EPM_Vea Porotetani_198411.pdf
- extracted text
-
JL
Jt
mensuel protestant de polynésie
VEA
POROmTANl
veà avae porotetani
NOVEMA 1984
NUMERA 7
Liffiif
f
1' T~f~Y f
t
t
f inn
FAAOHIPARAA I TE MONI “ME”
I
ta
aè nei,
ua
rahi
te
i
a
matahitl
Te
mon!
i
i
retia
faufaa no teie
ohipa
1984-1985.
aita
ôroà
i
au
te
mau
nei
mûri
i
teie
faataaraa no
te
i
mai
noaa
36
E
te
e
te
E
tomite.
5
:
e
i
te
ohipa
100
teie
I
nià
i
i
na
tara.
faataahia
me
aufau
i
te
i
hiti
i
mairi,
tarahu
no
o
orometua,
tuhaa
19
i
atoà
mea
i
tahi
e
te
t('
PRQNl/Pr/A
evaneria,
te
ia
tino
moni
E
hou-hia
atoà
atu
i
te
moni
rahiraa
taàti-
ei
i
te
nei
evaneria
Etaretia
te
Apooraa âmui a te mau Eta¬
nei
teie
o
tae
ao,
noa
Fare
raetua
no
4
i
nià
i
e
faataahia
i
te
ohipa
e
tià
100
te
te
o
toru.
atoà
ia
moni
teie
na
faaitehia
i
e,
moni
.
faataahia
i
na
Ets Beaumont
i
au
moni
àfata
Rue du 22 Septembre -à coté du marché
a
Tera
mau
i
te
mairi,
mea
ia
rahi
e
no
hope
te
te
mea
i
hoê mata¬
moni
e
te
i
atu
mau
pau.
mai
ra,
te
i
te
roto
fare haapiiraa
ia
te
amo
nei
e
te
moni
me
ta
tetani.
i
o
te
te
te
mau
e
faaohiparaa
i
te
e
horoà
rima
o
tuhaa
evaneria
Etaretia
ta
te
no
numeraraa
taata
nei
i
poro¬
roto
Faatereraa
te
Etaretia.
^^^yïlétaarapU
•
POUR LES FETES DE JUILLET,CONDITIONS EXCEPTIONNELLES SUR LA PEINTURE POUR TISSUS DE
.
DEMANDEZ VOTRE CARTE DE FIDELITE
•
TOUS PRODUITS POUR LES ARTS MANUELS,FICELLES
SETACXOLOR de PEBEO
POUR MACRAME.
,
jZe^éta^raph PRES DE LA C.P.S.
NO TEIE TAURUA TIURAI ■ FAANAHORAA TAA E NO TE PEINIAHU SEJkCOLOR A AN!
^
A TU / TE PARAU
HAAPAPU E FEIA TAMAU OUTOUI TEIE TOA TE MAU TAOA ATOA NO TE TE OHIPA RAVE RIMA,
TA URA NO TE « MACRAME» HOE NOA VAHI
I
1
ï
te
1.400.000 tara ia.
Tel; 3.85.09
hiti
te
reva
e
Rue des Remparts / Tel 2 03 20 - 2 99 79
F
na
teie matahiti nei
tapeàhia mai te âfaraa o
la
hiti
•UNE SEULE ADRESSE:
i
haapiiraa oroSuva.
la
âmuihia,
Suva
me.
CEVAA ia haapotohia
papaâ. Te tauturu atoà
paroita e te mau apooraa
tuhaa, no te tatai i te mau
fare
haapiiraa
porotetani.
i
i •
faahoi-faa-
roto
mero
te
reo
t e
paroita e te mau Apooraa tu¬
haa
:
10 i nià i te 100 o
te
25
teie
atu
i Europa.
e
E
no
Porinetia.
e
mau
rave
Heremona,
i
haapiiraa,
Etaretia
mau
Farani,
E
te
no
mau
ia i te Apoo
te
Taratoni
me
//* (
Etaretia,
Aferita,
pu
faaineinera
ohipa n
a
nanahi : 18 i nià i te 10'
O
te moni me
i faataahia ii'
te
tauturu
i te
feia i t .
tuhaa
^
(I|K\
W \
faataa-
e
te
e
Herevetia, Matetata,
e
ia
Etaretia
no
e
parauhia
tuhaa i haafaufaahi
atoà
tià
evaneria
atu
faataahi
tei
a
raa,
100.
te
âmui
te
te
hopeà
nei
tuhaa tauturu
te
raa
retia
Faatereraa e a i
a
te Etaret i
i
atoà-hia
no
pau
no
tuhaa
Te
te
mata¬
i
1.310.012 tara.
retia
o
te
i teie mata¬
mairi, matahiti
ua tarahu te Eta¬
noa,
ohipa
1983-1984,
hiti
te
rahi
nià
te
tae
e
hioraa
Etaretia
100
te
Ei
o
mata¬
929.636
e
moni
vahiné
mau
te
a
e
i
ia
faataahia
i
me
haamauàraa
ivi.
tauturu i te mau ohi
te
Apooraa
lE
100
te
tauturu
i
pa
i
faatuhaahia
i
No
nià
i
mau
feia
atu
:
nià
aufau i te mau orometua
te
no
moni
teie
i
faaohiparaa
te
i
hiti,, ta te Tomite haaparareraa
parau te tuhaa moni rahi
aè, no te rahi o ta na mau
evaneria,
Etaretia
te
a
mau
a
ihoa
8
E
faatupuraa
faanahoraa
te
oti.
e
moni
te
(141.490.575 FCP).
la
atoà
te
i
teie matahiti, oia
:
e
28.298.115 tara
"me"
te
ore
te
na
te Etaretia.
reira moni
ra
,
ohipa
Eta¬
mai
noaa
te
no
parau
te
haapapu te Apooraa
Etaretia evaneria
la
atoà
tuhaa
tomite
tapura
te
Ei
mairl
putuputuraa i
na
jE,*^éta^rapk I PiHAI IHOI TE C.P.S.
jrr T“r i i i i n t r"!
i ]
y^
^
^^
LES ENJEUX DU FONCIER EN POLYNÉSIE
Prétendre
semble
traiter
l'en¬
de
des problèmes
fonciers
si
peu de temps et en si
de pages relève de l'uto¬
pie. Le moins que l'on puisse
dire,
et
les
observateurs
avertis n'oseront le contre¬
en
peu
dire, l'année 1984 a été
ce
point de vue fertile
évènements.
Les
de
en
média
mass
fait largement l'écho
préoccupations officielle
sont
se
des
Force
le
de
est
foncier
constater
que
n'apparaît qu'épi¬
sodiquement et le plus
les discours y
sou¬
vent,
tent
oreille
une
des
négatifs et réducteurs
termes
Ainsi,
de
prê¬
dans
il
de
est
"que
lire
tel
public
éprouve
le
mal
achever
un
à
coutume
organisme
plus grand
équipement
routier
en
versée,
projet,
de
indivises
(fenua feOu encore d'entendre
terres
tii)".
raison
par
le
à
que
tel
hôtel
mal
à
sortir
l'emprise
dans
être
doit
de
la
tra¬
Moorea
de
a
terre
à
laquelle
il
peut-être
recours
cel¬
en
l'indivision n'a
que
là-bas,
pas
la
Plus
proche
même
de
France, alors
signification.
nous,
le
lage des artisans du "Tiurai"
eu
l'heureuse
Initiative
d'inviter
quelques orateurs
a
pour
qu'ils expriment
en
pu-
vil¬
du
édifié
avoir
de
énoncées
car
revendiquée
à
tout
moment
par des "ayant droit" jusqu'¬
ici
inconnus,
ces
derniers
n'hésitant pas un seul ins¬
tant
qu'une copie conforme
les
à
Plaieau 100% Utile
la
justice. D'autres propos dé¬
signant du doigt, à tort et
à raison,
l'indivision poly¬
nésienne
comme
un
frein
au
développement agricole. Dans
ce
cortège d'évènements for¬
tuits, le statut d'autonomie
interne
local.
qui
a
dominé
Le
silence
l'ont
le
de
débat
ceux
défendu dit
long
enjeux du foncier.
sur
les
Le
statut
des
baux
ruraux
audience
plus limi¬
tée.
Le
Comité
économique
et
social
s'est penché
sur
la spéculation foncière dans
un
rapport qui ne suscitera
pas l'adhésion de bon nombre
d'érudits, car les proposi¬
tions ne sont plus ni moins
a
eu
une
ANCIEN
COMPTOIR POLYNESIEN
FARE UTE
.
TEL: 3.89.40
EN VENTE EGALEMENT
CHEZ INTERCAR
3
LES ENJEUX DU FONCIER EN POLYNÉSIE
blic
et
reo
en
maohi
tupuna).
(paparaa
généalogie
leur
septembre a lui
aussi a été fécond de rebon¬
dissements
fonciers.
L'ac¬
tuel
Conseil
des
ministres
mois
Le
de
les domaines de
d'Atimaono allaient
être
découpés en lots puis
distribués à des agriculteurs
annoncé
Faaroa
l'opposition
Ey
la
Mana
locale, le
l'occur¬
en
dévoiler des dessus
décision. Ce débat
cette
riche
signifiel'amorce d'une ré¬
si
public
t-il
Nunaa
te
de
rence
de
que
et
que
profondeur
sur
en
train de
mûrir ? Une véritable réforme
flexion
le
en
foncier
foncière,
est
si
elle
s'avérera
les grands
domaines '
absentéistes,
ne
demeure pas moins une prio¬
rité à bien des égards.
douloureuse
pour
Imbriqués,
direz-vous n'ont aucune liai¬
son avec
la question des ter¬
res.
Détrompez-vous ! Repla¬
cés dans le contexte foncier,
ils sont révélateurs de pra¬
tiques, de comportements d'in
dlvidus
et
de
groupes
qui
observent
des
attitudes
à
propos
de la terre tout à
fait antagonistes selon leur
origine ethnique, selon leurs
réflexes
culturels,
selon
leurs parcelles de pouvoir...
à l'intérieur d'un Etat insu¬
laire en pleine mutation.
Ces
évènements
Pour
le
beaucoup d'entre nous,
revêt d'abord un
foncier
social.
caractère
Combien
polynésiennes
sont divisées par les parcel¬
les de terre. Les procès in¬
tentés au Palais de justice,
familles
de
d'entre
%
30
pour
sont-ils
pasv
foncières
?
Si
ne
affaires
des
jugements rendus
les litiges de limi¬
entre
ques,
deux
à
dastrées
n'est
Il
que
parcelles
différentes
d'autres
sont
ca¬
épo¬
plus
lourds de
conséquences.
Des
familles
entières
été
ont
expulsées
de
l'endroit où
elles logeaient, croyant qu'¬
elles
étaient
certaines
de
pour
plusieurs
personnes
à des degrés divers se
proclament propriétaires d'¬
qui
toujours
ne
plaide
diminution
de la cadence des procès fon¬
ciers.
On se demande d'ail¬
fonciers
leurs
popula¬
qui dans
cette
comment
polynésienne
grande majorité ne maîtri¬
pas
la langue française
tion
la
se
à
arrive
et
maohi.
qui
et
terre
la même
doigt ces faits,
famille,
la
de
polynésiennes
tres
'uTESDEP^!
à
par
leur
^^^
(tupuna)
Inscrire
des
converti
aucun
familles
ces
dont les ancê¬
ont
rechigné
le
sur
registre
revendications,
la
c'est
chose dans la logique
culturelle
X\}UO
en
aborder un autre
la question des
est culturel. La
déjà
de
aspect
carcan
écrits
française
reo
le
et
tous
textes
dans
des
langue
retrouver
se
fouillis
le
terres
magasins
la
de
faveur
en
Toucher du
O O
La clientèle
abondante des
parcelle.
aussi
une
c'est
O
les conflits
entre
en
O
rare
pas
instance tranche
services
certains
règlent
tes
eux,
s'y trouver.
non plus
le Tribunal de première
droit
leur
loi
nom.
du
24 mars 1852,
Quand
^
prévu
à
ceux
liai ^
qui
^^
le
les
firent, ils enregistrèrent
terres
en
apposant
les
de
noms
leur
toute
famille
élargie et les noms des mul¬
tiples ayant-droits dont quel
ques
uns
demeuraient
dans
le Pacifique entier. Cet héri
tage du passé est essentiel
pour
la
compréhension du
"pourquoi" et "comment" de
la
persistance
des
terres
part, et d'autre
loir dégager la
la
Il
démontre
jours,
ens
sont
à
même
que
Polynési¬
sol,
ce
culture
qui
très
attachés
une
le
fondée
rapports
objec¬
un
sur
reste
de
bien
les réalités
reste
pas
cule
dans
qui
parenté
la
par
né¬
Polynésiens
complexité
de
la
et
pro-
ancrée
moins
dans
qu'elle
coloniale
re¬
et
à vouloir constituer
foncière d'ins¬
européenne et con¬
Code
civil
VHS
Centre National - Front de Mer,face à la Fonîaine.Tél;2.02.34
en
ia propriété
au
des
défaut
un
National
TC-230EE CEII553ESÎ3
l'apparition
locales, il n'en
ministratlon
piration
à
causé
NV-300
repo¬
quelques secteurs
parmi lesquels, l'île de Ta¬
hiti et les îles touristiques
figurent en bonne place. En
fait, ce rétrécissement rend
compte de la réussite de l'Ad
actuelle
gligence
la
dÜG
est
partage
par
.
et
ce
emboîtement
l'indivision polynésien¬
forme
ces
de
l'indivision poly¬
que
collective
"opu hoê".
ne
de
à
saient
nésienne
les hom¬
les notaires pen¬
Centre National
idéologie familia¬
de
Si
apporter
la
lo¬
polynésienne,
traduit
sur
que
usages
qui témoigne d'une
de droits multiples
se
de loi,
d'appropriation
d'utilisation
et
du
fonctionnaires,
mes
les
réalisation
tifs
Les
fon¬
de
les
restés
système
un
encore
et
pouvaient
caux
vou¬
part
entraves
tradition
indivisées.
nos
des
cière
à
tenure
d'une
c'est
dans
l'île
et
de
Moorea
que
28
mars
de
Tahiti
cédure
que
la
loi
site.
Aussi
du
le
un
partage néces¬
décret du 22
1866 avait destitué mars
1923
en
simplifiaitjuridiction
tahitlenne il la procédure et faisait(les Toohitu) chargée de ré¬ il de la licitation la
règle
gler les litiges au profit face
au
partage
en
nature
des magistrats
français qui qui devient l'exception. Ce
vont
s'acharner à appliquer décret allait être en
fait
la
le
Code
civil.
Pendant
la
longue
période
coloniale,
des abus, des rapts fonciers,
des
spoliations seront
lé¬
gion.
En
forme
d'erratra,
plusieurs ordonnances seront
décrétées
peu
pour
d'ordre
y
sans
mettre
un
le
déclic
d'une
vente
des
terres
tion
et
sur
flambée
sur
de
licita¬
adjudication,
la même occasion de
la
dépossession des Polyné¬
siens au profit des groupes
européens
et
des
familles
et
par
grand succès
CRBWVtC
POUR VOTRE EQUPEMENT PROFESSIONNEL
POUR VOTRE VarURE, VOTRE BATEAU
ET LEOUPEMENT DE VOTRE MAmN
TEL:2.77.07
M
^
^
^ (a
.
RUE ALBERT LEBOUCHER
^
^
15^
^^
LES ENJEUX DU FONCIER EN POLYNÉSIE
L'institution du dé¬
demies.
soumettant
1936
de
cret
à
autorisation
administrative
les
transferts
immobiliers
vifs, l'obligation de
transcription en 1937 n'¬
allaient pas entamer ce pro¬
entre
la
cessus
du
foncier
maohi.
enjeux actuels du pro¬
dépouillement
de
patrimoine
Les
foncier
blème
sont
économi¬
La période contempo¬
raine a coïncidé avec un nom¬
bre
incalculable de sorties
ques.
d'indivision par
licitation
L'indivision de plus en plus
décriée
par
loi
les
et
qu'elle
hommes
les
notaires,
empêche
de
parce
les gens de
terres
à
perd ses lettres
de noblesse. La terre, deve¬
nue
un
placement financier,
céder
leur
vil
un
les
une
leurs
prix,
Polynésiens en liquident
partie. Les communautés
d'origine européenne, de plus
en
plus
nombreuses sur
le
territoire
les
et
groupes
vations
qui
boucher
sur
conflictuels
dé¬
de
risquent
les
mouvements
! Les premiers
apparaissent
déjà
réussir signes
avec
l'apparition
soudaine
une
promotion sociale enfin
à la hauteur de leurs ambi¬ du "Pômare Parti" dont quel¬
tions
politiques,
profitent ques membres occupent de fait
de
l'aubaine,
achètent
les les parents pauvres de l'Ad¬
territoriale,
propriétés maohi, les lotis¬ ministration
sent
et les revendent à leur
position par
ailleurs très
tour, à un prix double voire peu enviable. Le statut d'au¬
triple du prix initial d'a¬ tonomie interne qui n'a con¬
chat.
Malheureusement, quel¬ sacré à l'identité culturelle
seul
article laisse
ques
familles maohi, eiï mal qu'un
dans
l'ombre le
de
prestige et habitées par totalement
foncier. Les discussions sta¬
le sentiment que l'on définit
son
profil
social par des tutaires à Tahiti comme à
achats qui frisent la pavana- Paris ont complètement occul¬
Est-ce à
tion utilisent
les nouvelles té ces problèmes.
ressources
financières
pour dire qu'ils n'ont pas la même
s'équiper de véhicules neufs, gravité qu'en Nouvelle-Calé¬
demis
passe
en
de
,
des
postes de
télévision avec
donie
aussi
video.
Et
les
dans
tout
pouvoirs
publics
cortège d'obser¬
?
La
pertinente
s'aperçoit,
est
remarque
qu'à
tout
quand on
la lecture
ce
-T
■
sna
(SyBiM
QCSD
'
‘
■3
S(sKS7
ouvert du lundi au samedi
de 8h à 12h et de14h à 18h
Pont de r Est /tel.3.05.45
r
6
1
f
y
9rT~I r lllllllllll
des
des courants
postulant
à
la
la cité,
aucune
famille n'y fait allusion.
Que sortir au terme de ce
programmes
politiques
gestion de
constat
"qui
ge
Selon le vieil
dit mot, consent",
peut
faire sienne
l'on
(et
cette
si
?
ne
maxime,
tant
à
des
étran¬
concepts
gers.
Comment
état
cet
autrement
donie.
Mais
comment
?
parer
deux
situations
sa
réponse.
seraient
uns
"civiliste",
chement
à
dire
Chacun
tralement
Quel¬
tentés
leur
de
du Code
fran¬
ces
mêmes
c'est
dans
un
civil.
En d'au¬
adversaires
ayant
timité
acceptent
que
dictées
dans
le
Code
civil
taines
aux
',ie
Napoléon,
continuent
de
régler les relations de tous
les Polynésiens à la terre.
C'est
ainsi
naître
que
ne
pas
fondée
haut
sur
écono¬
gamme, ils
effectuer
des
achats
de
régulation qui,
manières, leur pro¬
de
substanciels
pro¬
est
répandue
selon
problème
foncier
Il
dire
et
que
allé
tenir
serait
ce
loin que d'ob¬
l'Etat ürie partie
en
toile
de
de
l'indépendance.
teront
risqué
trop
de
dans
en
fond
un
même
ajou¬
élan
d'i¬
celui
prend
de
plutôt
l'indivision.
ses
l'application
sensu
des
Code
racines
stricte
règles juridiques
civil
sans
prise
compte des réalités cultu¬
relles' locales.
Tetiarahi
ASSURANCES
Gabriel
lASSUREUR
HR AUAP
N°II
CMCHONG
^
Tél:2.80.70|
RueTepano JAUSSEN B.P:505.PAPEETE
îiiiiiixiiiiiiij
parta¬
en
spectre
Ils
de
laquelle
le
polynésien
dans
du
songeant
au
difficile
l'opinion trop largement
ger
est
perdre
Lii
de
toutes
Il
Rue A. Leboucher 2.09.62
leur ampleur surtout dans
les milieux humains très ou¬
à
demie
de
Av. Régent Paraita. MAMÀO
civil,
tendance
agissent
fits.
droit
nette
acteurs
miques
curent
du
de
di¬
publique
Agents
naturels
sens
une
qu'¬
scène
l'immobilier).
(ie
recon¬
la terre dans son
large recouvre des si¬
gnifications tout à fait dif¬
férentes qui n'ont pas d'é¬
quivalent ailleurs, même si
les
pratiques anciennes ont
titres
grâce à leurs capaci¬
tés
financières
supérieures
et
préfèrent les mécanismes
légi¬
de
des
fondes
l'époque
de
par
intérêt
urbaine
peuvent
origines loin¬
datant
de
culture.
économique
compris (celui de la bourgeol
élue,
normes
com¬
diamé¬
volontiers
à
la
sur
termes,
les
leur
et
J'ajouterais
vers
adepte de
disposi¬
une
donc
différentes
nature
intervenant
les
partisans
qui ont suggéré à l'arbitrage
de l'Etat
le statut d'auto¬
nomie
interne,
comme
leurs
tres
même
pis
des
montre
se
l'application
tions
montre
se
la
pas
qu'en Nouvelle-Calé¬
faits
propos
ensemble
connaît
ne
de
chiquier politique local dans
son
que
cier
qualifier
apportera
ques
le problème fon¬
gnorance
ampleur
n'obtiennent
l'adhésion de tous), l'é¬
mes
pas
et
ada¬
verts
I
1
ï
I
f
HT 11111 ix^
7
lUPIRI MATAMUA NO PETERA I HAUREI RAPA
âtete 1884 i
haamatahia ai e ô i te âpoo
niuraa o te fare pure i Rapa
i
te
mataèlnaa ra o Ahurei
I
11
te
no
te
faaterehia
ra
o
I
26
te
tamuta
te
e
Taitupuna
a
Maipuai.
no âtete 1 haamatahia
hopu i te puà i Mataikai
27
no
âtete i faaoti
hia ai e tie i te puà. I te
28
i
haamatahia
ai e peto
i
te
fare e i te 29 i oti
ai
e
I
te
te
petoraa.
la
tae i
mahana
matamua
no
tetepa
ai,
haamatahia
ai
i
niu.
ôfai
te
te
i
purehia te pure i te haai te niu. Na Teriitua
taio
i te himene i roto
i
te
Ua
mauraa
mera
puta himene, himene- nu749,
na
Narii i taio
i
parau
te
ria
IV
1.
Na
.
i roto i te TetaTaramo CXXVII, irava
Maiaho
te
aoraa.
la
hopeà. E ia
oti te pure hopeà ua ravehia
te ôfai matamua i te pae aui
faraire
te
pure
ua
Antonni
I
anaè
te
Tae
2
te
ôfai niu.
1
tara
ni
vahiné
2
toata
atu
I te fare
Amui
i
e
tara
hol
oia
i
ta
ta
nià
i
Anton¬
Piha-
I
te
22
atopa
no
patuhia
i
ai
te
patu.
I
te
25
tua
i
reva
ai
i
Tahiti
haapiiraa
orometua,
Terii¬
o
e
i
te
i
te
iti.
Sony et seulement Sony
hahe)
fare
pae
tià
(e
tatou
Defliu
o
e
HIMENE lUPIRI
Amui
taora
e
o
e
Petera e
pureraa
reira
i
SL-T20ME
lupirl
te
raa
I
hanereraa
te
to
o
na
matahiti.
Oàoà
anaè
I
haamoriraa
te
maitai
I
(e
tatou
hahe)
te
haa
te
Atua
e
SL-T30ME
e
moà
te
hetere
te
hanereraa
e
I
matahiti
Te
fariiraa
Fatu
A
to
to
tatou
na
SL-T50ME
e
farerei
Ma
te
Ua
tae
I
i
o
tatou
tatou
hahe)
Sony
e
hanereraa
te
(e
umere
reo
te
o
mata
hiti
Amui
I
t 1
8
tatou
mua
f
te
i
aro
roto
te
Petera
Atua.
Le Leader de la Vidéo
Garanti et Distribué par Novadis-Fare Ute
ri liffiiTfff
^ eil ^
y 4^ 15^ ^
^31
I bJ
•
*••••
C’est un Sony
i~i
^ lai
^
1^ 1^ ^
^^
1^
28
no
faaotihla
i
me
ai
te
patu vairaa tahua e i te mahana matamua no tiunu i hurlhia
ai
te
repo
I
te
26
no
i rapae.
1887 i
mata-faahou-hia
e
i
i
oti
25
haa-
me
ai
te
patu
1892
ohipa no te fare
pureraa
i Ahurei,
te
taime
ia i oti ai te ohipa no te
fare pureraà.
I te matahiti
te
ai
1896
te
i
haamata-faahou-hia
ai
taua
ohipa
te
èêraa
i
I
èperera
no
te
matahiti
te
oia
ra,
ei
raau
hoi
tahua.
1897,
i
te
avaè
te
tenuare,
i âfai-hia ai
tahuhu i nià i te patu.
Na
Horomana, oia hoi
ritari
i
Avaeoru
a
ohipa
taua
Pata-
na
faatere
i
ra.
te
ravai
ore
taua
faufaa
ra.
no
i
I
oaNcano®
mûri
Atua
i
hiti
1934
atu
ra,
ia
CHEZ
"ï]M>^oirD
rue des remparts
I
te
1897
i
I
te
ohu.
5
te
24
no
tenuare,
ma¬
1898
i
faaotihia
ai
te
horahora.
I
i
haamatahia
te
puà.
ai
te
tahiti,
28
no
e
taora
te
ai
I roto
taorahia
ia
me
te
mati
ia
i
Petera
nei,
fare
Ote
pure
i
oti
Ua
pua.
te
onoraa
i
tià
na
Te tomoraa mata¬
Petera, ua tupu i te
Rapa nei.
mua
no
taio
ra
10
no
ra,
ua
na
nià
me
oroà
taua
1905,
rahi
hou
aè
faahiahia
pere-maite-hia te àhu
i
te
taata
i
tomoraa
itea,
na
Pupure orometua iho i
i
taua
ôroà
ra.
maori
na
Te
ra
Mataio
te
i
te
metua
O
Tinirau
ra
tau
no
a
teie
mahana
ia,
no
te
100-raa
Atua
te
O
i
teie
taio
ua
naeàhia
1984,
tere
e
50
tiàraa i
29
no
tene-
to
Petera
mahana
nià
i
tetepa
hoê
teie
vauvau.
i
Tehau
a
mai
roto
Tamata
pene
a
(Ir-ùtihia
i
tau
te
e
I
na
taioraa
te
irava 8. I te
nei,
ua
rdvëhla
i
rave
irava
te
tatairaa
e
te
oro¬
Faraire
te
h.oè
1942
puta
ta
te
no
Temahine
mai
i
matahiti
a
Tearo
i
papai i Rapa).
tatai
Mine en pages et publicité
PROFORMA
VEA POROTETANI
Rue des
Remparts, B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
Editeur
i
oti.
0
te
O
mûri
patitihia ai te punu.
26
i
patitihia ai te
I
oti
atu
ao.
matahiti, mai te puta
matamua o te maru poipoi
te
11 no âtete 1884 e tae
mai
ia
e
ra
lupiri
to
oia i te 21 no eperematahiti 1938. 0 te piti
povema,
na
matahiti
mati,
no
te
O
ope
np
ra,
10,
Tél: 3.84.49
5
rave-hia
to
mata¬
tomohia
ravehia
HIFI-AUTO STEREO
tei
i
ua
tataihia
haamoriraa
i
te
te
evaneria
Spécialiste en équipement
nunaa
mai,
fare
teie
te
Eglise
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél, 2.00.29.
nésie
DLœcteur de la publication
John Doom
hipressicn
Itiprimerie S.T.P,
Anae Hn 4,600, B.P 600, Tél 2.98.24
Tirage
7 000 exEnplatos.
"\feà parotetani" paraît chaque mois.
Il est destiné à ses abonnés et à
Ainmistration
Commission
évangélique
qiâccïique en fait la danande.
formation B.P 113,
àbonneriEnt anmel
d'in¬
Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29,
Prix de vente au numéro
:
:
4) FCBP.
250 ÏCFP.
àbomanent de soutien : 500 FCFP.
tahi
f-f
f -f
1 i
r f T
I
t 1 1 1!
9
HEEURI O TE REO
Te mau huru papai e vai nei
ia au i te araPipiria
papai
Te
tairaa
te
a
fifi
Te
Itehla nei i teie
e
faaohiparaa
ia
Teie te
mau
i
roto
mahana,
te
i
tapao.
te
mau
tapao
1
:
tapu - nana.
ravehia teie tapao
Ua
:
no
te
haamama noa
e
Hioraa
tapao
vahi te reo
ai ia taio.
i
faaite
te
teie
ravehia
Ua
:
farereihia
e
Pipiria.
te
te
faaite
te
tahi reta
faatopahia
ua
e
i
no
roto
i te pa-
pairaa.
Hioraa
teie
tapao
te
vahi
rai-
ana'e
i
faaite
te
e
na'na, ia'u.
:
ravehia
Ua
:
no
te
reo
ôtui ai.
:
teie
ravehia
Ua
hi'o
-
tapao
no
faateiaharaa reo.
Hi-oraa : hoê - tapû - ô
:
Ua ravehia teie tapao
te
i
noa
Aita
to
atu.
la
no
nià i te ïa.
na
e
faaohiparaa ê
âmuihia,
e
pae
ia
tuu
te
tapao.
papai ia au i te araa te
Fare vanaa.
Te
Te
:
tairaa
tapao
peà
o
Hioraa
teie
faaite
E tapao
:
no
ôtuiraa reo.
te
Hi-oraa
-
ma ' i
ra'ura'u.
E
;
-
vahi
te
faaite teie i
reo e teiaha ai.
Hioraa
te
:
papu
maru.
-
teie no te haamamaraa
reo,
eere ra te mea
faaohlpa - pinepine - roaE
:
tapao
hia.
âmuihia,
la
e
toru
ia
ta¬
papai i faaotihia e te
Apooraa rahi a
te
Eta-
Te
papai i roto i te Pipiria.
te
teie
i
mau
i
hia
i
te
ai
te
tao
mau
tatou
noa
Tei
reo.
faaohieraa
Ei
ia
:
ia
teiaha,
no
reira,
atoà
taime
mau
te
tahi
te
faaohipa-
tapao i
teie
nià
Te tui
e
i
hoê
e,
e
ravehia
e
teie
tuuhia i nià noa aè
tapao
te
:
mea
areo
no
faaôtui
te
te
faaite
reo
ia
e
na
te
ore
ô
reo
haamama noa ia
teie tapao
e
tano
e
ia vaihohia.
O
:
I
te
reo,
to
e
mea
mea
taatoàraa
te
nià noa o na i
faaohipahia ai.
i
tao
te
te
i
roto
hoê
No
teie
eere
nanea,
mea
faaohiparaa,
na
tapao
iti
e
roa
tano
Hioraa
n
10
:
manao
-
poroi
-
inai
no
roto
i
papai te
i
te
i
te
teie no te faa¬
aita ra e faataaraa e, mea faaôtui te reo,
aore ra,
eere. Aita atoà teie
tapao i faaohipahia i te mau
E
tapao
atoà
taime
:
e
faateiaha
ai
reo.
te
ôtuiraa
reo.
Te
'
e
ôtui.
Aita atoà
te
vanaa
reo.
Ua tuu
te
tae
noa
eita
te
reo
Te
te
te
mau
ta
i
rave
i
mea
mau
i
ore
papairaa
ratou
Pipiria.
faateiaharaa
te
:
faaite
teie
i
tapao
e
teiaha
ai
te
reo,
e
ôtui.
Eere
ra
te
teie
o
tapao
no
te
mea
atoà-hia
i
te
faateiaharaa
huru
huàhuà
e
mitionare
to
vahi
mau
e
reo
vahi
atoà
:raua
hopeàraa
parau.
Te
ia
roa,
taatoà
Fare
i
tapao
te
roa
te
a
ôtui
atu ■ i
te
E
faa¬
ia
papai
faaôtuiraa
te
atoà
-
i
tupu
e
parauraa.
raua'atoà
:
teie
i
mea
tapao
te
ra-
parau.
hia
e
E
faahohjà
te
teie
papai
:
parau.
te
i
roto
ra
topahia no
raa
atoà ia faaorehia.
te
taio.
teie
e
teiaharaa reo,
:
veà
noa
tuuraa-
te
roa
faatoparaa reta.
Hioraa
:
retia.
ia
taa-ê-raa
papai.
aha
roto
ore
te
te
:
ra
i
i
Te
ia tapao.
toru
e
taû.
-
E
te
pao.
ânani
-
e
mutumutu
tano
hia.
tapao
âua
:
âmuihia
marna
ha ' api ' ira 'a
:
reo.
te
faaohipa-papue, no te peàmau
mitionare,
o
i
tapao
;pahi - maohi - pua.
tapare : E faaite teie
i te ôtuiraa e te faa¬
Aita
'
teie
Eita
teiaharaa
la
faaite
tapao
faateiaharaa reo.
te
Hioraa
E
:
hia.
i
teie
^
”
taumi
: Te
-
ütoraa
no
aore
ra
mau
parau
mai
ai
te
te
E
vahi
eita ra
faaohipa¬
te mea
papu
tuu-noavahi aita
e
ua
reo
hamaniraa
reo.
te
ra
tumu
o
uraa
no
te
te
parau
te
tahi
te tahi, i roaa
faateiaharaa reo.
i
f
HEEURIOTEREO
Te mau huru papai e vai nei
Hioraa
matara
:
teiaharaa
la
te
Eere
ra
O
tele
parau.
raa,
aita
E
tano
ta
aita
i
to
tatou
i
reo,
faaohiparaa
te
mea
papu
roa,
tuuhia,
te
taime
ua
o
tuuhia.
papai
i
tapeàhia
Apooraa
te
e
no
faaohie
te
1
Te
papai
te
Eere
taime
te
tano-
tapao
:
teie
huru
te
Te
huru
no
taioraa
na
tele
tapao.
e
tele
papaâ,
tuhaa
faateiahahia
e
ma.
tumu
te
tahi
te
parau,
faa-
e
mataratara:
-
tapitlhia
te
O
aita
:
reo
rahi
mai
te
a
Etaretia.
Te
:
tui
E
:
tuuhia
tapao i nià aè i te
ôtui to na parauraa.
H-ioraa
mai
:
paè
-
teie
areo
e
teà
-
-
veàveà.
Teie
hoê areo,
te
O
ia tapitlhia te
ôtui ihoa te piti
ra,
e
areo,
reira
no
faufaa ia tuu 1
H-ùoraa
:
taata
paapaa
-
haapee
la
tapitlhia
ia
ôtui
te
te
e
haapiiraa
aa.
areo,
matamua,
1
reira noa te tapao e tuuhia
ai,
no
te
mea
e
ôtui ihoa
te
oo
maèe
:
vai
e
i
te
huru tao.
te
i
ai
tahi
eita
te
Hioraa
I te
e
Ua Ite
o
No te huru hamato
e
ratou
roto
1
te
irava
1
tahi
taime
e
te
aita.
atu
i
au
teie
reira,
polpol.
vî.
au
aita
e
e
Teril.
111
^^
i 1 1
t
teie
te
:
noa
rau
teie
faa-
e
ôtuiraa
tapao no
huru tumu
te
no
huru
pahurehure.E
reo
mea
te
aita
i
mau
mûri
tao
1
nià
e
tumu
i
te
Te
telaha
atoà
e
pahure ia,e
i
reo
ratou
mai
e
ite
mai
la otui
te
e
ravehia ai
reo
e
ia
te
-
maroâ
-
ôpal-
ihoa la
la
huàhuà
teie
o
tapao,
no
te
ore
te
e, iml i te
papai ia faa-
i
te
reo.
roa
manao
opanlraa
1
1 ]
^
^
Tel
reo
i
te
tarià 1
reo
faaea
i
la
reo
faaora
haavare
te
Eiaha
te
enemi.
E
aha
la
Era
te
tau
te
ui
to
rohi-noa-raa
no
Etaretia
e
la
e
tae
i
te
faufaahia ai
te
reo
e
faahotu
e
hla
mai.
piri
mai
tau
maitlraa,
i
reira
mai
ai,
la
haafatata
fare pure anel
la
te
tahi
ra
ta
tatou
tauàhla
tae
te
mea
atu
mai
tatou
1
atu
ua
mahaeita
tauà-faahou-
tomoraa
e,
hoi
i
reo,
ta
fêla
te
i
tatou.
te
e
i haa¬
Mea maitai
teie
te
iho
tumu
i
la
hape
e
:
tatou
rahi
paha te Faatereraa fenua
na
na
ta
Etaretia
te
horoà
te
pa¬
Apooraa
te
teie nunaa.
la
Ei
ta
E
faaohlpa-rahi-raa-hia
hia al
te
ôinl.
f
te
auaa
vanaa
Hau
parau mau atoà.
i te Etaretia te
ra
i
.
tafare
tapao.
Hioraa : âvaè
Ei
E
e
e
Na
te
na
haamana.
Etaretia
te
roto
no
pa
tuuhia
faateiaharaa
e
tel
mea
ie
i 1 I T
^
i
mahaha
teie
taumi
raveà
o
papai
ratou*
tuuhia
te
ie
faaohiparaa
e
e
no
e
aha te
Te
tele.
huru
reo
tele
e,
ta
vl.
faahioraa poto noa teie
te
ratou
huru.
Hioraa
:
No
ore
reira.
tapao tui e tuuhia.
:
e hoi au i te fare.
Teril
Teie
rei¬
te
no
i
fare
Aita
taime
e,
mau.
Fare
te
ore
parau
mana.
faalte
ra
e
te
pereto.
-
ra
:
ôtaa
moeamoea.
mahaha
nei
ôtuiraa
reira
aita
tao
tao,
ia
Eita
1
a
E
:
ihoa te reira
:
ia
parau.
tuuhia
mau
parau
e
la
tapao
ai,
E
reo.
tltauhla
e
te
tapao i te vahi te
mai
au-
ia
taumi
tao
Te
vahl.
te
te
:
-
pere-
mau
eita.
irava
te
o
ôtui
E
-
tahi
te
atu
huru tumu
te
valraa
tahi
1
reo
eere
1
nlraa
0
i
nià
-
maiùu
-
te
tahi
te
raa,
te
1
Eita
ra
ôtui te
ra
te
Hioraa
e
reo
atoà
àamu.
-
Te
no
areo
piti.
H-ioraa
ore
telaha
hoê
te
Te
ia
faahuàhuà-noa-hia
tapao tui.
-
-
aita
tapao.
nei
ra
no
e
tumu.
te
ratou
te
aore
Aita
mau
faaotiraa
nei.
Na
tatou
e
rave
ohlpa
.
te
valraa, no
haamanahia ta tatou
papal
e
te
te Etaretia.
Apooraa
rahi
a
Tirara parau.
Turo
a
Raapoto
TH
11
1
PAPETITORAA
Oroâ moa no te aroha o te Atua
PARAU OMUARAA
Te
i
Papetltoraa,
oroà
ia
:
moà
i
roto
ite-pinepine-hia
I
te
hia
ai
nei
roo
i
moà.
Na roto
e
1
tatou
poto
te
aur^a
faaravai
te
hoê
raa
el
peu
haapaohla
ra,
i
faaitoltohia
i
mathitl i mahemo ia
te
e
tei
tatou.
e
haapao-
faa-
te
te
taioraa
tei
tatara
teie ôroà
no
f^jjteie haapiiraa
rlî
tatou
i
teie
el tautururaa ia tatou
parau,
e
ei
tautururaa
hoi
i
te
tatararaa
1
tumu
i
hia
no
la
i
nei
ra,
Riturla,
te
no
oroà
taua
mai
noa
e
taime atoà
mau
roa
Etaretia
te
te
ite
mau
tatou
ratou
e,
tlà
roa
ia
i
mai
i
ite
ra
maihia
e
hoi
ratou
mau
tamarii
i
ta
tatou
1
tei
ei-
e,
te
pape-
âfaihia
hopeà
feia
e
hinaaro
i
to
1
roto
tei
i
pupu
ratou.
TE
HAAPIIRAA
I
no
letu-Metia,
papetltoraa
ua
te
atoà
atu
i
ratou
te
i
to
taime
ratou
au
tae
noa
haapapu al
papetltoraa?
e
ôroà
no
Na
ra,
ètene
ta
i
i
roto
te
roto
i
taua
papetitohla te
ua
e
1
hou
haapaohla te
te
faaoraa
ètene
mau
teie
e
na
te
Iteraera,
tau
i
te
haapaoraa.
tamarii
mero
ètaèta
maa
ia
paari
haapaari
a
mau
na
te
papetltoraa. Ua ite anei
ratou
e,
e
tià ia ratou ia
haapao i te oraraa varua no
te
mau
la
tatou
Etaretia,
tatou
tatou
ia
ratou
i te ohipa.
metua
pupu,
ta
i
faaohie-
i
taime
mau
roa,
tamaril
te
ua
haapoto-roa-hla
tahl
e
papetitohla.
aita atoà
haapao nei 1 teie
metua
mau
te
la
mau
hinaaro nei
rave
raa
taime
te
nao
ai,
tel
ma
te
e
tatou
pape-
te
mau
a faaitoito tatou
haapiiraa
paroita
haapiiraa Imi
ma-
reira,
te
faaineineraa
tamarii
te
i
hou
te
faahou
te
maori
e
ia
te
ai
ravehla
e
farii
e
tito
Te
tatou
i
metua
faaara-atoà-hia
aha
parau
papetltoraa te faaiteraahia
te
ohipa faaora ta te
Atua
i
rave,
na
roto i te
pohe no ta na Tamaiti.
feai
No taua tumu
noa.
tatou
te
titoraa
tatou
te
E
o
ia
papetitoEtaretia,
tei roto i
na
papu
teie
taata
ta
nei,
papetito-
tae
rlro
o
tei
No
teie
e,
te
tamaril
mau
na
parauhia
e
titoraa
i
papetltoraa
tel
Pauro e, "te paperoto
ia Note" tel
1
raro
te
ravehla
i
tal
te
e
10/1
-2). Areà te Ati-Iuta Iho,
aore
ratou
1
papetitohla,
ua
peritomehla
ra
na
roto
i
roto
i
te
i
te
(I Tor.
ata.
faaueraa
Atua
te
a
iho
’Tenete 17/12-13).
la tae mal
ra
o
lôane Pape-
atoà o ia i
papetitohla
i te papetltoraa pape ei tapao
no
te
tatarahapa (Mat.
3/2,
11). Teie ra, mai te
mea
e,
ua farli
te tahi pae
i
taua
papetltoraa ra,
ua
patol te tahi pae, no te mea,
te
manao
ra
ratou,
mai ta
tlto,
1
ratou
Chants Religieux
de Tahiti
-
-
te
papetltoraa,
ra.
1
no
te
E tamarii ratou
na
ètene
Apera-
ia
ratou
tel
eere
ore
parau
iho
o
e
au
►îJ 5^ 5i5
ia
vau
te
Atua ia
^ 1^ Si
au
e
i te tatara¬
manao 1 roto
e,
metua
e
Aperahama
atu
outou,
;
e
e
to
parau
tlà
i
faatupu i te tama-
inn
lifiiïif
^^
e
elaha
outou
matou,
^ y Si ^
mal
ratou
te
ia
TAHITI MUSIC
152? ^ ^
roa
no
hapa,
LIBRAIRIE TE TIARAMA (Eglise Evangélique)
ALINE MUSIQUE
^
tae
e
nei,
tatarahapa,
e
peritome
tel
parauhia mal no ratou.
0 te tumu ia i parau al loane
ia ratou e
:
"A tuu mai na
rx
i
Ite
teie
te
Production et Réalisation : ALINE MUSIQUE
12
la
i
hama
EN VENTE :
-
titau
ua
Ati-Iuta
te
1^
ril
Aperahama i roto i
mau ôfal"
(Mat. 3/8-
na
teie nei
9).
I
mûri
iho, ua tae mai letu
Papetito ra, e ua
ani
mai
ia
papetito-atoàhla O ia. E aha o letu, tel
ore
i Ite i te hara, i titau
ai
1
te
papetltoraa. Ua na
reira
o
la no te "faatlà i
loane
la
parautià"
te
eaiha
na
(II.
o
al
au
e
ia,
mea
ta
Tor. 5/21). Ua na reira
ei haapapuraa 1 to na
nei,
taata
to
3/15),
hara
e
ia papetitohia
oia
âmul-mau-raa
i
(Mat.
te
no
ia
tatou
i
na
hol,
roto
na
na
te
âmuiraa mai ia tatou,
na
ê i te hara a to te
(loane 1/29). Na roto i
to na titauraa i te papetitoraa, te haere nei o ia i nià
e
hopol
ao
eà
Tatauro, ei
reira
o
la
e
pupu
ai i te
tutla o te hopol ê 1 ta tatou
i
te
i
to
faaau
Ua
hara.
mau
te
no
hoi
o
ia
pohe i te hoê pape(Mareto 10/38). Areà
na
titoraa
vahl taa ê no to letu
papetltoraa,
o
to te Varua
Maital la pouraa mal i nià
iho
ia
na
hoê
te
e
reo
te
e
i
te
horoà
no
na
mua
Ua
âmuihia
i
te
nei,
aè
mûri
I
i
to
tiàfaa-
na
pohe mai, ua
la i te hoê papetl¬
houraa
mai
haamau
o
te
api
(Mat.
28/19). 0
papetltoraa la nà roto
toraa
te
te
tel
pape
tohuhia mai
horoihia
tahi
mau
te
10/47).
(Oh.
taime
tel
Varua Moà
ra
na
hoê
ohipa e piti
i
i
roto
teie
mal tei ravehia
(Oh. 19/5-6).
1
te
taraè
TE
Te
ia
HOE
TUT IA
papetltoraa,
horoiraa
te
e,
fafau
e
toto
te
i
ra
I
to na
horoiraa,
teie
i
haamauraa
o
letu
la
horoihia- tatou
e
pape
rapae
1
to
na
hoê
te
o
i
tatou
to
na
Mai
Varua.
nei 1 te repo
i to tatou mau tino.
e
tama
ia
hara
te
papetltoraa
atoà
te
toto
tatou
Fatu.
farii
tei
te
ma
tutia
farii
ra
ia
i
te
i
pupuhia
no
na
i
nià
haapapu
o
ohipa
faaora
pohe
no na.
ia
a
i
i
faaroo,
te
tatauro,
tel
e
ua
ùmehia
te
varua,
i
to
no
taata
tel
rapae.
tatou
Te
te
RO A
to
nei
i
la
te
na,
1
roto
to na
Fatu
roa,
te horoà nei
papetltoraa, i te haapapu¬
raa
e,
ua pôhe mau te Metia
no
tatou,
e
no
tatou tatai
Na
mua
te
tahi.
A
tiàturi
Parau
a
te
mal
i
te
nei
hoi
la
tatou
Atua
reira.
te
i
Atua
te
tatou
i
te
tei
faalte
Te
hinaaro
e
tauturu
7'
tiàturiraa.
loane Pape¬
e
(Mat. 3/11)
tito
oia
8/14taime
Varua Maltai
te
e
horoà
(Oh.
e
matamua
tel
mai
2/7).
i
17)
atoà
te
Moà
rima
Varua
te
no
haapapu mai
o
letu mau te Tamaiti a
Atua (Mat. 3/16-17 : Sal.
rai
e,
tuuraa
te
te
ra,
te
te
no
ta te
e
Eta-
matamua
i haapao,
i
mûri aè i te Penetetote (Ohi.
retl-a
2/38).
vahi
Te
tltoraa
a
horoà
i
te
i
nià
iho
titohia
tahi
mau
no
1
(Oh.
i
te
o
te
titau
te Varua
Maitai
matamua,
la
rima
tuuraa
papetl¬
roto 1
te
ravehia
Etaretla
te
i
loane
tel
toraa
ê al te pape--
taa
e
no
e
pape¬
19/1-17).
I te
mûri
te
taata
taime,
ua
na
RUE DU MARECHAL FOCH ■( FACE MAGNUM CENTER) - TEL:2.47.52
f 1 t f 1 ~r T lllltfllf!
H H M M M M y (S )5J l!ÿ us
►ÿ I5J tï îÿ
L 1
?
t
1 3
t
t
t 1 l'I' I
111X1
I
PAPETITORAA
Oroâ moa no te aroha o te Atua
la
1
e
no
ravahia al taua ohipa
Te
ra.
feaa
ia
tatou
ore
tatou
hoi
nei
roto
na
i
CATHERINE AUM
te
papetltoraa to te Atua tapaoel
fêla tel haa-
1
te
tutla
Metla.
E
la
raa
tatou
faufaahla
te
e
tlà
pupuhla
la
tatou
parau e: "Mal la ù 1 papetlto-mau-hla, no ù mau atoà
1 pohe al te Metla, no ù mau
Iho nel"
la
I
mûri
Iho, te horoà nel
papetltoraa
la
tatou
1
haapapuraa e te hlnaaro
te
te
nel
1
Atua
te
la
tuu
e
te maltal
1
roto
tatou
ohi¬
te
no
te
te Metla.
Te anl nel
Atua la tatou, la tlàturl
e,
ta tatou mau hara,
pa
a
J^ue Albert Leboucher.TéI : 2.04.98_
tama
1
mau
hara,
ù
varua
na
1
to
roto
a
te
Metla
a
te
Varua-Moà
raa
o
Rom.
6/4).
la
Na
tatou.
rlraa
1
roto
tele
1
tlàtu-
te
fafau
parau
roto
Atua,
no
te
la
maltal
nel
la
ohipa
tatou.
ta
pape
te
te
faahohoà
te
tamaraa
e
a
la
tatou
tla
e
tatou
la
ù
1
pape
e
1
na
to
aro
te
e
la
I
te
noa
2/38
1
(Oh.
1
farll
1
te
farll
ira
la,
aroha
rahl
te
te
o
1 te matararaa hara,
toto
letu-Metla
o
tel
tatou
1
te
1
nlà
roto
1
1
Tatauro.
tel
tama,
Atua
te
tutla
te
a
e
1
nel
vllvll,
ta
tatou
Me¬
vll
atoà
E
tlà
mal
te
"Mal
:
ta
Te
matararaa
hara, o te
hoê la tamaraa, te hoê horolraa, tel Irltl 1 te mau vll¬
no
te
no
mau
to
tatou
varua,
nel
repo o to tatou tlno.
Te
pape
taata
papetltoraa,
e
tama
1
te
mua
to
la
a
1
te
tatou
pohe,
Ihoa,
te
nlà
1
no
te
tahe nel la 1 reira
haaparemo
te
No
reira,
talme,
ua
taata
ore
1
te
te
pape,
mau
1
te
tahl
mau
tauml-roa-hla
papetltohla
e
e
val
te
Etaretla
1
e
na
te
raro
nel
a
reira
nel
el
faahohoà-maltal-raa
1
to
te
taata
na
tlàfaahouraa.
Te
val
la
ola
hol,
^ 15^1 ^ ^
tapao
tatou, el tapao no te Tlàfaahouraa.
te
^
papetl¬
1
la
1
^
el
rae
hapa
te
te
no
al
atu
ora
ma
nlnllhla
mal
ra
^
la
pohe malte
Atua
pape
tel
al
atu
noa
letu-Metla,
na
farll
te
la
Te
toraa
val
a
no
hara,
farll
1
e
te
te
la
^y
1
tel
faaaplhla o la e la haamoàhla e te Varua-Moà, a rlro
te hlna¬
Atua
te
la
nehenehe
matara-
Tutla
^
14
mero
na
horoàhla
te
tutla
no
parau
nel
te
no
papetltohla e mal te
nel 1 to ù tlno,
atoà
o
talme
tama
mau
al
el
haamanllhla
e
Varua-Moà.
te
la
nel
na
horoà
na
Na
ta
papetltoraa
no
tel
papetltoraa,
te
1
ore.
taata
na
mau
atoà
Te
te
e
hara
te
a
Atua, a vallho la tatou
faaorahla, la farll 1 te
te
i'
Une Machine deux Fils -fies41 Points
faa-
ua
BI-UEBIRD
Une Machine un Fil
la,
ua
tapolhla, ua
horolhla,
ua
haamouhla,
e
no
reira, e ore o la e haamanao
faahou 1
te
reira, e
ore
hol
e
faahapa faahou 1
orehla
YAMAZAKI
PEGASUS.
te
rahl
15^ l!;5
nel
o
ra
poheraa
hoê
te
te
tlàturlraa
te
pape
e
e
to
flfl,
e
tel
faufaahla
^ Igl |A|
^ 15^
faaère-roa-hia 1 te
ia
e
haavi
tel
Areà
ia
hoê
oraraa
âpi,
tatou
ia
te
Atua.
taime
ra,
te
la
te
mana
rahl
e
inaha,
e
tapao
te
ta
i
i
hohoà
e
te
pape,
noa te pape,
te hoê ohipa
Varua-Moà
e
faatupu
noa
i
roto
no
(Tetaria
taata
te
13/1 ; Etet. 36/25-27; loane
3/5 ; I Tor. 6/11 ; 12/13).
papetitoraa e,
te
TE VARUA
E
TOTO
"E
haere
i
mea,
teie
te
e,
ma
hara,
te
tatou
1
i
tatou
Metia.
E
faaroo
ore
na
ore-raa
i
noaà
haere
ite
e
ua
areà
e
te
faaroo
e
ora
te
o
ore
nei
Teie
nei
ia
i
i
reira
parau
roto
e,
aore
e
O
ra,
fanauraa
val atoà
te
te
irava
mau
"hopuraa" e
"faahopuraa" no
e
âpi,
hara".
Tito
3/5-6
e
e
"tamaraa
ia
ia
to
no
na
ra
Moà
no
te
aroha,
na
roto
(e aore ra,
TAPAO
E
Te
pape
te
hoê
o
pao
ra
mea
mau
raveà
TE
NOA
te
papetitoraa,
ia
tapao,
e
ta¬
âpitilïia
i
te
tel
o
al
noaa
ia
tatou;
faa
ore
ta
nei
ia
tatou.
o
hara
te
ia
noaa
tou
te
1
tatou
ma
Oia
e
Te
ia
hoi
1
ia
ia
tatou
te
faaroo.
mana
e
o
huru
la
f aatataurohia
taata
letu,
Ino
tià
e
tatou
papu
Varua-Moà i roto ia tatou;
ta
ia
tatou
naaro
faaite
e
haaviraa
te
hinaaro
auraroraa
te
Atua.
i
na
to
lino
te
o
1
ta¬
e
na
te
hi¬
(teretetiano)
fêla paari
i to ratou
tamariiraa, e noaa ia ratou
ma
te
fifi ore te mau mea
papetitohia
tel
atoà
i
auraa
aè
parauhia
o
te
nei
no
^
çapetitoraa.
COUPON D’ABONNEMENT.
Nom:
Adresse:
te
e
B. P:
Veuillez trouver ci joint un chèque
ia
pape-
roa
C.F.P.
de:
e,
ta¬
pour un abonnement d'un an au
rahi to
i tià ai
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
farii
taata
la
:
(faa
mai
papu
mau,
ia
matararaa
mea
tatou
huru
fafau
roto
e
poheraa
tatou".
fau-
e
faahouraa
te
papetitoraa
tatou
te
faaroo
o
mau
mea
Atua
te
to
i nià ia
e
mea
horoàhia
ua
tltoraa
e
e
teie
roa
aore
hotu.
mau
na
el
faataahia
tel
e
e
to
PAPE
o
te
te
no
noa
fanauraa
no
e
moà
fafauhia mai ia
i te farii-
te
te
te faahouraa a te Varua
O
ta
na
i niniihia mai
faahopuraa)
âpi
faaora
eiaha
tià 1 ravehla e tatou,
hopuraa
te
:* "Ua
tatou,
ia
pape.
haapapuraa no teie
(Apotarupo 7/9-17).
te
tamaraa.
âpiraa)
te
parau
i
1
i
raa
o
Te
oroà
te
roto
tatarahapa
nei to tatou varua
mai to tatou tino
papetitoraa to tatou ite-
te
ra,
16/15-
parauhia ai te pa¬
petitoraa
no
faaroo
e
la
Mat.28/18-20).
;
te
no
0
atoà.
faahapahia ia" (Mar.
16
i
àti
e
papetltohla,
taata
te
outou
te
i
te
i
ai,
i to
tatou faafaalteraa 1 te Atua,
e
te
iteraa e te parahi nei
e
mau
1
te
faufaahia te
roto
roto
to
faaore
ia
i
parau
tou
te
ra
noaa
tatou,
te hinaaro nei
haapapu ia tatou
nei 1
ma
la
hinaaro
papetitoraa
1
e
tià
te
te
roto
tapao,
Atua
te
e
fenua atoà, e faai
te
Evanerla
i
mau
no
mai te repo o to ta¬
tou tino e 1 te toto è i te
Varua
o
te
Metia.
Na roto
te
Tel
aaè te
âpi
fanauraa
te
no
raa
i
TE
parauhia
"e faahopu¬
Ua
Ohipa 22/16.
ia
nei
roto
la
I taua
horoàhia
nei
te
i
mau
hoê papetitoraa.
no
faaahuhia
Na
ia
no
tatou
NOAA MAI
FAUFAA E
te
na
i
auraro
to
o
to
mana
e
faafanau
TE
te
Tiàfaahouraa
te
te
o
mana
tatou.
Fatu,
tatou
ai
ia
to
VEA POROTETANI.
BANQUE INDOSUEZ: COMPTE C.S.E.E.
tahito
tatou
tanuhia.
IT
•sd
^
k
N: 1221 -18296M.
I
J
flfllffffg?!]
^ ^^
fai
^
^
PAPETITORAA
Oroâ moa no te aroha o te Atua
faariro nei
Te
tetiano,
i
roo,
te
te
horoàhia ia
ei
na
atoà
;
te
i
to
na
ia
O
maitai
mau
papetitoraa,
na
tere-
taata
roto 1 to na
na
faa-
no
maitai
te
tei
i te mau maha-
tiàturi noa nei
papetitoraa tei
haapapu ia na e,
te tutia
a
letu-Metia, ua pupuhia ia
ei
maitai
no
na.
Te parau
nei O ia
:
" Ua papetitohia
mai te tapao o te pa¬
e
vau,
petitoraa
e
atoà
te
oia
i
ta
nei
a
e faaorehia,
Atua tei haapao
ore
parau,
ia
ia
toraa,
te horoà noa
ù i teie mahana,
noa
oia
no
ore
e
ora
hinaaro
noa
nei
to
na
mau
teie mahana ia vai
ei Metua e ei Faaora
to
te
Oroà
Te
roa
I
ù.
reira, ia haamanao noa
taata
faaroo ma te faaea
i
roto
te
No
te
i
no
i
ia
tupu
rahiraa
ore.
o
a
e
mau
ta
to
na
papetitoraa,
no
au
i
oraraa
tià
te
taime
na
mau
nei
noaa
te
Atua
noa
ta
na
e
i
maororaa
mea
e,
te
te
teretetiano
e
faataa-ê-hia
ia
ù
te
e
papeti¬
ia i te
te
e
haamanao
papetitoraa
te
farii nei
to
mai¬
ta
no
ù
to
i
to
hoturaa, e vai mai
a
te Fatu,
te ore
e
faaroo,
roto
i
maitai
ù
te
te
mure
mai
Te
na
matarara'a no
hara,
te parautià
i
farii
te
tai.
àau
e
to
ù
ma
ai
te
aü
i
varua
horoà
taime iho
raa
ua
riro
i
i
ia,
taua
reira,
ù
to
OiSQSSl
I3SS®33
te
oroà
atoà
(Ir-itihia
a
mai
puta haapiiraa
a
entreiS
s®®® ^®®a5@a
I,
Ô ü ^ S S^
i
i
)2i 1^ lai ^ ^
mai
e
te
i taua
papetito¬
te haamae
ei haa-
te Fatu.
roto mat
M AHAREPA. MOOREA .TEL: 6.16.20
l5^^ ^ ^
au
mea
nei
papurpa no to ù faaroo, mai
Commercial de
loorea
te
papetitoraa,
ei turu
SUPER CHOUETTE, LfiCCUBL DU
mptoir
ù
nei,
farii nei
ra
No
ra.
naoraa
ia
faaite
e
1^ i!è y 1^ j^
y
t
te
te Ut-Api).
TAUIRAA OROMETUA
E fifi te paroita
tüpu
I
iho
Etaretia
te
matauhla
atoâ,
I
1
nei,
roto
evaneria,
i
te
i
mai tel
matahlti
mau
te mau tauiraa orometua
roto
i
raa
tel
ravehia,
nei
e
te
titorotoro-
mau
te
itehla
ohipa ra i
tupu noa ra roto i te hoê manao
hau, no te tahi ihoa mau
alta
taua
tumu.
fifl
Te
riro
atoâ
parau
la
hoê
te
hoê
hlraa,
te
i
roto
1
e
ta
ta
ratou
i
ha
ra
e
ei
taata
la
roita.
ohipa
mal
ia
te
taui,
ua
eia
teie
te
ua
e
la
e
mai
a
1
i
piti
no
e
metua
Teie
au
te
hoê
i
taa
mai
tano
ia
te
hoê aè
i
e
ta,
te
o
hoê
atoà
ma
e
na
te
e
al
reva
ua
po-
mau
pipi ia
mau
mau
ite
i
ma
noa
te
tano
aè
lutea
te
mau
faataa
ore
no
taata
e
leru-
to
tano
no
taata
e
ora,
ai
mau
i
tel
i
te
fêla
ratou
tei
maramara-
tel
hea
ite
e
ia haapao
ra
nià
feia
i
tamarli
faahou
1
te
te
tei
mau
E
paari.
i to
ra
na
âpi
ore
e
e
te
pu¬
te
maraa
metua.
Tamarla.
Te
tanoraa
mau,
alta
e
fau-
faa
ia
tauà
rahi
mai
te
hoê
T
1
f
tae
orometua
na
Rég-is Salmon
oro¬
huru.
ratou
faatere
te
ei
àti
e
taata
tarema
a
ta
tel
ani-
:
faa-
a
orometua
e
hoê aè a huru,
paari e hoê aè a faa
matou,
a
ta
matou
Aita
Ihoa
e
moe.
taui
to
ratou
fenua
te
i
te parau
1
aniraa
mau
tereraa
tei
i
e
hià
te fifi,
O
letu
ia
Tamarla
to
teie
maitlraa
te
no
O
mea
nei.
Te
Hou
roi
i
tera
la
pure
atoà
o
Mai, te
la.
tatou
ra,
rave
Faatereraa
mau
no.
riro
e
manao
tumu
atu
pa¬
atoà
taata
e
here
taata
hoê
te
here
a
to
pa¬
orometua
i
te
na
e
e
taata
orometua,
mea
reva
te
Mea mai¬
te
no
ite
hoê
te
te
here
parolta
nei
faariro
tumu
i
âmuita-
te
orometua.
here
roita
maitai
taata
mau
ia
roa
e,
fanau
te
tau
hoi
iml
no
te
hoê
àtuàtu
atoà
i
roto
te
te
e
ratou
tai
1
no
te
ma
taata
maitai
mau
ia
te
no
parolta,
te
tei
roa,
rahi, o te
here. la ora
orometua,
maoro,
i
matamua
ei' fifi
i
nei
te
te
e
toroà
huru ô te taa
âpl
taata
na
orometua
te
huru
e
faatereraa
e
âpi
taata
âpl atoà e e taata paari hoi
ra,
e huru
taata paari atoà
ia
ri
Taa
huru,
raua
Mal
i
faatereraa taata paa¬
te
e
.
e
te
nià
ê
eere
1
noa
ai
atu
anel
hoê
aratal
nei
ineà
faaea
e
teie
raûa
fa ta
to
a
i te taata.
noa
faanahoraa,
tatou
eere
paha la tatou 1 te teretetiafllflifflï
1 "f" T
f
f
1
1
17
TE PARO ARO A TAERO
PEINTURES
FULLER
TO HOE
PEINI
Renseignement
et Conseil
TARDA
NA TE AO
i te lo ânimara.
Tarai
I.
Pupu taata tlnito - Riri.
III. Huru taià - Na rare atu
la tae 1 te tau toetoe, elta
te
faarara
e
tahe maitai.
II.
parauhia,
E
IV.
e
Vahi herehia
nehia te reira
V.
E
hae
te
te
reira'
mea
na
faretoa
roa
na
VI.
e
Po
te
-
E
te haarl.
mea haù-
farii.
la mau
roto 1
tamaa
maitai
loà
tau
IX.
Na
loa
no
X.
Raau
teà
no
teà.
-
inu
te
-
Eiaha
taata
-
Faito
fenua
e
te
fêla
ta
ratou
tua
2.
te
lo
no
-
rahi
la
vaa,
ânimara
ra
ra
te
petanla.
3.
E
huru
huru
te ahu.
TARAVA
e
tata
roa
1
la
1
-
E
te
taro,
aho
te
pohue,
aore
reà
aore
la
âpe ôviri.
Tuhaa
4.
mea.
aore
Tél. 2.47.12
raau.
1
1.
moa,
E
hamani
Tuhaa
reira
-
ravehia
AO
te
huti
:
hoê tumu
te
1
Na raro
B.P. 1312 Papeete
atu
raro
te
là
-
;
NA TE
1
tapeà mai.
VIT.
:
roto
alu.
No
Haapoi ahimaa
atu
Tlnito
E
-
-
VIII.
e
1
te
no
vaa
Hopu
-
pahua.
te
5.
Auhuneraa
(parau tahlto).
6.
loà
hoê là.
te
no
7.
E mal
1
te
pohe la ore la noaa,
lo te alu Ihoa
rave,
Parai.
ra
-
8.
Te matau aore e
faufaa
mai
e
la
ore
to
na
».
.mea
faaruehia
Ua
-
hoa.
Hepohepo itl rahl (parau
tahlto).
10.
E
riàrià te varua ino
9.
1
taua
TE
NOUS AVONS LA RÉPONSE
TÉL. 2.99.83
B.P.
151
FARE LITE. PAPEETE - TAHITI
talme ra
TAHI
TAU
-
Pauma.
PIRI
1.
Otuè Itl tltau àta.
2.
Anave itl tuuraa roa.
3.
E plti paero,
4.
No
na
iho
na
Iho
to
na
5.
Tura itl
hoê paa hue.
to
na
maa,
no
inal.
faaî àta.
r~l~r î lilTTTlTTTTt l'Tl
18
•2?
55 ^
^y
^ >5^ fa
^ ^ al ^
la la 55 ia
55 55 55 55 ^ 55 53 55
TE MAU PARAU ARO A TAERO
\
Pahonoraa i te parau aro o te âvaè Atopa
SUPER WONHER
tÆea ^aaÂi^aiu'a 'moM
■arnkam
iMributioH
Tel: 2.81.82
NA
TE
AO
TARAVA
1.
Ahamatarau.
2.
Palà
-
3.
PI
Maheà.
4.
Uomata
-
5.
lihi
Merl
-
Utuà
-
6.
Tulra
-
7.
Hui
-
Tarlta.
8.
Ape
-
lùiù.
9.
Paraitete.
Oàoà
NA
TE
I.
Apiu - Opahi.
Hapoi - Upaa.
-
AO
AI
III.
Mitiero.
-
Atlitii
VI.
Tuha
-
rauti.
VII.
Ate
-
Marie.
Aa
I
-
Ruahe
-
Tu:
Paipai.
TAMAIRAA
ATOPA.
f
Aa.
V.
X.
f
T ARO A
Mamahu
IX.
f
Aal.
IV.
VIII.
I
Pu.
10.
II.
■
Haa
1.
Pahua.
2.
Nira.
3.
Havari
4.
Paoa.
PIRI
0
TE
(ià mai
te
maito).
AVAE
ri 1111 1 I iTi iXJ
APOORAA AMÜI A TE MAU ETARETIA NO TE AO I
HEREVETIA
Emilio Castro ei papai parau matamua
tiàraa.
âmu-L
rt
faatere a te Apooraa
putuputu te mau mero o te Tomi-te
Ua
te
a
ta
mau
Etaretia
teie net ao t te âvaè ttuvat t mat
o
tatou.
ttà
âmut
te
a
te
no
mau
mau
Etavetta
Etaretta
no
te
no
ao
atu
roa
taata
tete
ra
t
e
Ua .haa
te Atua.
ttehta te taata
ta
e
moe
atu
hepohepo e o te haavtvtraa rau.
Et htoraa,
te fêta e pohe net t te pota; te fêta èreère e
haafaufaa-ore-hta net t Afertta Apatoà e te vat noa atu ra.
Tete, t raro net, te mau parau t hohorahta mat e to tatou
ra
t
roto
tuahtne
E
t
te
reru
o
aha
te
tapura
ohtpa
t
tihla
hiti
i
Vancouver
i
i
faatere
pu
tel ao
i te 9 e tae roa atu i te 18
no
tiurai i mairi la tatou.
Na mero 150 atoà ra, tei mai-
Ua
a
te
mau
i
te
mono
te
màta-
âmui
mai
ta
ma¬
tei
teie
rururaa
haapaohia i Genève,
Herevetia.
haapaohia
te
maitiraa
Papai parau rahi âpi ei
i
te
orometua
Philipp
tei
oire
te Apooraa
Etaretia o
1
mahemo,
i
roto
tou
tupu
ri
nei
0 vat
Potter
vaiho
mai
i
to
na
i
mû¬
te
a-
tae
e
mono
taata t mattt-
et
papat
tià
E
ia
matahiti
te
imi-noa-raa-hia
hoê
i
roto
no
te
vihi
i
mau
maitai
Ua
papu
Etaretia
mero
te
tei àra-
parau
te
no
Fa-
te
a
i
teie
nei
tuuhia
atu
teie maitiraa
aè
te
mana
raro
i
hiopoà
faatere
i
ta
haamau,
ture
maiti
te
te
mero
âmui,
i
tomite
te
parauhia
maoro
Etaretia
te
o
i roto
tu
i
te
Apooraa
oraraa
parau
Phtttpp Potter.
ta
mau.
i
atu
tupu i te mata¬
outou
hoê
e
noa
e
tete
mau
raht
ta
i
Apooraa
ia
au
ihoa
hoê papai
te
hoê
te
o
te
faanaho
i
na
ao.
no
parau
rahi.
Emilio
0
hia
orometua
Marite
o
maiti-
tiàraa.
"méthodiste"
Apatoà.
teie
E 57 mata¬
maharaa teie
na.
0
te
taata
i
maitihia
to
te
tei
teie
i
amo
no
hiti
Castro
te
no
E
no
tei
ro¬
hitu
e
e
tomite
mau
matahiti
hta
ei
pa¬
pai
parau
matamua no te Apoo¬
a
raa
âmui
mai
te
mai
ai
i
m
na
te
e
i
ra
ohipa
tapura
âmui i
pooraa rahi
hiti 1989.
i
haapaohta t te rururaa a ta
outou Tomtte faatere.
Ua
i
te
Céttne.
o
to
rururaa
te
te Apooraa
a
Oia
atu t te orometua
mono
ai
faaterehia
ohipa
net.
Phtttpp Potter tet
matauhta t to tatou fenua net. Etaha ra tatou e manao e no
te tautraàhta te taata, e taut atoà ta te ohtpa e te avetà
a
te Apooraa âmut a te mau Etaretta.
E ttà ta parauhta e
mat te tau mat a o Phtttpp Potter ua tttau noa tete âmuttahtraa ta tupu te Hau o te Metta t roto t tete ao e tatva
Na
atoà
taua
faanahohia
e
Pattttfa Apatoà net t taua
ruFuraa
Ta,
ua âmut atu to tatou tuahtne o Céttne Hotore.
E, na na te mau parau t raro net t vauvau mdt t mua ta ta¬
tou t te po mahana maa 13 no atopa t murt net, t roto t te
âfata teata.
la au thoa mat ta Céttne t faatte mat,
150 taata t tae
t tete TUTuraa. Te parau faufaa paha e ttà ta faaara-otothta atu, te parau ta no te matttraahta te orometua Emttto
Castro, 57 matahttt, et papat parau matamua no te Apooraa
Et
I
te
Ua
mana
te
12
mai
haa-
na
ohipa,
ia
I
taime
i
tiàraa.
ta
tei roto
i
âvaè
e
o
na
ite
te
ra
ai
Ua
ineraa.
I
ia
1985
i
ra,
Emilio Castro
o
tiurai.
no
mata
to
mai
a
tupu
âmuitahiraa faaroo.
te
tenuare
Etaretia,
mau
matahiti
au
ia i te faaine
o
titau
Parau
te
teie
o
a
ia
te
i
te
Atua
i
fenua Argentine mai te ma¬
tahiti 1944 tae roa i te ma¬
te
tahiti
1950.
mûri
mai,
o
ia
i
Herevetia
i
te
haapiiraa
ai
i
o
ia
a
orometua
te
20
I
roa
tere
amo
i
matahiti
Marite
1954
Farani
to
na
ua
e
i
hou
toroà
Apatoà mai
tae
roa
i
matahiti
te
ei
1965.
1968,
hiti
peretitenl
I
te
mata-
maitihia
ua
la
o
Etaretia
te
no
porotetarii o to na iho fenua,
O
Uruguay. Ua horoà atoà o
la
1
te
haapiiraa i te âua
pipi e i te pu faaineineraa
i te feia âpi. Te vahi faahla
atoà,
hia
rahl
mea
ite
i
te
:
reo
riro
tele
mau
ite
ei
mau
mauhaa
roto
i
to
na
turu
ia na i roto i to
E
i
pere-
no
reo
e
ta
na
papu
i
reo
rima,
ta
reo
farani,
tane, purutia, itaria,
o te nunaa no Portugal.
na
te
tau-
na
tià
raa.
No
o
iho^
oe
tumu
mau
aha
e
Emilio
mau
te
na
maitihia ai
papu i
Castro
ei
ia
mono
Philipp Potter.
Ua
itehia
aravihl
to
E
tele,
orometua
tel
ora
raa
tel ite maitai i te ora
o
te
Apooraa âmui a te
mau
Etaretia,
papu,
farii
tel
e
1
tapura ohipa a te âmuitahi
raa e ta na aveià.
E maha tai
te
to
me
rahi
apooraa
mui
Ua
a
tiàraa
na
te
âmui
a
i
putuputuraa
a
ohipa
Apooraa
te
i
no
i
te
a
1972
matahiti
te
avaè
mai
te
mite
o
te
titema
ia
la
Potter
te
a
te
mau
tomite
âmui. Mai
1983,
ohipa
te
mau
mea
tauturu
a
i
roa
i
1
te
Apooraa faatere
Apooraa faaroo âmul e
maiti ia Emilio Castro,
faanahohia
i
mai
e
mau
tauturu.
tahi
opuaraa
noa,
e
mai
a
te
ti
tatorita
te
mau
to
na
na
ua
faaite
e,
e
aha
raa
rave,
e
ia
au
te
i
tiàra.
mau
e
to
na
ta
na
i
titau
ia
rahi
te
Etare-
hereni
1
roto
ohipa
a
mero
tomite
o
te
Apoo
tlàturi
atoà
turuhia mai
e
e
te
Etaretia
naohia
e,
te
ra
âmuitahi-
taatoàraa
mero.
e
la
ia
ma-
ohipa faufaa
ore
ore
teie.
Ua
ua
mo¬
amo
i
roto
na
te
to-
farii
papü
ia
to
ô ia e, e
I ta na hioraa, mea maitai
tiàraa, no ia pahono te mau tomite ohipa
matahiti atoà e pae 1 faa- a
te
Apooraa faaroo âmui i
o
i
na
taahia.
Ua
faaite
ohipa
ia
i
o
te
mai
taputa
e
faa-
te
mau
hiaal
o
te
mau
Etare-
ohipa
La plùs grande puissance s
fjahnsah
MOTEURS HORS-BORD
HA' AMAITA'I
DU 2 AU 235 C.V.
i
faaroo âmui.
Te
ore,
ohipa ta
haamatahia
Te
raa
e
i
e
Philipp Potter
manao
nei
Atua
te
a
mai
Apooraa âmui.
atoà
te
turai
na manaraa maij,
mai o Castro
tane
tae
faater
taua
na
â-
mau
tiàraa
Na
Apooraa
i
na
maitai.
roo
Eita
roto
to
e
faaroo-atoà-hia
te
roto
Etaretia.
mau
atoà
huru
na
ua
i
i
te
e
na
to
e
APOORAA AMUI A TE MAU ETARETIA NO TE AO I
HEREVETIA
Emilio Castro ei papai parau matamua
tia
uiui
la
e
tltauraa
i
patu
e
aore
te
te
ra
nei
te
a
o
ua
I
hioraa
te
Cas
a
tane,
ei
itoito
i
noa
raa
i
anaè
ra.
hinaaro
te
Ua
Atua
te
o
patoi
Phitipp Potter tho,
e
vaiho
voto
i.
i
mai,
na
te
Apooraa faaroo âmui.
Ua
riro
teie
na
aha
i
ei
taata
papai parau rahi no te âmui
tahiraa, 12 matahiti te maoro
I
teie
ia
i
i
te
matahiti
hoi
e
atu
o
fenua, no te rave
ohipa i pihai iho i to
to
na
Eita
nunaa.
na
i
te
ra
roa
raa
faaroo âmui.
E tià
ia
ia
o
ohipa
rue
faa-
e
E aha
o
ia
parauhia
e
âmuitahiraa.
i
te
reni
mau
ua rave
horoà
Ua
rarahi
no
ohipa i roto i te mau tomite ohipa. Te mea ia e orate
faahou
papu
parau
te
no
te
Evaneriljf '
téjkà, la taàti*
atu i
tÿ'^l^a.
i
raa
mau
E
to
taata
Potte|-,*
atoà
i
te
ite
taata
mau
tou
mau
fifi.
te
o
ia
raveà
I
g T
tauturu
te
Etaretia
ratou
t 1 1
22
i
to
Aita
te
Evaneria.
o
o
ia
i
te
mau
no
e
ua
tau
no
te
Etaretia
mau
i
te
parau
atoà,
i
hinaaro
te
pa
e
i
nô
te
feia
f
i
te
f
âmui
i mûri
mai
rave
e
tahiraa
;
o
ia
riro
âveià
i
i
aratai
i
i
i
roto
te
ora-
toru,
a
tià
parau
te
oraraa
teie
te
mau
hamanihia
e
te
paari
pipiria
mau
hoê
te
hioraa
hau
te
e
faaturahia
’imihia
e
fariiraa
te
roto
parau
te
Etare¬
nei
:
te
ohiparaa
i
to
na
te
ta
i
aratairaa
te
ohie
opereraa
te
tupu,
nei
te
mau
te
hinaaro
Ua
haapapuhia
noa
tapao
tahoê.
e
tahi
haamaitai
i
te
te
i
e,
e
e
faahohonu
a
taviniraa
âmui
i
ao
taata
tere
âmui
e
tupu ai te
Etaretia. la tupu
te
o
roto
teie
imiraa
mau
hoêraa
i
hinaaro
mau
teie
e
e
tià
ai,
te
mau
no
haavi-noa-hia nei.
e
Eiaha
e,
ia
moehia
haamauhia
ua
1965
hoê
ia
âmui
te
na
tatorita,
pOrohereni tei
tatorita
e
tatou
matahiti
te
tomite
Etaretia
mau
i
manao
mau
ia
au
te
nei
i
I
Evaneria;
te
mai e
Etaretia.;
iti
faateimaha
mau
taata;
te
i
tatou
e
faanahoraa.
huru
faahotü
i
te
âmuitahiraa
i
te
e
faî i te
i
maere
Ei
No
tano
titauhia
faaroo ia letu Me-
ia
pa¬
faufaa no te hoê
faaroo âmui.
ora
i
te
ta-
ia
e
imi
hoê
ai
ratou
i
te
ia
reira,
to
imi
i
maitai.
ra
te
I
raveà
parau
Torinetia
"Aita
te
i teie tau, mea
paatoà ia ara e
tatou
tatou.
teie
i
mea
ohipa. la ore e fifi
pororaa i te Evaneria.
no
e
e,
Etaretia
manao
teie
raveà
tei
mahana, ua tupu mai
e
ohipa âmui, tae
raveà
i
hoêraa i roto
ia haapii
anaè,
te
nià
te
Eiaha
teie
manao
te
noa
atu i te
te
no
i te mau
fifi
faahanahanaraa i te Atua.
te
i
mea
aratairaa
mana
te
a
te
a
ia
arairaa
te
te¬
o
eita téie ohi¬
e,
noa
vai
te
e
te
Atua
faaoraraa
ohipa
te
taà-
te
Etaretia
papai i te puta ra : "Te patitauraahia
petitoraa, te ôroà a te Fatu
Etaretia e ta na faufaa;
e te ohipa a te Etaretia".
na
huru faaiteraa e faa-
mûri
i
i
roto
ao.
tetani
te
a
i
mau
nei
mau;
i reira
atoà e hoê ai.
arataihia
te
Ua itehia
te
âmui
te
i
ia
te
i
roto
la
atoà
e
tahi,
Etaretia;
te
poritita
ao.
a
Etaretia
piti,
a
te
raa
ei
i
taatoà
te
mau
:
Genève,
ohi¬
te
mau
tià
mau
âmuiraa mai i
a
e
i
te
nei
pa
te
i
tatorita
tiraa
atu
nei
te
o
taviniraa
i
hoê
ai
o
Pauro
i
Pene
3/7)
:
hoi
a
e
na
(I
te
tanu,
aita
faarari
pape,
o
o
a
Atua
te
faatupu na".
tei
te
i E
ra¬
imi
T
f
te
atoâ
te
T
Etaretia
mai
anei
tatorita,
o
ia
i
e
f
te
12
1
f
no
!
tiunu
i
la
tiâ
roto
Apooraa faaroo âmui..
I
veve
T
tia
i
âmui
tuatapapa
te
ohipa ta te Apoo'
mau
haapaohia
e
rau
to
faaea
T
te
Papa loane Pau
farerei
Apooraa
te
no
Teie
ta- tia
rôto
e
i
f
i
tià
te
roa
e
te
ie
aij'avihi mau o Phi¬ raa
E taata paari la ite-mata-hia i roto
parau a te Atua e
nei ao te hoêraa e te
lipp
i
te
pinepinèfa,t,oà to na pii-
Mea
mau
Metia,
te
a
igâ ap i te faaueraa
taviniraa
a
atoà o ia i te
hoêraa i roto i
Etaretia
te
II
teie atu mahana.
e
Ua haa
i teie mahana.
hia nei
tere
ro
a
noa
faaroo
E
mai o Philipp Potter i
ta
na
ohipa, ia au i to na
tiàraa
papai
parau
matamua
te
ua
au
te Apoo¬
a
papu
no
i
hoêraa
ta
na
ia
hau.
te
te
0
mau
ohipa haaviraa taata
faaite-âmui-
te
hioraa
te
raa
ia riro te reira
faaaraa, ei tautururaa ia
tro
i
aha
taata,
e
te
o
faatupuraa
veve.
faahapa-pinete
Apooraa
fâaroo
te mau ohipa ta na
mai.
faaite
te
tiàraa
turu
tauturu
te
e
Eeîa
anei te
pine-hia
âmui, no
rave
mau
te Fatu;
faaite-mau-hla a-
tino
Parau mau,
i
e
te
Etaretia
mau
letu Metia
O
mau-hia
te
ra
i
e,
ratou
noa
anei
haapaohla
te
mairi.
haere
âmui
anaè
âmui tatou,
ohipa-âmui-raa
i tupu
te
i
tei
ioa
tauturu
a
r~l Igggfggg
o
te
te
na
e
Metia
e
ia
roto
i
te
e
Atua,
ma
te
Varua Maitai.
g f T
g
g 1 g
g~]
1er
Le
octobre,
Viallaneix
trand
de
Luze
à
la
Paul
M,
Ber¬
direction
l'hebdomadaire
de
M.
succédé
a
protestant
"Réforme".
Clermont-Ferrand.
Bertrand
de
"Réforme"
1972
ie
Luze
à
1984.
période
lement
axé
12
Au
il
dirigé
a
pendant
ette
ans,
cours
action
son
de
principa¬
a
sur
l'ouverture
oecuménique
et
finternationale : analyse et
commentaire des grands textes
oecuméniques : contacts avec
les
Eglises vivant hors de
(Europe de l'Est, A-
P France
'ifrique australe, Sud-Est
; tique),
asia
mise en oeuvre des
de l'homme à travers
i; droits
ile monde.
Le
de
de
Luze,
socié
du
été (1975-1979)
a
Conseil
national
de
l'Eglise réformée de Fran¬
ce
et
membre de
d'animation
début
à
tions
à
de
la
l'ensem¬
dans
fin
de
fonc¬
ses
"Réforme",
assurer
indépendant, dans
joncture
économique
une
nancière
Il
se
(1980
Parmi
ses
des
on
peut
"La
Voie
oeuvres
essais
:
"Vigny
(Seuil), "Le
édi¬
:
"Réforme"
création
l'As¬
(loi de
de
"Réforme"
1901)
qui
prend
en
l'édition du journal.
Créé
même"
40
le 24
ans
charge
1945 par le pasteur
en
Finet,
"Réforme" aura
1985 (Bip).
mars
Pratique de la laïcité dans l'enseignement
Le Conseil
ser
tlon
la
duction
fi¬
"A
et
sur
Eglises
aux
F.P.F.
con¬
décidé d'adres
a
lettre
une
En
cette
ques
membres de
l'intro¬
voici
:
secrétaire
Fédération
France
à
difficile.
a
été
général de l'Assoprofessionnelle
des
informateurs religieux.
Viallaneix
est
né
le
juillet 1925 à Gumont (Corèze). Ancien élève de l'E¬
propos
scolaire,
le
tient
rappeler tout
d'abord
l'attachement
tra¬
ditionnel des Eglises protes¬
tantes
françaises à la laï¬
cité
de
l'Etat,
cole Normale
essentielle
gé
et
docteur
la
Albert
Iciation
de
des
et
Parallèlement
annonce
(Flammarion),
lui
;
"Oeuvres
complètes" de Vigny (Le Seuil
"Oeuvres complètes" de Miche¬
let
(Flammarion),
"Oeuvres
complètes"
de
Supervielle,
en préparation (Pléiade).
Royale. Essai sur l'idée de
peuple dans l'oeuvre de Mi¬
chelet"
personnage
Supervielle"
critiques
sociation
de la question
Conseil de la
protestante
de
4
(Klincksieck)
l'Institut
1984).
citer
J.
la Commission
de
protestant de théologie
entreprises.
Luze
a
dû, du
d'un organe de près
survie
Paul
de
"Le
leurs
Bertrand
la
Ferrand, il
membre
poétique
tions
(N.R.F),
le
ou
épouse, Daisy
étroitement as¬
sien,
au
con¬
Camus"
premier
Hors-Venu
son
est
de
Ancien
seiller
presbytéral
de
la
paroisse réformée de Clermont
par
nom
ble
enseigné la littérature fran¬
çaise à l'Ecole Normale Su¬
périeure rue d'Ulm à Paris,
à Oxford,
à Cambridge et à
Supérieure, agré
lettres
classiques,
ès
lettres,
il a
des
des
groupes
protection
Il
toute
discrimination.
laïcité
qu'elle
mais
prendre part, dans le respect
de la légalité
à l'expres-
doit offrir au
la possibilité pour
les
convictions,
de
contraire
toutes
,
sion
commune
fiée
de
la
diversi-
et
1
culture
natio-
nale.
Il
affirme
enfin
les
que
Eglises n'ont pas à combattre
ni l'école publique, ni l'é¬
apparaît primorcli^l fiue 1 ' école,
publique
bM privée,
soit
regardée npp «comme le
lieu d'un pouvôîtf
conqué¬
rir,
^Accueil
mais
service à
comme
^
d'un
Par
ailleurs, .le .Conseil
pris connaissance d'un tex¬
te élaboré par la Fédération
a
sur»
Ouvert du Luxldi au Samedi.
T^l: 2.00.56. Angle rue CLAPPIEXI. et rue Albert Z.EBOUCXXS£R.
fciplii
exercer.
protestante de
^
l'école
une
n'implique nul¬
qui
ouverte,
qu'à
être
cole privée. Dans la perspec¬
tive
de
1'Evangile, il lui
EtSE\RNHAM
ChoÎK
doit
lement de la part des maîtres
une
absence
de
convictions
individus
contre
souligne
elle
cette
l'Enseignement
question
couragé
son
remettre
au
et
a
Président
à
ministre
ducation Nationale.
^ lÿ'
de
en¬
le
l'E¬
(Bip).
23
Frédéric TrautSecrétaire général du
Défap, a rappelé que se trou¬
vaient
emprisonnés à Libre¬
Le
pasteur
mann.
ville, des prisonniers d'opi¬
nion,
dont une dizaine ont
encore
10 ans
de détention
à
accomplir.
démarches
Diverses
entre¬
prises par la Fédération pro¬
testante de France, par l'in¬
termédiaire
du Défap,
seule
ou
en
commun
avec
des orga¬
nismes
catholiques,
bablement
ont pro¬
contribué à inciter
le
Président
de
20
des
peines.
A
en
ans
à
12
la
l'occasion
France
Tel: 2.50.54/B.P: 3860 - TAHITI
à ramener
ans la durée
Bongo
du
3
de
au
la venue
6 octobre
président
gabonnais,
le
Défap, en collaboration avec
le
Comité
catholique contre
du
Angle Av. Gl DE GAULLE et rue Edouard AHIMNE
faim
et
pour
le
pement
(CCFD), les
extérieures,
la
Justice
et
Paix,
et
l'ACAT
ration
lens,
i
Missions
à
écrire
rand pour
au
en
particulier
Président
Mitte-
lui soumettre cette
tion.
La
plupart
ont
reçu
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984