EPM_Vea Porotetani_198507.pdf
- extracted text
-
veA
veà âvaè porotetani
TIURIA 85
ISSN 0763 4021
EDITO
Suite P. 3
HEIVA NUI
Mauri,
Mauri
mauri ora,
tupuna,
Mauri
matuatua.
la
ù
i
te
muriaval
e
tariparau,
upa
rau,
tlfenefene
tarià
pu
rau,
e
orero
aè
i
ta
te
ui
maro
e
te
nunaa
te
Evaneria
to
te
O
monl
e
to
te
poritlta.
raua
E
aha
iho
nel
tuu
ore
;
Mai
tara
te
hoê
ra
e,
tahutu
ma
tera
ra
i
te
rahi
la
tohu
mai
maohi
?
Tel
nel te Evaneria
"?
te
na
mea
faatenl
hio
ra,
o
mai, te val
moè, aore
1
la malha
aè i nià 1
raa
rahi
riro
no
tahi
tapoihia
te
a
te
1
la
mea,
to
vau
te
ra
ra,
i
la
ore
tele
taù-
poritlta. E
e taio ê to
tahl
;
29
Tiunu, te auraro 1
farani, 5 no Mati, te
te
te
te
orohena
hunahla,
no
te
ù
tuu-
ui-noa-raa
te
i
1
no
raua
onoono
tele
mea
te
ta
faariro.
e
vae-
manao
tu
ua
"Tel hea
hea aè
i
to raua
e
tu
ua
hiva
te
to
a
rotahi
ua
Etaretia
te
no
tu
no
mau
e,
atura
Inaha,
avae
ua
orero
la
au
faahua.
na
te
o
haamanao,
te
nel
rii-hia
manava
e
aè
hol
mea
vae,
reo
ua turi paha
tarià 1 tele vevo
ùàna...vevo
rahi
ùàna
te
to
hea
Tel-hea te
noa
pu
te
roto
?
manaonao
i
1
Tel
?
E aha ra,
oe
rahi
E,
?
ù
mai
"E hoa, tel
;
farerelhua
Tahutu
la
ôraa
na
maohl
Etaretia
ù Iho.
nel,
nul, e
arue
tele
te
na
purero
i
O
noa
tau
pahu
i
te
hea
te
o
e
e
tel
rau,
1
1
hau
auraro
hau Evaneria.
Deux cents années après Cook, un aborigène à la pointe Vénus
L 1 1 1 Jt“X 1 1
M I5ÿ la
ï î 11 1
lii 4î
I ï I 11"]
11 1 1 XI 1"1 1 1 1 1 ï 1 î 1 XTJ
U». 1 a a
^^
15^
I
PARAU FAAITE
O
20
te
Atete,
no
e
utuafare pipi
te
Tutea
Parau i
a
(Farani)
faite
Strasbourg
te titau i te pa¬
no
tuite
rau
haapiiraa pipiria
maha, i mûri ae i
tua
matahiti faaineineraa
na
piti i Heremona.
I te 24 no Atete,
taretià
no
paroita
e pae
Mai
7
atu
reva
orometua ra
26
te
Atete,
no
faatere
noa
i
atu
na
te
amuitahiraa
o
te
Etaretia i Geneve, fenua
E tiàhia atu te Eta¬
mau
Suisse.
Céline
retia Evaneria
e
Hoiore vahiné,
John a
tomite haapao
i rotopu i te
e
Doom tià
no
i
auraa
te
te
o
pipi api tei faaohia
mai i teie matahiti, oia o
Faanahoraa
reraa
parau
haaparate Etare¬
te
o
a
tia.
I
te
o
te
hopeà no Atete,
pu haaparareraa
Etaretia
te
Taratoni
no
hoê hohoà
Na
i
roto
4
te
Atete
no
-
:
reva
Na Lucien
a
rihaa
Nome-
o
e
Ta-
nyo.
11
Atete
no
Na Ferdinand
-
Teura
Atete
no
25
Atete
no
Na Tamaterai
-
Tarati
e
pooraa
Rahi.
rllraa
e
a
0
a
A-
te
Ihorai
Na
-
a
Joël
o
Hoiore.
a
18
e
Na
i
roto
afata
te
-
i
Ululraa
te
11
ra
Mahana
Mau
o
maa
Nomenyo
Atete
no
Mirana
17
te
atu
1
29
-
Te
mau
no
2
te
na
a
raua
Mdotere
na
mono
o
Gilbert
o
Noea
a
Tere.
e
pbhe mai
te
ra"
te
rururaa
ra.
14
no
te,
e
Atete
;
tae
e
atu
2 puha-
e
faanahohia i tara-
te
tamarii
mau
Pape-
no
21 mahana te maoro.
24
te
te
Tiurai
no
no
tama i
vao
tae atu i te oo taua mau
e
parau tumu
Mai te 25
pa
a
"Mai
Atete,
no
apooraa
na
faatere puhapa tama no
mau
à
Tairua
no
Porapora
(Vaiaau) 22 matahiti, o Wil-
amui i te huru
puhapa ta ratou i
haapao mai.
fred
Tehuiotoa
no
Mai
a
te
Vaiaau
tuatapapa
te
o
mau
23
te
23
i
te
e
reva
Thier¬
ry a Tapu no Afareaiatu Moorea
30 matahiti, o Endy a Taiarui no Mataiea 21 matahiti,
o Maurice' a Ah-Min no Papeari
28 matahiti, e o François a
Pihaatae no Papeari 20 mata-
Angèle
hlti.'la
tu
o
Tiurai
no
atu
tae
e
lo taureà
i marite oia, e 5
Atete,
no
atu
Angeles, e 5 i San Fanclsco, no te hoê tau faaeaea
i rotopu i te mau taureà ma¬
i Los
Na Emma
rite.
a
Tetuanui
e
o
Teriitau e aratai a-
a
nià
Tiurai
e
tae
Atete
;
rururaa
no
noa
e Nomenyo,
Togo, Aflrlta
ropu, e te vahiné orometua ra
o Mirana,
no te fenua Matata¬
orometua,
rautihia
orometua
no
ta.
11
te
tae
e
Ro¬
te
pu
o
nià
atu
noa
i
te
Apooraa Rahi i
;
te Etaretia 1 Paofai,
rautihia
e
Jacques
e
hoê tiatono
1
te
pureraa
o
Ihorai
a
tuhaa
te
no
opani
Julien
no
te
a
orome^
Matatata.
te
15
te
ahlahi,
no
te
no
a
1.
faatahi-
e
Apooraa
Atete 1
Mahaa.
e
te
teie
api
ra
0 Teio
1
hora 5
o
ofai
te pa¬
arataihia nei
e
orometua
tamuta
te
haamauraa
fare
roita Taunoa
Temauri.
Atete
rururaa
1
1
tihl
Atete
no
faaotiraa
no
te
faatere oia, o Angélina
Teave e o Jean a Fareura e
mau
(CEVAA).
Evaneria
Mal
atu nei
No Tahiti
Tomite Poro
te
a
te
fariihia i te ruru¬
e
hoê.
oraraa
ànlraa
Atete
Rahi.
Tapati 25
te
Etaretia Taratoni
no
.
vahiné
te
1
te
16
orometua.
no
Uiuiraa i
tua
-
la
nlà
i
Hanere tamarii
hoê i Avera.
e
Atete
no
rururaa
Tapati
-
3
maa
tavlri
a
i
atu
te
nuhia ai
Mahana
te
tere
i
A-
teata:
te
o
Mai
land Feitknechl
o
no
3 tià
e
parau
hoê i Moerai
mahana te maoro,
Robert
Raiatea 22 matahiti,
Tongiennes à l'entrée du Temple de Paofai
no
haapiiraa tapati, e 2
tama i Rurutu,
e 25
te
I
mau
Hamblin
a
A faaitoito.
rururaa
i te
a
fenua ê ê.
mau
E
mau
No
to
tupu te Apooraa
e
te
o
oia
Papeete.
Williams
o
rurutu
E-
rururaa
no
tae
e
Tautira.
raa
tuhaa 7,
te
e
e
hau
o
Thierry
tiatono
te
re
tahito
i manaohia
ai
ha
E
pu¬
e
fa-
e
ta
na
atoa
na
te
i
to
na
vea
aro-
faaitoito.
déric
a
Teriltetoofa
ia
o
Fré¬
amui
Tike-
no
mau
reva
te
Apoo¬
Ui
Api
o
tupu mai te 5
te 17 no Atete.
e
E
anaè
tià
Api
no
i
mau
te
te
Maohinui
raua
taae
a
no
te
i
tià atu
ra
te
o
o
atu
tae
ràua
Danemark
i
nei
ao
hou
ratou
al
atu
raa
2 pipi e reva i Suva no te
haapiiraa pipiria oia,
arahi.
tama.
outou
faatae atu te
fare pure api,
pirihao ia te fare
no
a
te
Ui
Farani.
no
I
8
te
Atete
no
hoi mai
e
te
tuahlne
tapairu ra o Suzel tel
reva atu i Reuilly Versailles
1 te pata ra no te hoê tau
haapaariraa 1 roto 1 te hoê
amuiraa
VOYAGEZ
EN BONNE COMPAGNIE
1
tuahine
mau
te
no
roto
mai
ia
na.
Ua
reva
atu
te
orometua
Tamaterai
metua
i
C’est vrai, avec UTA c’est vraiment différent.
C’est leliement agréable de retrouver :
.
visage ami pour vous conseiller
^Dur prendre soin
de vous pendant votre voyage.
Tarati
a
ra
o
ta¬
no
te
tahl
te
tau
o
oro¬
Tehare
a
8
ra
te
e
Viritua
Ao-tea-roa 1
ra
A notre agence de Papeete,
à l’aéroport de Faaa,
te
no
E Ite atu a la tatou
mau parau api i mûri nei
pairu.
no
Tiurai
hepetoma
faaeaea.
I
te
6
no
Tiurai
ra
ua
reva
un
à bord de nos appareifs,
avant votre départ et
bref, à tout moment au sol comme en vol.
UTA c’est la compagnie où des polynésiens
sont au service des polynésiens.
..
atoà
o
te
atu
te
Etaretia
mono-peretiteni
o
Teriltua
e
te
Avec UTA.
vous voyagez en bonne
compagnie.
INFORMATIONS 43u53.33
RÉSERVATIONS 422222
ou
Boulevard Pomqre/PAPEETE - TAHITI
fil f
f
auprès de
.
votre agent de voyages Hcibifuel;
fil I T'l
L1
X
papal parau o te tomite tamau,
o
Ralph a Teinaore, ua reva
atu raua i Fiti, i te rururaa
no nlà i
te haapiiraa i te
parau a te Atua i te mau motu
Apatoa.
No te faatereraa puhapa-tama
puhapa tama hou i Taravao mai
te
27
no
Tiurai
te
16
no
Atete.
e
tae
atu
i
iiiiîiYf I m
Un
SUITE DE L'EDITO :"HEIVA NUI”
d'histoire
peu
Le XVIe
de
E
hoi, ia hlohia
mai na orohena,
e
te reo o
te
poritita ta ù e faaroo
ra
la parau i
te aai o te
ra
au
ra
Evaneria
teie
e
te
5
o
maite
te
hoê
ua
i
te
parau
ra
i
e,
te
val
Evaneria,
eita
rohi
E
tiural.
apiti
hlva
mau
vae-
Aore
ia
rlro
ia
e
te
mau
faite
i
neria
ai
na.
o
Na
o
a
paha te tumu i teie tauiraa,
no
te mea e poritita hoo to
tatou 1 teie mahana, mea hoo
te
mau
atoà.
mea
Mlhimlhl
noa
Itl
vaerua
la
te
Etaretia
to
na
tlaraa.
hia nei
ua
ere
ra
ta
ere
atoà
nei,
i
ù
Evaneria
ia
o
ia
o
ra
ua
Aita
faahou
aratal
aè
"E,
:
te
e
to
ia
o
te
na
i
e
29
Maohl
te
reira
nei
ta
ù
1
ia
i
o
neria,
to
na
ia
ei
te
parau
parau
arato-
poritita
tiamaraa"
oe
hutu
onoono
te
ma
mu"
!
nei,
tiama".
la
1
"Tapea
te
ta
ta
ia
I
ul
na
te
tu¬
te
taua
mea
hoi
te
tatou
Metia
vau
e
mai
ia
vau
i
e
i
aore
i
i
:
tia¬
faatiama
te
aore
ite
ite
ia
ra,
hio,
ra
roa
na
aore
roa
i
tua-
te
ù
Eva¬
te
ia.
o
te
tumu
o
atu
o
faatiamahia
e
noa
Atua, na taua
haava la na.
e
ra
faati¬
e
1
oe
ta
e
1
teie
ul
te
nei
ra
tu
ore
parau.
na
letu
nei
"Tel hea
;
lisme
fonde
i
atura
tienne
autorités
riro
rante
hape
1
mata
tel
à
la
minorité
le
met
paix
ta
E
riro...na
Atua
e
hio mai, na na e haava mai...
E
riro
ra...e
ua
riro
mau
a
te
Etaretia.
H.
rotopu i na titauraa
Hiro.
SUITE DE LA PAGE 2 : PARAU FAAITE
une
Il
le pouvoir royal
clergé et les milieux ca¬
tholiques, écrit Janine Gar-
protestante,
le
l'Edit
risson auteur de
qu'au
et
sa
moment
truira
la
révocation, his¬
intolérance, jus¬
où Louis XIV dé¬
pomme
pour
reconnaissent
tltue
grave
31
te
Atete,
no
no
te
te
no
Tiurai
e
7
te
no
Apooraa plha faatere
car
tuatapapa
matahiti
I te 17
te
e
i te
faufaa
1986.
30
no
Atete, tu-
atapaparaa 1 te huru
o
te mau
tatou
tes
de
atoà
ta
tae
noa
outou
mai
hou te 10
Outou atoà
Mauruuru.
i
te
mau
rohi nei i roto
ohipa
a
te
avaè
mau
a-
e
rave
ia John
no
te
mau
;
a
a
faa-
Doom
ra
avaè atoà.
faute
aujour¬
que
révocation
1985, on parlera beaucoup de l'Edit
de Nantes,
en commémorant
le troisième centenaire
de sa révocation. On en parlera beaucoup en France
puisqu'il s'agit d'un épisode de l'histoire natio¬
nale, il faut aussi en parler en Polynésie, susci¬
ter
une
réflexion, à coup sûr utile, sur les no¬
tions
de
liberté,
d'oppression et de tolérance,
sur
le prosélytisme religieux et politiques,
sur
L 1 I TTl 1
I
ANIRAA
TITAURAA
-
3
p
9
-
TIADRORAA
TE
A
RITO
I
TE MAU PEHEPEHE
TOROMONA
N'AIES PAS
AVEC
p
11
p
12
PEUR, JE SUIS
TOI
VEA POROTETANI
Editeur
Eglise
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél. 2.00.29.
nésie
Driecteur de la publication
John Doom
Aimmstraticn
Commission évangélique d'in¬
formation B.P 113, Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29.
Mse en pages et publicité
PROFORMA
Rue des Remparts,
B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
hiiression
hipcimerie
S.T.P.
Arue Kn 4,600, B.P 600,
Tel 2.98.24
Tirage
7 000 exenplalres.
cons
16-
"\feà porotetani" paraît chaque mais.
rou
Il est destiné à ses abonnés et à
im¬
qLüccrqje en fait la demande.
çaise:
savants,
commerçants
professions libérales, intel¬
lectuels etc... qui sont al¬
lés
porter
leur savoir aux
pays européens qui en ont bi¬
en profité.
La France du XVle
siècle n'a pas
su
créer le
dualisme religieux...
"leçons"
de
l'his¬
La
de
révocation
de
l'Edit
OI Electrolux
TEL.42 53 59
AITA HOE FIFI NO TA TATOU MAU
MAA NO ATU TO OUTOU fAE ARAA
Nantes, c'est à dire l'in¬
terdiction
faite
aux
protes¬
français de vivre leur
foi
selon la théologie cal¬
viniste, ne pose pas qu'un
problème politique: cette ré¬
tants
en
cause
la men¬
les structures et le
fonctionnement de la société
année
des
p
L'EDIT
talité,
LA REVOCATION DE
L’EDIT DE NANTES
et
LA REVOCATION DE
DE NANTES
en
vocation met
te Etaretia
l'avenir de Tahiti
4
Prix de vente au raméro : 40 ECFP.
place et l'au¬
églises vis à vis
des
pouvoirs. Etudions cela
dans
la Polynésie
d'aujour-
mais
Cette
P
FEIA
Æonnement annuel : 231 ECFP.
Æoenenent de soutien : 3D ECFP.
Les
toà, ia tae mai ta outou mau
parau faaite i te mau ohipa
puhapa i tupu aè nei.
e
i
vea
TE
APÎ
portante de la vitalité fran¬
Evaneria haamanao anaè mai 1
ta
2
il a jeté sur les
l'exil une partie
cette
85,
1'on
que
plus." Les histo¬
parle
d'hui la
de
toire
I
0
certaine
constituera
pourtant une pomme de discor¬
de: "Autour de celle-ci, s' affronteront
la
communauté
n'en
te
protestante.
à
retour
civile.
Maohi
faarooraa, ta ù
hape 1 te hioraa,
ù vaha tel hape i te parau
reli¬
par la
Bancal, imparfait,il est pour
tant exceptionnel, car il per
te
te
guerres
interrompues
?
tel
TE MATAHITI
qua¬
proclamation de l'Edit de Nan
tes qui offre un statut civil
poritita
ù tarià
connaît
de
ans
gieuses,
na
ta
rapidement
de 1559 à 15-
et,
France
ta
e
p
RAAITE
deviennent
toire d’une
ra
second
un
1
essayent
riens
E
PARAU
P
de s'opposer
aux
progrès de la Réforme,
car elles y voient une menace
pour
leur pouvoir. Les ten¬
temps
Nantes
ai" ?
chré¬
HEIV/A NUI
et
tolèrent, puis dans
oe
reira
E-
1541).
Les
royales françaises
no
i Etaretia
alle¬
nouvelle
une
(1536
aha
no
fondant
l'Institution
dans
ne
tiama
e
reli¬
véri¬
gllse dont il fixe la doctri¬
E
i
Le
nou¬
développe dès 1920
une
théologie considérée
comme
hérétique; le Français
Calvin, partant de l'évangé¬
ù
moni
oe
moine
?
te
hea
se
Bible.
ta
al
Tel
te
no
parau
huna
raa.
e,
i
noa
.
ohipa 1 ta
ta
humanisme
la
sur
la
aoraa
Etaretia
table
de
une
l'évangélisme,
98,
e,
e
:
fortes
teie
1
mai
nei".
ia
ia
au
atoà
maite i
hoi
orohena
nei
tahuturaa
na
ahe
tiraa
"E tia-
:
rutu
Ahe,
atu
na
e
atu
tamau
maraa
atu
ta
Taratla,
te
roa,
mai
o
tiama
e
Faào
i
roto
ta-
hunahla nei, taua
ra
i tuuhia i raro
airaa maa,
maoti, te
aèite
nei
a
Teie ê i hoa
ramepa
roa
mai
tumu,
moè
aè
te
gieuse
sions
Evaneria
otui
pensée
très
"E tiahla
i
mal
te
faahapahia
i ta oe parau". Hape atu
au, tel raro ae te Etare¬
al
forme
e
te
parau,
velle
Etaretia,
ihoa
ia.
ama
avec
ua
faatiamahia
Tel
confond d'abord
e
Riro
a
i
SOMMAIRE
,
e
fatu
renais¬
:
culturelle, artistique,
scientifique
mais aussi re¬
naissance
religieuse qui se
ra
nunaa
ra
na
haavl,
ore
l'époque
fut
sance
te
te
ora.
to
!
e
Evaneria
poro
i
tel
auvaha
e
e
ora
mahana
faaere
tel
atoà
Eita
oe
parau,
manava
1
i
A tae hoi
!
mehara,
te
Maohl
te
aramoiria
ere
i
te
no
tlhi
el
faaite
mauruuru
tia
I
Tiunu
no
Mauruuru
tiama.
noa-
monl
te
Etaretia Eva¬
te
siècle
Rennaissance
mand Luther
te reira
hoê ai e
poritita
mai te aau
haamanao,
ai
e,
tiama.
te
te
e
ere
noa
ta
no
o
i
vau
te
i
e
haapae
tiama,
e
ite
ia
e
ore,
te
i
ra
Evaneria
e
na
tutava
ia
ore
faaore i
te
no
i
au
papu
raa
no
ù huru
talo.
Penel aè, te tiama ta
te Evaneria e parau ra, mai
te
tuutuu
ore,
o
te
tiama
1
te
o
te
ra,
i te tumu, ua faaotihia
ra.
Ua aputa atoà aè ra ia
ù, e mea ape rahi na te Eta¬
retia Evaneria te poritita.
Ua taul
la, e ua taui roa
atu
1 nià i te poritita ta
vae
5
te
e
tahi ia tiama.
te
ra
Eita
ù,
Etaretia
e
Inaha,
tahi
te
Tiunu
no
mau
ia
ra
ia
o
faahou atu i te
ù
to
Mati.
hunahla.
i
mea
aputa aè
faaoti na
te
1
e
Tiunu
aè
reira
Inaha,
nei
no
Mati.
no
i
29
nei
orero
Papu
manao
te
;
29
te
o
la
îles
ï 1 1 1 I 1 1
1 1']
aussi
tonomie
la
des
d'hui.
Chacun
se
maintenant
rend
bien
compte
les
statuts
d'autonomie du Territoire (19
que
1984) ont modifié l'en¬
des problèmes qui se
pose
à la Polynésie, par
le fait qu'ils donnent un pou
voir non négligeable aux re¬
présentants élus des popula¬
tions polynésiennes.
77
et
semble
ELECTROLUX RA 1302
Piha pape toetoe ta uira
e aorera mea gaz
Kl».
SERVICE APRES VENTE EFFICACE
SOUUH CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
CvMhi
-
Parking devant te magasin
COURRIER DU LECTEUR
Guerre des dieux d'ici et d'ailleurs.
Na
l'Adnünistjration
française dirigeait le Terri¬
Soyons
il existait une com¬
plicité
objective,
fût-elle
ethnique, entre le monde po¬
litique local (dont certains
partis
réclamaient depuis
longtemps
1'autonomie poli¬
tique) et l'Eglise évangéli¬
que
(qui bénéficiait
d'une
autonomie
éclésiastique
de¬
puis
1963),
complicité
qui
masquait bien les divergen¬
de
la
la
liberté
Polynésie
plura¬
lité
ethnique (il y a bien
sûr des seuils à ne pas fran¬
chir) et les diversités poli¬
tique et religieuse, personne
n'aura jamais à craindre une
ces.
harmonie
Tant
que
toire,
Aujourd'hui,
chaque
librement
choisit
ses
sie
précis:
accepte
que
existe
presse
révocation
à
te
l'Edit
de
dans
librement
voies.
la contrainte
de
Nan¬
d'¬
Il y a plus
Tahiti.
la
un
consensus
accepté
te
te
haamauruuru
no
roa
mai
ve'a
Farani
i
ù,
tirara,
a
est fra¬
Polynésie : les pas¬
sions y sont fortes, les mots
violents
(cf. la grève dans
Citons-en
on
4:
la
Nouvelle
Ca¬
lédonie, le problème des ter¬
res
à
Tahiti,
le nucléaire
la
et
moralisation
publique.
de
voeux
tés
par
Utla
à
tré
avec
le
la
vie
traditionnels
Les
ble
de
mon¬
qui
l'Eglise.
est
existe
tions
entre
différentes
absolument
d'un
nom
de
les
espace
des
:
posi¬
vouloir
supprimer,
unanisme
la
cet
au
d'apparence
der
à
la
dans
la
riobé
"l’Ed-ùt
dans
un
livre resté cé¬
lèbre.
Si
majorité
sociale
ou ethnique a des droits,
el¬
le
doit
aussi
protéger les
une
minorités.
réalité
maux
est
en
ahia
fa¬
A
:
de
et
i
o
mauà
reo
te
e
atu
noa
te
:
haa¬
ni
o
te
nei
mai
ono
atu
pae
ora-
vai
nei
hoi
vai
te
a
i
oire
ra
te
i
No
taui
tomite
too-
Paris
o
Jean Teu-
ù
ta
to
na
e, haapoupou
tutava rahi e
aravihi.
reira
i
outou
ù
mau
i
ànaànatae
to
a te
Tahiti e
motu
paatoà,
atu
ia
ia,
no
na
arairaa i
te
faatupuhia i teie nei
rurai
to
pae
faatupuhia
noa
teie nei
o
te
no
no
nià
no
matahiti
te
tahi
te
nohoraa.
i
to
roto
i
au
tumu
faatae
ia
I
to
o
ve'a
âpi
nei
teie
ù
mai
noa
i
ua
ù faaearaa tahi-
to.
Na
ta
o
te
te
haapiiraa
ua
parau,
tià
nei
nei
matahiti
No
nià
hitu
te
tae
te
amuiraa
e
maohi
reo
huru,
i
ratou...). Te pitinei.
Aix
Cheng,
Foui
te
te
parau morare.
iho
teie
roto
haere
no
a
te
farii mai i to
tura.
la
au-taeaè-raa
ù
manao
faa-
orana.
i
i Fara¬
Taimana Guillaume.
nei.
de
la justi¬
TE MATAHITI O TE FEIA
Margueron
API
absolument
Hantes
est
révo¬
avenue
du Maire 75014 PARIS
55
ou
1000
parau
haapiiraa i te "So¬
(no te pahono i
rave
e
o
haapiiraa
taioraa^
e
ù
i
quée" - Numéro spéctal de Ré¬
forme. A commander : 53^ 55
Ua
ia
faaotihia
âpi.
parau
no
FCP.
E tià
te
ui
(Cep Ré¬
forme n° 4306 31 H Paris).
F. F
te
nia
te
e
vai
mau
raa
raa
l'égalité ?
l-tve
ra
te
hoê tomite
mau
nei
atu
rahi
I
modernité
fraternité,
Daniel
N.B
face
Lau
te taa¬
ta i roto i te taiete e faae-
c'est
:
ù
to
nià
taatiraa
ori
porinetia i Farani nei
peretitenihia ra e Maurice
ia
ia o te
papaihia nei i
nei ve'a
:
mai
piiraa ia i te huru
responsa¬
la
à
sociale et
ce
peur,
les
trouver
s'éveiller
signifierait
qu'on ne craint pas les ris¬
ques d'une absence de liberté
du Christ, magistralement ex¬
primée par le regretté Mgr
ou
tous
te
ciologie"
no
mai
ù
tae
mau
tamarii
mau
e
Aix-En-Provence
i
au
l'au¬
tre, celui qui est différent.
Il faudrait, pour la paix ci¬
vile, que les comportements
changent. Est-ce trop deman¬
der à la Polynésie de regar¬
cile
tahi
te
te
te
ia
e
te
reo
te
pehepehe.
ra
maohi
e
te
i
atu
noa
Taimana Guillaume
o
no
te
(no
Tei
la recherche
Président Marurai
liberté
La
effets
bouc-émissaire,
télévision ont
et
En
mer.
du
précision les écarts
d'appréciation entre le Ter¬
ritoire
l'hôtellerie) et le racisme
prêt
à
s'enflam¬
toujours
d'année, présen¬
fin
la
de
i
en
tià
o
papu
nei
vau
te
maramarama
maohi
tei
faaroo,
te tahi
rau,
o
e
teie
ohipa
porinetia
te
vai
ra
to
na
peretiteni o
Matahi
Chave,
to
na
papai
parau o Brono Savra e te haapao
faufaa o Guy Lejeune,
no
ruperupe
papairaa...)
L'équilibre social
gile
i
roto
ioà
te
maitai
manao
te
; tei
Aore
e
au.
ia ù i
taata
te
!)
hoi
nei
nei
papu
huru
guerre
te
porotetani ia ù nei ra
la
lignes de facture
te
tae
flictuelle
des
i
ua
o
(c'est de bonne
ma
no
mea
manao
usés.
hôa
e
te
nei
est
préférable à
résurgence de certains dé¬
mons
dont
la
vie
politique
locale, depuis 1842, a trop
tatou
haere
tamarii
amuiraa
haapiiraa
te
mai
mau
sur
i
roto
to
varua...
tel
exercée
de son côté exprime
points de vue. Malgré des
tentatives qui souhaiteraient
sans
doute
aligner l'Eglise
sur
les options du Territoire
observe
o
composante de la
La
démocratie
con¬
telle
souvent
o
tapao
Eglise
ses
na
aroha
e
farii
A
le
société.
tatou
te
metua
dans
que
orana
ora
Te
tutava
e
maramarama
nunaa...
gouvernement
territorial
définit ses orientations, l'¬
ou
te
que
la
dans
parti
Le
taeaè
mau
no
la
si
reconnaît
tes
et
te
ra
d'expression soit
encouragée,
se
la Polyné¬
la liberté
si
matahiti
teie
ra
te
âpi
manao
no
ei
matahiti
no
te
ia uiui i te auraa o
fe-
teie
Maohinui.
Ibus articles de sport nautique
OLYMPIANS DYNAMIC
42 2838
Rue C. VIENOT
EQUIPEMENTS/AMENAGEMENTS :
body building - piscines
clubs sportifs (foot, etc.!
arts martiaux (karaté, etc.)
tennis danse (vêternents - matériel)
-
boxe anglaise
entretien du corps
4364 92
Equipement et nutrition de sport
Equipement de plongée (tous âges)
Matériel pour la pêche
Jeux de plage
Bateau pneumatique Motoriséj
Matériel de camping
Piscine - bouée - brassières
Gadget marin
Accastillage
Avenue Georges CLEMENCEAU
OLYMPIANS NAUTIC
lllliilll 11 lîlïfllj
teie
raa
o
hoi
teie
Na
tau.
huru
vai
ra
1
tli
nunaa
anei
oraraa
e
afai
mai.
i
tii.
Na
Ua
faalneinehia
anei
o
na
1
te
faau
huru
te
i
teie
à'*
fifi.
E
Aita
aha
nei
no
raveà
teie
fêla
la
hlohio
mahana.
faaroo
ia
e
te
raau
âpi
e
atu.
roa
te
i
manaohia
e
âpi i
fifi
tahua
mata,
tarià,
te
te
teie
te
tuèraa
haere
teie
te
ui
popo,
e
o
hoe, e ta¬
hua
no
te
hororaa,
e
puna
pape no te auraa, e pehe pa¬
paâ no te faahimene ia na,
e mohina pia no
te faataèro
ia, na,
e moto no te faatere
vaa
ia
E
Jeunes aborigènes.
matahlti
E
feia
te
no
Te
me-tua
âpi.
I
Ua
hope
aè
maohi.
tumu
matahlti
te
parau
ihu
nei
hlroà
anei
tauàhia
e
teie
o
noa
te
anaè
nei
Teie
âpi
ui
i
ai
rahi
àveia
te
te
e
ore.
la
hope atu teie matahlti,
e
hope atoà ia te feruriraa
1 te reira parau. Na hea ia
feruri i te parau o teie ui
âpi, na hea te haamata. E
hape te manao mal te peu e
haapaehia te feruri atoà i
te
parau
parau
ia
te
o
ratou
e
tel
rlro
el
atoà no ratou,
te
haapllraa,
ohlpa,
te
faanahoraa
Te
vai
tià
e
raa
ra
te
a
:
ia
hoê
puehu
te
raau,
e
rapaàu,
ra
te
tumu,
atoà
teie
i
repo
i
te
rii
faatere
te
e
mau
faaàmu
ta
ui
au-
âpi
hiora-
te
maa
la
ê
hoi
raua
e
âfaro
to
tahi
te
E
tahl,
te
ohie
raa
1
i
na
ia
o
tumu,
eita
ihoa
ua
itea-
hoi
i
e
horoàhia
pohe
fifi
te
1
faautahia
e
ta
Ua
oiol
tita
i
e
no
te
roa
hoê
te
na
E
tei-
oraraa
mal
ia
te
mau
fenua.
ra,
te
i reira
ua
faufaa
ore
ra
tano
e
ore
mea
i
te
huru
ora¬
i
o
te
maohi,
anei
te
raveà
imi
te
teie
huna
parau
mau,
atoà
vau
i
reira
anaè.
tauturu
1
te
feia
huru
io
tatou,
1
te
i
puehu
papaâ,
aita
la
mai
riri
i
ai
teie
to
imihia
e
tapeà
te
no
haamauhia
reira ratou
lo tatou e
no
raveà
e
i
oraraa
te oraraa ia e tano
ratou.
feia
âpi
tatou
taata,
mau
nei
ia
atu
aha
e
atu
faautahia
i nià ia ratou. Te ohlpa mau
ia e tupu nei 1 Farani 1 roto
ia
i
tahi
te
tel
mau
hinaaro
1
ratou
i
pariraa
te
A hea
1
atu
al
i
te
te
te
i
i
roto
te
rlro mai
a
ta
tiàma
i
roto
tiàma.
naa
tamarii
te
e
ai
tara
E
Te
hihia
àraàra
riri
na
nei
1
te
nunaa
moni
ruau
e
ui
te
o
monl
ma-
âpi.
fenua
ô
nei
te
ui
âpT
nei
to
na
i
ei
fenua
te
fenua,
.
Te
raveà
Ua
fanau
moni
no
na
o
hoohia
na
vauvau
rlro
mai
imihia
te
rahi
Te
to
painu.
i
imiraa
taata
fifi
maohi.
hutu
te
te
ia
to
na
o
Te
ani
nei
ia faahoihia
e,
na
na
rima
e
faaoti
1
to
tià
i
o
poritita
feia
te
Taratoni,
i
na
na
na
parau.
ra
to tatou
i
ô
àro
e
mal
Maohi
te
fenua
to
to
1
hio
tupu
Taratoni.
tumu
A
na.
e
hape haere atu
ru
tuèraa
ohlpa
Te
tu-
e
nei
i
te
turai atoà
faahapa 1 te
te
la
Taratoni.
Eiaha
haere
e
taratoni
ra
anei
ta
i
nei.
haapli i te
ohipa tei fatae
te
tupu io tatou iho
te
hoo-pate-noa-hia
maohi.
te
o
maohi
nei
te
tià
mai
faa¬
ia
e
taatoàraa
te
roto
horo
to
ia
la
ani
te
no
mai
fenua i
na
e
i
i
roa
1
to
rima,
na
tatou
to
o
tià
mau
poritita i hea, e hia la ma¬
ohi
e
pohe i te pupuhia nb
te fifi ta te tahi pae 1 faatupu. Teie ui âpi te tià mai
ani
te
i
to
vavahihia
o
te
Maohi
e
raveà
fenua,
te
E
manao
te
mea
i
parau
te
faa-,
e
mea
fifi
paha
reira
e,
no
fenua
te
hape
te
fenua
te
te
reira
te
i
nei
mai
faahotu
te
fenua.
na
Te
hotu
te
fetll.
teie,
no
nlu
te
o
reira
faanahoraa
o
la
i
mau
ai.
tae
i
ta
na
mau
tamarii,
anei
la
i
maohi,
i
aore
Ua
to
te
taata
i
hoi
vavahi
E hae¬
ia
te
a
maohi
Ei faaî
te
pae
noa
purumu
fare âuri.
te
faahltl
i
ai
e
iho.
i
mal
fenua.
tamarii
ratou
ra
A
na
mûri
1
tita
te
te
te
hea
anei
e
1
ia
re
eiv
te
e
no
<3®
i
aè
te
tfio
ia
tamaru
roto
mau
te
mata
tahua
E
taatoàraa
te
teie
paruru
te
1
mau
Tel
mai
tià.
nu¬
hoê
A
faahou anei te hamanihia
popo
te
te
a
vava-
Maohi.
te
o
fe¬
te
ui-âpi e aita to na e
fenua, na vai e arai i to
tatou
i
to
ôpu,
te
ôpani ai ia
fenua
na
te
âia
hea
e
i
noa
e
te
no
i
hoo
hea.
ia
ere
fifi
te
hea ratou
taa¬
ei
hoo
hoohia
ia
e
roto
ia
o
ia
;
e
A
faatere
ai
i
haapiiraa
al
e
reira.
mau
faaoti
nua
la
tuhaa
vau
haa-
taata
e
âia,
i
feia.
tapeà
ai
i
teie
hooraa
fenua,
a
hea
ratou
e
ôpanl ai 1 te
taata rapae ia hoo i te fenua
o
te
maohi, a hea ratou e
teie
na
ù
to
vau
tatou
ia
ta
roa.
vau
i
atoà
mal
tauturuhia
e
nei
roto
fenua.
mau
vare
faahoi
no
metua
amoraa
na
poritlta
pupu
feia
te
tahi
te
e
te
hoihia
«•••
••••
*•••••
a
la
i
Te
ouvert
imihia
tapeà
te
moni
raa
aita
fenua
lie
te
no
e
'*na
pari al i te metua.
paari to te Maohi,
fenua
ra
Aita
tià pori-
roohla
la
taata
nlà
1
i ore i malti.
oraraa
manaohia
te
teie
pape
E
poia.
te
na
tipee i te feruri¬
papaâ ei àveià
te
te
raa
na
ta
o
iho
te
o
metua
te
tatara
ia
na
i
purumu.
Alimentation généraie
144, rue du Cdt. Destremeau PAOFAI
tahoro
noa
te pape no te maa,
aita
ra
e
paia e noaa i te pape
Te
i
te
raveà i te
oaoa.
te
maha
e
nià
na
teie ,mau
i
na
te
atoà
i
nei
tamata
tupuraa.
maitai:
reo
ê
fifi
te
âpi i te fifi
e
e
reo
e
ai
noaa
e
tamarii,
e
teie
roa
e
maa
atu
?
la
te
hea
pinepine roa te faaroohia e, la fifi te tamarii,
no
te metua te hape.
E pari-
ui
te
e
e
mea
tel rei¬
ino
e,
ai,
e
na
au
a
faaàmu-
e
Na
ra
te
ê
ite,
teie
na.
ta
tel
oraraa
ê
i
ia
i
metua
e
nei
to
na
ta-
na
te
;
na
tamarii
te
paari
o
âmaa
i
ra
hia
ê
e
tapeà. E oraraa ê
i Ite,
e paari
te
tatara
te
ta
metua
hea
mea
i
ra
te
aita atoà hol te tama-
ia
la
maitai-hia la huru.
hea 1
marii,
Na
te
ere
e
ratou.
te taatoaraa
mal te hiopoà
te
raau
i
metua
atoà
tau,
aita
taa
faahou
te
o
mau
te
Ei
anaè
te
ra
o
nei.
anaè
malte
a
parau
Maohinui
huru
feruri-maite-hia
ia
o
o
mai
te
o
te
oraraa
reira
i
te
te
atu
metua
parau
haamaramarama
te
no
i
no
nunaa
te
metua,
mau
fenua i fanau mal
te
o
teie
te
no
te
mau
parau
to
tià pori¬
faahoi
e
ratou mau
teie
mau
i
fenua
tamarii
i
riro
te
•
•
Pontdel'
••«••••
*••••••
1 1 1 1 1 I
1"T1
hea
mai
te
peu
fenua.
Eiaha
1
aè
mûri
i
e
tatou
te
ua
matapo,
vavahlraa fe-
I I I I~T 1. 11 11 1 1 1 l 1
e
1.XX1
i
te
na,
maohi
reo
fare
vahi
ei
Te
haapiihia
te
i
mea
i
i
ihoa
hooraa
eere
te
te
mea
papaâ’ra
e
maa,
mûri
to
hotu mai,,
e
te
e
tinito,
tià
E
tatou
to
ia
maramarama
te
parau
te
o
ohi."E metua
te
ro
io
i
te
Teie
anaè
iho
te
auraa
o
teie
te
parau
tauàhia
nei.
mau,
te
maohi
i
raa,
ua
faaohia
reo,
auraa
itehia
nei
Aita
ra
e
hia
nei.
o
la hio
ta-
te
fatu
fenua
te
maohi
piiraa,
ra,
i
te
E
hiohia
e
parau. To tatou
teie mahana'te¬
te
tamarii
ia,
te
au
ê
te
ômii,
tatou
i
te
ià ê te i-
e
i
Te
ta
te
tahi
ui
atoà
fifi
ia
mau
fifi rahi
âpi maohi e faretei
hia
hora
ia
Te
e
e
te
hinaarohia
te
tamarii
i
te
âfa.
E
raveà
a
teie
atu
i
te
i
te
mau
atu
ra
i
rave-
tama-
te haa¬
mea
o
te
o
i
huru
Te
haamatahia
na
hohoà
i
E
aha
mau
na
te
vahi
No
oe
atoà
Maohi.
te
taatoàraa
to
oe
mahana.
nei
e
na
iho.
mai.
rii
i
parahiraa. Tei
i te pai taro. Aita.
i te hoê vahi ino
Aroharoha aè ^aha
te
te
èia
Ua
hoi
sBVmRUDEl
e
tatou
noa
e
ite
a
aore
ra
maitai
la
te
fenua.
E
e
na
nanahi, eiaha
a
to
tai,
te
pohe
nei
oraraa
mau
nei
i
te
nei
te
to
o
na
no
nunaa
no
te mea
titau
ra
atoà
ia maoro
aè te faa¬
fenua maohi.
E haa¬
i te mau taata e ara-
hoi
na
e
na,
paari maohi
te
tahi
ia
haa
e
ia
i
ia
tatou
o
te
papaâ.
papaâ
teie
to
ratou
roto
i
fenua
no
te
tapapa mai i to tatou. Aita
e
taata
i itehia aè nei ia
ANTIFOULING
TIIRIIU*‘7r
FARE UTE 42 80 27 * UTUROA 66 33 57
J
te
Teie a
e faaruè
Turbo VoiSer 2003T
IlI I n lïTiiiiiTiii'
te
no
na.
te parahiraa mai-
roaa
e
i noaa
i
noraa
roa
âpi
anei
ra
aha
Aita. Teie ra te paho:
0 na te fatu fenua,
pae
vahi
ino
o
ite
te
aè
te
vai
i
Te
na.
mûri
o
ei
e
tamarii
haapiihia
Na
pahono.
e,
o
atu, ia hoi mai,
faahou mai ia oe,
e
vai
peàpeà
ta
ra
E
te feia
te Hau Fa¬
e
Na
Te
mai
pehu.
mau
rani.
tere
parau
oe
ôpuahia. anei
ra,
mau
,
PENXA
mea
manuia
aha
oe.
reira
Maohi
anei te haapii¬
faatumaraa
no
ite
aore
tomo
e
te
raveà
faatere
ia
tamarü
oe
riro ratou
ei
tupu mai.
te mutoi.
ta
ua
oe,
e
tamarii
oe
ib
na
papaâ aè ia i te papaâ.
ua
E
e
nei
ino
mai
taparu,
teie
faaànaànataeraa
ei
tamarii
purumu,
atu
i
papaâ haumani
te mau
nei
aha
vahavaha
te
:
Ua riro
mai
E
manao
te
oe.
na
ta
mau
mai no roto
tamarii
Teie
e
papaâ tei
e,
aita
te
noaa
te
îl,
oe.
parau
mau
tamahine
o
ia
maohi.
i
faatupu
te
te
tama¬
te mau
fare âu-
tamarii
mau
e
te
te
tiaturi
e
eita
OUTBOARDS
te
haamaitai
i
i
oe
(l^i^
vai
ia
mau
vai
i
roto
anei
raa
SBVinftUDE^
i
te
na
tapeàhia nei
Eere
paia
e
Na vai
àva ' i
vai
Tei
tamarii.
te
Moria,
na
oe
mahana,
teie
i
taro,
noaa
taèro
oe
te
oe
reira ite
te
i
oe
e
ta
oe
atu.
oe.
ore
tei
te
i
anei
to
no
oe
i
ta
i
i
maitai
i
anei
ri,
i
e
mai
roto
nià
i
oe
e
i
E
ite
tiàturi
manao
reo
mûri,
ta
tamarii
fare haa¬
te
oe
teie
taro.
pai
to
o
e
ra
hea
Station essence marine*Moteurs marins
i
i
roto
ra
e,
tei
oe
tamarii,
reira
ra
pai.
te
i
âpi
te
parau
faao
i
oe
tiàau
E
e
te
i
horoà
ta
horoàhia mai ia
atu
ra.
roa
i
mai
i
tamarii
te
e
pipiri e i nounou i te paari
haapae
reo
faahoi
e
i
oe.
Ua
te
i
piiraa,
te
hape
te
ra
ia
ia
noaa
Ua horoà
e
oe
o
mai
tiaturiraa
i
i
i faaea i te haapii
oe
roto
e
âpi
to
to oe manao
rima
feruriraa
OUTBOAmS
to
haari.
tiàturi
hoi
Service après-vente
VOtiVO
au
te
ia.
to
oe
oe
ùoùo
to
Aita
faatano
mea
mea
oe,
Eere.
o
huru
te
ra,
ino,
ui
faaruèhia
e
m
E
àau
roto
te
ra
noa
manao
tamarii.
te
e
te
te
no
tuma
mau
anei
Accastillage • Pêche • Plongée • Carénage
PEXJIT
teie
mau
nei
ravarava,
i
maohi
te
iri
paari,
ravehia
hunahia no to oe
aha
te
Te
piti matahiti
roa
hiroà
e
te
te
taua
nei
E
âfa.
i
faatanohia
maohi, ua hina
faaoioi
te
atu
roa
i
maùa
maohi.
te
e
Hau
No
te
e
COMPTOIR
POLYNESIEN
MOSTOM I
tumaraa
ai,
rave
i
papu
o
/A
fare
te
vahi
ei
Tei. roto
VOLVO
PEBÏXA
nei
noa
maohi.
te
roto
y
farani.
reo
raveà
e
na
riro
haapiiraa
haapiiraa.
I teie ra mahana, te haamatahia ra i te ite i te ohipa
Haapiiraa
Te
huru
ia
atu
na mua
hora
e
na.
i
haapiiraa
te
tinaihia
ia
mahana.
E
naarohia
tere.
ua
maohi,
hia maohi. Te rahi-
e
aha.
e
reo
te
i
teie
tinito
te
ia:
E
rue Albert Leboucher.
tel. 42.09.62
mua.
na
fifi
faito
te
33,
te parau
ra
farani
teie
i
parau
te reo
fare haapii¬
ratou
to
Teie
E
nei
te
ferurihia
tamarii
te
te mao¬
o
i
tatou
e
ie
tàhi
manuia
rii
i
roto
o
ia reo. la moè to
aita tb ha e mauraa
raa
àti
ià
i
nà
ua
mai
hurihia
na
Te
maramarama
ra
e
rahi
tb
faahou.
oere
e
oere
e
iho.
na
te
aa,
faatere
fenua no te mate fenua, ia ri-
metua,
marii,
mau
È au o pa i teie mahana
te ;hoê raâü aa ore.
To na
nei.
i
reo.
haapiihia nei i teie maha¬
na
:
e piti hora
e maha àhuru
ma
pae miniti i te hepetoma.
2 jeunes Polynésiens.
aha
taa
teie
ua
mau
e
roa.
e
rii
huru
i
roa,
haapiiraa
E
a
ia
o
Aita
iho.
teie tamae.
haapiiraa.
rapae.
hi
nua,
te tamarii
tamarii fara-
e
na
taime
ai
paari
JEANNINA
maohi.
te
nei
ra
ta
te
mai
te
E taupupu
ia.
o
i
tumaraa
mai
rii
i
roto
haapiiraa. Ua riro noa
te riro noa nei a teie
e
ni
i
¥
IT
faarue
1
hoê
te
horo
te
no
vahi
Ino.
anei
ia
i
vahi
A tae
tatou
i
maitai
1
roto
hol
to
hoê
te
e
imi
ratou
huru
e,
oraraa.
Mea
tano
a
nanahi
no
i
reira
ia
ai
te
vahi
ei
ai, e
maohi
aa
tamarii maohi.
te
Te
haapiiraa
riro
haapâpuhia
e
haapaarihia
O
fare
te
Ohipa
I
i
roto
ui
te
âpi,
matahiti
teie
no
te reira paha te
feia faatere fenua
ta
te
tia
ia
tuatapapa
roa,
i
te
faarahi
noa
i
te
mau
tahua
tuèraa
popo,
te
mea
e
mua
vahi hororaa.
mau
la
ra
na
ia
taià,
nià,
ànaàna
te
àma
mori
te
àvaè,
aore
te
taata
a
ià i
teie
vahi. To na hoi te reira pohe
0
Papeete teie mori pohe
e ànaàna nei,
ua pohe te mau
motu, te mau mataèinaa i te
feià
âpi ore.
Tei Papeete
anaè i te pôheraa i te ati
e
te
e
e
fifi.
tamarii
mai
maraa
tapapa
e
Ei
mau
o
te
na
i
ohipa teie
ai
io
mau
ratou.
0
vai
e
imi
a
mau
taa
E
ohipa.
tamarii
ta
te
i
ruai
e
ihu
e
na
ore
oraraa
te
te
nei
e
parau
e,
te
aita
i
puai.
haere
i
teitei, ia
eere i ta ra¬
e noaa ai ta
Na vai
Te
ia
mea
ia
:
ohipa,
te
aore
noa,
ra
e
iteahia
piri feî
ia faaea
ia faaea
e
noa,
te
no
âpi.
ui
Tai
No
reira e
aè nei
rau
roa
oia hoi
te
ohie
i
ta
E aha
te
e
hue-faufaa-ore-noa-hia nei.
Areà
marii
ino
te
metua
e
i
te
tavini
anei
faariro
noa,
eita ratou
eita ratou e farii
ratou varua.
i
i
te
e
faate¬
teie mahana
Ua
parau
no
te
ite
ra
faaore
e
i
^ PLUS
te
te
i
mauraa
na
fenua,
aore
ia
roa
na
nia
ra
ei
no
taata
E aha te faufaa o teie
mai te peu eita to
na fenua e hotu ia na iho,
mai te peu eita to na nunaa
e
paia i ta na ohipa, mai
te peu no te haapao noa teie
tamarii i to na anaè maitai,
mai te papaâ ra te huru.
E parau fifi mau te parau
o te ui âpi ia feruri-maitaitamarii
Te
hia.
arataihia
âpi i hea.
faautuà, te
i to na here
Te
faanahoraa
eere
nua,
e
ite
ra,
e
mea
hio
ia
Farani,
hoê Tinito, hoê
e
No
ra.
te
ia
anua-
te
tahi,
e
Teie
atu
tatou
no
te
mata, e
faanaho
nei
aha.
ê to te tahi
mata
oraraa,
tahi.
te
e
tahi
to
aha
hoê
te
te
te
au
i
te
ê
e
hoê
i
hoi
fenua
te
to
ê
teie
hoê hohoà ta ratou
eere
hoê a û ta
ite
ratou
No te
nei
i
tatou
rave
matahiti
PERFORMANT
tavini
haapapu
no
nu-
tipee.
la
■
iho
no
ui
na.
na
;
hoê Aferita,
Maohi i mua
RB
mmmammmmæ PHOIDŒIPE
FWIFICATION
to
ra
to
na
tamarii
mau
i
E metua
na
metua
anei
te
mai
matara
te
te
o
te
tatou
anaè
anei
maohi, ,no
haamaitai
te
haapiiraa.
mea
mau
No
oraraa
to
No te
te
No vai
e
te metua i
te reira parau.
I roto i ta
na
mau
tamarii,
te vai ra
ihoa
te
tamarii maitai,
te
vai ra te tamarii ino. E ta¬
âpi.
ra.
nei
haapiiraa toroà.
i
to
faahiti
ui
haamauhia
fare
faaea ohi¬
te
ia.
ra
aore
atoà te feià
ia
Te
âpi,
noa
ratere
piri feî>
ia
ore
i
faaite ratou e,
nei
ui
te
naa,
ratou
re
ra
hia
tapuhia te pute,
tauturu no te faa-
tumu.
ia hoohia
rahi te huara, mea iti
te ohipa e itehia ra.
mirioni, e hia miria
e
E
ara
tei
fenua
te
o
haamauahia
mau
haapiiraa
haere
Farani
ara
faatere.
mahana,
taureàreà
E
feia
oraraa
e
te
e
te
te
re
matahiti
ua
na
teie
haafeîraa
i
e
i
teie
te
ohipa.
hape. Na ratou anei,
ratou
ratou,
eiaha
ohipa
te
ta
te
ra
tamarii
e
i
tama¬
âpi. E faaea i te
e feia hupehupe no
i
parau
tatou.
Jeune Mélanésien
mea
pa
i
horoà
to
ratou
piri te ùputa
o te mau pu ohiparaa.
A
tae
hoi
e,
e
matahiti
hoi teie no te ui âpi,
eere
te
e
ui
roto
maere.
hamoa
mau
teie
I
noaa
rio
na.
te
ratou
ohipa. Mea maere,
e
na
i
to
i
Oia
te mea
no
ia
i
hea
e
o
rapae
nei
noa
ino,
atoà
teie
i
tauturu
na
rii
aore
mau
ratou
ra
i
ta
e
haapiiraa
mai
tou
Teie
fare haa¬
mai
tamarii
mau
mau -
hoi
tamarii
te
teie
ratou
mau
i
piiraa
e
teie
ma
nei
;
e
mata
pnari
e
paari
ê to
te
uiraa
i
teie
ra
ia
ui
âpi : e
aha te paari
ui
i
te
oraraa
PC^CîrrcAP
PfVCiFîCâP
PIECES OCCASKMiS
TOUTES MARQUES
Roulez Peinard
ACHAT et VENTE
neuf et occasion
LOCATION
Tél: 42 43 64 et 42 43 04
ACHAT DE VOITURES ACCIDENTEES
RUE DES REMPARTS-PONT DE L EST
RUE DES REMPARTS-PONT DE LEST
PAPEETE
fenua.
E
aore
e
te
O
anei,
Te
ite
na
i
na
e
e
aita
roto
i
faau
nei.
te
nau
o
maohi
ia
no
te
imi
ra
i
moni.
oraraa
ta
E
vau,
ore
te
teie
la
manao
e
feruri
parahi i raro,
na
parau
ia
huru, te pahono
i
na
ia
tano
e
reira huru
tei mua te ino,
maitai, tei mua
titau.
te
mau
fenua i
i
ona
6
oraraa
faanahohia
faa-
te
no
te
no
te
Te
mea
atu
ino
matamehai
e
ei
faaotiraa atoà
reira
pahonoraa i te huru fifl e
e
orahia
ra
te
au
i
nei
teie
fenua
to
ia te
paari,
na
hioraa
te
ora.
mai
e
raau
aita
Eita
te
faaora.
i
hoohia.
e
i
I
to
eiaha
fifi
eita te aveià
taata
Eita
hoi
teie
ra
te
maha¬
faaino
nei
e,
e
haafaufaa ore nei
e teie paari.
Ahiri ra i nià
i ta na, aita ia e àaufauraa
i te taote, aita hoi e àufauraa
i
te
raau.
Te tapeàhia
maohi
te
na,
nei
eita
anei
ravai
no
atoà
taata
te
a
taatoàraa
te
i
hea
teie
ia
te
o
taime
te
ore
horoà
e
ru
itehia
e
e
noa
te
atu
hoi
taata
e
Tei
moni
e
te
faatura
miti
o
te
:
i
maohi.
te
anaè
to
atoà
e
ra
vau
ia
vau
te
E
reira.
moni
i
e
ta,
eita
Aita
.te
te
te
aè
i
to
anei
au
e
teie
e
imiraa
Te
moni
mau
mea
Te
imi
hoo.
moni
te
ra,
ite faahou i
te
ù
fare,
i
teie
nei
i
roa
mai
o
Mea
mau
vai
na,
rahi
e
pohe
ta
na
aè i
e
tapu
faaore
raau.
Te
ohipa
a,
te
i
teie
Te
raau.
maitai
ravehia nei
ia
to
manao-ore-hia
te
teie
i
teie
mai
i nia
vaiho noa
e
ê
te
taime
ra
tupuraa
roa
o
faatupu
tahi
atoà
na
faatupu.
i
te hoê raau rahi
peu
ino
te
atu
raveà
e
te
to
farara
ia
e
na.
popo,
vai
te
ara
mahana
te
ra
i
maha¬
teie
topetope-noa-raa
âmaa
Teie
raau.
ua
topehia,
raau
roa
atu
a
to
iho,
e,
e
rahi
fifi
ta
na
a
te
faatupu
mai.
i
teie
i
tatou
atu
roa
ra,
puai
i mûri
e
tupu
na
e
haamama
te
o
tumu
te
mua
raveà.
na
te
reira
la
ia
te
e
te
raveà
tuèraa
no
âpee
opa
ia
fenua
hoi
ora
Mai
mea
âpi,
atoà
fenua
mau
ua
fifi
na
E
ore
te
mau
taèro
poto noa.
mahana,
Ua
o
te
e
teie
moemoea
Te tautu-
teie
hoo ia to mûri.
manao
vaa
au
Tei hea
te
ra
tauturu.
i
te
,
tapeà-noa-hia nei.
Te
i
au
tahua
te
àvaàva
te
e
hoê.
rahiraa
roa.
e
ra
Eita
te
faaohipahia nei i teie maha¬
na
e
manao
mai
e
i
moni
e
Vieux Hawaïen.
ui
te
taui
ohipa
haamauàraa
mau
taote.
maihia
nià
i
rave
reira
te
te
te
no
e
tuhaa
tahi
te
moni
te
teie
E
ei
e
rapaau
te
farerei
teie
taata,
hoo
e
taata
faaàufau
na
rahi atoà
e
itehia.*
e
:
ia
Aita
faahou
ravehia nei
e
ia
matara
ra,
Ahiri
tau.
faanahohia
i
tauiraa
Ei
ta
i
fenua
âpi i te fifi,
hoeraa
te
te
nei.
faahopeà no
atoà, te mau
ôpuaraa
mau
peu
itehia
e
e
mai
riro
mai
ta
ra,
noa
i
te
aita
e
ra
:te
ratou anaè teie e mai¬
taata
e
ratou
na
fenua
ia.
No
mau
te
i
te
ratou
mea
nei
maohi
ore
e
ta
faaora
na
Eita
nana
i
i to na maitai, no te
faatupu ra i te maitai o te
papaâ, te âfa e te tinito.
tupu
aè
roto
imiraa,
te
pohe,
tei mûri te ora,
pohe ra te mea faahiahia
Aita
faarue.
e
te
te
e
horoà
paruru-noa-hia nei te feia
noa
I
aè ia
te
ia
maitai
tai
i mûri.
te
i
ia
i te
reira,
teie
hoi
te
taata
pau
o
eita
feruriraa ra,
te
nei,
:
taata,
ia
parau
ia
maitai
te
roa
to
nei
te
te
maa
na
hoo,
e
i
ta
mea
Te
imi
peàpeà
e
mai
mûri
nei
la parauhia
mua.
hoê maohi
to
faahou
par au
te
tei
Te vahi
i teie
ia tatou
ite noa atu ra
aita ra ta te ôto-
te
i
e
te
e
au
te
oaoa
ra
haere i
:
a
no
te
pahonoraa.
ino,
he,
nei
te
peàpeà
te
paari maohi
paari papaâ.
anei
ra
mahana,
i
ra
PAPEETE
matahiti
i
te
no
ui
faaâpi atoà anaè paha
feruriraa, e te feia
faatere,
ia
ui
âpi
manao
here
i
i
moni.
te
teie
te
tià
mai
tei
taata
Tira
ra
i
hoê
te
hau
te
aè
te
here
parau.
eita
taa¬
hoi e faaroo atu.
fenua e faanahohia
Turo
a
Raapoto.
î 1 i f i
8
IJ
ANIRAA - TITAURAA TIAORORAA
Outou
Te
rau.
atoà
outou
veà.
1
tomlte
te
Etaretla
aha
E
ra
vahl.
te
e
hinaarohia
1
te
outou
veà
feia
taio
nei
te
veà,
taata
atoà
e
parau
aore
ra
1 te
no
outou
papal
na
Alta
pu
e
parau
faufaa
pa-
i
ta
ta outou, a papal mal
tomlte reo maohl a te
1 Papeete nel, âfata rata
huru parau e papal. Alta e ôtla
te
teie
roto
ore,
113.
1 te rei¬
alta e Ite faufaa
ore.
irriBi
OlINQAILLEFIEl
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL
FareUte-tel.: 428633 & 424907
Te
Ua hinaaro
tià
i
fenua,
outou
hoi
àamu
e
te
reira
atoà
outou
to
no
reira
te
ia
;
te
tahl
mau
mau
raau
te
no
tahl
maa,
to
no
i
mau
tamarli
raa
Te
i
E
piri no
paripari.
tahi
to
i
paraa
1
fenua,
outou
e
mal
tahi
atu
i
taata
te
aore
tahi
faaohi-
ratou
to
huru
te
raau,
roto
te
Te
rapauraa
ra 1
te
ohipa.
faaipoiporaa i te mata-
o
te
;
tumu
reira
te
te
e
mau
Te
raveraa
tel
ore
faaohipa
faahou
hana
outou
e
ta
tahi
te
o
mau
taata
te
roa
teie
i
te
e
te
Te
ma-
o te tautai e
faaohipahia ia
au
1 te huru o te tautai ta
outou i manao i te faatere.
mau
i
te
fare
ma¬
ioa
o
te
mau
tu-
haa
o
te
te
fare
e
fare
;
to
raveraa.
na
mau
Te
Faaapu
te
huru
mau
•
Suspensions de la Range Rover
i
te
•
Direction assistée
Freins à disque
o
te
te
mau
peu
i
teie
o
te
maohi.
Te
Talo
taioraa
Te
a
te
e
rave¬
tuhaa
o
maohi
i
taioraa numera,
taioraa taihaa, te taioraa
ra
;
te
maa.
ALUMINIUM
Te
o
roto
oraraa
te
taihaa
e
o
Vaa
Diesel
5 vitesses, 4 roues motrices
i
te
mua
Te
peu
ioa
te
ite.
i
hamaniraa
te
tuhaa
mau
Tautal
Te
hia
;
te
o
i
Pare
ohl
ioa
marae.
Te ioa
Te
to na fau¬
aha te marae,
faa
o
tatararaa
peu.
Marae
Te
Maa
maa
•
paari-
aha te mau peu e ravehia
te
Te
mau
àlhere
mau
•
fanau-
na
Raau
Te
•
na
to
Faalpolpo
E
CARROSSERIE
to
i
ia.
Plrl
Te
i
atu
raa.
mua
e
peu
tae
e
E
Te
i ravehia i nlà
Te
te
faa-
te
tahl àlto
te
no
1
outou
àamu
te
vahi,
Tamarll
Te
Aamu
e
parau
tarairaa
vaa
atoà e te mau
faaohipahia
e
vaa
;
i
roto
te
turu
to na raveraa.
Te
Faite
Te ioa
te
ta
te
e
te
auraa
maohi
i
te fai¬
faaohipa
o
i
i
roto
to
té
faite
te
hohonu.
Eita
hope
o
ia
outou
e
noaa
î
Ua
tumu
i
te
ora
No
aore
tataù
ia
te
te
ite.
te
oraraa,
roa
e
te
i
na
te
rahi
i
pa.
i
atoà
ai
to
atoà
ai
te
paari
ite
no
ite.
riro
ia
ei maramarama,
atu
parau
tuatapa-
ma,
e
maitai.
ta
tatou
e
atu
ra
te
te
ère
nei
ora
tau.
hui
teie
e
paari
ratou
E
teie
e
ei
a
mau
i
huru
te maohi.
anei
hia
i
te
to
;
aore
ra,
e
e,
tatou
no
maramarama
ia
te
na iho
hinaaro
tuma-roa-
parau
e
painu.
tatou
te
peu,
peu
roa
manao
e
iho
te
rahi
outou
aratai
âpi, aratai i te ite,
tatou
nei,
uiraa:
anei
ei
to
ai
ia
atoà
i
mau
tera mai
te
teie
aè
flfi
fifi
e,
outou
tau
i te
àehuehu
na
to
i
outou
aratai
maohi
outou
ui
ta
To
te
e
tatou
tatou
i
paarai
te
ai
na
ei
E
te
itehia
roto
noaa
maitai
tatou
i
te
manao
imiraa moni tera na mea
te imi ra o mea ma i to
ratou
i
nunaa
riro
i
nei
ta
Haapae
e,
turama,
ia
ère
o
e
ei
teie
manao
ratou
ite
hinaaro
faatupu
riro
te
E
i
reira
i
roto
papaâ
te
huna
manao,
te
i
te
te
te
ui
Faaea
e
ino
e
te
maohi.
o
nounou
taata,
atoà
éi
te maohi
pipiri ra,
te
te
mea
ra
o
te
i
no
e
pera
ei nià
e
tupu
MAI
purero
mai
ra
tera
mai, haere mai
Te
e
mau
HAERE
RA
!
ite o te hutu
Turo
a
Raapoto.
"Haere
e
:
ra
i
fare nei
te
i
ra
te
! Haere mai
nei,
marae
i
Te
mai
ra
tihe mauri
tena koe,
tena koutou,
katou katoatoa !".
e
I
DE 2 À 300 CV - DE 1 À 8 CYLINDRES
LA VRAIE GAMME
POUR LES PLAISANQERS ET LES PROFESSIONNELS
DEMANDEZ A CEUX QUI SAVENT !!!
pahono
hio.
e
te
uahnsan
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
Après vente - 8000 Réf. : de pièces
AN
i
Raiatea
e
farerei
i
te
a
te
hitu
i
teie
ratou
i
o
Raiatea,
ua
faainua
i
aia
tapu.
ua
Aue
NOUVEAUTE : DEPARTEMENT OCCASION
Pour tout achat d’un moteur neuf, reprise de votre ancien
Johnson après expertise en nos ateliers
ifiifiif Tin
nei.
Ua
unauna
hotu
o
fariia
i
e
te
te
tupuna.
hoi
te
unauna
o
te
maohi
ia
farii
i
te
oe
e
Mauruuru
Sham
oe
te
nei
mana
taata.
e
ao-
ae
faaamua
te
te
vaa
1
te
ua
Pierre
Oire
aia
na
rau
faaheia
no
ta
e
Uturoa,
aroha
mai
te
no
tiurai
ia
Koua,
mauruuru
Philippe
Apooraa
no te here
tavana
e
Brotherson
B.P. : 62 Papeete
atu
revaraa
matahltl
o
mau
tupuna o taputapu-
reira
no
tea-roa
ia
en stock - GARANT11
te
i
aau
tlà
nei
hitu
farii
tena
Maori
ae
marae
atea
ora,
ati
reva
te
e
e
tera
"Tihe,
:
o
te
taputapuatea nei
marae
i
nina
mahana
i
orua
ia
toru
matou
ra
Raiatea
11
na.
Mauruuru.
Henri
a
Hlro.
12.
THOMSON ELECTRO-MENAGER
Téléviseur - Vidéo
Micro Informatique
Electro ménager
TZ
6.E
Areà
ta
ia
ù
ia
Na
ù
vine
te
oe
tei
mua
tauatini
e
Toromona
E
Importation - Distribution
Matériels et Composant Electronique
piti
te
feia
maa
ra
Oe
e
hanere
ra
tiai
na
i
taua
i
roto
taù
mau
CENTRE VAIMA - TEL. 42.46.85
13.
i
Te
parahi
nei
moemoe
hoa i to
Service après vente
SARL-SA.V.
TEL: 42.62.56
A
na
ô.
te
reo
parau
faaroo
ia
na
atu vau
Én vente ; Télectronique(Vaima)- Dimeco -(Front de Mer)- Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
14.
11.
i
Ahiri
mau
oe
tuâne
e
no
haamau
ù
E
Tei
haere
ia
E
te
u
vau
e
taù
o
vahiné.
metua
E
i
Ote
ia
i
i
oe
rapae
âpa ia
mai
oe
vaha-
te
ino-ore-hia mai.
mai
e
taù
mai
te
tapi
àiri
âpi
peepee
ra.
ûàna rahi
to
te
pohe
ra
te
to
f ati
ore
âpoo
étaéta
ra
te
hae
To
na
ura,
mai
te
ura
te
Mai
te
hoo
ra
ia
ia
o
i
i
taua
taua
vine
maa
te
ra,
I
feia tiai
te
oe
ra
nià
i
na
e
Turo
mouà
noànoà
ra.
liopoi mai
Tatai
hoê
moni
ârio
tauatini
i
te
ia
(Hurihia ei
taata
maohi
a
reo
Raapoto).
hinaaro
te
ra
Te
1
riro
i
to
àama
ra
la
Aore
tapao
nià
rima
mai
tarahu
vine
ù ei
hoi
tapao
pue
Mai
farerei
ia
oe
na
to
Toroiuona
ta
hoê
nià i to àau
Ei
1.
vine
Paara-Hamona
üa
TOROMONA
hopeà
ô
E
i
TE RITO I TE MAU
PEHEPEHE A
Pene
la
here
ia.
hoà
uira
o
te
a
te
pape
e
pohe
ra.
2.
3.
E
aratai
e
faatomo
ia
i
metua
vahiné.
te
E
haapii
mai
E
faainu
hoi
i
te
taù
i
ia
oe
7.
taù
o
oe
8.
nei.
atu
noa
hinaaro
te
ore
ia
tinai.
E
ore
E
ninahia
e
te
e
ânavai rarahi.
mau
tuahine
Aore
iti
matou.
to
huru
i
titi
to
a
Sculpteurs pascuans,
titi.
Tei
aè
raro
àui
i
taù upoo
E
te
tauahi
Eiaha
na
ia
rima
tana
E
nei
tana
ù
te
e
mau
potii
9.
e
faahitimaùe, eiaha
Eiaha
e
faara i taù here
E
0
hinaaro
ia
iho
teie
e
nei mai
te
A
tiàturi
i
tei
I
I
noa
ia
o
aè. i
faaara
te
vahi
i
fanau
Te
vahi
mai
ia
haere
parau
Ahiri
e
vau
mau
ia
mai
to
oe
ra.
tei
ârio
ia
o
te
tahi
tatou
i
nià
o
iri
opani,
e
ia
tatou
ei
i
tamauraa
atu
10.
0
vau
iho
nei
te
E,
e
pare
mau
hoi
to
i
to
te
hau
âpara
vahiné
ia
ai
ai
i
tapare
tarava
oe
metua
to
patu
e
ia
E
àna ra.
te
ia
o
ai
hiti
e
faatià
Ahiri
tià
metepara
ai
i nià
noa
herehia
raro
ua
mahana
na
iho
ra.
vai
mai
te
to
te
to
tuahine
I
E
Eiaha
tatou" i
hea
na
tatou
purotu
5.
Rahi
E
ù
ia
au
remuna
rima àtau
4.
oe
oe
faanoànoàhia
uaina
na
ia
fare
roto
o
ia
vau
vau
oe
fanau
ù
VALLEE DE TIPAERUI
titi
A
itehia
na
mata
Mai
TAHITI
RECHAMGE
A COTE HERBRETEAU
na
patu
tei
ai
horoà
au
i
LE SPECIALISTE DU POIDS LOURD
E 22® Pilote -13-22® - 12-22®
11-22® E 20- F 20 Pilote F 20
Nouveau
PNEUS
-
AURORA
-
AURORA
Le Géant COREEN du Pneu
1200 X 20
18 ply
53.100 F
12-22®
16ply
48.255 F
Importateur et distributeur
Pneus neufs Aurora - Michelin - Good-Year - Uniroyal
tél.43.99.13
Rechapage - Réparation - Montage - Equilibrage
B.P.2328
(Garantie totale sur toutes nos fabrications.
1;^ ^ 5^1 ^
Ijÿ ^
Recommandez-vous du VEA
Une surprise vous attend.
y
y
N’AIES PAS PEUR JE SUIS AVEC TOI
Danseur
N'AIES
SUIS
Si
N'AIES
PAS PEUR, JE
AVEC TOI.
SUIS
n'y prends garde tout
tu
cela
Danseurs fidjiens
de Rurutu.
se
Gommé
perdra
l'on
si
volait
te
passé, ton héritage
Comme
si
l'on
te
coupait
ton
tes
racines pour
tuer
d'autres
tu
le
temps
n'auras
pas
Comme
si
vécu.
l'on
présent,
JE
te
comme
garde,
et
tu
volait
si l'on
à ta place,
place, décider
penser
parler à ta
à ta place.
leures.
PEUR,
TOI.
n'y prends
s'envolera
voulait
ail-
germées
Si
ton
t'en substi¬
PAS
AVEC
que
créer.
tu
Tu
être
ce
capable
de
sa
dois
libre
culture
si
elle
serait
péché
l'impasse
faisait
je t ' ai aimé dès le pre¬
jour.
J'étais
avec
toi
dès
le
Or
mier
commencement
et
j'ai
pris
est
et
l'Homme
souvent
peux
ne
ta
perte.
tu
Or
mon
que
refaire le monde.
est
ne
pense
trop
qu'à lui-même.
s'appelle
idolâtrie
peut
te
mener
qu'à
sacré,
ne
déposséder,
t'en laisses pas
c'est
maintenant
JE
prends
garde,
perdu.
Ne te laisses
pas
conduire
n'importe où.
Ceux
qui
mènent
le
monde
ne suivent
que leurs intérêts
t'est
acquis
je prendrai
en
compte
tout
ton
avenir,
le meilleur et le pire pour
autant que tu veuilles rester
amour
toujours et
pour
enfant.
mon
tout
ton
passé,
le meilleur et le pire.
Tu
étais
en
mon
sein bien
en
tu
avenir
et
présent
PEUR,
TOI.
n'y
Si
ton
Cela
accueil.
Or
Ton
PAS
seul
et
différence.
Ta
cet
N'AIES
SUIS AVEC
responscble do ta vie.
Mets la à profit pour t'enri¬
chir
chaque
seconde de
la
présence
de
l'autre,
le
différent, que tu dois res¬
pecter
et
accueillir
dans
de
je t'aime encore aujourd'¬
hui,
tel que tu es et je
prend
en
compte
tout
ton
présent,
le
meilleur
et
le
pire,
ton
héritage
et
es
compte
avant
Ton
avenir
est
sacré,
appartient à tes enfants.
tu ne me découvres.
que
Dans
leur
héritage,
si
tu
monde
tu
il
seras
ils seront heureux
leur
sais
montrer
le chemin.
Le
Ton
passé
t'en laisses
Il
la
est
ta
est
pas
sacré,
ne
déposséder.
richesse
est
ta
chance
dans
te
parle
tes
frères.
PAS
AVEC
PEUR,
JE
TOI.
ce
Matai
Vieille femme arborigène.
f
Dieu et
SUIS
reconnu.
J
ton
N'AIES
monde que tu n'as pas choisi,
où
tu
n'es
pas
vraiment
L1 i 1
te
dans
pauvreté où tu te trouves
aujourd'hui.
Il
le laisse,
d ' amour
pour
je
secret,
il
î
ï
I
1
T
ï
f 1 -
Juillet
ê.
1985.
IL 1 X r XXr11X1111XXi
Fait partie de Vea Porotetani 1985