te
Tapao
parau.
rotopu
e
i
ere
I
mai
feia
i
àpi
ihohia
au
ia
atu
e
oe
i
atoà.
maohi
te
ôpu fetii te tuhaa fenua vai¬
te
porotetani
tele
aha
ai
la
mahemo
tumu
te
a
ruru
nei
Riro
hoo
maohi.
tei
taime
noa
fenua.
na
parau,tei
tumu
mau
papaâ, i te âfa
âmui
reo
fenua.
Te
to
te
Etare-
mau
te
i
tatou
te
te
Te hoo haere
e
ta
vaiihohia
te
i
No
i
i
O
ia
nito.
i
tiurai
piti
maohi
tia
papai veà
Te
roto
âpoo-
raa
ture
haamanahia no
na.
A tahi ia
ia
paruru
aè
i
tumu.
atu
o
faaotiraa
te
hoê
Aita
haamauhia,
te
faatere
tomite
vai
te
e
raa
te
i
paruru
atoà
ta
te
tomite
te
i
ara-
Marurai
tomite
haamau
te
e
atu
noa
na
i
tomi-
faatere
nei
te
fifi
mau
ra...ua
rahi
rave
fetii.
nua
I
ï
ï" I I
f ]
Ei
opaniraa,
fare
Tei
aita
nià
ùtuafare
i
noa
te
i
mai
tera
àtuàtu
fenua
i
te
o
Tauraa
fare
i
toa
hoê
te
maitaihia
fetii
te
plhai iho
"Essor" i
Papeete. Ei haapapuraa i te
parau i ômua i teie àpi "Tei
hea
hi"
te
faufaa
fenua
a
te
Mao¬
.
111 111 1 i ï 1 1 1 T T
ï
f TT
Fait partie de Vea Porotetani 1985