EPM_Vea Porotetani_198507.pdf
- Texte
-
veA
veà âvaè porotetani
TIURIA 85
ISSN 0763 4021
EDITO
Suite P. 3
HEIVA NUI
Mauri,
Mauri
mauri ora,
tupuna,
Mauri
matuatua.
la
ù
i
te
muriaval
e
tariparau,
upa
rau,
e
ui
te
hea
i
Etaretia
te
Tahutu
ù Iho.
la
to
te
raua
E
aha
ma
tuu
ore
i
;
Mai
te
hoê
te
hio
i
1
no
tahi
1
mai
maohi
Tel
ra,
o
te
mea,
to
te
la
1
L 1 1 1 Jt“X 1 1
M I5ÿ la
un
vau
te
ra
ra,
la
tele
i
ore
taù-
poritlta. E
e taio ê to
tahl
;
29
te
hau
auraro
hau Evaneria.
aborigène à la pointe Vénus
ï î 11 1
lii 4î
te
te
na
orohena
Tiunu, te auraro 1
farani, 5 no Mati, te
après Cook,
?
"?
no
Deux cents années
ù
tuu-
ui-noa-raa
aè i nià 1
te
la
tohu
ra
tapoihia
a
rahi
onoono
mai, te val
moè, aore
rahi
no
raua
tahutu
te
mea
la malha
te
te
faatenl
hunahla,
riro
ta
nel te Evaneria
mea
raa
tu
e
tera
"Tel hea
hea aè
tara
e,
tele
nel
vae-
manao
raua
ua
tu
ua
hiva
e
faariro.
ra
to
a
iho
i
to
te
no
rotahi
ua
Etaretia
te
no
tu
atura
Inaha,
avae
ua
e,
te
o
haamanao,
mau
la
au
faahua.
na
hol
poritlta.
orero
nel
rii-hia
te
e
aè
to
e
manava
te
reo
ua turi paha
tarià 1 tele vevo
ùàna...vevo
rahi
ùàna
mea
vae,
hea
Tel-hea te
pu
te
to
roto
?
manaonao
i
1
?
Tel
noa
monl
te
E,
ù
mai
E aha ra,
oe
rahi
ta
"E hoa, tel
;
maohl
?
orero
i
ôraa
farerelhua
Evaneria
te
e
aè
na
e
na
nel,
nul, e
rau,
te
nunaa
tele
O
arue
i
noa
tau
pahu
e
maro
te
te
o
purero
tarià
pu
O
tlfenefene
tel
rau,
1
1
I ï I 11"]
11 1 1 XI 1"1 1 1 1 1 ï 1 î 1 XTJ
U». 1 a a
^^
15^
I
PARAU FAAITE
O
20
te
Atete,
no
e
utuafare pipi
te
Tutea
Parau i
a
(Farani)
faite
Strasbourg
te titau i te pa¬
no
tuite
rau
haapiiraa pipiria
maha, i mûri ae i
tua
matahiti faaineineraa
na
piti i Heremona.
I te 24 no Atete,
taretià
no
paroita
e pae
Mai
7
atu
reva
orometua ra
26
te
Atete,
no
faatere
oia
Papeete.
noa
i
atu
na
te
amuitahiraa
o
te
Etaretia i Geneve, fenua
E tiàhia atu te Eta¬
mau
Suisse.
Céline
retia Evaneria
e
Hoiore vahiné,
John a
tomite haapao
i rotopu i te
e
Doom tià
no
i
auraa
te
te
o
pipi api tei faaohia
mai i teie matahiti, oia o
Faanahoraa
reraa
parau
haaparate Etare¬
te
o
a
tia.
I
te
o
te
Etaretia
te
Taratoni
i
roto
4
te
Atete
no
-
:
reva
Na Lucien
a
rihaa
Nome-
o
e
Ta-
nyo.
11
Atete
no
Na Ferdinand
-
Teura
Atete
no
25
Atete
no
Na Tamaterai
-
Tarati
e
pooraa
Rahi.
rllraa
a
0
e
a
A-
te
Ihorai
Na
-
a
Joël
o
Hoiore.
a
18
e
Na
i
roto
afata
te
-
i
Ululraa
te
Etaretia Taratoni
ànlraa
te
atu
1
11
29
ra
Mahana
Mau
o
maa
Nomenyo
Atete
no
Mirana
17
-
Te
mau
mono
na
pbhe mai
te
ra"
te
rururaa
te,
e
Atete
;
tae
e
atu
2 puha-
e
faanahohia i tara-
te
tamarii
mau
Pape-
no
21 mahana te maoro.
24
te
te
Tiurai
no
no
tama i
no
tae atu i te oo taua mau
e
ra.
14
vao
a
"Mai
Tere.
a
parau tumu
Mai te 25
pa
Gilbert
o
Noea
o
e
Atete,
no
apooraa
na
faatere puhapa tama no
mau
fred
Mai
Tehuiotoa
a
te
no
no
Vaiaau
tuatapapa
te
o
mau
23
te
23
i
te
e
reva
Thier¬
ry a Tapu no Afareaiatu Moorea
30 matahiti, o Endy a Taiarui no Mataiea 21 matahiti,
o Maurice' a Ah-Min no Papeari
28 matahiti, e o François a
Pihaatae no Papeari 20 mata-
Angèle
hlti.'la
tu
o
Tiurai
no
atu
tae
e
lo taureà
i marite oia, e 5
Atete,
no
atu
Angeles, e 5 i San Fanclsco, no te hoê tau faaeaea
i rotopu i te mau taureà ma¬
i Los
Na Emma
rite.
a
Tetuanui
e
o
Teriitau e aratai a-
a
nià
e
tae
Atete
;
rururaa
noa
e Nomenyo,
Togo, Aflrlta
ropu, e te vahiné orometua ra
o Mirana,
no te fenua Matata¬
rautihia
orometua
no
ta.
11
te
tae
e
Ro¬
te
pu
o
nià
atu
noa
i
te
Apooraa Rahi i
;
te Etaretia 1 Paofai,
rautihia
e
Jacques
e
hoê tiatono
1
te
pureraa
no
te
a
orome^
Matatata.
te
te
15
o
a
Ihorai
tuhaa
te
no
opani
Julien
no
a
1.
faatahi-
e
Apooraa
Atete 1
ahlahi,
te
no
Mahaa.
e
te
teie
api
ra
0 Teio
1
hora 5
o
ofai
te pa¬
arataihia nei
e
orometua
tamuta
te
haamauraa
fare
roita Taunoa
Temauri.
Atete
rururaa
1
1
tihl
Atete
no
faaotiraa
no
na
Tiurai
orometua,
Atete
Rahi.
Tapati 25
raua
Mdotere
Tomite Poro
te
no
no
.
vahiné
te
no
2
te
16
orometua.
no
Uiuiraa i
tua
-
la
a
(CEVAA).
Evaneria
Mal
te
oraraa
te
a
te
atu nei
No Tahiti
faatere oia, o Angélina
Teave e o Jean a Fareura e
Atete
no
rururaa
Tapati
-
3
maa
te
te
nuhia ai
Mahana
1
i
A-
teata:
nlà
no
i
a
i
atu
o
Mai
land Feitknechl
tere
tavlri
te
no
hoê hohoà
Na
te
o
3 tià
e
parau
hoê.
mau
amui i te huru
puhapa ta ratou i
haapao mai.
Tairua
Raiatea 22 matahiti,
hopeà no Atete,
pu haaparareraa
fariihia i te ruru¬
e
Porapora
(Vaiaau) 22 matahiti, o Wil-
à
Robert
Tongiennes à l'entrée du Temple de Paofai
e
e
Hanere tamarii
hoê i Avera.
I
mau
no
2
25
hoê i Moerai
mahana te maoro,
e
Hamblin
a
A faaitoito.
haapiiraa tapati,
tama i Rurutu,
te
i te
a
fenua ê ê.
mau
E
mau
Williams
o
rururaa
to
tupu te Apooraa
e
te
o
No
raa
no
tae
e
Tautira.
rurutu
E-
rururaa
tuhaa 7,
te
e
e
hau
o
Thierry
tiatono
te
re
tahito
i manaohia
ai
ha
E
pu¬
e
fa-
e
ta
na
atoa
na
te
i
to
na
vea
aro-
faaitoito.
déric
a
Teriltetoofa
ia
o
Fré¬
amui
Tike-
no
reva
Apoo¬
te
Ui
Api
o
tupu mai te 5
te 17 no Atete.
raua
i
taae
mau
a
no
te
i
tià atu
ra
te
o
o
atu
tae
ràua
Danemark
i
nei
ao
hou
ratou
al
atu
raa
2 pipi e reva i Suva no te
haapiiraa pipiria oia,
arahi.
tama.
outou
faatae atu te
fare pure api,
pirihao ia te fare
no
a
te
Maohinui
no
te
tià
mau
te
e
E
anaè
Ui
Api
Farani.
no
I
8
te
Atete
no
hoi mai
e
te
tuahlne
tapairu ra o Suzel tel
reva atu i Reuilly Versailles
1 te pata ra no te hoê tau
haapaariraa 1 roto 1 te hoê
amuiraa
VOYAGEZ
EN BONNE COMPAGNIE
1
te
roto
mai
ia
na.
Ua
reva
atu
te
orometua
metua
i
à bord de nos
C’est vrai, avec UTA c’est vraiment différent.
C’est leliement agréable de retrouver :
.
visage ami pour vous conseiller
départ et ^Dur prendre soin
de vous pendant votre voyage.
Tarati
a
ra
o
ta¬
no
te
tahl
te
tau
o
oro¬
Tehare
a
8
ra
te
e
Viritua
Ao-tea-roa 1
ra
Papeete,
de Faaa,
tuahine
mau
no
Tamaterai
A notre agence de
à l’aéroport
te
no
E Ite atu a la tatou
mau parau api i mûri nei
pairu.
no
Tiurai
hepetoma
faaeaea.
I
te
6
no
Tiurai
ra
ua
reva
un
appareifs,
avant votre
bref, à tout moment au sol comme en vol.
UTA c’est la compagnie où des polynésiens
sont au service des polynésiens.
..
atoà
o
te
atu
te
Etaretia
mono-peretiteni
o
Teriltua
e
te
Avec UTA.
vous
voyagez en bonne
compagnie.
INFORMATIONS 43u53.33
RÉSERVATIONS 422222
ou auprès de
agent de voyages Hcibifuel;
.
Boulevard
Pomqre/PAPEETE - TAHITI
fil f
f
votre
fil I T'l
L1
X
papal parau o te tomite tamau,
o
Ralph a Teinaore, ua reva
atu raua i Fiti, i te rururaa
no nlà i
te haapiiraa i te
parau a te Atua i te mau motu
Apatoa.
No te faatereraa puhapa-tama
puhapa tama hou i Taravao mai
te
27
no
te
16
no
Tiurai
e
tae
atu
i
Atete.
iiiiîiYf I m
Un
SUITE DE L'EDITO :"HEIVA NUI”
d'histoire
peu
Le XVIe
de
E
hoi, ia hlohia
mai na orohena,
e
te reo o
te
poritita ta ù e faaroo
ra
la parau i
te aai o te
ra
au
ra
Evaneria
teie
e
nei
maite
i
manao
hoê
te
i
te
parau
eita
rohi
E
tiural.
apiti
hlva
mau
vae-
Aore
ia
rlro
ia
e
ore,
faite
i
neria
ai
e
i
ere
ai
haapae
ia
noa
vau
Na
na.
e,
o
a
paha te tumu i teie tauiraa,
no
te mea e poritita hoo to
tatou 1 teie mahana, mea hoo
te
mau
atoà.
mea
Maohl
neria,
Mlhimlhl
la
tlaraa.
na
ua
hia nei
ere
ra
ia
o
ta
atoà
Evaneria
nei,
ia
o
i
ù
ra
ere
Aita
faahou
aratal
ua
"E,
:
Etaretia
te
to
aè
noa
Itl
te
e
to
ia
o
te
i
e
arato-
poritita
tiamaraa"
na
ei
te
parau
parau
te
nei
ta
hutu
reira
ù
parau,
oe
al
te
ma
tumu,
mu"
!
moè
nei,
tiama".
la
1
"Tapea
te
ul
te
tu¬
te
taua
mea
hoi
te
ia
orohena
ia
maite i
i
Metia
hoi
e
i
i
e,
:
tia¬
faatiama
aore
ra
roa
ia
aore
i
te
na
e
Eva¬
ia.
o
o
atu
o
faatiamahia
e
noa
Atua, na taua
haava la na.
e,
ra
faati¬
e
1
oe
ta
ù
moni
e
hea
ul
i
?
ta
i
atura
Maohi
culturelle, artistique,
scientifique
mais aussi re¬
naissance
religieuse qui se
velle
forme
gieuse
table
Bible.
riro
ra
lisme
fonde
hape
1
mata
tel
ta
tienne
reira
riro...na
a
te
na na
tel
ra...e
Atua
te
e
haava mai...
e
riro
ua
mau
Etaretia.
roa
tua-
H.
rotopu i na titauraa
moine
alle¬
Hiro.
SUITE DE LA PAGE 2 : PARAU FAAITE
nouvelle
E-
chré¬
1541).
Les
royales françaises
autorités
second
un
31
te
Atete,
no
no
te
te
no
Tiurai
e
7
te
no
Apooraa plha faatere
tuatapapa
matahiti
I te 17
te
e
i te
faufaa
1986.
30
no
Atete, tu-
atapaparaa 1 te huru
o
te mau
tatou
atoà
tae
ta
noa
outou
mai
puhapa i tupu aè nei.
hou te 10
Outou atoà
Mauruuru.
i
te
mau
e
rohi nei i roto
ohipa
a
i
vea
te
sions
e
mau
rave
ia John
no
te
avaè
a-
outou mau
mau
;
a
ohipa
a
faa-
Doom
ra
avaè atoà.
98,
la
rante
rapidement
de 1559 à 15-
et,
France
connaît
de
ans
gieuses,
guerres
interrompues
reli¬
par la
à
la
minorité
protestante.
Bancal, imparfait,il est pour
tant exceptionnel, car il per
le
met
paix
à
retour
civile.
une
Il
1985, on parlera beaucoup de l'Edit
de Nantes,
en commémorant
le troisième centenaire
de sa révocation. On en parlera beaucoup en France
puisqu'il s'agit d'un épisode de l'histoire natio¬
nale, il faut aussi en parler en Polynésie, susci¬
ter
une
réflexion, à coup sûr utile, sur les no¬
tions
de
liberté,
d'oppression et de tolérance,
sur
le prosélytisme religieux et politiques,
sur
L 1 I TTl 1
I
TE
P
4
p
3
p
9
FEIA
APÎ
LA REVOCATION DE
L'EDIT
DE NANTES
ANIRAA
TITAURAA
-
-
TIADRORAA
TE
A
RITO
I
TE MAU PEHEPEHE
TOROMONA
N'AIES PAS
AVEC
p
11
p
12
PEUR, JE SUIS
TOI
le pouvoir royal
clergé et les milieux ca¬
tholiques, écrit Janine Gar-
protestante,
le
l'Edit
risson auteur de
qu'au
et
sa
moment
truira
la
où Louis XIV dé¬
pour
reconnaissent
tltue
grave
car
tes
de
faute
aujour¬
que
révocation
cette
85,
1'on
que
plus." Les histo¬
parle
d'hui la
de
révocation, his¬
intolérance, jus¬
pomme
il a jeté
l'exil une
sur
en
les
La
de
révocation
Eglise
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél. 2.00.29.
nésie
Driecteur de la publication
John Doom
de
Aimmstraticn
Commission évangélique d'in¬
formation B.P 113, Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29.
Mse
en pages et
PROFORMA
publicité
Rue des
Remparts, B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
hiiression
hipcimerie
Arue Kn
S.T.P.
4,600, B.P 600, Tel 2.98.24
Tirage
7 000
exenplalres.
16-
"\feà porotetani" paraît chaque mais.
rou
Il est destiné à
professions libérales, intel¬
lectuels etc... qui sont al¬
lés
porter
leur savoir aux
pays européens qui en ont bi¬
en profité.
La France du XVle
siècle n'a pas
su
créer le
dualisme religieux...
de
Editeur
cons
partie im¬
portante de la vitalité fran¬
çaise:
savants,
commerçants
"leçons"
VEA POROTETANI
l'his¬
l'Edit
qLüccrqje
Prix de
en
ses
abonnés et à
fait la demande.
vente au
raméro
:
40 ECFP.
Æonnement annuel : 231 ECFP.
Æoenenent de soutien : 3D ECFP.
OI Electrolux
TEL.42 53 59
AITA HOE FIFI NO TA TATOU MAU
MAA NO ATU TO OUTOU fAE ARAA
Nantes, c'est à dire l'in¬
terdiction
faite
aux
protes¬
français de vivre leur
foi
selon la théologie cal¬
viniste, ne pose pas qu'un
problème politique: cette ré¬
tants
en
cause
la men¬
les structures et le
fonctionnement de la société
année
des
2
talité,
LA REVOCATION DE
L’EDIT DE NANTES
et
0
certaine
constituera
pourtant une pomme de discor¬
de: "Autour de celle-ci, s' affronteront
la
communauté
vocation met
te Etaretia
l'avenir de Tahiti
TE MATAHITI
qua¬
proclamation de l'Edit de Nan
tes qui offre un statut civil
place et l'au¬
églises vis à vis
des
pouvoirs. Etudions cela
dans
la Polynésie
d'aujour-
mais
Cette
p
RAAITE
deviennent
fortes
Les
mau
toà, ia tae mai ta
parau faaite i te
1
essayent
très
Evaneria haamanao anaè mai 1
ta
PARAU
P
de s'opposer
aux
progrès de la Réforme,
car elles y voient une menace
pour
leur pouvoir. Les ten¬
temps
toire
I
HEIV/A NUI
et
tolèrent, puis dans
n'en
faarooraa, ta ù
hape 1 te hioraa,
ù vaha tel hape i te parau
E
fondant
se
Le
une
(1536
toire d’une
te
hio mai,
E
riro
reli¬
véri¬
l'Institution
dans
ne
Nantes
ù tarià
ta
pensée
nou¬
gllse dont il fixe la doctri¬
oe
ai" ?
e
une
développe dès 1920
une
théologie considérée
comme
hérétique; le Français
Calvin, partant de l'évangé¬
riens
E
de
humanisme
la
sur
avec
l'évangélisme,
:
no
?
SOMMAIRE
,
aha
no
renais¬
:
sance
tiama
poritita
na
te
letu
E
ù
ore
parau.
na
nei
ta
ra
tu
"Tel hea
;
i Etaretia
oe
te
parau
al
nei
teie
no
te
e
na
ta
Tel
1
ohipa 1 ta
na
huna
te
e
aoraa
Etaretia
1
mai
te
ra,
hio,
ite
teie
raa.
ite
ia
e
aore
nei".
vau
mai
i
tahuturaa
ahe
vau
au
atoà
rutu
na
tatou
Ahe,
tiraa
ta
ta
ia
atu
I
nei
atu
tamau
maraa
atu
"E tia-
:
e
Taratla,
te
roa,
mai
ta
tiama
e
Faào
i
roto
o
hunahla nei, taua
ra
i tuuhia i raro
airaa maa,
maoti, te
aèite
roa
a
Teie ê i hoa
ramepa
nei
mai
onoono
aè
te
ua
e
Evaneria
ta-
otui
mal
e
faahapahia
i ta oe parau". Hape atu
au, tel raro ae te Etare¬
oe
i
parau,
manava
te
te
te
"E tiahla
ia.
ama
i
tumu
te
a
i
noa
.
faatiamahia
Tel
ore
Riro
ihoa
ra
haavl,
Etaretia,
auvaha
nunaa
na
!
fatu
te
to
tel
e
te
ora.
i
e
Evaneria
poro
tia
I
i
ora
mahana
faaere
ra
1
e
na
i
tel
atoà
ia
o
ia
vaerua
1
mehara,
te
Maohl
te
A tae hoi
!
Eita
to
i
te
no
tlhi
el
faaite
aramoiria
e
Tiunu
no
mauruuru
ere
Etaretia Eva¬
te
Mauruuru
tiama.
noa-
monl
te
o
29
te
i
l'époque
fut
mand Luther
te reira
hoê ai e
o
e
siècle
Rennaissance
confond d'abord
tiama.
te
poritita
mai te aau
haamanao,
ite
i
te
ta
te
e
e
na
tiama,
no
Evaneria
te
mau
i
au
papu
raa
e
faaore i
te
no
1
te
o
ia
ra
ù huru
talo.
Penel aè, te tiama ta
te Evaneria e parau ra, mai
te
tuutuu
ore,
o
te
tiama
ra,
i te tumu, ua faaotihia
ra.
Ua aputa atoà aè ra ia
ù, e mea ape rahi na te Eta¬
retia Evaneria te poritita.
Ua taul
la, e ua taui roa
atu
1 nià i te poritita ta
vae
no
tutava
te
ore
5
te
e
tahi ia tiama.
te
ra
Eita
ù,
Etaretia
e
Inaha,
tahi
te
Tiunu
no
mau
ia
ra
ia
o
faahou atu i te
Mati.
hunahla.
i
ua
Evaneria,
ù
to
val
te
e,
mea
i
ra
aputa aè
faaoti na
te
1
e
Tiunu
aè
reira
Inaha,
no
Mati.
no
Papu
29
nei
orero
5
te
o
te
;
29
te
o
la
îles
ï 1 1 1 I 1 1
1 1']
aussi
tonomie
la
des
d'hui.
Chacun
se
maintenant
rend
bien
compte
les
statuts
d'autonomie du Territoire (19
que
1984) ont modifié l'en¬
des problèmes qui se
pose
à la Polynésie, par
le fait qu'ils donnent un pou
voir non négligeable aux re¬
présentants élus des popula¬
tions polynésiennes.
77
et
semble
ELECTROLUX RA 1302
Piha pape toetoe ta uira
e aorera mea gaz
Kl».
SERVICE APRES VENTE EFFICACE
SOUUH CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
CvMhi
-
Parking devant te magasin
COURRIER DU LECTEUR
Guerre des dieux d'ici et d'ailleurs.
Na
l'Adnünistjration
française dirigeait le Terri¬
Soyons
il existait une com¬
plicité
objective,
fût-elle
ethnique, entre le monde po¬
litique local (dont certains
partis
réclamaient depuis
longtemps
1'autonomie poli¬
tique) et l'Eglise évangéli¬
que
(qui bénéficiait
d'une
autonomie
éclésiastique
de¬
puis
1963),
complicité
qui
masquait bien les divergen¬
de
la
la
liberté
Polynésie
plura¬
lité
ethnique (il y a bien
sûr des seuils à ne pas fran¬
chir) et les diversités poli¬
tique et religieuse, personne
n'aura jamais à craindre une
ces.
harmonie
Tant
que
toire,
Aujourd'hui,
chaque
librement
choisit
ses
sie
précis:
accepte
que
existe
presse
révocation
à
la
dans
l'Edit
de
dans
librement
voies.
la contrainte
de
la
un
d'¬
metua
ù,
te
huru
(c'est de bonne
observe
!) on
lignes de facture
des
Citons-en
4:
la
Nouvelle
Ca¬
lédonie, le problème des ter¬
res
à
Tahiti,
le nucléaire
la
et
moralisation
publique.
de
voeux
tés
tré
le
par
Utla
la
à
la
vie
traditionnels
Les
fin
de
d'année, présen¬
Président Marurai
télévision ont
mon¬
précision les écarts
d'appréciation entre le Ter¬
avec
ritoire
liberté
La
qui
l'Eglise.
et
est
existe
tions
entre
différentes
absolument
d'un
nom
de
les
espace
des
:
posi¬
vouloir
supprimer,
unanisme
la
cet
au
d'apparence
gile
l'hôtellerie)
prêt
du
En
ble
de
tous
der
à
réalité
la
s'éveiller
dans
livre resté cé¬
lèbre.
Si
majorité
sociale
ou ethnique a des droits,
el¬
le
doit
aussi
protéger les
une
minorités.
maux
la
en
est
-
avenue
55
A
:
quée"
forme.
face
fa¬
de
et
tae
e
reo
te
e
atu
noa
nei
iho
mauà
te
:
haa¬
teie
ù
rave
e
Aix
ni
ratou...). Te piti-
nei
e
ono
matahiti
te
o
No
nei.
amuiraa
roto
o
te
vai
te
mai
a
hoi
nei
vai
te
atu
ora-
oire
ra
mau
atu
te
vai
rahi
haere
Cheng,
Foui
te
maohi
reo
hoê tomite
te
te
mau
te
no
haapiiraa
nià
i
te
tià
te
hitu
i
rurai
No
taui
tomite
too-
to
o
Jean Teu-
e,
haapoupou
ta
ù
na
tutava
rahi
e
to
ù
aravihi.
reira
i
outou
ù
Paris
i
ànaànatae
to
mau
ia,
no
na
a te
Tahiti e
motu
paatoà,
ia
faatupuhia i teie nei
matahiti
to
arairaa i
atu
noa
teie nei
o
pae
faatupuhia
te
no
nià
no
te
no
ua
parau,
huru,
te
tahi
te
nohoraa.
au
i
tumu
faatae
ia
to
I
o
mai
noa
ve'a
âpi
nei
teie
i
ua
ù faaearaa tahi-
to.
Na
ta
o
pae
te
porinetia i Farani nei
peretitenihia ra e Maurice
nei
parau morare.
haapiiraa i te "So¬
(no te pahono i
e
raa
i
a
roto
i
te
farii mai i to
tura.
la
au-taeaè-raa
ù
manao
faa-
orana.
i
i Fara¬
Taimana Guillaume.
nei.
de
TE MATAHITI O TE FEIA
Margueron
API
absolument
est
révo¬
Numéro spéctal de Ré¬
A commander : 53^ 55
Ua
ia
du Maire 75014 PARIS
ou
te
taioraa^
te
faaotihia
âpi.
parau
E tià
no
te
FCP.
ui
(Cep Ré¬
forme n° 4306 31 H Paris).
F. F
i
nià
I
tae
e
e
la justi¬
Hantes
1000
ra
raa
l'égalité ?
l-tve
parau
ori
modernité
fraternité,
Daniel
N.B
nia
mau
nei
ahia
c'est
:
te
o
maohi
reo
te
tamarii
mau
Lau
ù
i
taatiraa
te
ia
ia
te
pehepehe.
no
Taimana Guillaume
o
no
atu
ra
mai
te taa¬
ta i roto i te taiete e faae-
responsa¬
la
à
sociale et
"l’Ed-ùt
un
les
trouver
ù
to
tià
noa
no
nei
vau
e
haapiiraa
piiraa ia i te huru
l'au¬
tre, celui qui est différent.
Il faudrait, pour la paix ci¬
vile, que les comportements
changent. Est-ce trop deman¬
der à la Polynésie de regar¬
cile
riobé
dans
effets
te
ciologie"
o
te
Aix-En-Provence
i
au
racisme
s'enflam¬
la recherche
à
bouc-émissaire,
ce
peur,
le
et
toujours
tahi
te
Tei
Polynésie : les pas¬
sions y sont fortes, les mots
violents
(cf. la grève dans
mer.
i
(no
porinetia
te
vai
ra
to
na
peretiteni o
Matahi
Chave,
to
na
papai
parau o Brono Savra e te haapao
faufaa o Guy Lejeune,
o
papu
faaroo,
te tahi
rau,
maramarama
i
ioà
ia o te
papaihia nei i
nei ve'a
:
mai
e
teie
maohi
au.
ruperupe
ohipa
en
signifierait
qu'on ne craint pas les ris¬
ques d'une absence de liberté
du Christ, magistralement ex¬
primée par le regretté Mgr
ou
fra¬
est
no
; tei
Aore
e
te
tei
papairaa...)
L'équilibre social
guerre
te
i
roto
usés.
te
ve'a
te
maitai
manao
o
la
souvent
i
manao
est
préférable à
résurgence de certains dé¬
mons
dont
la
vie
politique
locale, depuis 1842, a trop
mai
roa
tirara,
nei
flictuelle
de son côté exprime
points de vue. Malgré des
tentatives qui souhaiteraient
sans
doute
aligner l'Eglise
sur
les options du Territoire
i
ma
haamauruuru
ia ù i
mau
Eglise
ses
hôa
e
hoi
nei
nei
a
le
société.
tatou
porotetani ia ù nei ra
tel
sur
i
roto
to
haere
tamarii
amuiraa
haapiiraa
te
te
composante de la
La
démocratie
con¬
exercée
o
tae
ua
taata
telle
na
aroha
mai
no
mea
gouvernement
territorial
définit ses orientations, l'¬
ou
o
varua...
tapao
te
tatou
te
e
farii
A
dans
que
orana
ora
papu
consensus
accepté
te
Te
tutava
e
maramarama
nunaa...
Farani
Nan¬
Il y a plus
Tahiti.
parti
Le
te
que
la
si
reconnaît
tes
te
taeaè
mau
no
d'expression soit
encouragée,
se
et
te
ra
la Polyné¬
la liberté
si
matahiti
teie
ra
te
âpi
manao
no
matahiti
no
te
fe-
teie
Maohinui.
Ibus articles de sport
OLYMPIANS DYNAMIC
ei
ia uiui i te auraa o
nautique
42 2838
Rue C. VIENOT
EQUIPEMENTS/AMENAGEMENTS
:
body building - piscines
clubs sportifs (foot, etc.!
arts martiaux (karaté, etc.)
tennis danse (vêternents - matériel)
-
boxe
anglaise entretien du corps
4364 92
Equipement et nutrition de sport
Equipement de plongée (tous âges)
Matériel pour la pêche
Jeux de
plage
Bateau pneumatique
Matériel de camping
Piscine
-
bouée
-
Motoriséj
brassières
Gadget marin
Accastillage
Avenue
Georges CLEMENCEAU
OLYMPIANS NAUTIC
lllliilll 11 lîlïfllj
teie
raa
o
hoi
teie
e
afai
mai.
i
tii.
Ua
o
na
1
Na
tau.
huru
vai
1
oraraa
Na
te
anei
nunaa
faalneinehia
faau
te
i
ra
tli
anei
teie
huru
à'*
fifi.
E
Aita
aha
nei
i
raau
âpi
teie
te
mata,
tarià,
te
fifi
te
tahua
e
âpi i
hlohio
faaroo
ia
te
manaohia
e
fêla
la
mahana.
e
raveà
teie
no
atu.
roa
te
tuèraa
haere
teie
ui
te
o
popo,
e
hoe, e ta¬
hua
no
te
hororaa,
e
puna
pape no te auraa, e pehe pa¬
paâ no te faahimene ia na,
e mohina pia no
te faataèro
ia, na,
e moto no te faatere
vaa
ia
E
Jeunes
aborigènes.
feia
te
no
Te
Ua
hope
aè
maohi.
tumu
parau
ihu
nei
nei
anaè
anei
tauàhia
e
teie
o
noa
hlroà
te
Teie
matahlti
âpi
ui
i
ai
rahi
àveia
te
te
e
ore.
la
hope atu teie matahlti,
e
hope atoà ia te feruriraa
1 te reira parau. Na hea ia
feruri i te parau o teie ui
âpi, na hea te haamata. E
hape te manao mal te peu e
haapaehia te feruri atoà i
parau
parau
ia
atoà
e
haapllraa,
vai
atu
te
a
:
ra
ia
hoê
te
o
malte
ra
ra
te
mai
a
te
e
tumu,
i
te
maa
e
i
repo
i
te
e
hea 1
rii
faatere
te
marii,
e
mau
faaàmu
ta
la
ê
paari
to
to
te
purumu.
ui
âpi
hiora-
te
maa
tel rei¬
tupuraa.
tumu,
eita
ua
ohie
raa
e
pohe
Aita
e
i
parau
i
te
tahoro
no te maa,
aita
noaa i te pape
pape
paia
e
E
poia.
te
e
e,
e
faaàmu-
e
hea
atu
ai,
e
reo
reo
ê
hoi
e
i
na
1
ia
huru
1
te
i
puehu
papaâ,
aita
la
mai
riri
i
ai
teie
to
imihia
e
tapeà
te
i
na
te
mal
ia
tei-
tatou
mau
i
tahi
te
tel
mau
hinaaro
1
ratou
i
pariraa
te
roohla
la
âpi i te fifi
e
ra,
te
i reira
tahi
te
1
atu
ua
faufaa
ore
ra
tano
e
ore
mea
i
te
al
i
te
te
faahoi
te
i
roto
ta
tiàma
i
ta
roto
ia
o
i
ei
tamarii
te
e
ai
tara
E
ere
moni
fifi
te
te
hoê
i
te
ruau
nu¬
monl
e
ui
te
o
ia
taa¬
ma-
âpi.
huru
ora¬
ô
ui
te
nei
i
ei
to
fenua,
na
fenua
Te
raveà
Ua
fanau
moni
no
na
o
hoohia
na
vauvau
rlro
mai
imihia
te
rahi
Te
to
painu.
i
imiraa
.
fifi
maohi.
hutu
te
taata
te
âpT
te
ia
teie
ra
paruru
to
na
mau
anei
i
te
hihia
àraàra
i
a
vava-
Maohi.
te
o
fe¬
te
ôpu,
te
mai
tià.
no
te
na
tatou
nei
te
te
A
mata
i
o
tuèraa
tumu
1
to
e
Te
ani
to
o
to
hape haere atu
tià
i
feia
Taratoni,
Maohi
te
na
na
na
parau.
to tatou
ô
i
àro
e
mal
e
ra
poritita
te
nei
fenua
na
rima
na
1
hio
tupu
ia faahoihia
e,
faaoti
e
A
na.
ohlpa
Taratoni.
1
roto
ru
i
ia
te
taatoàraa
te
tahua
E
tamaru
nunaa
tu-
e
nei
i
te
turai atoà
faahapa 1 te
te
la
Taratoni.
Eiaha
haere
e
taratoni
ta
i
i
roa
haapli i te
ohipa tei fatae
te
tupu io tatou iho
te
nei.
hoo-pate-noa-hia
maohi
horo
tià
1
roto
to
to
faa¬
to
o
rima,
na
tatou
te
mai
ia
e
taatoàraa
te
ia
nei
la
ani
te
no
mai
fenua i
na
e
maohi.
te
o
tià
mau
poritita i hea, e hia la ma¬
ohi
e
pohe i te pupuhia nb
te fifi ta te tahi pae 1 faatupu. Teie ui âpi te tià mai
ani
te
Te
to
Maohi
o
te
e
raveà
i
maohi,
1
i
mau
i
ta
na
mau
anei
la
i
ia
re
i
aore
Ua
te
e
te
taata
hoi
ai
e
vavahi
E hae¬
te
a
maohi
Ei faaî
te
te
pae
mau
parau
i
ia
mal
noa
purumu
fare âuri.
te
i
te
o
fenua.
iho.
i
faahltl
tita
no
tae
tamarii
ratou
ra
teie,
faanahoraa
A
na
fetll.
nlu
tamarii,
mûri
1
anei
ai.
to
te
hea
te
reira
te
la
fifi
mea
paha
e,
faa-,
te
e
reira
o
parau
no
fenua
te
hape
te
mea
fenua
te
te
fenua,
te
manao
te
nei
reira
te
i
fenua.
na
mai
faahotu
te
E
i
vavahihia
hotu
«•••
••••
*•••••
to
e
faahou anei te hamanihia
popo
no
eiv
âia
hea
ôpani ai ia
fenua
riri
na
te
ouvert
A
ui-âpi e aita to na e
fenua, na vai e arai i to
hoihia
lie
hoo
hoo
e
hoohia
noa
e
te
Te
Fait partie de Vea Porotetani 1985