EPM_Vea Porotetani_198503.pdf
- Texte
-
TARATONI
Te
Mai
aè
te àvaè
net
mai
maîvi
peàpeà i te
i
novema
te.
a
tupu-noa-vaa i Taratoni. Eere
te matahiti
va
no
aè
nei
mai.
Eva
noa
aè
voa
nei
i iteahia ai te tahi
hape tei
pa
te
e
taata
mau
1774
Ite
ai
roa
i
fenua
te
taata
tumu
ô
"Kanak" la
mau
nei
tahiti
1841, nâ
i
fenua
tele
mai nià atu 1
te Pu veà tono
a
netona.
0
Tatalo
iba
o
taua
te
Mai
ria
I
i
parare
fare
i
te
atu
tahi
te
tâne.
Ua
matamua
aè
i
tâmaru
te
mai
peàpeà 1 rotopü i te
tono
peretâne
Hau
farâni.
1898,
i
haamata
tià
mau
i
fifi
taua
atoà
area
ratoni.
tahi
la,
i
matahiti
i
te
hoi
i
1864
Papaâ
No
1
tae
te
puéraa,
te
i
e
i
ai
atu
tahi
te
matahiti
e
feiâ
fenua
o
te
e
1900
nûnaa
te
teie
e,
na
pâtoi
tià bre
te
A
tahi
ia)
1
i
i
ua
matahiti
te
raatira
ra
tupu
1917.
Noël
o
ia
I
rahi
i
nünaa.
1868
te
te
ê
taa
a
"la hinaaro
fenua
no
hoê
ai
ture
faaearaa
râtou
to
ia
1876
haapâpü
té
no
Hau
te
matahiti
te
alta
matahiti
vâhi
mau
I
no
te
no
kanak,
mau
mataèlnaa.
ture
iho,
E
haamanahla
1
fenua
mau
nià
i
fenua.
tâotià i
o
Te
te Hau e horoà
tahi
te
te
taata,
mau
ôtià
fenua".
I
reira
te
tahi
felà
i
Ua
taahl
na
te
tai
te
i
aita
atoà
Hau
ta
i
faaàpu
mau
riro
horoàhla
1
àifenua,
no
na
te
hlbraa,
te
ànimara, e fenua
faaàmu
râtou
to
hape
mau
Ei
e
te
Hau
tauà
faahou
te
Kanak.
a
teie
el
rlveà
haapâpü maiporitita àifenua
te
p.4
OE
E
TENA
NA TAATA TAOTO
P.5
Te
te
tahi
reo
"
(te
e
fatu
TE
URU
P.6,7
:
na
EGLISES
DANS
LE MONDE
be i val
ta
peàpeà
mau
te
vaival
i
aita
tumu.
noa
p.
1
Alta
na
râ
PEHEPEHE A TOROMONA
mau
i
te
pupu
10
p.ll
i
turu
faataa
ria
te
e
mero
anaè.
o
o
no
1
taime
E-
E
tià
la
te
Etaretia
te
taata
toàraa
no
farâni
haao
te
evane¬
mau
i
te
tlàmaraa
tâatoàraa
16
no
na
te
e
noa
ma-
i
Kanak
i
nià
Tarato-
(6
taata
no
teie
te
Eta¬
râ,
tahi
fifi
ua
aratai-
o
te
mea
rahi
te
o
e
hinaaro
ra
kanak i to
fâtata te tâa¬
te
mau
Papaâ
e
faaea
atoà
riro te parau o Tara¬
ei râveà poritita nâ te
noa,
no
te
mea
ua
toni
mau
nei,
François Mitterand, no
peàpeà i Taratoni. Elaha
teie
Taratoni
na
tumu
âmaha
ua
mahana
pae
to
Te
te
o
Faatereraa Hau
te
Taratoni
naèahla
o
teie
te
tltauraa
ia
Taratoni
Ua
100
matahi¬
te
âtete,
âmui,
te
farani.
I
e
I
Nouméa
retia porotetani tumu.
hia
ai
ê
bhipa
Farâni i rahi
ai.
atoà
Taratoni).
huru
teie Eta¬
no
no
tâatoàraa
te
o
ia
mero
evaneria
te
evaneria
faaoti
mau
i
ia
te
mau
titau
rururaa
na
pâpühia
mai
e
roa
âvaè
1979,
Hau
reira
poritita
pupu
atoà mai
taretia
i
Mai
.
ni
retia
%
tatarahia.
1951
matahiti
râtou
ta
no
te
taata
fifi
te
roa
peàpeà, i tera
tau,
te fema iho.
I
te
20 no tenuare
1855, o Napo¬
léon III
iho tei poro i
te
parau e te mau fenua e kanak
to
reira,
e
vaihohla ia no
mau
la
HAAPAERAA MAA
e
poritita Kanak matamua i haaai, Inaha e farâni a-
te
e
te
I
taui.
naô
tumu
roa
Hau
rima.
na
fenua
te
teie
tupu
ia
reira
na,
ti
peàpeà
te
p.2
tupu na i terâ ra tau, no te
fenua te tumu. I teie 1 maha¬
faataa-ê-raa
tau
taata
mau
FAC¬
(te ôfai ia).
ho mal
ra
taua
o
teie
tahi
teie
i
tià
na
teie
e
tahi
o
teie
mâtou
Nâ
Atai
o
bhipa i haapab.
Te
ta
repo
toà
i
reira
te
Terà
La
Te piti
te
to
no
ra
e
tià mai.
Nâ
Teie
bhipa i haapab.
tupu
UN
:
tatou
tià
ôfai to roto
e
mauhia
i
to
ta
i
hoê
püti i
repo.
No
nei
te
fenua,
te
o
Atai
o
aè
nâ
farâni
nuu
haavî
faa
ra
i
mua
piti
tahi
tià
i
i
e
eva¬
parau
faahiti
reira
mana
teie
raatira
râpae
faahoxhia
Ite.
i
bhipa fifi
raatlra
te
faaàpu
Kanak.
I
bhlpa
mau
te
Ta¬
i
no
taul-faahou-hla
18-
e
te
kanak
e
faautuàhia
i
1878
1
i
faatlà
faahaamanaohia
matahiti
blbi
ai
ai
iho.
e,
mau
i
1
tumu
No
i
Etaretia
te
ia
nünaa
Foa
i
i
xtearaahla.
1 haamata atoà ai
nià
te
tatarahia.
matahiti
mau
Ture
te
te
mau
pau
fenua.
ratou
te
te
peretâne
veàtono
e
1902, te
nûnaa kanak i
i
na
Houaïlou
i
àva taèro te
Auaè
rS ua noaa
teie
te
tae
to
la Mauri¬
Te
rahi.
98
1
i
tono
e
Paris
no
Taratoni.
te
ra
pohe.
to
matahiti
te
matahiti
te
atu
I
No
Leenhardt
ce
te
veà¬
te Faatereraa
e
ai
i
farâal
mau
Pû veàtono
te
raro
Hau
te
o
atoà
i
o
1960
na
tià
te
ai
reira’
riroraa
te
pere-
1 Maré.
1
ia
E
Ro-
taeraa
te
e
Taratoni
no
no
ra.
i
haafarinihia
i
No
ma¬
noa
haere
L'INDIVISION
TEUR FAVORABLE
i Taratoni.
mataèlnaa
parau
te
roto
tere
Etaretia
te
1853,
Haamata
nl.
te
Taratoni
no
Matahiti
i
ia
veàtono
la
mau
Taratoni
i
mau
ai
ra
Evane¬
te
Kanak
te
hoê
brometua
pipi
mai
noa
no
te
te
faaea
râtou mataèlnaa.
teie
ai i Taratoni.
hâmaniraahia
te
hàapliraa
mûri
Hau
ta
taata
ra
i
ai
Taniera
o
na
talme
taua
Lifou
e
ani
neria
te
i
ia
râtou
to
ai
faahepo
te
no
Matahiti
pa-
atu
faaorehia
ai.
Ma¬
tae
i
atoà
e
Evaneria
mau
to
mahana.
e' piti
pahî
i
i
mâohi,
Maré,
Te
ra,
téie
poro
i
kanak
e
mai
rauhla
i
matamua
Taratoni.
te
te
ma¬
Cook
talme
1907
roto
i
haamanahla i te
1
ture
te
te
James
O
te
no
i
e,
te
1946
tahiti
ohi-
i
tatou
Matahiti
ia
faateve mai
favani.
Haamanao
tahiti
mau
poritita àifenua
tau
te
faaâfarohia
ove i
i te Hau
na
i
hope
fifi te haamatavaa
te
SOMMAIRE
pae no te faaatea
"socialistes" i te
hiraa
faatere
i
te
Hau
i
te
para-
fara¬
ni.
E.
Roe
llr
L’INDIVISION :
UN FACTEUR FAVORABLE
La
la
d'articles
sur
et
à.
de
1982
pas
terres n'a
manqué de
goût
d'inackevé
été
étouffée
lecteurs
des
notaires
série
des
question
certainement
susciter
un
bon nombre de
chez
son
été
en
Pour
sable
du
Maohi
reo
l'Eglise évangélique,
la
même
les
populaires.
Il
de chances pour qu'il
s'apaise. La pénétration des
capitaux calédoniens (Ravel,
Ballande...) qu'explique 1 ' y
lui
rumeurs
a
peu
instabilité
apportera son concours, notam
politiques
ment dans
mente
le choix des thèmes
Saluons cette heureuse ini¬
serait
si
perspectives
d'avenir
raient occultées,
et en
si
se¬
par¬
demi
et
ché
au
au
ferts
de
des
d'il
date
20
ti
la
population asiatique
grossi les rangs des can¬
didats
à
l'accession à
la
à
signifient
tout
discours
les entraves
(refus d'au¬
ces
que
administratives
de
torisation
Quand
va,(...)
transferts
immobiliers) ne doivent pas
empêcher
l'introduction
de
capitaux extérieurs. La plu¬
part
des professionnels de
l'immobilier
ils
et
cha¬
sont
année de plus en plus
nombreux,
partageait
cette
opinion, et entamait des né¬
gociations avec le gouverne¬
que
local.
ment
Les
firent
se
Le
statut
témoigne
résultats
attendre.
septembre 1984
pas
de
l'écho
de
favorable
gir
les
aux
dérapages
personnes
favorables
extérieures
Territoire, personne phy¬
sique
et
personne
morale,
pour
ne
pas
dire des abus.
au
O Electrolux
Ses
pro¬
de
dépê¬
a
la
LES SECRETS
EE LA BONNE
section
des
par¬
membres
cuismE
VEA
POROTETANI
Editeur
Eglise évangélique de Polyné¬
sie Française
B.P 113,
Papeete-Tahiti, Tél
42.00.29.
député européen a misé
sur la priorité du développe¬
ment
économique, et passant
aux actes propose des incita¬
tions fiscales pour accueil-
a
surtout
l'inves¬
se,
de
propriété
courant,
immobilier.
le bâtiment va,
En
raccourci,
Le
gouvernement
local que préside Gaston Flos
moins
a
de
d'affaires
milieu
pouvoir
tissement
ne
très
asiatique qui
au
commerce
relancé
une
sem¬
comprend.
sont
sein
du
amont
en
par
influents.
trans¬
naturalisation
La
ans.
y
du
"la
tenus
place en
prospérité
laquelle
économique,
sans
le progrès social n'est qu'illusion, doit être recherché
loca¬
socio-professionnelle du
politique du mois de
septembre 1984 était oubliée.
recrudescence
le
ches
statut
La
On
la
fait
a
politique
pouvoir
représentants
allusion
une
ali¬
l'atten¬
retenu
pas
les
conclure
pour
ticulier
local.
"Caillou"
situation n'a
du
tion
appauvrissement
un
total
contribution
tensions
frustrations
Cette
ble-t-il
modeste
les
et
du
les
les.
tiative.
Cette
sous
année, 160 pro¬
priétés autochtones ont chan¬
gé fie mains au profit des
étrangers, sans compter les
emprises au sol des sociétés
où ils sont actionnaires prin
clpaux.
Déjà,
un
sentiment
d'envahissement s'élève dans
sein
au
le
aussitôt
a
de
Il
qu'a
propos
termes
ces
la pression
qui dénonçaient
anti-constitutionalité.
Véà
porotetani.
Elle a
effet accessible pour
la seule couche de population
maitrisant
parfaitement
la~
langue française. L'incompré¬
hension, l'amertume des Maohi
seraient légitimes et justi¬
fiées.
Dorénavant,
l'auteur
de
ces
articles se propose de
traiter à partir de juillet
le suj et dans
la langue du
pays. Turo a Raapoto, respon¬
formalisait
1934
de
étrangers.
les
notaire
un
décision
Une
qui
décret
du
de
Uturoa.
les
sienne
Papeete
Directeur
publica¬
la
de
tion
Doom.
John
Administration
Commission
El OMUARAA
B.P
E tia mai ihoa tel faaerehia
Aita
ai
atu
fenua.
te
al
i
tâmaru
te
la
o
te
mal
i
a
aè
raro
Hau
te
o
flfi
i
mahana,
tau
fenua
teie
hio
àamu
te
o
bre
farâni,
e
haapotonünaà tumu
nià
mai
te
ia
tià
ta¬
na
rii
maramarama
hea
bhipa
mau
al
e,
peàpeà
mau
fârereihia
i
rau
Taratoni
hia
E
tià
haav£-noa-hia
na
Ua
nuu
i
tonohla
Te
e
i
tatara
alto
te
ê
taa
i
àifenua fa¬
fenua.
na
teie
Eiaha
fenua
ra
ni
e
mal
e
te
iho
na
riveà
ei
i
tumu
Kanak
te
ture
mau
tatou
mahana,
hinaaro
ia
nünaa
te
aro
mauruuru.
te
no
te
no
1
i^haamanahia
faaere
maere
I
nià
754
1
faatere
atoà
i
bro
mau
i
Hau
te
ahuru
Eiaha
e
matahiti
1984,
anaè
Kanak
tü ite
tua
toru
ta
i
tua
te
rua,
mau
e
fare
riro
aè nei matahiti
Ua
rau
L II
atu
i
a
tupu ai.
hioraa, ia
fifi
te
fenua
haavîhia
Evaneria
te
na
toni '
ia
turu
faaue
1
e
tano
mea
tiatoàraa
roa
te
ro-
eiaha
ra
la hbtu
i poro
ta
na
o
te
1
mai
to
atoà
ra
Tara¬
no
tuhaa
mau
tahi
No
1
roto
ei
te
Tara¬
Kanak.
te
àhuru
ta
1,
mau
noa
pae.
âmui noa mai,ta Pauro
i to Efetia(pene 4/13)
1
,
,
-
Parking devant le magasin
Impression
Imprimerie S.T.P
KM 4,600,
Arue
mon
à
E.
,
T
f
,
rr r
B.P 600,
Tél:
l'impact
sens
sormais
les
biliers
ne
à
revendications
ces
n'a
assez
autorisation.
rédacteurs
aux
c'est
à
mesuré.
transferts
sont
dire
été
pas
Dé¬
immo¬
plus
soumis
Il appartient
de
les
l'acte,
notaires,
d'apprécier selon leurs pro¬
pres critères si l'acquéreur
d'un
terrain
a
son
domicile
Tirage
7.000 exemplaires
"Veà
porotetani" paraâti
cha¬
mois
que
Prix
de
vente
numéro
au
40
:
CFP;
Abonnement
annuel
Abonnement
de
:
250
soutien
:
CFP
500
CFP.
Polynésie française. Ma¬
nifestement, de ce vide juri¬
dique né autour de la notion
en
domicile,
risquent de sur-
COUPON D'ABONNEMENT.
Nom:
SUPERWONDER
Adresse:
tÆea ^uaÂi^aAi'u mcm
B.P:
Veuillez trouver ci joint un
chèque
CE.P.
de:
pour un
abonnement d’un an au
VEA POROTETANI.
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
BANQUE INDOSUEZ: COMPTE C.S.E.E.
N; 1221
flfi
3061
42.
taata,
teie nei.
te
CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
fâriihla
ia
te
na
à
de
no
parau
haapilraa
SERVICE APRES VENTE EFFICACE
tataramai ta
e
evaneria
haapâpü,
1
ai
tahi
te
e
tahi
hepohepo. Te ani
Eîaretla evaneria
Te
ta-
fânao
e
faatura
na
e
dont
nünaa
mau
pitl
toru
a
tahi
te
Etaretla
i
te
e
râtou.
accordé
te
faanahoraa
te
reira
Taratoni
o
toni
e
i
ai
tumu, no te mea no teie
nei râtou i fâriihla ai 1
to
hia
te
Cav4Â^ÏS3.S9
te
êê i Tara¬
hltimaue
e
no
Mai
ihoâ la i
ia
par
aè
:
42.98.24.
o
Hau
mau
atoà
reira
Te
Kanak.
te
i
i te
666
te
Aita
aha
tano
haapilraa no te tuarua
e hinaarohia,
e toanaè
pârahlraa 1 riro
ru
E
te
pârahlraa io te Hau,
noa
pârahlraa e Ka¬
E
e
roa.
na
metua
te
ui
to
rahiraa
te
mai
o
e
noa
fifi.
teie
faatiàmâhia
e,
toni.
e
nak to nià iho.
io
e
iis.
SOIAM
no
Taratoni
penei aè eita atoà te Kanak
e
maital, no te mea ua rahi
aè te Papaâ e te felâ âpi i
tae
atu,
penei aè atoà paha
mea
mea
i
e
to
na.
5064
e
aita
mahana
teie
i
i
Tél
Tahiti
78.52.
CUISINIÈRES 4 OU 5 FEUX
D'UNE QUALITE EXCEPTIONNELLE
tahi maü fenua taa ê.
te
Kanak.
te
Faatereraa Hau
râni
i
te
felâ
te
e,
e
-
DES
Wal
taata,
Itonetla
B.P
Remparts,
Papeete
.
no
des
Rue
ra-
no
e
publi¬
et
pages
Proforma
te
Papaâ, 17.600
e
11.800
ra,
taata
mau
i
en
cité
Merane-
e
Porinetla
no
toeà
Te
nià
ra
Futuna.
e
Ni hea
haapâpuhia
la
54.000
Màôhi
lis
aore
42.00.29
Mise
o
noaa-
tiàhapa
e
113, Papeete-Tahiti
Tél.
Pa¬
î
ua
Ua
1
taata
Kanak
e
tau
taata.
62.000
E
e
tia,
tupu nel i teie mahana.
te
140.000
fenua.
e
i
Kanak.
te
e
teie
i
mau,
tou
te
te
o
te
e
ravehia i
i
tou
i
tatou
Taratoni
no
tele
fifi te haamataraa.
teie
raa
i
Mal
riro
rahi
tumu
e
Taratoni
o
d'in¬
évangélique
formation
Roe
g
-
18296M.
|
d'une
Incidences
Les
situa¬
pareille sont multiples.
Celles qui pèseront le plus,
et
toute
l'histoire foncière
tion
est
liées
C EST NOUVEAU
C EST SONY
d'enseignements,
porteuse
sont
à
accélération
une
fait
à
légale du pro¬
cessus
de
dépouillement
du
patrimoine foncier des Maohi,
premiers
habitants du pays
maohi,
pays
à
vendre
sans
tout
• ••
• ••
«••••
«••••
d'exagération.
trop
Par
de
tut
l'examen du
contre
qu'il
1984
fait
30 Watts PM PO
ressortir
7 Gammes d’ondes
dit mot sur l'exis¬
tence
de
ce
régime foncier
traditionnel,
certes
altéré
mais
auquel se rattache la
population maohi.
Les
pro¬
ne
blèmes
fonciers
Leur
connus.
moins
nent
MINI
CHAINES
PORTABLES
AVEC
CFS 250 S
sta¬
actuels
règlement
à
un
De 15à220W
Musicaux
sont
tien¬
de
manque
qu'à
connaissances
SACOCHE
DE
TRANSPORT
une
pe¬
sociologique
et
à
politique déli¬
bérée. Les partis politiques
qui prétendent à diriger le
pays
sont silencieux sur ce
sujet, et, à la rigueur, par¬
lent volontiers d'un aménage¬
ment
de
l'indivision.
Mais
lequel
aménagement
?
L'in¬
santeur
volonté
une
division n'est
plexe
aussi
pas
SONY
CFS 3000 S
com¬
40 Watts PM PO
le prétendent trop
les études juridiques
que
souvent
d'origine notariale,
se
rant
contexte
trop souvent
au
CFS 9000 S
réfé¬
220 Watts
du code civil pour
le décrire
polynésienne
est
un
facteur
favorable,
pour peu que les règles qui
la régissent soient reconnues
puis codifiées, pour peu qu'¬
CFS 900 S
L'indivision
lui
Auto reverse
apporté.
L'élite
préfère, et de loin,
facilité
l'application
de
SONY ET SEULEMENT SONY
code
civil,
facteur
de
progrès social, faute d'avoir
un
autre
document qui codi¬
du
fierait
Sa
depuis
sortie
ne
est
et
par
Sa
de
quelques
hommes de loi.
d'une
pourtant
Ecrit
certainement
sera
goût
du
taires
admise
longtemps.
est
no¬
Elle
urgence
extrême,
dans la mesure où
il permettra de ne pas rédui¬
re le patrimoine foncier mao¬
hi à la portion congrue.
est
vre
garanti
par
NOVADIS
l'Age d*Homme à Lausan¬
tions
Suisse.
ne,
génération
la
relève
moire,
Au
de
de
moment
celle
livre
ce
où
la
l'action prend
l'histoire
de
la
mé¬
dit en 150
récente du
peuple arménien, depuis 1923.
Gaspard y expose cet "im¬
broglio
turco-kùrdo-arménien
comparable à l'imbroglio isA.
raélo-jordano-palestinien",
ternational y
est le plus ur¬
besoin des
arméniens.
Rappelons que le Conseil oecu
ménique
des
Eglises
avait,
en
1983, déploré "le silence
gent
une
de
la
dans
"une volonté de dialogue et
de concertation". L'appui in¬
et
les
et propose en deux pages
base
de
négociations,
communauté
mondiale
efforts délibérés pour
des faits pourtant his¬
nier
toriquement vrais...
"(Bss)".
Gabriel
Tetiarahi
INCREVABIE
MAIS VRAI.
-
Armand
Gaspard
arménienne, ce li¬
publié par l^s Edi¬
par
d'origine
pages
MOSTOtf
Distribué et
LE COMBAT ARMENIEN
ENTRE TERRORISME ET UTOPIE
locales.
les coutumes
nécessité
tous
pas
30 Watts PM PO
soit
locale
la
i
d'organisation
minimum
un
PM PO
Il I
I
tHmMÊJBR
y
FOYERS MIXTES
Sur
ce
enfants
Dans
pelle
deviennent les
couples
mixtes.
n“66, la revue rap
fond de catéchèse
que
de
son
le
oecuménique existant et, fau¬
d'enquête sociologique per
te
mettant
ent
de
dire
vivent
et
ce
les
que
croi¬
enfants
de
couples
mixtes,
donnent
le
témoignage de trois d'entre
eux
(Foyers Mlstes. 2 Place
.
Gailleton
-
69002
Lyon>) (Bss)
UN DOSSIER DE L’ACAT SUR
L’HOSPITALISATION PSYCHIATRIQUE
EN URSS
L'action des chrétiens
WmM/LBR
s«il
un
^
Boston Whaler peut topier
un Boston Whder...
Disponto4e en 11/13/1S el 17 pieds.
Durée moyenne de
Coque garantie 10 ans.
vie en Polynésie plus de 12 ans.
Le
Comptoir Poiyoésien
recomirtande les moteurs ^EVinRUOE^
COMPTOm POiyNESH
FARÉ UIE A2S0.27
-
l'abolition
dans
de
la
pour
torture,
n°
52 de janvier 1985
dossier sur les in¬
ternements psychiatriques abu
sifs en URSS,faisant le point
son
publie
de
la
un
situation
en
1984
:
les
millier d'internés
prisons psychiatri¬
ques
et
plusieurs
milliers
dans
les hôpitaux ordinaires
les procédures d'internement,
les raisons profondes de ces
internements
et
l'attitude
faits
dans
(un
les
des
psychiatres soviétiques,
ce
qui peut être fait
enfin
contre
ceci.
l'ACAT ",
75005
252,
"Le
courrier
de
St Jacques
Paris. Le N“10 FF (Bss)
rue
UIUROA 66 33.57
y
^
^y
^^
HAAPAERAA MAA
1E Peni teie e hamani hia nei i Tahiti
1
Qbrp J
Société
Renseignements et Conseils
Polynésienne des peintures FULLER
Tel: 2 4712
BP 1312
PAPEETE
TE AROHA
E
tlà
haapâpühia
ia
aha
e
haapaeraa mâa. E riro
i haapaohia na teie
te
e,
tahi
te
e
mau
pâruru ia
ore
ro
i
tiàporo.
te
mau
teie
faataime
e
nâ roto
ro,
i
no
te
Ruta
2/37,
tahi
ai
manao
râtou
aita
e
riro
hia
Da
i
Ture
te
na
reira
atoà
hou
i
e
ruèraa
Ua
mai
horoàhia
ai
ia
a
te
Atua.
Ua
nâ
aè
i
Iteraera
to
faa-
na
atu
titaurâa
ro
ia
râtou
ia
atoà
faahepo
be
teie
na
tiuàhia
ia
hinaaro
peu
.
FAÜFAA TAHITOf
E
tià
haapaeraa
vîraa
i
i
mâa
be tino,
to
riro
i
be
ia
peu
faahiahiahia
e
mai
haapae ri i te mâa,
tatarahapa ra ia e te faa-
te
ineine
ra
mai
ra
oia
o
te
no
Hau
te
be
faahaèhaa
te
Te
nui,
taime
faahou
i
mua
te
ai
te
i
aro
Atua.
te
I
i
Arii
te
ite
e
fâtata
te
mea
o
Atua.
te
reira
mûri
iho,
mâa
paeraa
roa-hia
ei
àti
te
e
riro te haa¬
peu
faature-
ua
luta.
I
rei¬
perofeta tiàraa
mai no te faahapa i te reira
huru
hibraa (Itaia 58/1-16)
Ta te Atua haapaeraa e hinaa¬
ro, ia fariu ê ia be i to aro
to
ra
te
ia
na
te
firii
i te
E
marae
ia
te
taata
no
te
Ohipa 3,
mâa i faa-
E
paaina ôtui
la
au
fenua
:
hui
te
ta
roa
te aroha i roto i te àau
piri râ te mata, te vaha e te rima o te aroha
la
E tii tarai-faanehenehe-mau-hia
apoteto-
mau
matamua
râtou
to
e
ino,
haumârû
E ânavai
râ
Eita
te
te
oraraa
farerei i
taata
e
maere
rahi
MAA
TERETE-
E
ul
E
aroha
i
E
p^âpai
i to na
aroha
te
ùrî,
e
iba
E ani i te taime
I
be
taui
ia
paeraa
i
na
ia
oe
roto
te
haapae
hana
i
ra
i
te
o
o
0
Aita
ia
bre
âpl
no
to na aroha
puaa
tahi
te
mau
hiaai.
mau
faaère
te
no
manao
la
feruriraa
titau i te
ite
e
àau
to
e
hau
tei
noa
te
no
aè
i
(Torota 2/16-23).
tâtou
ra
eere
Ua
noa tb reira àpaàpa i to na noa mau taata
tâhoo riri râ i te mau taata no te tahi atu àpaàpa
Ua aroha
Ua
Ua âhurea te
mata
o
aroha
te
e
noa
Tei
parau
E mata
E
reo
E xima
Atua
aè
ra
o
teie
e
haapao.
roto
ei
peu
No te
no
i te aroha ra,
te
here te mata
tâmahanahana
imi
taata
ora
nei
te
te
reo
rima
o
hoi
i
faatupu ia i te hau
e
o
te
aroha
o
te
aroha
te
aroha
hohoà ai
te
i
haapaeraa mâa i te râveà
faahepo i te Atua aore ra i
te taata ia tâuà mai i to be
hinaaro. Ei râveà râ i reira
e
noaa
ai ia be ia faaroo i
te
V
^
tahi
reo
haihai
mai
nei
ia
rau
be
roa
i
e
te
pa-
parau
ora.
Haamanao, ia haapae i te mâa,
o
be ijio ta be e faaineine
ra no te tahi ohipa
faahiahia
Eere
E
e'
ra
i te
e
tahi peu noa
haamâtau
râ i
fârii àtâ
titauraa
àau
ua
atu
be
ta
apiapi
roa
i
haapao
te
te
mea
ra
no
ta
te
to
mea
Ino.
E
.
Roe
CHINLOY
-AMEUBLEMENT-
MAITEPEREOO
LAND ROVER ÂPÎ-110
CARROSSERIE
ALUMINIUM
•
•
parau
o
•
Mataio
te Ma¬
•
6/16-18. Nâ reira hoi
taio 17/21. 0 letu iho ia tei
aroha.
Turo
•
te
te
te
ia
peu
ui
roa
ia
te
i
i
atoà
teie
i
tahi
te
matahataha
mea
te maitai.
Te
be
ia
vâvihi-àpaàpa-hia te fenua
vâvâhi-àpaàpa-atoà-hia l^e aroha
Ua
ua
i
e,
faahitihia
peu
iho,
letu
faalteraa
iâ.
taata
i nià i ta na aroha
Aroharoha aè te maiaa
ia i te mâa e 40 ma-
faariro
Ua
Ævaneria
mau
0
maoro.
faahepohia
teie
te
ua
taoà.
te
te
vâhi pape
teie
no
roa
tâàtihia te haa¬
mâa i te pure e te ho-
roàraa
i
i
roto
letu,
ia
i
haapohe râ i te taata
te
e
ra
aroha i roto
FAUFAA API
no
aroha
e
taata
(Tetaria 7).
àau
to
mau
ia
e
aroha
Ei manao pübhu i teie mau
hioraa, e tià ia parauhia e
te haapaeraa mâa,
ia au i te
aratairaa
teretetiano, e râ¬
veà noa e noaa ai ia be te
i
la
ai.
te
TIANO
to
te imi
moehia
hoê
te
ei
be haa
no
Eiaha
atu
roa
reira
i
aita
e
roto ia i to
Atua.
te
eere
o
haapâpühia
ia
râveà, nâ
hâroà
o
tuutuu ore.
te
HAAPAERAA
itoito
te
e
reo
Aita atu ta te
aroha
taata
te
ô
no
ora
Atua.
te
no
i te
taata
râtou iho ia horoà
ia
noaa
te
te
i hohoà ai te
nei
taata
ite
ra
ture
ta
la
puta
haapab
e
Aita
No te
i
ia Aifiti.
atu
riro
to
nûnaa
te
mûri
râveà
ei
teie peu
i
a
taime
te
ia
o
rave
ei
i
la riro
ra.
te
a
i
roto
te
haapaeraa
faaroo
haapao-atoà-hia na i te
taime e tupu ai hoê ohipa fau
£aa no te nûnaa. Haamanao ia
i
Atua
te
faatiàraa
E
Mote.
i
mai
tei
tialraa
mâa,
ta
tahi taime.
te
no
Te
te faaruru
fifi. I roto
mau
taime
haa¬
te
no
tahi
râtou iho hinaa-
i
to
i
mâa
paeraa
te
râtou ia ri¬
râtou
haapabhia
ia
hinaaro
peu
taata
pupu
te
tumu
ra
Diesel
5 vitesses,
4 roues motrices
Suspensions de la Range Rover
Direction assistée
Freins à disque
a
Raapoto
OE E TENA NA TAATA TAOTO
rii
moe
riro
paha ia tatou,
paha ei mau
tel
faahoi
1
to
tatou
nao
i
i
te
mau
nià
tel
e
atoà
parau
mau
mea
ma-
te
e
ohipa tel mahemo.
mau
I
teie
nel
râ,
nei
hinaaro
te
âmui atu la
butou, ia tuu âmui tatou i
te tahi mau uiulraa, ta tatou
mai
au,
atoà
ei
tlàturi
e
e
oraraa
to
no
i mûri
Eaha
riro
e
mau
no
Etaretia
tatou
fenua
tatou
te
no
letu-Metia
ta
nei
na.
Te
ia
ù i
tûrai
neria
ia
teie
tià
ù
tau
nei
i
ao,
te
o
maha-
te
Eva-
te
hea
letu-Metia
nei
titau
e
nei
nià
i
ohipa.
teie
o
ta
o
e,
nei.
mai
mau
nei
faufaa
uiraa
mau
te
te
te
ora
hoê
noa
ânei ia parau tira atu ai.
hea
i
vau
te
nâhea
parau ra, e
o
ia ei mea
te
tâtai
ora
tahi.
teie
o
auraa
i
retia,
"1
ai te Vârua.
e, a ara mai na e terâ ra taa
ta taoto^ a tià mai i nià i
tenâ na pohe, e nâ te Metia
ma
horoà mai te maramarama
oe". (Efetia 5/14)
pure)
mai
parau
ia
e
0
â
hoê
te
faataahia
teie
talme
tatou
no
no
haamanao-faahou-raa
rau
no
mai
1
to
188 matahlti
âmui
Te
nel
i
faahou
te
mau
pâroita,
te
hui
faaroo,
tetanl
i
haamaitai
te
hana
e
la
i
te
nâ
i
ia
o
pârahl
ri
te
e
noa
te
ora,
tîraa
1
te
to
no
te
Metua
tatou
Fatu
hoê mahana,
aroha, ua ùme
na
tel
tatou
i roto i te
pohe,
hara
mal
te
no
1
1
roto
roto
te
te
roto
mai
eteneraa
maramarama,
pou
i
i
ti-
i
1
tatou
teie
mahana
atu
hanahana
Metua
1
iba
ra
e
no
te
Atua
te
ao
ra.
Teie
ta
ai
ra
râ,
a
nei
te
i
ia
ia
ei
to
tatou
Ua
parau
pû maltai
te
Atua".
Oia
te
ao
nei
ia
noaa
mea
ei
te
mau
taul
1
to
aha
taata
i
tei
hurlhia
i
o
Noti
te
(tâne
tumu
e
nâ val
te
e
reo
horoà
o
i
te
ia
ra
ia
la
na
no
teie
riro
ei
manab-noa-raa
ia
tahi
eita
mea,
te
toà
ia
,
e
ei
tâtou
ei
ia
mau
mau
atoà.
nel
tupu
mua
i
i
o
te
nià
hoi
mea
te
oraraa
Nâ
raa
I
hea
mau
e
i
pâhonoraa,
bre,
ua
la
tâtou
ta
mataraa
puai atomi, mea pâpü
maltai ânei to tâtou mau manao.
Te pârahl ra ânei tâtou
riro
hau
te
tâtou
la
aita
1
mua
i
te
i
roto
flfi
mau
i
mua
te
te
i
te
maû
tâtou, nâ roto i
ineineraa.
mau
mau
tau
poritita,
rotopû i
e
maori
râ,
fânao, ia
oraraa
neria
e
nei
mau
hla
1
te
tâtou
Ine
ânei
iteahia al te
te
te
rôpû
parau
a
to
tahi
te
faaea
vaiho
tomo-faahou-hia
roto
hia,
i
ânei
hoi,
tâtou
nei
au
o
Te
te
5
no
e
ine-
tuu
1
tapao ite-mata-
mau
e,
Ua
te
no
Eva¬
faaite
la
atoà.
tâtou
oia
te
noaa
îraa
na
taata
haapâpüraa
tîtîhia,
e
1
ineine
pipi ia faahuehuehia to
tâtou
oraraa
hau,
to
tâtou
tei
i mua.
ma-
tâmata
to tâtou pee
letu-Metia e 1 ta na
ia
nuu,
to
Ua
vaa
mau
araraa
roto
atoà
rave
i
te
teie
i
roto
taèinaa i
mau
puai
ite
mau
faaotiraa 1
mau
te
fifi
ei
au
i roto 1 teie nei
tâtou atoà nei. I
ia
tâtou
al
letu-Metia.I
no
tâtou
ta
ia
ia
haere-noa-raa i te parau.
E hoa here mâ,
aita atu
te
riro
e
letu-
ia ei faa
o
nâ roto tâtou i
tâtou tâtou iho
mau,
uluiraa
pâpü
taata
o
nâ te tahi pae.
01a
i
muhu-bre-noa-raa
i
inoraa
raa
te
riro ia
ua
hoê
te
paeàu
te
no
tupu
nümeraraa-hia
no
Metlà,
peàpeà
mau
i
taata
te
ite pâpü tâtou
ua
rlroraa
te
të
ohipa
te
faufaa,
oraraa
to
inaha,
roto
no
mau
tel
e
e
e
tei
te
te
ao
ia
a-
mai
noaa
Eaha
rave
aroraa
mahana
e
aroraa
i
atoà.
taata
nâ
anaè.
àmahamaharaa,
faahaa-
tatou
râtou parau i ta tâ¬
ta
e
tou,
e,
"
hoi
tupu
e, e
te
nab
to
haamaramaramaraa
te
letu-Metia
vâhi
mau
haapiiraa i
te "Hau mau
ni
ei
1
au
to
taata,
te
"Nâhea
e
hopeà
vai,
haapilPapeiha
tatou
e
1
e
UIUROA 66.33Æ7
mau
orahia
te
te
tei
firii ia
ia
Etaretia, la riro te
parau
o
te
Atua aroha noa
ei parau tel faaitehia e tel
roto
ra
ta tatou e
flfi e tià
e
mau
tiàraa
i
te
noa
te
tlàraa
mau
Evaneria, i roto
ohipa a letu-Metia i te
mau
pae
fenua Vaitutai mâ.
E
mau
tuatâpaparaa tii poto
i
tâtou
mea
0
iho
parau
ahà
tâtou
ia
tâtou
Ruta
orometua
mâohi.
tûrai
1
Evaneria
a
e
E
la
vahi¬
e
tâtou
ora.
mau
roto
tatou
Evaneria
te
ei
i
faa-
haere al 1 Moorea
to râtou mau vaa no
mai
mauhaa
i
o
E
tupuna.
:
e
tatou
aha
Evaneria
hoo
a-
tatou,
Evaneria
ia
E
nià
te
taata
â
uiui
te
oraraa
mau
i
ia tuatâpapa ho-
to
âpi.
1
te
la
roa
ia
e
i
mai
letu-Metia
ia
ora
Arii
te
e
haere
roto
mahana,
te
ia
Hau
te
te
râ
faahou
puai e te pâ"E aroha mau te
tià
â
parau
faufaa,
te
faaite
tei
nâ
E
te
raa
no
reo
e:
hau
no
mau
i
la
e
te
né)
al
nià
i
tatou
tumu,
atu
roa
ma
tahi
aroha
mau^
taa noa atu
faainelneraa
faahou
parau
hau
hui
-
roa
ra,
mahana, taa noa atu
ohipa atoà ravehla
i teie mahana, e mea
parau
ta
FARE ure 42Æ0.27
tià
hoi
ra
Parau
mau
hoi
te
tel
i
COMPTOR POOnCSH
mau
mau
tatou
tià
oe
oe
tatou
teie
e
to
no
ta
no
taata
w
ta
tatou
(te
Ua
ra.
rlro-mau-raa
Le Comptoir Polynésien
recommortcie les moteurs WEVtnnuOBÉ
parau
é
Taramo 115/1 :
"Elaha la mâtou nei e lehova,
eiaha ia matou nel, e tuu atu
râ i te hanahana 1 to oe iho
nâhea
OOpooMen 11/13/15 et 17 pieA.
te
vaiho ia ta¬
; letu-Hetià
mai te tâuà ore atu i te feiâ
tei We i tuàti to râtou maa
ueuehia
ia
pâpai
te
honu
seul un Eoston Whcder peut copier
un Boston Whoier...
e
aha
Evaneria,
te
e
tou
Ua faa
ia
faainelneraa
mau
teie
^
titauraa
faatere nei
mau
vai
te
taua
toà.
ÊHOffjuÆn
E
Eta¬
tatou
te
himene, te mau
parau) ei faaora-faahoui te mau mea tei mahemo,
te
tatou
roto
i
maramarama
mâite
te
mararaara-
te
Evaneria qra.
na
no
raa
e
faahana
mal roto mal i
no
pu¬
ârue,
tatou
tatou,
na
poro-
te
maru
tlamâraa,
pour!
to
ia
tuhaa,
te
no
to
i
e,
i
roto
mai
e
letu-Metia
mea
tatou
te
no
Atua
te
nei
mau
terS fare
i
roto
iho
hoi
nel.
nünaa
te
terâ vâhi
re,
te
pa¬
taeraa
noaahla
ua
teie
faa-
te
Evaneria
te
tatou
o
i
ta
o
Fatu,
te
ineine
tumu
tel
te
o
ta
o
atoà
tatou.
i
mahanâ
mau
parau ra i roto
roto
feià
te
ia
i
ai
roto
letu-Metia,
te
ao, e aha te
taua
o
i
nei
tauiraa
te
i
te
o
Nâ
taua
riro
e
itehia
oraraa
i
oraraa
te
no
te
aore
parau
mau
te
paeàu â-
feiâ tei faaia,
no
te pae
feiâ tei faatîtî.
no
mâti 1797, ua riro
CSuiie.
pa^e
K
3^ ®
IIlllXïlll' 1 ■ ïï“l 1 f 1 ï J
HEEURl O TE REO
ChaUf l^ïeops
sovare AP» »
NlAGASiNS
o o
o
ROSiER^
TÜW®
CIKI
rue I
i
vai,
te
aè
horoà
to
hohoà
e.
Teie
te
râtou
fi
i
feiâ
i
tai
e
ihoâ
te
ùru.
râ, aita
to
noa
toeà,
1
mai te
mauraa,
Aita
ne.
e
fânao
e
to
mauraa
nei
i
tute
Tel
hea
te
me¬
to
râtou fiAhiri
nei
1
na
ia
te
i
te
ta¬
auraa
tai
nünaa i
te
e
rahi-
te
faatutehia
ia
here
feiâ
nei
râtou
metua
te
o
i
te
parau
no
te
nünaa.
na.
e,
e
e
Eita
te
ùru e pipiri i ta na ia
horoà,
alta hol o Ruataata
i pipiri i to na ora,
e aha
faaèrehia
i
tatou
ra
te
E
FAANAHORAA
TE
0
TE
Taaroa
Marau
ù
ta
te
te
o
taata
anaè
e
Mâôh-t.
te
no
pipiri
no
te
Eere
riroraa
ei
na
mâa
fenua,
te
raa
o
te
na
i
te
tumu
hiné
fenua.
TAPAO
NO
te
hoê
ana
1
ia
atu
vahiné
No
roto
mai
te
mau
parau
i mûri nei'i te puta a Teuira
Henry : Tahiti 1 te pô i te
àpl 438 e tae atu 1 te àpi
440. "Nohoarii te arii, o Rua
taata
te
metua o
te ùru.
No
Raiatea
o
q
o
Terâ
ia.
te
marae
Terâ ta na vahiné
Rumauarii. 0 Ahunoa te ma¬
Toàpuhl.
rae,
reira
o
tahi Loa
Taipari
marae.
No
mutaa
no
roa
te
Iho
be
E
la
rima,
e
te
tumu
o
te
râau,
mâa
no
ne
i
roto
to
ù
ia
tunu
i
feiâ
la
i
e,
;
1
ù
hib be
e
ia
taua
E
e
1
te
i
nià
ùru,
te
o
te
nià
te
reira
mana
te
Te
fenua,
Nâ
tel
manahune,
te
vâhi i faataahia
'e
o
be
e
paru
Alta
te
taata,
râtou
feiâ
e
roa
arii
te
na
taata,
arii
e
tatou
te
na.
faahou
NO A
TE
I
NEI
taui
i teie tau
hui raatlra teie e faaroohia nei. Te tahl ia parau haparau
E
pe
roa
i
hoi.
haavare
te
e
faautahla
nià
i
ia
nünaa.
te
e
mana
faaoti.
Oirvert du X.undi
au
Jf
Samedi.
^^^1^1:2.00.56. Axig:le rue CI.A.PX>IESl et rue Albert I.&B011CHBII
ri I ïiiffffffff
f T I
¥
e
1
mana
noa
ta
tiàraa
taata
nei
S ta
faatere
Areà
roto
â
o
ia
to
na,
ia
i
tuhaa
raatira,
e
nünaa,
te
i
na
te
na.
te
maital
e
ra
mata-uri
noa
atu
ra,
tial
hi
ia
e
taorahia
Te
ra.
be,
te
mai
mal
be
nâ
parapara
rüàu,
te
te
ta¬
e
moni
te
reira
:
moni tamarii.
e
atu
maital.
be
ra
i
mâa
Te
pa'ia
ai
fâito faahou
te
hoo.
No te faahinaaro, no
te nounou,
ua hoo be i to be
fenua, ua eiâ, ua bere.
e
be,
alta
VAI
la
e
,
e
to
i
atu
:
feiâ
taui
âfa,
e
tae
e
faatere
faaoti
e
tâtou
Ua
arii.
Papaâ,
e
te
faahou
iba
ratou
râtou
o
hau
te
Tinito,
nei
i
e
noa
fenua,
to be
parau.
nâ
oe
hoê ânei
I
mauhia
e
te
ai.
ora
te
hune.
Ai¬
te.
i
taui.
Tel
rave
i
E
be
to
te
haaporla
e
fare
be
mal
moni
te
hune,
nei.
1
haa-
mataèinaa
E hia moni
hia
i
nünaa
te
e
râtou
oe
aita
ai
1
mahana
teie
to
aita
mea
roto
noa
ARII
arii
e
te
mana
Te
TE
Aita
0
E
terâ
fenua.
fenua,
iho
na
te
tahi
te
atu
no
HUNE
te
i
ra
ài-
ei
eiâ i
ei
MIohi
te
e
mai¬
te
e
faarirohia
noa
MANA¬
TE
roaa
hol
na
mahana
teie
nià i to
1
ora
Ua
tâparu,
e
vira
i
Ua
i
Nâ
mataltai
0
AI
HUNE
te
ùru.
ei
be
o
i
ra
oia
nünaa,
fenua.
hohoà
teie
o
i
nei,
ora
e
auraa
hune
te
na
bre.
TE
E^FARNHAM
ta
râ
aita
i
paha
tau
iri
maital
fâito hopeà
ùru
ra,
ra-
aita te
te
te
o
Manaô
te
te
o
o
nünaa
te
pae
ia
peu
tai
No
te
te
hune
horoà
e
fenua.
te hu¬
rave
to
te
Ua ho-
vâhi maitai
reira
e
Te
te
mâa.
tuhaa,
te
o
tlàraa
e
teie
o
ùru.
te
te
o
la
e
i
i
mai
hamu,
taata.
e
aè
fenua
te
te paa ia.
reira nâ te
te
Ib,
Te
i
o
i
parauhia
ôpereraa
te
o
nià
te
mia
ra,
rua
tino
iho,
upoo;
mâa
e
hib be
e
nià
arero.
taua
haere
i taù
e
maaraa
to
i
e.
hib be
te
ù nei
ia
to
oia
po-
1
au
i
faahohoàraa
te
e
menemene
1
te
ùru ia;
nâ âvae
ù
ia
huru
te
maital
te
roàhia
Ruataata
o
i
hoê ahiahl,
polpoi
e
Teie
te
vehia
Rumauarii
rau
i
1
mouà, i roto
iti, faaea iho
al i te mâmaù.
o
râpae,
i
to
te
ra
:
be
ara
e
i
tae
ra
te
reira
i te iri,nâ te taata
E ùi i te ib, ni te arii
E tuu i te hune nâ temanahuné'
va¬
ê iho
tui
ra,
ùru
pâihi
E
te
aè
te
e
tamarii
atu
i
rol
HERE
Rave
nià
ra
TE
râua
ta
ai
Tupu
Ruataata
o
1
ra
E
E
i
poia.
i
mâa...
ei
aroha
te
ài-noa-hia
i
tau
àraea
hotu
atoà rà
here^ e
faanaho-
ua vivo
O
ta et tàpab no te
et hohoà no te huru
no
to
no
i to
ove
ùru
te
Nombreux Choix
de Costumes
pa¬
toru
e
Faaauhia nei i te
rahi.
mau
faahitl 1 mûri nei
e
"Na ânai
faufaa
FENUA
URU
Nâ
mâa
\
ai
ora.
rau
E
mahana.
te faa
no
oraraa.
autâ,
te
te
hinaaro
TE
feiâ
te
teie
e vai 1 roto
eita ia tatou e faa
o
raa
i
ùru e
e hu¬
te
aita
peu
Auê
te
o
to
atoà
te
teimaha
atu
te
parapara
haapiiraa
ùru,
te
roo
i
tamarii,
faatere
rave
na
tino,
mâa.
na
te
a
i
e
mau
ia
na
mau
poia,
roto
te
o
hohoà
pohe
te
tou
la
nehenehe maitai
te
te
to
na
o
ei
upoo,
i
ta
to
o
faaère ia
e
nâ i
i
faariro
roa
i
taata
faaora
na
ia
tua,
i to
maitai
Teie
Ua
vâhl moà
te
atu
para
tele
ei
ora
tamarii.
oia
ia
râtou".
na
Ua
na
faaai
e
tamarii
taua
te
i
te
râau.
oe
tao
la
perebo mataèinaa
rTTrT~r~rTrT~rTTnrTTnrrTTn
haere
te
no
faahoihia
te
na, no
hia
mai
ta
pereoo,
horohororaa
parau
e
rahiraa
te
ia
ni.
A
matutu
vâhi
âpî.
la
i
mai
atu
noa
te
ra
parau,
e
nâ
oe
ère
noa
faaohieto
fe-
e
tau
e.
haa
te
no
matapS
te monamona
tano
te
mau
taibhia
i
i
roto
be
tei hea
E tià
oe,
te
no
mo¬
hea
pâinu
no
pipiria
irava
ia
i
i
atoà
tei
tiàturi
oe,
ti-
roto
râtou
Auê hoi
be,
ia
terâ
te
i
ia
io
no
ia
oe
feiâ faatere
te
vare
atu
aroha
te
o
Atua.
te
aroha
ua
tua
e
nei
vâhi âpi.
te
mâa,
haere
hutu
mau
te
i
be,
ora,
e
No
no
ta
hooraa
te
te
mai
noa
i
ai
ia
oe
be
to
noa-hia
nua
tii
faahoihia
hio
i
na
te
e
taata
mai
te
no
ia
pau
be,
ia
terâ parau,
te
faaôraa
e
airaa
1
haamiuà.
e
tarahu
te
Papeete
moni
rapaauraa
be
ta
i
oe
tae
ua
to
na
ope
te
i
nei
ia
hia mai
râtou
to
na
o
te
oe,
te
o
ei maiatu
te
mai
aroha
te
e
râ
ereraa
i
ta
aroha
te
me-
horoà
faaora
to
oe
te
tamarii
na
be maitai
râtou, ere noa
to
aita
i
ei
Areà
i
no
1
ta
faatere
e
ra
tai
oe
i
roa
ora
tamarii.
feiâ
Ruataata
o
ùru
te
o
te
aroha
ra
apee
Atua,
i
MADAGASCAR
tau
Le président Ratsiraka marque
son attachement à la Foi Chrétienne
Le président malgache Ratsi
raka, qui participait, le 27
janvier à Antananarivo à un
culte
oecuménique
marquant
le coup d'envoi
de la célé¬
bration
du
"Cent cinquante¬
naire de la Bible en malgache
qu'il
n'assiste¬
plus, désormais, à "au -
déclaré
a
rait
sacrifice rituel".
cun
Radio-Madagascar,
qui rap¬
discours prononcé
porte
le
à cette occasion
mai
e,
nià
i
A
pârahi
ruri
i
aro
ia
i
auraa
te
na
te
Turo
a
décision
oe.
e
a
fe-
ùru,
e
e
horoà mai
feiâ i hinafaaea mâohi noa.
ta
tatou
te
o
Inei
Eere
ihoâ
Mâôhi
te
e
te
haapiiraa
nei
be.
ia
te hune noa
o
l'Etat,
de
Raapoto
précise
le
que
chef
cette
prise "pour mar¬
du prési¬
est
l'attachement
quer
dent
Ratsiraka à
fol
la
chré¬
première
déclaré
"socialisme
le
vec
malgache
contradition ala religion et que la Bi¬
ble
est
que
n'est
pas
un
site
instrument
procéder
pour
ment
en
"sa
change¬
néces¬
de
mentalités
que
la
révolution
socialiste
laquelle
en
au
effica¬
il
conviction
a
réaffirmé
inébranlable".
en
à
selon
ration
et
les
inaugurations,
signification
coutumes
locales,
d'obtenir
la
bénédiction
"Dieu
et
le
et
des
qui
im¬
ère
plus prosaïque, c'est aus
l'occasion de faire ripail
portante dans les société mal
gâche, durera toute l'année.
Ainsi, les différents ora¬
le.
de
revêt
évènement,
signification
cet
une
teurs,
au
du
cours
culte
de
la
matinée, ont-ils souligné,
toujours selon Radio-Madagas¬
car,
qu'il était "primordial
d'accorder une place déter¬
minante
nal
avait
traduite
imprimée
est
Auparavant,
ajoute
Radio
Madagascar, le président Di¬
Ratsiraka
Bible
importants,
etc...).
Leur
Anta¬
nanarivo
remonte,
en
effet
au
21 juin 1835. La commémo¬
dans
dier
par les mission¬
britanniques,
de
la
malgache
tienne".
ce
INEATIGABIE
MAIS VRAI.
par
L'édition,
naires
à
le
Parole
de
développement
la
et
ciété
la
sérénité
Dieu
natio¬
de
la
so¬
malgache".
Enfin,
si
"sa¬
selon
fonde
aversion
mani¬
été
coutumes
inspirée,
observateurs
ressenties
pro
par
le président Didier Ratsiraka
à
la
suite
de
l'assassinat
des
circonstances
vrai¬
semblablement liées à des pra
rituels"
tiques
en
COMMUNIQUÉ
certaines
avoir
certains
le
officielles
D'une
la vive émotion et la
par
crifices
nies
de
nation
pourrait
désormais
auxquels
président n'as¬
sistera
plus,
il s'agit la
plupart du temps, dans la pra
tique courante, de "Joro" ou
sacrifices de zébus qui mar¬
quent généralement, dans tou¬
tes
les régions,
les cérémo¬
ancêtres".
Cette décision présidentiel
le, cependant, qui peut être
interprétée comme une condam¬
dans
les
concernant
de
consentement
rituelles
(envoûtement
particulier), d'un mission
naire
carme
italien, le Père
Sergio Sorgon, le 7 janvier
dernier,
dans
les
environs
d'Antananarivo. (Afp/Bss).
discours
DE LA
FÉDÉRATION
PROTESTANTE DE FRANCE.
"Devant
à
seul
un
Boston Wholer peut copier
un Boston Wholer...
Obpontile en 11/13/15 ei 17 piMv
Un compognon
de travail à la fidélilé légerxkilre.
la
la
publicité donnée
Doucé
"bénédic¬
d'amitié" pré
cette
cérémonie
tion
d'amour
sidé
à
Lyon
et
de
Monsieur Doucé, la Fédération des Eglises
évangéliques baptistes de Fran
ce rappelle
une
fols encore
que,
depuis
1974,
Monsieur
par
celles
blées
dans
testante
Il
plus
union
qu'il
plus
de
n'est
en
ne
qui
la
pasteur
de
d'Eglises,
pas
l'est d'aucune
sont
rassem¬
Fédération pro¬
de
même
cérémonie était organisée.
Fédération
protestante
La
de
indique de plus qu¬
contester à qui¬
le titre de "pasteur"
France
elle
ne
conque
peut
qui n'est pas un
de France.
est
te
du
"pas¬
teur" Mouthe pour lequel cet¬
quelque
serait
Eglise
"label" dont
que
ce
soit
propriétaire". (Bip).
Le Comptoir Polyi^sten
recommande les rrxjteurs WCVinnUDBiE^
COMPTOR POUrMESn
FARE UTÉ 42 80.27
-
UTUROA 66.3357
7
Oe
e
ia
el
tena
ômuaraa
raa,
faaea.
e
hoê
te
no
hoê 'ohipa
te
no
taoto^Soife)
taata
na
I
5
taua
taui-
tê bre
o
mâti ra,
no
ua
fânau
te
âpî
no
te
oraraa
âmui, ua moe ê
peu tahito,
peu
ma-
tahi
mau
hoê
tarohla
1
hla
tahi
te
rave,
faabre-
ua
ohipa
mau
te
ilno
riàrlà.
te
e
te
hohoà
I
teie
E
ru.
âpi.
mahana,
aha
ânei
Aita
atu
â
tei
hau
aha te hu-
e
tahi
te
e
i
atu
te
êê
peu
fânau mai.
tei
vâhi
mau
mau
Mau
i
ino
peu
te
mau
tei faabrehia aè nei. Oia
mau,
te tupu nei te mau faaheporaa, te mana nei te feiâ
peu
moni
te
feiâ
te
e
mau
nei
tou
nei.
e
E
tiàraa
1
aha
to
aha
Te
pour partager
votre passion
rau
e
itea-
i
o
ta¬
Etaretia
te
to
1
mua
mea.
mau
ua
5 mai nei
e
E
manab.
e
atoà
lino
mea
hia
pilai,
Etaretia
te
teie
atoà
aha nei
nei
Etare¬
te
Frediiv Mourin
tia, te ohipa ra ânei. Aore
iàj, te pârahi hoa ra anei, a
taoto
no
Oia
mau,
ê
te
i
mua
te
o
mau
Champion Enduro
nei
i
fois
2
ao
i
Vice
'
champion Trial
mau
F ondateur
Enduro
muà i te
faaroo e
mau
âmaa
i
tatou
o
te
i mua i
hàapiiraa
mau
nei,
te
o
nei
i
;
faaheporaa e te
hâmani-lno-raa e tupu nei
mua
mau
te
i
mua
mau
te
vehia nei
rii
to
aha
nei
te
e
rau
i
Te
aha
ra-
roto
ùtuafare
tatou.
te
o
no
nei
tomo
mau
ra-
feiâ rii
te
Evaneria
e
tatou
i
i
poro
be
ia
pae
nià
mua
pupu
haavaraa
mau
i
i
;
mau
i
te
e
nei,
noa
tupu
e
fifi
mau
tupu
mai
o
i
teie nei
i
mua
te
ràu
rau
nià
ohipa irôto ia ria»
i
e
âpi
i
i
mau
àti
i
te tau i; mahemo.
mea
te
ai
noa
te
,
nei
te
Etaretia.
Aita
i
e
a
(aita
hoi
i
te
tatou
mahana,
pârahi
tatou
Mai
to
taoto
e
te
aita
e
roa).
reira
teie
ia
nei
roa
hanahana
tatou
aore
noa
toètoè
tei
hoi
ânei
nei,
pü mahana
noa
ma-
peu
e
vairaa
i
tatou
e
ara
faaitoito
!
A faaroo
âmui
tâtou i teie parau ta te Apoa
Paulo
tetoro
Etaretia
te
tâtou
atoà
mai
atu
tâtou
"A
i
te
taoto
!
tenâ
e
horoà
Oe
A
tià
mai
te
mai
i
to
faaroo:
ia
!
pohe,
na
noa
mauiui
e
i
ia
e
mahana,
e
tarià
na
i
Efetia
teie
mai
ara
nei
parau
mea
mau
taata
e
no
terâ
e
mai
ra
i
nià
ia
maramarama
be".
A
tià
taoto
noa
i
te
noa
tâtou
teb
nià.
A
i
pihai
i
te
i
te
nei
mau
nei
i
E
riro
e
te
oe
oe
hib.
A hiô
i
na
ohipa
to
be
faaitehia
hea
te
Tei
ia
ôfai.
or a
hea
tâtou
aahia
i
aroha
te
i
te
ei
aroha
tei
âmuiraa
ia
to
be
i
nei,
fâriiraa
hoa
aroha
ra
te
mau
na
ia
tei
No
reira,
te
parau
faahou
i
bre
ia
moè.
no
aita
Ua
te
reira
te
na
na
ôpereraa*.
te
mâ,
râveà
tupuna.
faariro
taata
e
here
;
taua
imihia
ra
tâumi
ia
ia
tupu.
tâtou e faaora
nâ tâtou e tuu
nià,
Aita
aore
E
riro
hoê
tarià
e
to
te
ra
faaroo
ua
■a
â
be àau,
ua
riro
ia
be
ia
rave
nià
a
i
faahou
bhipa
â
tahi.
faahou mai
te
A
.
vai¬
te
te
e
parau
matou
i
tatou àti-
to
noa
aroha
te
nâ
parau
no
haapii mai
mâtou i te
raa
CLIMATISATION
i
ai
àau
no
te
i
teie
INDUSTRIEL
ei
ELECTRICITE
tua
GENERALE
pu
nei
ao.
i
MOOREA
.
6 10 02
e
la
roto
tiàrama
2/15).
ia
o
i
ui
anaana
râtbU
te
ao
E
aroha
i
roto
i
roto
te
Patireia
feia
hapa
nâ te A-
faainoraa
i teie nei
;
ei
tamarii
mau
aore
i
mau
"la riro butou
be
to
hau
te
e
aroha.
te
mâtou haapao
atoà,
hïlnaa
atoà
no
to
fâ'riiraa
mau
ore,
MARINA. 8 02 88
e
hoi
tupü','
mau
FROID MENAGER
ET
e
te
no
here
roto
te
i
to
be
to
e
nei
turi
i
na
Oia mau,
ro
paha
huru
ia
ia tupu
mâite-raa te tahi
no
MOOREA FROID
la,
faahou
faahou
raa,
aroha. A faaô
oe^l roto ia mâtou i te manaô
ao.
mata.
e
E
e
i
hinaaro
horoà
te
no
mau
^
ite
na
te
oe.
mau
nei
be
tià
ua
nei
teie
tei
hui
roto
hea
ia
be
to
tuahine i te fenua
i
Tei
Ite.
oe,
ôe
e
a
i
àau
tei
ei
i
na
tupu nei
mau
nià
roto
N
N
e
e
be.
te
i
paha
hiô
na
ia
o
Tâtou
tü ite
mai
mea
teb-
marama¬
parau
tià
ta
o
tei
tâtou
mai
iho
taeaè,
e
Tâtou
mau
huru
ravehia
te
Tei
A
ara
hiô
aita
tei
Tâtou
rahi
te
mau
rahi.
A
—
aroha
to
te
noaa
rave
ra
ia
hau
oraraa
tâtou àravihi.
to
rama,
i
tei
hoê
i
na
na
tâtou
tâtou tei fânab
faufaa.
noa
tei
nià
bre.
peàpeà
\
oaoa
e
na,
na
te
e
X
noa
TAHITI AUTOMOTO
42.97.88/FARE UTE
YAMAHA
nâ te Metia
e
pib
i
te
e
maite
mai
nei"
roto-
mâ-
outou
te
mau
(Firipi
Télé Glectro
Rue du 22
Septembre - Face à Bata -Tél : 2.65.11
TE RAHU NUl
Rahu
Te
I
Nui,
teie pure,
mai
faaroo
.taà âià
no
ù fenua
To
te
fifi, parau tià bre
faateimaha,
to
ù nünaa
Rahi
Tei
E aroha mai.
Te
To
oe
aro,
I nià ia
û
to
-
-
a
faahoi
nünaa,
to
-
marama
ra
-
E aroha mai.
Te Rahu
î.mi
Te
Vous choisissez
na
Oe te Rama,
I
mai
Nui, ia oha
mai tahito ra
Rahu
Nui,
nei
tei hea
au,
to
ù
To
E
30 minutes de
La référence de couleur est
Vous pouvez
préparation
enregistrée dans un fichier
recommander cette même couleur à tout moment
RIPOCOLOR, C’EST ÇA QUI EST FORT I
be
be êà
Faaohie mai
Mavaè
parmi les centaines de couleurs de la carte
aè, te Râ-hiti-ra
nünaa, i to pae
m HRIPOLIN
NQAlUEfilE
âvae
aroha mai.
Du briœleurau
professbnnel t^.:428633& 4249 07 Rare Ute
TE MAU PUTA
REO MAOHl
Tete
e
te
puta
mau
raa
puta
Te
tahi
mâohi.
veo
fave hoo
vai. i Papeete nei
tatou
vai. net i ta
e
tau
Te pinainai
o
fapura
te àau
Te tiàrama
Puta
To
Haapiiraa Mataio
ù aratai
Puta himene
Haapiiraa faaroo
èvaneria
Emanuera
Te
i
-
r
T
T
I
I
T
I
r
T
xx^
jr
parau
tumu
Te
o
oraraa
te
rarahi
i
roto
Faufaa Tahito
Haapiiraa
i
r~r
mau
te
te
te
vahiné
na
U.G.J.G
i
roto
Pipiria.
x x x ^ f XT r i l X XTJ
LES EGLISES
DANS LE MONDE
CONCORD
®
DECLARATION DU CONSEIL
FÉDÉRATION
DE LA
PROTESTANTE DE FRANCE
la
A
qu'il
d'un
suite
entretien
Monsieur Billy Wapotro, directeur de l'Al
a
avec
eu
scolaire
liante
évangélique
donie
et
l'Eglise
de
Nouvelle-Calé¬
en
Monsieur
avec
Robert
au
de
et
relations
tionales),
le
du
séance
sa
février 1985
Billy Wapotro,
Z
directeur de
l'Egli
en Nouvelle-
évangélique
se
à
réuni
février
3
Conseil souhaite
Paris
a
de
et
profon-
la
de
novembre
1984
faire entendre la voix
l'Eglise évangélique en
Nouvelle-Calédonie3
par
le
pasteur Jacques Maury, prési¬
dent de la Fédération protes¬
pour
de
tante
les
le
et
de
(F. P. F)
France
par
responsables du Défap^
président Robert Donnai
le pasteur Frédéric Traut-
mann^
aujourd'hui
la
parution du Nouveau Tes¬
de la TOB (traduction
oecuménique de la Bible) date
de 1972, et celle de l'Ancien
Testament
de
duction et
du
1975
une
:
Une
des
partisanes pour cher¬
cher à restaurer
la
confiance
préparer l'avenir. C'est
aussi son espérance.
(Bip).
et
3
dance
TOB
la
afin
financièrement
sociatlon
par
d'une Concor¬
biblique française, la
gratuite
de
5000
en
Afrique francophone,
diffusion
soutenue
l'AORB (As
oecuménique
la TOB
l'établissement
corn
les
fut
fixer
se
objectifs : la ré¬
(car une tra
ductlon n'est jamais parfaite
texte
réalisation
de
nouveaux
biblique par
catholiques, les protes¬
tants et les orthodoxes, dont
munes
Pour
biblique).
vient
vision de
tra¬
annotation
recherche
L'AORB
tament
s'¬
veulent
soutenir tous les efforts de
dialogue confiant et de ré¬
adresser
à
ceux
conciliation
cette
pour
manifester
de
darité
soli¬
une
les
Eglises
région du mondé.
avec
de
réaliser
objectifs
est lancé
par
l'AORB.
(67, rue Saint
Dominique, 75007 Paris). Cet
appel est sigrié par le P. A.M
Carré,
dominicain,
le
P.A.
Kniazeff, recteur de l'Insti¬
tut Saint-Serge et le pasteur
J. Maury, président de la Fé¬
un
appel
financier
dération
ce.
ces
de Fran¬
protestante
(Bss).
encore
qui
dans
la
STIMULER LA PARTICIPATION DE
L’ÉGLISE CATHOLIQUE
justice
dépit des réactions par¬
peu tempérées sinon mal¬
veillantes suscitées par cet¬
te conférence de presse,
le
En
fois
Conseil
entend
tenir
Le
à
ral
informé aussi exac¬
des
continuer
possible des don¬
nées du problème néo-calédo¬
nien et maintenir à cette fin
le
dialogue permanent éta¬
bli depuis de longues années
avec
l'Eglise évangélique en
tement
membres
le Conseil de la F.P. F.
désire
se
trances
concitoyens
nos
les
:
prolongement de la
conférence de presse organi¬
mois
3.84.49—
REVISION DE LA TOB
et
le
au
que
notamment
Eglises protestantes, fassent
l'effort de dépasser les ou¬
La
sée
xai o o>i
la
les 2
publié
déclaration suivante
Dans
équipement
interna¬
Conseil
1985
dément
Calédonie.
Le
en
HIFI-AUTO STEREO —
Monsieur
avec
Fédération protestante de Fran
ce,
Spécialiste
l'Alliance scolaire de
Donnai,
président
du
Défap
(Service protestant de mis¬
sion
de
cours
que
Noixvelle-Calédonie.
est-il
longuement
AiÀSsi s'¬
à
nouyeau
du
secrétaire géné¬
Conseil
Eglises
se
là
le
partage
la
du
le
pasteur
de
Comité
du
COE
février
à
Genè¬
Heinz
l'issue
à
du
COE, du 4
Le
Emilie Castro
8
central
Held,
session
presse
le
compagnie du président
en
chim
et
avec
quintessence de la pre¬
conférence
donnée
ve,
l'Egli¬
catholique romaine. C'est
collaboration
mière
que
oecuménique
(COE) s'attachera
intensifier
la
a
Comité
au
Joa¬
de
8 février.
général
secrétaire
a
cette
indiqué
session
qu’au
les
la
exécutif
cours
Eglises
du
de
or¬
thodoxes
vaient
protestantes
aà évaluer les
réalisations
Vatican
II
du
en
20
analyse
se
Concile
du
et
que
ans,
pousulvrait
à Buenos Aires dans cinq mois
à
l'occasion de la réunion
cette
du
le
Il
entretenu
et
commencé
Comité
central, invité par
président Raul Alfonsin.
a
rappelé les différents
de
niveaux
collaboration
en¬
l'Eglise catho¬
lique romaine
: Foi et Cons¬
titution, Commission de mis¬
le COE
tre
sion
une
et
d'évangélisation
et
catholique
soeur
vaille pour
matlon
y
-
tra¬
faciliter l'Infor
réciproque
groupe
•-
de
travail mixte, etc... Sans
‘cacher les différences et les
difficultés,
résolu
et
les
à
la
dit
dialogue
le
collabofratlon
niveaux
n'a de
s'est
il
étendre
sens
:
à
aucun
s'il n'est
tous
accord
soute¬
des parois¬
ses
;
il s'agit donc de mul¬
tiplier les contacts à la ba¬
nu
par
se
et
le
COE
la prière
à
va
différents
stimuler
niveaux:
le
proces¬
de participation des
Egll
catholiques dans les Con¬
seils nationaux et régionaux
d'Eglise ; partant de la con¬
sus
ses
viction
qu'aucune
structure
remplacer les con¬
tacts
personnels,
il espère
augmenter
la
participation
des
cathoiques au mouvement
oecuménique en les invitant
de plus en plus aux réunions
ne
T 1 I 1 1 I 1 1 1 1 I"]
A
IL
6!«
Il
ffiijf
1
peut
fiiffiiiiij
#
4.E
A notre agence de
à l’aéroport
à bord de
.,
bref, à tout moment,
UTA c'est la
au
nos
Papeete,
C'est vrai, avec UTA c'est vraiment différent.
C'est tellement agréable de retrouver
de Faaa,
appareils,
sol comme
en
un
vol.
visage ami pour vous conseiller
avant votre départ et pour prendre
de vous pendant votre voyage.
Avec UTA,
compagnie où des polynésiens
polynésiens.
sont au service des
voyagez en bonne compagnie.
vous
V(U>tQ,UA Emilio
toLÂjLQ.
CaJ>tAO,
^dCAQ,INFORMATIONS 43^63.33
gQ.ntn.al du C.O.E.
s'ils
comme
soin
étaient
RÉSERVATIONS 42.22.22
membres
du COE.
Boulevard Pomare/PAPEETE
Castro s'est égale¬
exprimé sur les voya¬
du pape en Amérique lati¬
soulignant que les Indi-
-
votre
TAHITI
ou auprès de
agent de voyages habituel.
Emilio
ment
ges
ne,
Tei hea aè nei
be
here nà
taua
opai tià aè nei 1 hea taua here nâ be ra
tauturu atu matou ia be i te Imiraa la na.
purotu i te mau vahiné atoàra
Te pou
I
te
mau
I
ta
na
E
falfai
3.
tià atu
ra
la
O
atoà
ai
àmuhau
hoi
Na
taù here
i
nehenehe
taua
hoi
I
te
â
mau
ê atu
No
tana
No
tei
hoi
o
taù
e
hoa
ia
à la terre".
(Bss/Soepi).
vahiné,
metua
fânau ia na,
E
i
na
te
tiare
mai
te
bire
bire ia lerutarema
riro
ai
ei
to
mata
ia
ù nei
hoi
vahiné
ia
na.
mau
mea
0
te
E
la
ra
talâ
Tireta
te
te
11.
Te
te
niho
Mal
te
maehaa
i
nana
ra
nei
au
No te hio
e
i
ra
i te
7.
pehaa rèmuna
i to püroù.
te
Ua
hoi
E bre hoi
hoê
taau
toru
Ua maha
e
no
taau
e
te
te
na
faaauraa
e
na,
e
ua
ârue i to
fânab
na
te mau arii vahiné
mâmoe
i
te
E
ra.
haereà mai
te
tâtal-piti-raahla
faataa-ê-hia i te tahi
ra
ra
e
mau
i
te
i
riro
ai
ei
i te ô ôtuna
raro
ôteo rii
mau
mea
te
o
taià.
ra
peho
ôteo ânei te vine
ua
te
remuna
faahou
taa
mâmahu
hoi
ra
tamahine
a
ra
i
vau
te
Mai
te
aha ta outou
Mal
te
hibraa
i
te
e
i
ta
ù
to
na
vârua
rave
feiâ tiàraa
13. A hoi mai, a hoi mai
hoi mai, a hoi mai, ia
A
te
Mai
mata
ra
E bre hoi
mûri mai
na
nana
te
ra
ra
huru
pou
te
to
o
teie, mai te hitiraa mahana
i te hib
mataitai
Aita
tâmâraa
potil la
mau
marama
12.
te
roa
niàraa mai
taua
no
No
val
na
Mai
te
iti nehenehe
mea
te tarlàpuu ia
ra
be
au
ù manab i
to
roa
rouVu i
aore
o
hib mal
te
taù
ra,
fâlto
haapopou mal
Mal
e
i
ra
ùuairao
Te
10.
faaheipunlhia
be
te
e
Ua
E
ù
nâ
e
te
to
taù
na
puaaniho
faatitapouraa iho mai Tireata mai
to
Mai
8.
ra
tiare.
nei
au
huru atoà
fâriu
pohe
au
I
ra
O
Ua tiarehia inel
E
E
6.
droit'
avez
ai
te
àmu hau nei mai
e
no
Ua
ô
na
noànoà
râau
tanuraa
ô
1 ta
ra
Ra, Nehenehe hoi mai
5.
"Vous
:
Areà
Alta
I
ia
E
affirmer
9.
I
0
pape
ra
te
2.
le
6
E
la
entendu
TE RITO 1 TE MAU PEHEPEHE A TOROMONA
PENE
1.
avalent
eus
e
te
vahiné Turaffli
mataitai
hinaaro
hoê ori
e.
i
ra
e
atu na matou
te
hib
ia
la
be
na.
ra.
to âârià
Turo
arii
vahiné
mau
vahiné
hope ia taib te
mau
a
Raapoto
^
noa
pôtii rii
ra.
COUPON D’ABONNEMENT.
Nom:
COPY
IMPRIMERIE
RELIURE
PHoroœpiE
PlASTinCATION
FRAPPE DE TEXTE
Adresse:
B. P:
Veuillez trouver ci joint un
de:
pour un
LE PLUS
PERFORNANT
chèque
C.F.P.
abonnement d’un
an au
VEA POROTETANI.
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
BANQUE INDOSUEZ; COMPTE C.S.E.E.
N;
1221■ 18296M.
11
1
L x'm: X 1 1 i T ' i 1 T ï
^
IjS ^JHI y y
15^
^
ï f I f ]
1^ 15^ ^
THOMSON ELECTRO-MENAGER
TE MAU
PARAU
oniouE
Importation - Distribution
et Composant Electronique
Matériels
Téléviseur
ARO
Vidéo
-
CENTRE VAIMA
-
TEL. 42.46.85
Informatique
Electro ménager
Micro
A
TAERO
Réfrigérateurs
Congélateurs
.
Service après vente
SARL-SA.V.
TEL: 42.62.56
Machine à bver
.
TZZ
En
H
M
N
0
vente
;
P
TélectroniqueCVaima)- Dimeco -(Front de Mer)-
Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
R
NA
TE
AO
TARAVA
NA TE
1.
Tâninltô (parau tahlto)
A.
2.
Nihâ (parau tahlto)
Heru
E.
3.
Ohu te upoo
(parau tahlto)
F.
Nâ
4.
uraraa
5.
Ua
mûri
6.
e
:
Nâ
loa
Nâ
-
hurl
mûri
mûri
:
mal
taata
hl
-
8.
Pua
9.
E râau
loa
-
1
te
Mea
-
E hlmanlhla
no
te
Heruraa
te
Pôreho âpi
(ùru)
E taata
1
M.
Tltau
-
reira
pape
1
1
râau mâo-
roto
1
1
nlà
Iho
àmu
I.
te
Ouà
-
H.
talo
nâ
TAROA
E taata tupu no te fenua
Tâfetafeta 1 nlà 1 te àhu
E pltl reta
-
ôrure hau
Rlàrlà
-
Matai
N.
mal
7.
E
talo
te
mahana.
te
10.
te
no
tîtô 1
môhlna.
la
1
Opa.
-
tano
Farero
talo
mal
-
AO
te
no
àpatoà
pae
mal
O.
Nâ
Ihu
te
taulhaa
e
faatal
Aehuehu
ra-
1
taua
(parau
tahlto)
te
P.
Alvânaa
taata
R.
E
nlà.
tiare
te
no
hotu
Tumu
-
atu
raro
:
faatlà
1
âlvl
te
no
Na
fenua
-
E
tupu la râau 1 nlà 1 te mouà.
PAHONORAA I TE MAU PARAU ARO A
TAERO
H
R
M
A
I
A
N
E
P
0
N
A
0
F
E
R
E
T
E
T
A
P
0
H
A
I
I
P
A
0
T
I
*
M
0
0
■
E
A
R
0
T
A
U
■
N
I
PIRI
0
TE
U
■
T
»
■
«
TE
AO
TARAVA
1.
Raianeane.
2.
Ponao
3.
Feraorao.
4.
Eté
-
Aau 2
5.
Tâpol
Pahô
7.
Tâpll
8.
Aeae
9.
Otarotaro
là
-
-
Tâ
Taoha
-
-
f.
Moonlu
-
6.
10.
PRODUIT DE TAHITI
A lAIL
là
Inu
Uàô
-
Alû.
150g
■
»
A
A
NA
A
U
CHARCUTERIE
■
R
A
I
FRAICHE
MAMI
U
EN VENTE CHEZ
LES BONS
COMMERÇANTS
La plus
TAMAIRAA
U
A
■
A
■
■
N
A
A
A
A
A
R
■
T
N
0
0
MAA MAMI
TAMAARAA API
grande puissance sur Peau
'Ùahnsari
AVAE
FEPUARE
MOrmJRS HORS-BORD
1.
E verl.
2.
Te
pltl
1
to
3.
4.
rima
na
raua
No nlà
Te
hû
fàrerel
la
:
taata,
toro
e
rima
no
1
purumu
te
:
la
(àuaha hoê), e pohe
(àuaha pltl).
HA' AMAITA'I
'ATU ' ATU
aroha.
te
hû
e
raua
nlâu
te
te
r
taata
:
2.09.!
FARE UTE
âpoo
Ihu
5.
E ômol àvaàva.
DU 2 AU 235 CV.
fffflfTl
f
f" f-f-1
^
uj-w w
fiififrtTf in
Fait partie de Vea Porotetani 1985