EPM_Vea Porotetani_198411.pdf
- Texte
-
JL
Jt
mensuel protestant de
polynésie
VEA
POROmTANl
veà
avae
porotetani
NOVEMA 1984
NUMERA 7
Liffiif
f
1' T~f~Y f
t
t
f inn
FAAOHIPARAA I TE MONI “ME”
I
ta
aè nei,
ua
rahi
te
i
a
matahitl
Te
mon!
i
faufaa no teie
ohipa
1984-1985.
aita
"me"
faatupuraa
te
te
teie matahiti, oia
e
28.298.115 tara
no
parau
ôroà
te
te
i
:
(141.490.575 FCP).
la
i
au
nei
mûri
i
teie
faataaraa no
te
i
mai
noaa
36
E
te
i
pa
te
e
tuhaa
19
i
moni
aufau
e
atoà
i
100
teie
I
na
mata¬
i
te
929.636
e
i
tara.
100
te
tarahu
mairi,
no
o
o
no
te
tae
e
i
ia
tino
moni
E
hou-hia
atu
te
i
moni
i
te
Ets Beaumont
Rue du 22 Septembre
-à coté du marché
100
te
te
o
toru.
atoà
ia
moni
teie
na
na
faaitehia
teie matahiti nei
tapeàhia mai te âfaraa o
te
hiti
no
i
te
mairi,
mea
e
ia
rahi
i
e,
moni
.
faataahia
i
na
i
au
no
hope
te
te
mea
i
hoê mata¬
moni
e
te
numeraraa
te
a
i
atu
reva
e
te
mau
ra,
te
i
te
roto
fare haapiiraa
pau.
moni
o
te
e
me
e
rima
te
ia
te
mau
faaohiparaa
te
ta
te
horoà
o
tuhaa
evaneria
Etaretia
nei
tetani.
i
mai
te
taata
nei
i
•
TOUS PRODUITS POUR LES ARTS MANUELS,FICELLES
roto
Etaretia.
DE SETACXOLOR de PEBEO
,
jZe^éta^raph PRES DE LA C.P.S.
TIURAI ■ FAANAHORAA TAA E NO TE PEINIAHU SEJkCOLOR
^
A AN! A TU / TE PARAU
TEIE TOA TE MAU TAOA ATOA NO TE TE OHIPA RAVE RIMA,
MACRAME» HOE NOA VAHI
jE,*^éta^rapk I PiHAI IHOI TE C.P.S.
jrr T“r i i i i n t r"!
i ]
y^
^
^^
i
Faatereraa
te
POUR MACRAME.
e
poro¬
^^^yïlétaarapU
DEMANDEZ VOTRE CARTE DE FIDELITE
«
e
tià
amo
POUR
ï
ohipa
Tera
.
TA URA NO TE
i
faataahia
1.400.000 tara ia.
Tel; 3.85.09
•
1
no
nià
Remparts / Tel 2 03 20 - 2 99 79
LES FETES DE JUILLET,CONDITIONS EXCEPTIONNELLES SUR LA PEINTURE POUR TISSUS
NO TEIE TAURUA
noa
haapiiraa oroSuva.
la
âmuihia,
4
e
tae
ao,
Fare
te
i
nei
teie
o
i
àfata
mau
HAAPAPU E FEIA TAMAU OUTOUI
i
Apooraa âmui a te mau Eta¬
la
hiti
•UNE SEULE ADRESSE:
evaneria
Etaretia
te
raetua
Suva
me.
Rue des
I
nei
moni
faahoi-faa-
roto
CEVAA ia haapotohia
papaâ. Te tauturu atoà
te
reo
ta
atoà
taàti-
teie
no
paroita e te mau apooraa
tuhaa, no te tatai i te mau
fare
haapiiraa
porotetani.
i
•
paroita e te mau Apooraa tu¬
haa
:
10 i nià i te 100 o
te
ei
t e
i Europa.
e
E
mero
mau
rave
Heremona,
i
haapiiraa,
rahiraa
atu
te
no
mau
Farani,
25
e
evaneria,
Etaretia
mau
Aferita,
no
Porinetia.
e
E
parauhia
tuhaa i haafaufaahi
ia i te Apoo
te
Taratoni
me
//* (
Etaretia,
Herevetia, Matetata,
pu
faaineinera
ohipa n
a
nanahi : 18 i nià i te 10'
O
te moni me
i faataahia ii'
te
tauturu
i te
feia i t .
te
^
(I|K\
W \
faataa-
e
te
e
a
evaneria
e
ia
Etaretia
âmui
atu
PRQNl/Pr/A
hopeà
nei
tuhaa tauturu
te
raa
retia
faataahi
tei
atoà-hia
te
t('
no
tuhaa
Te
raa,
i
i
1.310.012 tara.
retia
te
mea
i teie mata¬
mairi, matahiti
ua tarahu te Eta¬
noa,
ohipa
1983-1984,
hiti
te
pau
orometua,
hioraa
Etaretia
mata¬
te
Ei
o
100.
te
atoà
tahi
tuhaa
F
ohipa
e
te
faataahia
i
me
i
:
nià
i
Faatereraa e a i
a
te Etaret i
nià
te
i
5
rahi
tià
e
E
vahiné
mau
te
a
te
haamauàraa
ivi.
tauturu i te mau ohi
te
Apooraa
lE
100
te
faatuhaahia
i
No
i
tauturu
mau
feia
atu
nià
i
i
faataahia
i
me
ia
nià
tomite.
mau
hiti
:
i
aufau i te mau orometua
te
no
moni
teie
i
faaohiparaa
te
a
moni
a
ihoa
8
E
mau
hiti,, ta te Tomite haaparareraa
parau te tuhaa moni rahi
aè, no te rahi o ta na mau
evaneria,
Etaretia
te
faanahoraa
te
te
atoà
oti.
te
na
te Etaretia.
reira moni
ra
,
ohipa
ore
e
Eta¬
mai
noaa
i
retia
te
haapapu te Apooraa
Etaretia evaneria
la
atoà
tuhaa
tomite
tapura
te
Ei
mairl
putuputuraa i
na
LES ENJEUX DU FONCIER EN
Prétendre
semble
traiter
l'en¬
de
des problèmes
POLYNÉSIE
fonciers
si
peu de temps et en si
de pages relève de l'uto¬
pie. Le moins que l'on puisse
dire,
et
les
observateurs
avertis n'oseront le contre¬
en
peu
dire, l'année
ce
point de
évènements.
1984
vue
Les
été
de
fertile
en
a
média
mass
fait largement l'écho
préoccupations officielle
sont
se
des
Force
le
de
est
foncier
constater
que
n'apparaît qu'épi¬
sodiquement et le plus
les discours y
sou¬
vent,
tent
oreille
une
Ainsi,
il
de
est
"que
lire
tel
public
éprouve
le
mal
achever
un
à
routier
en
versée,
raison
le
par
terres
indivises
tii)".
Ou
que
mal
tel
à
sortir
dans
être
à
coutume
organisme
plus grand
équipement
de
la
tra¬
projet,
de
(fenua fed'entendre
encore
hôtel
l'emprise
doit
des
négatifs et réducteurs
termes
de
prê¬
dans
Moorea
de
a
terre
à
laquelle
il
peut-être
recours
que
là-bas,
pas
la
Plus
proche
en
de
cel¬
France, alors
l'indivision n'a
même
de
signification.
nous,
le
lage des artisans du "Tiurai"
eu
l'heureuse
Initiative
d'inviter
quelques orateurs
a
pour
qu'ils expriment
en
pu-
vil¬
du
édifié
avoir
énoncées
car
revendiquée
à
tout
moment
par des "ayant droit" jusqu'¬
ici
inconnus,
ces
derniers
n'hésitant pas un seul ins¬
tant
qu'une copie conforme
les
à
Plaieau 100% Utile
la
justice. D'autres propos dé¬
signant du doigt, à tort et
à raison,
l'indivision poly¬
nésienne
comme
un
frein
au
développement agricole. Dans
ce
cortège d'évènements for¬
tuits, le statut d'autonomie
interne
local.
qui
sur
Le
a
Le
l'ont
les
dominé
le
silence
de
débat
ceux
défendu dit
long
enjeux du foncier.
statut
des
baux
ruraux
audience
plus limi¬
tée.
Le
Comité
économique
et
social
s'est penché
sur
la spéculation foncière dans
un
rapport qui ne suscitera
pas l'adhésion de bon nombre
d'érudits, car les proposi¬
tions ne sont plus ni moins
a
eu
une
ANCIEN
COMPTOIR POLYNESIEN
FARE UTE
.
TEL: 3.89.40
EN VENTE EGALEMENT
CHEZ INTERCAR
3
LES ENJEUX DU FONCIER
blic
et
reo
en
maohi
POLYNÉSIE
leur
tupuna).
(paparaa
généalogie
EN
septembre a lui
aussi a été fécond de rebon¬
dissements
fonciers.
L'ac¬
tuel
Conseil
des
ministres
mois
Le
de
les domaines de
d'Atimaono allaient
être
découpés en lots puis
distribués à des agriculteurs
annoncé
Faaroa
l'opposition
Ey
la
Mana
locale, le
l'occur¬
en
dévoiler des dessus
décision. Ce débat
cette
riche
signifiel'amorce d'une ré¬
si
public
t-il
Nunaa
te
de
rence
de
que
et
que
profondeur
sur
en
train de
mûrir ? Une véritable réforme
flexion
le
en
foncier
foncière,
est
si
elle
s'avérera
les grands
domaines '
absentéistes,
ne
demeure pas moins une prio¬
rité à bien des égards.
douloureuse
pour
Imbriqués,
direz-vous n'ont aucune liai¬
son avec
la question des ter¬
res.
Détrompez-vous ! Repla¬
cés dans le contexte foncier,
ils sont révélateurs de pra¬
tiques, de comportements d'in
dlvidus
et
de
groupes
qui
observent
des
attitudes
à
propos
de la terre tout à
fait antagonistes selon leur
origine ethnique, selon leurs
réflexes
culturels,
selon
leurs parcelles de pouvoir...
à l'intérieur d'un Etat insu¬
laire en pleine mutation.
Ces
évènements
Pour
le
beaucoup d'entre nous,
revêt d'abord un
foncier
social.
caractère
Combien
polynésiennes
sont divisées par les parcel¬
les de terre. Les procès in¬
tentés au Palais de justice,
familles
de
d'entre
%
30
pour
sont-ils
pasv
foncières
?
Si
ne
affaires
des
jugements rendus
les litiges de limi¬
entre
deux
à
dastrées
parcelles
différentes
d'autres
ques,
lourds de
familles
sont
conséquences.
entières
ont
ca¬
épo¬
plus
Des
été
expulsées
de
l'endroit
elles logeaient, croyant
qu'¬
certaines
de
elles
n'est
Il
que
étaient
où
pour
plusieurs
personnes
à des degrés divers se
proclament propriétaires d'¬
qui
toujours
ne
plaide
diminution
de la cadence des procès fon¬
ciers.
On se demande d'ail¬
fonciers
leurs
popula¬
qui dans
cette
comment
polynésienne
grande majorité ne maîtri¬
pas
la langue française
tion
la
se
à
arrive
et
maohi.
qui
et
terre
la même
doigt ces faits,
famille,
la
de
polynésiennes
tres
'uTESDEP^!
à
par
leur
^^^
(tupuna)
Inscrire
des
converti
aucun
familles
ces
dont les ancê¬
ont
rechigné
le
sur
registre
revendications,
la
c'est
chose dans la logique
culturelle
X\}UO
en
aborder un autre
la question des
est culturel. La
déjà
de
aspect
carcan
écrits
française
reo
le
et
tous
textes
dans
des
langue
retrouver
se
fouillis
le
terres
magasins
la
de
faveur
en
Toucher du
O O
La clientèle
abondante des
parcelle.
aussi
une
c'est
O
les conflits
entre
en
O
rare
pas
instance tranche
services
certains
règlent
tes
eux,
s'y trouver.
non plus
le Tribunal de première
droit
leur
loi
nom.
du
24 mars 1852,
Quand
^
prévu
à
ceux
liai ^
qui
^^
le
les
firent, ils enregistrèrent
terres
en
apposant
les
de
noms
leur
toute
famille
élargie et les noms des mul¬
tiples ayant-droits dont quel
ques
uns
demeuraient
dans
le Pacifique entier. Cet héri
tage du passé est essentiel
pour
la
compréhension du
"pourquoi" et "comment" de
la
persistance
des
terres
part, et d'autre
loir dégager la
Il
démontre
jours,
ens
sont
à
même
restés
système
un
encore
les
que
sol,
ce
culture
qui
réalisation
tifs
une
fondée
rapports
un
sur
reste
de
bien
les réalités
pas
qui
TC-230EE
des
défaut
un
la
par
né¬
Polynésiens
complexité
de
la
et
pro-
parenté
ancrée
moins
coloniale
re¬
et
à vouloir constituer
foncière d'ins¬
européenne et con¬
Code
civil
-
Front de
Mer,face à la Fonîaine.Tél;2.02.34
en
dans
qu'elle
VHS
National
CEII553ESÎ3
Centre National
l'apparition
ia propriété
au
à
causé
NV-300
repo¬
locales, il n'en
ministratlon
piration
gligence
la
dÜG
est
partage
par
.
et
ce
emboîtement
dans
actuelle
de
l'indivision poly¬
que
collective
quelques secteurs
parmi lesquels, l'île de Ta¬
hiti et les îles touristiques
figurent en bonne place. En
fait, ce rétrécissement rend
compte de la réussite de l'Ad
forme
objec¬
ces
saient
nésienne
attachés
l'indivision polynésien¬
cule
de
à
les hom¬
les notaires pen¬
de
"opu hoê".
reste
apporter
la
lo¬
fonctionnaires,
de loi,
Centre National
idéologie familia¬
le
ne
que
usages
polynésienne,
de
Si
mes
qui témoigne d'une
traduit
sur
Les
fon¬
Polynési¬
très
de droits multiples
se
les
pouvaient
caux
la
et
vou¬
d'appropriation
d'utilisation
et
du
entraves
tradition
indivisées.
nos
des
cière
à
part
tenure
d'une
c'est
dans
l'île
et
de
Moorea
que
28
mars
de
la
Tahiti
loi
du
cédure
le
que
site.
Aussi
un
partage néces¬
décret du 22
1866 avait destitué mars
1923
en
simplifiaitjuridiction
tahitlenne il la procédure et faisait(les Toohitu) chargée de ré¬ il de la licitation la
règle
gler les litiges au profit face
au
partage
en
nature
des magistrats
français qui qui devient l'exception. Ce
vont
s'acharner à appliquer décret allait être en
fait
la
le
Code
civil.
Pendant
la
longue
période
coloniale,
des abus, des rapts fonciers,
des
spoliations seront
lé¬
gion.
En
forme
d'erratra,
plusieurs ordonnances seront
décrétées
peu
pour
d'ordre
y
sans
mettre
un
le
déclic
d'une
vente
des
terres
tion
et
sur
flambée
sur
de
licita¬
adjudication,
la même occasion de
la
dépossession des Polyné¬
siens au profit des groupes
européens
et
des
familles
et
par
grand succès
CRBWVtC
POUR VOTRE EQUPEMENT PROFESSIONNEL
POUR VOTRE VarURE, VOTRE BATEAU
ET LEOUPEMENT DE VOTRE MAmN
TEL:2.77.07
M
^
^
^ (a
.
RUE ALBERT LEBOUCHER
^
^
15^
^^
LES ENJEUX DU
L'institution du dé¬
demies.
soumettant
1936
de
cret
FONCIER EN
à
autorisation
administrative
les
transferts
immobiliers
vifs, l'obligation de
transcription en 1937 n'¬
allaient pas entamer ce pro¬
entre
la
cessus
du
foncier
maohi.
enjeux actuels du pro¬
dépouillement
de
patrimoine
Les
foncier
blème
sont
économi¬
La période contempo¬
raine a coïncidé avec un nom¬
bre
incalculable de sorties
ques.
d'indivision par
licitation
L'indivision de plus en plus
décriée
loi
par
les
et
qu'elle
hommes
les
notaires,
empêche
de
parce
les gens de
terres
à
perd ses lettres
de noblesse. La terre, deve¬
nue
un
placement financier,
céder
leur
vil
un
les
une
leurs
prix,
Polynésiens en liquident
partie. Les communautés
POLYNÉSIE
d'origine européenne, de plus
en
plus
nombreuses sur
le
territoire
les
et
groupes
vations
qui
boucher
sur
conflictuels
dé¬
de
risquent
les
mouvements
! Les premiers
apparaissent
déjà
réussir signes
avec
l'apparition
soudaine
une
promotion sociale enfin
à la hauteur de leurs ambi¬ du "Pômare Parti" dont quel¬
tions
politiques,
profitent ques membres occupent de fait
de
l'aubaine,
achètent
les les parents pauvres de l'Ad¬
territoriale,
propriétés maohi, les lotis¬ ministration
sent
et les revendent à leur
position par
ailleurs très
tour, à un prix double voire peu enviable. Le statut d'au¬
triple du prix initial d'a¬ tonomie interne qui n'a con¬
chat.
Malheureusement, quel¬ sacré à l'identité culturelle
seul
article laisse
ques
familles maohi, eiï mal qu'un
dans
l'ombre le
de
prestige et habitées par totalement
foncier. Les discussions sta¬
le sentiment que l'on définit
son
profil
social par des tutaires à Tahiti comme à
achats qui frisent la pavana- Paris ont complètement occul¬
Est-ce à
tion utilisent
les nouvelles té ces problèmes.
ressources
financières
pour dire qu'ils n'ont pas la même
s'équiper de véhicules neufs, gravité qu'en Nouvelle-Calé¬
demis
passe
en
de
,
des
postes de
télévision avec
aussi
video.
les
Et
dans
donie
tout
pouvoirs
publics
cortège d'obser¬
?
La
pertinente
s'aperçoit,
est
remarque
qu'à
tout
quand on
la lecture
ce
-T
■
sna
(SyBiM
QCSD
'
‘
■3
S(sKS7
ouvert du lundi au samedi
de 8h à 12h et de14h à 18h
Pont de r Est /tel.3.05.45
r
6
1
f
y
9rT~I r
lllllllllll
des
des courants
postulant
à
la
la cité,
aucune
famille n'y fait allusion.
Que sortir au terme de ce
programmes
politiques
gestion de
constat
"qui
ge
ada¬
dit mot, consent",
peut
faire sienne
maxime,
et
tant
à
des
étran¬
concepts
gers.
Comment
qualifier
de
état
cet
apportera
ques
Chacun
réponse.
sa
seraient
uns
?
leur
de
"civiliste",
chement
à
dire
du Code
c'est
civil.
En d'au¬
adversaires
ayant
acceptent
que
dictées
dans
le
Code
aux
',ie
Napoléon,
continuent
de
régler les relations de tous
les Polynésiens à la terre.
C'est
ainsi
naître
que
ne
pas
tendance
à
Av.
demie
fondée
miques
de
de
haut
sur
écono¬
gamme, ils
effectuer
des
achats
de
régulation qui,
manières, leur pro¬
toutes
Il
Rue A. Leboucher 2.09.62
de
substanciels
pro¬
est
répandue
selon
problème
foncier
Il
dire
et
que
allé
serait
ce
risqué
celui
loin que d'ob¬
tenir
de
l'Etat ürie partie
du droit civil,
en
songeant
l'indépendance.
teront
de
dans
fond
un
au
même
du
élan
parta¬
de
plutôt
laquelle
le
polynésien
l'indivision.
ses
des
Code
racines
stricte
règles juridiques
civil
sans
prise
compte des réalités cultu¬
relles' locales.
en
ajou¬
d'i¬
Tetiarahi
ASSURANCES
Gabriel
lASSUREUR
AUAP
N°II
CMCHONG
^
Tél:2.80.70|
RueTepano JAUSSEN B.P:505.PAPEETE
îiiiiiixiiiiiiij
de
l'application
sensu
spectre
Ils
prend
dans
trop
toile
difficile
l'opinion trop largement
ger
est
en
Lii
agissent
Agents
Régent Paraita. MAMÀO
de
HR
acteurs
fits.
perdre
nette
urbaine
curent
leur ampleur surtout dans
les milieux humains très ou¬
de
di¬
publique
intérêt
un
naturels
sens
une
qu'¬
scène
l'immobilier).
(ie
recon¬
la terre dans son
large recouvre des si¬
gnifications tout à fait dif¬
férentes qui n'ont pas d'é¬
quivalent ailleurs, même si
les
pratiques anciennes ont
titres
grâce à leurs capaci¬
tés
financières
supérieures
et
préfèrent les mécanismes
légi¬
de
des
fondes
l'époque
de
la
sur
peuvent
origines loin¬
datant
par
économique
compris (celui de la bourgeol
élue,
civil
taines
de
culture.
volontiers
à
mêmes
ces
dans
timité
normes
leur
et
com¬
diamé¬
différentes
nature
vers
termes,
les
donc
comment
situations
J'ajouterais
fran¬
adepte de
disposi¬
une
Mais
deux
intervenant
les
partisans
qui ont suggéré à l'arbitrage
de l'Etat
le statut d'auto¬
nomie
interne,
comme
leurs
tres
même
pis
des
montre
se
l'application
tions
montre
se
la
pas
qu'en Nouvelle-Calé¬
tralement
Quel¬
tentés
propos
ensemble
connaît
ne
parer
chiquier politique local dans
son
que
cier
donie.
autrement
faits
le problème fon¬
gnorance
ampleur
n'obtiennent
l'adhésion de tous), l'é¬
mes
pas
Selon le vieil
l'on
(et
cette
si
?
ne
verts
I
1
ï
I
f
HT 11111 ix^
7
HAUREI RAPA
lUPIRI MATAMUA NO PETERA I
âtete 1884 i
haamatahia ai e ô i te âpoo
niuraa o te fare pure i Rapa
i
te
mataèlnaa ra o Ahurei
I
11
te
no
te
faaterehia
ra
o
I
26
te
tamuta
te
e
Taitupuna
a
Maipuai.
no âtete 1 haamatahia
hopu i te puà i Mataikai
27
no
âtete i faaoti
hia ai e tie i te puà. I te
28
i
haamatahia
ai e peto
i
te
fare e i te 29 i oti
ai
e
I
te
ai,
matamua
haamatahia
ai
tae i
la
petoraa.
te
mahana
i
niu.
ôfai
te
te
tetepa
no
purehia te pure i te haai te niu. Na Teriitua
taio
i te himene i roto
Ua
mauraa
i
mera
puta himene, himene- nu749,
na
Narii i taio
i
parau
i
te
te
ria
IV
1.
Na
.
i roto i te TetaTaramo CXXVII, irava
Maiaho
te
aoraa.
la
hopeà. E ia
oti te pure hopeà ua ravehia
te ôfai matamua i te pae aui
faraire
te
pure
ua
Antonni
I
anaè
te
Tae
atu
I te fare
Amui
i
2
ôfai niu.
ni
vahiné
e
tara
1
2
tara
toata
hol
oia
i
ta
ta
nià
i
Anton¬
Piha-
I
ai
te
te
tua
i
22
atopa
no
patu.
I
te
reva
ai
i
haapiiraa
25
patuhia
i
Terii¬
o
Tahiti
orometua,
i
i
e
te
te
iti.
Sony et seulement Sony
hahe)
fare
pae
tià
(e
tatou
Defliu
o
e
te
HIMENE lUPIRI
Amui
taora
e
o
e
Petera e
pureraa
reira
i
SL-T20ME
lupirl
te
raa
I
hanereraa
te
to
o
na
matahiti.
Oàoà
anaè
I
haamoriraa
te
maitai
I
hahe)
haa
te
e
SL-T30ME
e
hetere
te
(e
tatou
moà
te
Atua
e
I
hanereraa
te
matahiti
Te
fariiraa
Fatu
A
i
na
tatou
to
SL-T50ME
e
farerei
Ma
te
Ua
tae
I
to
o
tatou
tatou
hahe)
Sony
e
hanereraa
te
(e
umere
reo
te
o
mata
hiti
Amui
I
t 1
8
tatou
mua
f
te
i
aro
roto
te
Petera
Atua.
Le Leader de la Vidéo
Garanti et Distribué par Novadis-Fare
ri liffiiTfff
^ eil ^
y 4^ 15^ ^
^31
I bJ
•
*••••
C’est un
i~i
^ lai
^
1^ 1^ ^
^^
1^
Sony
Ute
28
no
faaotihla
i
me
ai
te
patu vairaa tahua e i te mahana matamua no tiunu i hurlhia
ai
I
te
te
i rapae.
1887 i
repo
26
no
mata-faahou-hia
i
25
haa-
me
ai
te
patu
1892
ohipa no te fare
pureraa
i Ahurei,
te
taime
ia i oti ai te ohipa no te
fare pureraà.
I te matahiti
e
i
te
oti
ai
1896
taua
te
èêraa
I
te
i
ai
èperera
no
haamata-faahou-hia
ohipa
i
te
matahiti
te
oia
ra,
ei
raau
hoi
tahua.
1897,
i
te
avaè
tenuare,
i âfai-hia ai
tahuhu i nià i te patu.
te
Na
Horomana, oia hoi
ritari
i
Avaeoru
a
ohipa
taua
Pata-
na
faatere
i
ra.
i
mûri
Atua
i
ra,
ia
CHEZ
rue
i
des remparts
Spécialiste
en
I
I
5
te
1897
i
te
ohu.
patitihia ai te punu.
26
i
patitihia ai te
I
24
i
horahora.
I
haamatahia
i
puà.
te
ai
te
tenuare,
no
1898
tahiti,
te
te
ma¬
faaotihia
28
te
ai
I roto
taorahia
no
mati
ia
i
Petera
me
te
fare
Ote
i
oti
Ua
pua.
pure
te
no
taio
i
tià
na
Te tomoraa mata¬
Petera, ua tupu i te
ra
ra,
10
no
oroà
taua
ua
nià
me
1905,
rahi
hou
aè
faahiahia
pere-maite-hia te àhu
i
te
taata
taua
ôroà
ra.
maori
na
Te
ra
Mataio
te
i
te
metua
O
Tinirau
ra
tau
no
lupiri
a
ia,
teie
matahiti, mai te puta
na
matamua o te
te
11 no âtete
O
i
teie
1984,
tere
mahana
100-raa
te
no
Atua
te
e
I
taio
50
tiàraa i
29
no
i
e
to
teie
tae
tetepa
hoê
mahana
nià
poipoi
1884
naeàhia
ua
e
maru
tene-
Petera
vauvau.
i
Tehau
a
Tamata
pene
a
(Ir-ùtihia
i
tau
te
atu
ao.
taioraa
te
irava 8. I te
nei,
ua
rdvëhla
i
rave
irava
te
tatairaa
e
te
oro¬
Faraire
te
h.oè
1942
mai
puta
roto
te
no
Temahine
ta
mai
i
matahiti
a
Tearo
i
papai i Rapa).
Mine
VEA POROTETANI
tatai
publicité
pages et
Rue des
Remparts, B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
Editeur
Eglise
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél, 2.00.29.
nésie
DLœcteur de la
John Doom
en
PROFORMA
onoraa
Rapa nei.
mua
na
nei,
itea,
i
oti.
0
i
tomoraa
ai
taora
e
ia
oti
ra
matahiti
mati,
no
te
O
mûri
Tél: 3.84.49
ia
e
na
to
mai
povema,
ra,
10,
te
O
oia i te 21 no eperematahiti 1938. 0 te piti
1934
np
rave-hia
to
ope
ravehia
HIFI-AUTO STEREO
5
te
evaneria
équipement
ua
tataihia
haamoriraa
i
te
Pupure orometua iho i
na
"ï]M>^oirD
tei
i
mata¬
tomohia
hiti
atu
nunaa
ra.
mai,
fare
teie
te
ore
faufaa
taua
I
oaNcano®
ravai
te
no
hipressicn
Itiprimerie S.T.P,
Anae Hn 4,600, B.P 600, Tél 2.98.24
Tirage
7 000 exEnplatos.
publication
"\feà parotetani" paraît chaque mois.
Il est destiné à
Ainmistration
Commission
évangélique d'in¬
formation B.P 113, Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29,
qiâccïique
en
Prix de vente
ses
abonnés et à
fait la danande.
au
numéro : 4) FCBP.
àbonneriEnt anmel
: 250 ÏCFP.
àbomanent de soutien : 500 FCFP.
tahi
f-f
f -f
1 i
r f T
I
t 1 1 1!
9
HEEURI O TE REO
Te
tairaa
Itehla nei i teie
e
te
i
tapao.
mau
tapao
1
teie
ravehia
Ua
:
:
tapu
ravehia
Ua
faaite
te
tapao
no
nana.
-
teie
i
tapao
no
faatopahia
ua
e
tahi reta
te
roto
te
haamama noa
Hioraa
:
i
vahi te reo
ai ia taio.
i
faaite
e
mau
Pipiria.
te
te
Teie te
farereihia
e
ia
faaohiparaa
mahana,
te
vai nei
te
a
fifi
Te
e
ia au i te araPipiria
papai
Te
papai
huru
mau
roto
i te pa-
pairaa.
Hioraa
i
faaite
te
e
na'na, ia'u.
:
teie
ravehia
Ua
:
tapao
vahi
te
no
te
reo
ôtui ai.
teie
ravehia
Ua
ana'e
rai-
:
hi'o
-
tapao
no
faateiaharaa reo.
Hi-oraa : hoê - tapû - ô
:
Ua ravehia teie tapao
te
Aita
to
atu.
la
no
i
noa
tapao.
papai ia au i te araa te
Fare vanaa.
Te
Te
tairaa
tapao
Hioraa
teie
faaite
E tapao
:
no
ôtuiraa reo.
te
Hi-oraa
âmuihia
'a
-
ma '
i
ra'ura'u.
E
;
-
E
aha
i
roto
vahi
te
Hioraa
te
:
E
:
faaite teie i
e teiaha ai.
reo
papu
tapao
reo,
mamaraa
faaohlpa
-
maru.
-
teie no te haaeere ra te mea
pinepine - roa-
hia.
âmuihia,
la
e
toru
ia
ta¬
papai i faaotihia e te
Apooraa rahi a
te
Eta-
i
mau
te
te
tao
mau
tatou
noa
Tei
reo.
faaohieraa
Ei
ia
:
ia
teiaha,
no
reira,
atoà
taime
mau
te
tahi
faaohipa-
tapao i
nià
e
na
te
ore
ô
reo
haamama noa ia
teie tapao
e
tano
e
ia vaihohia.
I
:
te
O
hoê
No
to
e
mea
mea
taatoàraa
te
nià noa o na i
faaohipahia ai.
i
tao
te
te
i
roto
reo,
teie
eere
nanea,
mea
faaohiparaa,
na
tapao
iti
e
roa
tano
Te tui
tapao
i
te
e,
e
:
ravehia
e
teie
tuuhia i nià noa aè
e
hoê
mea
areo
no
faaôtui
te
te
faaite
reo
ia
teie no te faa¬
aita ra e faataaraa e, mea faaôtui te reo,
aore ra,
eere. Aita atoà teie
tapao i faaohipahia i te mau
E
tapao
Hioraa
n
10
:
manao
-
poroi
-
inai
atoà
taime
te
taio.
teie
roto
i
i
i
te
:
e
faateiaha
ai
ôtuiraa
'
reo.
Aita atoà
i
roto
i
ôtui
e
te
e
eita
noa
te
reo
huàhuà
mea
mau
i
ore
papairaa
ratou
to
vahi
tae
e
faateiaharaa
te
teie
e
teiaha
e
ôtui.
ai
teie
o
te
i
no
ai
te
E
vahi
eita ra
faaohipa¬
te mea
papu
ua
reo
te
reo.
te
tuu-noavahi aita
e
mea
hamaniraa
ra
te
te
faateiaharaa
parau
reo,
ra
tapao
te
no
i
tapao
Eere
atoà-hia
aore
reo
Pipiria.
faaite
mau
Ua tuu
mitionare
mau
i
vanaa
mau
hopeàraa
parau.
Te
te
:
huru
te
Te
rave
roa,
te
atoà
:raua
reo.
i
vahi
te
ta
te
taatoà
Fare
te
a
tapao
ôtui.
-
E
faa¬
ia
papai
faaôtuiraa
teie
roa
i
i
tupu
e
parauraa.
raua'atoà
:
atu ■ i
ia
mea
tapao
te
ra-
parau.
atoà
e
te
teie
ra
E
faahohjà
papai te
te
te
:
hia
parau.
te
no
papai
mai
reo.
te
Te
te
roa
topahia no
raa
atoà ia faaorehia.
mau
faaohipa-papue, no te peàmitionare,
o
faatoparaa reta.
veà
e
tuuraa-
ore
te
te
:
noa
teiaharaa reo,
:
o
e
mutumutu
ra
taa-ê-raa
papai.
te
teie
teie
ai
te
:
retia.
ia
i
i
hia
i
Te
peà
te
i
tapao
Eita
Hioraa
te
pao.
ia tapao.
toru
e
taû.
-
papai i roto i te Pipiria.
Te
hia.
tapao
ânani
-
teie
hia.
tano
marna
ha ' api ' ira
:
reo.
âua
:
Aita
'
faaite
tapao
;pahi - maohi - pua.
tapare : E faaite teie
i te ôtuiraa e te faa¬
teiaharaa
la
E
:
faateiaharaa reo.
te
Hioraa
:
nià i te ïa.
na
e
faaohiparaa ê
âmuihia,
e
pae
ia
tuu
te
i
teie
^
”
taumi
Te
:
-
ütoraa
ra
tumu
o
uraa
te
te
no
te
parau
tahi
te tahi, i roaa
faateiaharaa reo.
i
f
HEEURIOTEREO
Te
Hioraa
matara
:
teiaharaa
la
huru papai e vai nei
mau
te
O
Eere
ra
parau.
aita
raa,
E
papaâ,
te
ta
aita
tatou
faaohiparaa
mea
papu
tuuhia,
ua
no
i
reo,
te
o
roa,
taime
te
tuuhia.
papai
i
tapeàhia
Apooraa
te
e
to
te
1
Te
i
papai
faaohie
te
Eere
taime
te
tano-
tapao
:
teie
huru
te
Te
huru
no
taioraa
na
tele
tapao.
e
tele
tano
tuhaa
faateiahahia
e
tele
ma.
tumu
tahi
te
parau,
faa-
e
mataratara:
-
tapitlhia
te
O
aita
:
reo
rahi
mai
te
a
Etaretia.
Te
:
tui
tapao i
ôtui to
H-ioraa
E
:
nià
na
i
te
teie
areo
e
parauraa.
mai
:
tuuhia
aè
paè
-
teà
-
nei
veàveà.
Teie
hoê areo,
te
O
ia tapitlhia te
ôtui ihoa te piti
no
reira aita e
ra,
e
areo,
faufaa ia tuu 1
H-ùoraa
:
taata
paapaa
-
haapee
la
ôtui
te
haapiiraa
-
aa.
areo,
matamua,
1
reira noa te tapao e tuuhia
ai,
no
te
mea
e
ôtui ihoa
te
piti.
H-ioraa
oo
maèe
:
vai
e
i
te
huru tao.
te
i
ai
te
Hioraa
I te
:
e
Ua Ite
Teie
o
1
irava
1
taime
e
te
tahi
aita.
ratou
i
au
teie
aita
e
e
reira,
polpol.
Teril.
111
^^
i 1 1
t
teie
tele
e
teie
faa-
e
ôtuiraa
tapao no
huru tumu
ratou*
no
te
no
huru
te
reo
te
aita
tao
1
nià
e
tumu
i
i
mau
mûri
te
pa
e
.
no
Te
telaha
te
e
ite
mai
na
i
la otui
te
e
ravehia ai
e
ia
te
-
maroâ
-
ôpal-
ôinl.
ihoa la
la
huàhuà
teie
o
1
^
no
te
ore
te
e, iml i te
papai ia faa-
i
te
reo.
roa
manao
opanlraa
f
tapao,
1 ]
^
tarià 1
reo
faaea
i
te
tau
Etaretia
mai.
piri
la
ta
ta
tae
mea
mai
ai,
atu
tatou
mai
1
atu
ua
te
ratou
no
e
tumu.
mau
tatou
eita
ra
reira
mai
tahi
no
maha-
reo
fare pure anel
tauàhla
to
tauà-faahoui
haafatata
te
la
ui
te
te
maitlraa,
la
hoi
aha
te
i
tae
hla
ra
E
e
faufaahia ai
tomoraa
haavare
Eiaha
rohi-noa-raa
la
e
fêla
faaora
te
enemi.
te
Era
i
tau
te
reo
te
i
tatou.
e
e,
Tel
reo
i
te
faahotu
e
i haa¬
Mea maitai
teie
la
reo,
iho
tumu
i
la
hape
e
pa¬
rahi
paha te Faatereraa fenua
mai
te
tatou
Etaretia
te
ratou
e
ta
ta
E
Apooraa
te
teie nunaa.
horoà
na
haamana.
faaohlpa-rahi-raa-hia
hia al
atoà
vanaa
Hau
te
na
parau mau atoà.
i te Etaretia te
ra
auaa
te
ie
Ei
E
i
e
:
tapao.
Hioraa : âvaè
i
e
Ei
reo
tafare
reo
papai
Etaretia
roto
te
pahure ia,e
faateiaharaa
e
tel
mea
tuuhia
e,
Na
Fare
te
ore
mau.
te
la
mahaha
pahurehure.E
taumi
i 1 I T
^
teie
:
te
raveà
o
e
tuuhia
e
aha te
ie
faaohiparaa
faalte
reo
e
parau
mana.
pereto.
-
ta
Te
tele.
huru
rau
te
vl.
faahioraa poto noa teie
te
noa
huru.
Hioraa
:
No
ôtaa
a
ra
e,
te
ratou
moeamoea.
ra
1
ore
reira.
tapao tui e tuuhia.
e hoi au i te fare.
au
:
mahaha
mea
to
e
vî.
Teril
tao
mau
taime
rei¬
aita
ihoa te reira
:
te
no
la
Eita
ia
ia
e
E
:
tuuhia
nei
ôtuiraa
reira
te
atu
fare
Aita
E
tao,
No te huru hama-
roto
i
tahi
eita
ai,
mai
au-
parau
tapao i te vahi te
reo.
tltauhla
e
te
parau.
taumi
tao
Te
ia
tapao
te
te
:
-
pere-
mau
eita.
irava
te
o
ôtui
E
-
tahi
te
atu
huru tumu
te
valraa
tahi
1
reo
eere
1
nlraa
0
i
nià
-
maiùu
-
te
tahi
te
raa,
te
1
Eita
ra
ôtui te
ra
te
Hioraa
e
reo
atoà
àamu.
-
Te
no
areo
vahl.
ore
telaha
hoê
te
ia
faahuàhuà-noa-hia
tapao tui.
-
tapitlhia
ia
te
Te
tapao.
-
te
aore
Aita
.
faaotiraa
nei.
Na
ohlpa
e
tatou
rave
te
valraa, no
haamanahia ta tatou
papal
e
te
te Etaretia.
Apooraa
rahi
a
Tirara parau.
Turo
a
Raapoto
TH
11
1
PAPETITORAA
Oroâ
PARAU OMUARAA
Te
i
:
Papetltoraa,
oroà
ia
moà
i
roto
ite-pinepine-hia
I
te
hia
ai
nei
roo
poto
moà.
e
i
1
tatou
te
Na roto
e
tatou.
e
haapao-
f^jjteie
rlî
faa-
te
taioraa
te
no
tei
tatara
e
ei
tautururaa
i
te
tatararaa
tumu
i
hia
no
te
ite
mau
ta
ratou
hoi
e,
tlà
roa
ia
tatou
e
parau
Te
ia
ite
No taua tumu
i
e
hou
tatou
ratou
1
tei
taime
papee
pape-
âfaihia
hopeà
feia
te
ua
ei-
e,
te
e
tei
ratou
mau
tahl
te
haapoto-roa-hla
tel
nao
i
pupu
la
hinaaro
ta
i
tatou
ia
to
1
roto
TE
i
ratou
te
i
to
taime
ratou
na
te
au
HAAPIIRAA
I
te
tau
i
te
tae
noa
haapapu al
papetltoraa?
e
ta
e
1
-2).
i
i
1
i
i
raro
te
e
10/1
Ati-Iuta Iho,
papetitohla,
te
1
ratou
tal
te
(I Tor.
ata.
Areà
Atua
te
a
roto
na
ra
faaueraa
te
tamaril
mau
na
peritomehla
ua
te
papetltoraa
tel
Pauro e, "te paperoto
ia Note" tel
e
ravehla
aore
i
roto
te
titoraa
roto
i
roto
i
taua
papetitohla te
ua
parauhia
i
no
Na
ra,
ètene
ua
ètene
mau
ôroà
hou
haapaohla te
te
faaoraa
Iteraera,
no
letu-Metia,
papetltoraa
atoà
atu
mero
ètaèta
maa
ratou.
teie
e
paari
haapaari
a
mau
na
te
haapaoraa.
tamarii
la
tatou
Etaretia,
tatou
papetltoraa. Ua ite anei
ratou
e,
e
tià ia ratou ia
haapao i te oraraa varua no
te
mau
i
faaohie-
i
taime
mau
i te ohipa.
raa
ia
pupu,
ta
ma
te
e
a faaitoito tatou
haapiiraa
paroita
haapiiraa Imi
ma-
reira,
te
metua
papetitohla.
aita atoà
haapao nei 1 teie
tamarii
i
roa,
tamaril
mau
te
te
tatou
tamarii
te
rave
ai,
faahou
metua
mau
mau
ai
faaineineraa
te
hinaaro nei
hoi
nei,
papetito-
ravehla
te
ra
maihia
ia
tatou
i
e
te
maori
teie
papetltoraa te faaiteraahia
te
ohipa faaora ta te
Atua
i
rave,
na
roto i te
pohe no ta na Tamaiti.
te
metua
farii
e
i
papetitoEtaretia,
tei roto i
i
nei
noa.
No
teie
mai
faaara-atoà-hia
aha
mai
teie
te
E
titoraa
haapiiraa
taata
tatou
feai
te
i
i
peu
tatou
papu
o
noa
mathitl i mahemo ia
na
tito
tatou
1
i
roa
faaitoltohia
teie ôroà
el tautururaa ia tatou
parau,
la
i
tei
aur^a
faaravai
el
ra,
ra,
Riturla,
te
no
oroà
taua
raa
e
taime atoà
mau
tae
rlro
hoê
te
Etaretia
te
e,
te
haapaohla
o
tei
Atua
te aroha o te
moa no
iho
’Tenete 17/12-13).
la tae mal
ra
o
lôane Pape-
atoà o ia i
papetitohla
i te papetltoraa pape ei tapao
no
te
tatarahapa (Mat.
3/2,
11). Teie ra, mai te
mea
e,
ua farli
te tahi pae
i
taua
papetltoraa ra,
ua
patol te tahi pae, no te mea,
te
manao
ra
ratou,
mai ta
tlto,
1
ratou
i
Chants Religieux
de Tahiti
teie
-
-
-
tel
et
Réalisation
atu
ALINE MUSIQUE
te
rx
12
i
elaha
iho
outou
matou,
:
o
vau
152? ^ ^
^ y Si ^
^^
►îJ 5^ 5i5
ia
Atua ia
^ 1^ Si
au
e
te
ètene
Apera-
na
ia
ratou
peritome
ratou.
no
parau
al loane
mai
tuu
na
i te tatara¬
manao 1 roto
e,
metua
e
Aperahama
outou,
;
e
e
to
parau
tlà
i
faatupu i te tama-
inn
lifiiïif
^
e
ratou
au
"A
:
e
parau
mal
no
no
e
ia i
ratou
te
ia
roa
eere
ore
tumu
te
hapa,
(Eglise Evangélique)
TAHITI MUSIC
Production
tel
:
LIBRAIRIE TE TIARAMA
ALINE MUSIQUE
tae
e
tatarahapa,
e
parauhia mal
te
ia
EN VENTE
Ite
nei,
E tamarii ratou
hama
1
la
papetltoraa,
te
ra.
0
titau
ua
Ati-Iuta
te
1^
ril
Aperahama i roto i
mau ôfal"
(Mat. 3/8-
na
teie nei
9).
I
mûri
iho, ua tae mai letu
Papetito ra, e ua
ani
mai
ia
papetito-atoàhla O ia. E aha o letu, tel
ore
i Ite i te hara, i titau
ai
1
te
papetltoraa. Ua na
reira
o
la no te "faatlà i
loane
la
parautià"
te
eaiha
na
(II.
o
al
au
e
ia,
mea
Tor. 5/21). Ua
ei haapapuraa
nei,
taata
to
3/15),
hara
e
ia
reira
na
1
to
na
i
te
tatou
hol,
na
na
ta
ia papetitohia
oia
âmul-mau-raa
i
(Mat.
te
no
na
roto
âmuiraa mai ia tatou,
na
ê i te hara a to te
(loane 1/29). Na roto i
to na titauraa i te papetitoraa, te haere nei o ia i nià
e
hopol
ao
i
eà
te
reira
o
tutla
to
faaau
Ua
hara.
mau
i
o
Tatauro, ei
la
e
pupu
ai i te
te hopol ê 1 ta tatou
te
no
hoi
o
ia
pohe i te hoê pape(Mareto 10/38). Areà
na
titoraa
vahl taa ê no to letu
papetltoraa,
o
to te Varua
Maital la pouraa mal i nià
iho
ia
na
hoê
te
e
reo
e,
te
2/7).
aè
mûri
I
houraa
i
to
tiàfaa-
na
pohe mai, ua
la i te hoê papetl¬
mai
haamau
o
te
api
(Mat.
28/19). 0
papetltoraa la nà roto
toraa
te
i
mua
Ua
âmuihia
i
te
nei,
te
tel
pape
tohuhia mai
tel
ra
na
hoê
i
roto
teie
mal tei ravehia
(Oh. 19/5-6).
1
te
Te
ia
HOE
TUT IA
farii
ra
pupuhia
papetltoraa,
horoiraa
te
e,
fafau
e
toto
te
i
ra
o
I
to na
horoiraa,
letu
la
horoihia- tatou
e
pape
rapae
1
to
na
hoê
te
o
i
tatou
to
na
Mai
Varua.
nei 1 te repo
i to tatou mau tino.
e
tama
te
tutia
i
te
na
i
nià
haapapu
ia
a
i
i
faaroo,
i
la
te
na,
1
roto
to na
Fatu
no na.
roa,
te horoà nei
papetltoraa, i te haapapu¬
raa
e,
ua pôhe mau te Metia
no
tatou,
e
no
tatou tatai
Na
teie
i
haamauraa
pohe
farii
ia
o
Fatu.
tatou
ma
toto
te
tei
faaora
ohipa
tel
rapae.
no
tatauro,
tel
e
ua
ùmehia
te
RO A
to
no
te
varua,
i
ia
atoà
matamua
TE
tatou
papetltoraa
te
i
hara
taata
te
ohipa e piti
i
taraè
Te
to
nei
mua
te
tahi.
A
tiàturi
Parau
a
te
mal
i
nei
hoi
la
Atua
reira.
te
te
i
tatou
Atua
te
tatou
tei
i
te
faalte
Te
hinaaro
e
tauturu
7'
tiàturiraa.
loane Pape¬
e
(Mat. 3/11)
tito
mau
Varua Moà
10/47).
(Oh.
taime
oia
horoihia
Varua Maltai
te
e
te
no
horoà
8/14taime
tahi
te
na
tel
mai
i
e
horoà
no
haapapu mai
o
letu mau te Tamaiti a
Atua (Mat. 3/16-17 : Sal.
rai
te
17)
te
atoà
te
(Oh.
e
Moà
Varua
te
te
ra,
rima
tuuraa
te
no
ta te
e
Eta-
matamua
i haapao,
i
mûri aè i te Penetetote (Ohi.
retl-a
2/38).
vahi
Te
tltoraa
a
horoà
i
te
i
nià
iho
titohia
tahi
mau
no
1
(Oh.
i
o
te
titau
matamua,
la
rima
tuuraa
papetl¬
roto 1
te
ravehia
Etaretla
te
i
loane
tel
toraa
ê al te pape--
taa
e
no
te
Maitai
te Varua
e
pape¬
19/1-17).
I te
mûri
te
taata
taime,
ua
na
RUE DU MARECHAL FOCH ■( FACE MAGNUM
f 1 t f 1 ~r T lllltfllf!
H H M M M M y (S )5J l!ÿ us
►ÿ I5J tï îÿ
L 1
?
t
1 3
t
t
CENTER) - TEL:2.47.52
t 1 l'I' I
111X1
I
PAPETITORAA
Oroâ
la
1
e
no
ravahia al taua ohipa
Te
ra.
feaa
ia
tatou
ore
tatou
hoi
nei
roto
na
i
CATHERINE AUM
te
papetltoraa to te Atua tapaola
raa
te
Metla.
te
e
1
fêla tel haa-
el
tatou
faufaahla
Atua
te aroha o te
moa no
tutla
E
tlà
pupuhla
la
tatou
parau e: "Mal la ù 1 papetlto-mau-hla, no ù mau atoà
1 pohe al te Metla, no ù mau
Iho nel"
la
I
mûri
Iho, te horoà nel
papetltoraa
la
tatou
1
haapapuraa e te hlnaaro
te
te
nel
1
Atua
te
la
tuu
e
te maltal
1
roto
tatou
ohi¬
te
no
te
te Metla.
Te anl nel
Atua la tatou, la tlàturl
e,
ta tatou mau hara,
pa
a
1
te
a
te
Rom.
la
Na
tatou.
te
la
tlàtu-
te
no
la
ohipa
tatou.
te
te
faahohoà
te
tamaraa
a
tatou
tla
la
tatou
la
ù
1
pape
e
1
na
to
na
Na
1
tel
nel
te
horoà
e
roto
pape
e
e
Atua
te
horoàhla
tutla
la
parau
te
tama,
a
e
1
nel
atoà
vllvll,
nel
te
Atua
^
14
I
ta
^
^
farll
1
ira
te
la,
rahl
ta
o
tatou
Te
tel
1
tatou
Tutla
na
te
matararaa
no
mau
pape
to
taata
papetltoraa,
e
tatou
tama
varua,
tel
te
farll
farll
1
te
^y
to
pohe,
Ihoa,
te
a
te
no
nlnllhla
el
rae
hapa
te
ma
al
atu
ora
Atua
pape
tel
la
pohe malte
la
na
te
Te
al
atu
noa
letu-Metla,
hara,
tatou
papetl¬
1
nlà
tapao
1
te
no
tahe nel la 1 reira
mal
haaparemo
te
ore
la
tatou, el tapao no te Tlàfaahouraa.
No
reira,
talme,
ua
taata
1
nel
1
pape,
mau
te
Te
la
ola
te
te
e
tahl
mau
1
val
te
Etaretla
el
to
1
tauml-roa-hla
papetltohla
e
te
te
1
^ 15^1 ^ ^
la
1
val
a
no
te
toraa
ra
faaaplhla o la e la haamoàhla e te Varua-Moà, a rlro
^
1
mua
na
la
e
mero
nehenehe
nlà
1
nel
repo o to tatou tlno.
Te
la
o
noa
1
hara, o te
hoê la tamaraa, te hoê horolraa, tel Irltl 1 te mau vll¬
no
atoà
te
farll
no
Tatauro.
te
te
1
2/38
letu-Metla
o
1
vll
te hlna¬
matara-
aroha
te
no
mal
papetltohla e mal te
nel 1 to ù tlno,
te
(Oh.
te
talme
tlà
"Mal
1
haamanllhla
Me¬
:
tutla
1 te matararaa hara,
toto
E
tama
mau
te
te
Varua-Moà.
te
e
ta
al
el
papetltoraa
no
tel
papetltoraa,
Atua, a vallho la tatou
faaorahla, la farll 1 te
atoà
te
na
ore.
taata
roto
maltal
te
e
ta
6/4).
Te
Atua,
fafau
parau
1
roto
hara
te
o
te
nel
aro
1
raa
1
varua
na
Metla
na
mau
la
roto
tele
ù
Varua-Moà
a
1
Une Machine deux Fils -fies41 Points
Fil
to
hara,
mau
a
ua
un
BI-UEBIRD
J^ue Albert Leboucher.TéI : 2.04.98_
tama
faa-
rlraa
i'
Une Machine
la,
ua
tapolhla, ua
horolhla,
ua
haamouhla,
e
no
reira, e ore o la e haamanao
faahou 1
te
reira, e
ore
hol
e
faahapa faahou 1
orehla
YAMAZAKI
PEGASUS.
e
na
te
raro
nel
a
reira
faahohoà-maltal-raa
te
taata
poheraa
e
to
tlàfaahouraa.
val
nel
hol,
rahl
15^ l!;5
te
o
te
ra
hoê
te
tlàturlraa
pape
e
flfl,
e
tel
faufaahla
^ Igl |A|
^ 15^
faaère-roa-hia 1 te
ia
e
haavi
tel
Areà
hoê
ia
Na
E
faaroo
taime
ra,
la
mana
e
te
inaha,
tapao
e
te
ta
i
rahl
i
hohoà
e
i
te
hoê ohipa
no
faatupu
(Tetaria
e
taata
te
pape,
noa te pape,
te
Varua-Moà
noa
roto
13/1
3/5
te
Etet. 36/25-27; loane
I Tor. 6/11 ; 12/13).
;
;
papetitoraa e,
te
TE VARUA
E
TOTO
"E
haere
i
mea,
teie
te
e,
ma
hara,
te
haere
ite
e
areà
e
te
o
nei
Teie
ia
i
i
reira
parau
roto
e,
aore
e
O
ra,
fanauraa
te
val atoà
te
te
irava
mau
"hopuraa"
"faahopuraa"
e
âpi,
hara".
Tito
3/5-6
e
e
e
no
"tamaraa
ia
ia
to
no
ra
hopuraa
te
Moà
e
O
faaora
eiaha
aroha,
haapapuraa no teie
(Apotarupo 7/9-17).
te
tamaraa.
no
te
na
roto
(e aore ra,
TAPAO
E
Te
pape
te
hoê
o
pao
ra
mea
mau
raveà
ia
nei
ia
noaa
te
ma
Oia
roa
1
e
Te
mea
ia
tatou
mana
to
tatou
la
f aatataurohia
i nià ia
tatou".
poheraa
huru
o
letu,
huru
taata
Ino
hinaaro
te
o
faaite
e
te
1
lino
auraroraa
i
na
to
ta¬
na
e
hi¬
te
Atua.
(teretetiano)
fêla paari
papetitohia
i
auraa
aè
parauhia
o
te
nei
no
^
çapetitoraa.
COUPON D’ABONNEMENT.
te
el
Nom:
Adresse:
fafau
e
te
:
Veuillez trouver ci joint un
ia
pape-
roa
farii
e
la
to
pour un
ta¬
IT
^
abonnement d'un an au
VEA POROTETANI.
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
BANQUE INDOSUEZ: COMPTE C.S.E.E.
tatou
tanuhia.
k
C.F.P.
de:
tahito
•sd
chèque
e,
rahi to
i tià ai
taata
B. P:
(faa
mai
papu
te
te
i
atoà
faaroo.
e
ia
matararaa
1
roto
mau,
tatou
i to ratou
tamariiraa, e noaa ia ratou
ma
te
fifi ore te mau mea
mau
faahouraa
te
tià
e
papu
haaviraa
te
mau
tel
fau-
mea
Atua
te
e
ia
te
e
mea
horoàhia
ua
tatou
tou
teie
tatou.
e
i
faataahia
al
ia
tatou
1
naaro
ta¬
e
âpitilïia
aore
ta
hara
tltoraa
e
tapao,
noaa
ore
ia
papetitoraa,
ia
tel
e
e
ia
PAPE
te
tel
tatou;
te
o
noa
o
faa
o
TE
NOA
fanauraa
no
tou
te
te faahouraa a te Varua
ta
na
i niniihia mai
faahopuraa)
âpi
:* "Ua
tatou,
tià 1 ravehla e tatou,
na
i
raa
âpiraa)
te
parau
i
1
papetitoraa to tatou ite-
te
ra,
16/15-
parauhia ai te pa¬
petitoraa
no
faaroo
e
Mat.28/18-20).
;
nei
i
ore
la
ora
e
faahapahia ia" (Mar.
16
no
no
faaroo
te
papetltohla,
ua
àti
e
0
atoà.
taata
te
outou
moà
papetitoraa
tatou
te
faaroo
Varua-Moà i roto ia tatou;
Te
oroà
te
hotu.
mau
na
ta
pape.
1
roto
te
o
nei to tatou varua
mai to tatou tino
te
i
ai,
i to
faafaalteraa 1 te Atua,
iteraa e te parahi nei
te
roto
nei 1
ma
te
tatou
te
te hinaaro nei
haapapu ia tatou
e
to
hoi
tatou
e
to
faaore
tatarahapa
ia
o
i
roto
i
noaà
te
roto
tapao,
Atua
te
e
fenua atoà, e faai
te
Evanerla
i
mau
no
mai te repo o to ta¬
tou tino e 1 te toto è i te
Varua
o
te
Metia.
Na roto
te
Tel
aaè te
âpi
fanauraa
te
no
raa
i
TE
parauhia
"e faahopu¬
Ua
Ohipa 22/16.
1
tatou
ra
faufaahia te
la
I taua
horoàhia
nei
la
fafauhia mai ia
i te farii-
i
na
ore-raa
e
tià
hinaaro
te
papetitoraa
te
ia
ore
tatou,
ia
ia
i
nei
noaa
parau
mau
te
NOAA MAI
i
roto
Metia.
hoê papetitoraa.
âpi,
faaahuhia
te
no
no
tatou
auraro
FAUFAA E
TE
na
Atua.
te
o
ia
to
o
to
mana
e
oraraa
tatou
te
Tiàfaahouraa
te
faafanau
te
mana
tatou.
Fatu,
tatou
ai
ia
N: 1221 -18296M.
I
J
flfllffffg?!]
^ ^^
fai
^
^
PAPETITORAA
Oroâ
faariro nei
Te
tetiano,
i
roo,
te
te
horoàhia ia
atoà
ei
i
ia
O
na
te
;
to
maitai
mau
papetitoraa,
na
tere-
taata
roto 1 to na
na
na
Atua
te aroha o te
moa no
faa-
no
maitai
te
tei
i te mau maha-
tiàturi noa nei
papetitoraa tei
haapapu ia na e,
te tutia
a
letu-Metia, ua pupuhia ia
ei
maitai
no
na.
Te parau
nei O ia
:
" Ua papetitohia
mai te tapao o te pa¬
e
vau,
petitoraa
atoà
oia
i
ta
nei
na
a
e
te
e faaorehia,
Atua tei haapao
ore
te horoà noa
ù i teie mahana,
parau,
ia
ia
e
ora
hinaaro
noa
nei
to
na
mau
teie mahana ia vai
ei Metua e ei Faaora
to
te
Oroà
no
i
ia
oia
noa
Te
ore
roa
reira, ia haamanao noa
taata
faaroo ma te faaea
i
to
na
papetitoraa,
no
au
i
i
i
te
mau
ù
Atua
ta
na
e
maororaa
mea
e,
te
haamanao
e
to
ù
SUPER CHOUETTE, LfiCCUBL
mptoir
OiSQSSl
Commercial
e
faataa-ê-hia
àau
I3SS®33
nei
noaa
te
teretetiano
e
te
e
papeti¬
ia i te
papetitoraa
te
farii nei
to
mai¬
ta
ù
to
i
noa
ia
taime
faaroo,
roto
te
hoturaa, e vai mai
a
te Fatu,
te ore
tià
te
na
no
roto
oraraa
e
I
ù.
No
te
te
to
tupu
e
no
ore.
o
a
toraa,
rahiraa
ta
i
maitai
mau
te
mure
mai
Te
ù
te
matarara'a no
hara,
te parautià
i
farii
te
tai.
ma
ai
te
aü
i
varua
horoà
taime iho
raa
ua
riro
i
i
ia,
taua
reira,
ù
to
te
oroà
atoà
(Ir-itihia
a
mai
puta haapiiraa
a
DU
entreiS
I,
i
i
)2i 1^ lai ^ ^
mai
e
te
i taua
papetito¬
te haamae
ei haa-
te Fatu.
roto mat
s®®® ^®®a5@a
Ô ü ^ S S^
au
mea
nei
papurpa no to ù faaroo, mai
M AHAREPA. MOOREA .TEL: 6.16.20
l5^^ ^ ^
te
papetitoraa,
ei turu
de
loorea
ù
nei,
farii nei
ra
No
ra.
naoraa
ia
faaite
e
1^ i!è y 1^ j^
y
t
te
te Ut-Api).
TAUIRAA OROMETUA
E fifi te
tüpu
I
iho
Etaretia
te
matauhla
atoâ,
I
1
nei,
roto
evaneria,
i
te
i
mai tel
matahlti
mau
te mau tauiraa orometua
i
roto
raa
tel
nei
e
te
titorotoro-
mau
ravehia,
te
itehla
ohipa ra i
roto i te hoê mate tahi ihoa mau
alta
taua
tupu noa ra
hau,
nao
paroita
no
tumu.
fifl
Te
la
parau
hoê
te
hoê
hlraa,
te
i
roto
1
e
ta
roita
i
ra
ei
taata
e
la
roita.
ohipa
ia
te
taui,
atu
here
mai
Teie
e
taa
mai
te
hoê aè
o
1
e
no
e
tei
na
ta,
a
matou
Ihoa
i
taata
lutea
te
mau
faataa
ore
no
e
leru-
to
tano
no
taata
ma
e
ora,
ai
mau
i
tel
i
te
ite
i
tamarli
faahou
1
te
tel
te
ra
mau
maramara-
hea
i to
feia
tei
E
paari.
tei
e
ia haapao
nià
fêla
ratou
ra
na
âpi
ore
e
e
te
pu¬
te
maraa
metua.
tanoraa
ia
tauà
mau,
alta
rahi
mai
e
te
fau-
Rég-is Salmon
hoê
oro¬
tel
ani-
:
faa-
a
e
ê
ineà
1
toroà
huru ô te taa
âpl
huru
e
paari
taata
âpi
taata
taata paari
e
noa
e
teie
ai
atu
anel
aratal
e
orometua
te
faatereraa
e
eere
te
nià
te
tano
i
aè
orometua
mau
hoi
atoà
faatereraa taata paa¬
te
Taa
raua
te
taata
e
âpl atoà e
ra,
e huru
huru,
ite
noa
po-
huru.
orometua
ta
nei
te
e
o
Aita
e
na
.
te
ratou
hoê
mau
ua
pipi ia
Tamarla.
Te
tae
te
mau
te parau
1
faatere
te
ma
e
al
reva
na
hoê aè a huru,
paari e hoê aè a faa
moe.
taui
to
ei
atoà
e
a
ta
àti
e
taata
tarema
to
la
ratou
fenua
te
i
mea
tera
teie
letu
ia
Tamarla
i
Mai, te
i
O
matou,
tereraa
i
e
aniraa
mau
i
ia
tano
i
hoê
i
Mal
e
te fifi,
O
au
te
hià
ia
rave
la
pure
Hou
roi
riro
e
Faatereraa
maitlraa
te
metua
ri
atoà
no.
faa
piti
no
to
pa¬
nei.
Te
e
a
atoà
taata
hoê
manao
la.
ra,
pa¬
eia
taata
tatou
mau
e
a
ua
tumu
reva
te
te
na
e
teie
te
orometua,
mea
here
ua
i
no
ite
hoê
te
mal
tumu
taata
orometua
faariro
ha
te
Mea mai¬
te
ratou
te
here
parolta
nei
here
i
âmuita-
te
orometua.
ta
maitai
taata
mau
ia
roa
e,
fanau
te
tau
hoi
iml
no
te
hoê
àtuàtu
atoà
i
roto
te
te
e
ratou
tai
1
no
te
ma
taata
maitai
mau
ia
te
no
parolta,
te
tei
roa,
rahi, o te
here. la ora
orometua,
maoro,
i
matamua
ei' fifi
atoâ
riro
nei
hoê
raûa
fa ta
to
a
i te taata.
faaea
noa
faanahoraa,
tatou
eere
paha la tatou 1 te teretetiafllflifflï
1 "f" T
f
T
f
1
f
1
1
17
TE PARO ARO A
TAERO
PEINTURES
FULLER
TO HOE
PEINI
Renseignement
et
TARDA
NA TE AO
i te lo ânimara.
I.
Tarai
II.
Pupu taata tlnito - Riri.
Huru taià - Na rare atu
tae 1 te tau toetoe, elta
faarara
e
tahe maitai.
VIII.
Haapoi ahimaa
atu
:
tau
IX.
Na
loa
no
X.
Raau
la
teà
te
parauhia,
E
IV.
e
Vahi herehia
nehia te reira
V.
E
hae
te
reira'
faretoa
na
VI.
e
Po
te
-
te haarl.
mea haù-
la mau
roto 1
tamaa
maitai
E
-
alu.
No
loà
tua
1
2.
inu
te
-
Eiaha
taata
-
Faito
fenua
te
reira
te
3.
E
huru
ratou
ta
te ahu.
rahi
la
-
vaa,
e
tata
roa
1
la
1
-
E
te
ra
aho
te
pohue,
taro,
aore
reà
aore
la
âpe ôviri.
Tuhaa
4.
petanla.
huru
Papeete
Tél. 2.47.12
fêla
te
1
mea.
aore
ra
no
E
TARAVA
ânimara
lo
moa,
tapeà mai.
VIT.
là
roto
te
AO
-
raau.
e
hamani
Tuhaa
-
huti
:
ravehia
te
NA TE
1.
farii.
1
mea
roa
E
Tlnito
te
na
-
teà.
B.P. 1312
atu
hoê tumu
te
no
Na raro
;
raro
III.
-
Conseil
e
1
te
no
vaa
Hopu
-
pahua.
te
5.
Auhuneraa
(parau tahlto).
6.
loà
hoê là.
te
no
7.
E mal
1
te
pohe la ore la noaa,
lo te alu Ihoa
rave,
Parai.
ra
-
8.
Te matau aore e
faufaa
mai
e
la
ore
to
na
».
.mea
faaruehia
Ua
-
hoa.
Hepohepo itl rahl (parau
tahlto).
10.
E
riàrià te varua ino
9.
1
taua
TE
NOUS AVONS LA
RÉPONSE
TÉL. 2.99.83
B.P.
151
FARE LITE. PAPEETE
-
TAHITI
talme ra
TAHI
TAU
-
Pauma.
PIRI
1.
Otuè Itl tltau àta.
2.
Anave itl tuuraa roa.
3.
E plti paero,
iho
4.
No
na
na
Iho
to
5.
Tura itl
na
hoê
to
na
paa
hue.
maa,
no
inal.
faaî àta.
r~l~r î lilTTTlTTTTt l'Tl
18
•2?
55 ^
^y
^ >5^ fa
^ ^ al ^
la la 55 ia
55 55 55 55 ^ 55 53 55
TE MAU PARAU ARO A TAERO
\
Pahonoraa i te parau aro o te
âvaè Atopa
SUPER WONHER
tÆea ^aaÂi^aiu'a 'moM
■arnkam
iMributioH
Tel: 2.81.82
NA
TE
AO
TARAVA
1.
Ahamatarau.
2.
Palà
-
3.
PI
Maheà.
4.
Uomata
-
5.
lihi
Merl
-
Utuà
-
6.
Tulra
-
7.
Hui
-
Tarlta.
8.
Ape
-
lùiù.
9.
Paraitete.
10.
Oàoà
NA
TE
I.
II.
IV.
V.
AI
Mitiero.
-
f
f
I
Aa.
-
rauti.
Ate
-
Marie.
Aa
Ruahe
-
Tu:
Paipai.
TAMAIRAA
ATOPA.
f
-
Tuha
VIII.
I
T ARO A
Atlitii
VII.
X.
AO
Aal.
Mamahu
VI.
IX.
-
Pu.
Apiu - Opahi.
Hapoi - Upaa.
III.
■
Haa
1.
Pahua.
2.
Nira.
3.
Havari
4.
Paoa.
PIRI
(ià mai
0
TE
te
maito).
AVAE
ri 1111 1 I iTi iXJ
AO I
APOORAA AMÜI A TE MAU ETARETIA NO TE
HEREVETIA
Emilio Castro ei
papai
parau
matamua
tiàraa.
âmu-L
rt
faatere
a te Apooraa
t te âvaè ttuvat t mat
putuputu te mau mero o te Tomi-te
Ua
te
a
ta
mau
Etaretia
teie net ao
o
tatou.
ttà
âmut
te
a
te
no
mau
mau
Etavetta
Etaretta
no
te
no
ao
atu
roa
taata
tete
ra
t
e
t
roto
tuahtne
E
t
Ua .haa
te Atua.
te
reru
o
aha
te
tapura
t
tihla
hiti
i
te Apooraa
Etaretia o
faatere
tel ao
i te 9 e tae roa atu i te 18
no
tiurai i mairi la tatou.
Na mero 150 atoà ra, tei maia
te
mau
oire
Ua
i
Vancouver
i
mahemo,
i
i
roto
tou
tupu
nei
0 vat
te
mono
teie
te avetà
e
parauhta
e
tete âmuttatva
ao e
e
moe
atu
1
tei
te
màta-
âmui
mai
ta
ma¬
rururaa
haapaohia i Genève,
Herevetia.
haapaohia
te
maitiraa
Papai parau rahi âpi ei
i
te
orometua
Philipp
Potter
raht
mono
i
vaiho
mai
i
to
na
vihi
Ua
i
te
te
i
mero
nei
Fa-
ao.
mana
hoê
te
o
te
Apooraa
ia
au
ihoa
faanaho
i
na
hoê papai
te
te
no
te
a
teie maitiraa
ta
ta
i
tei àra-
parau
haamau,
ture
maiti
Etaretia
teie
hiopoà
i
papu
te
aè
faatere
te
i
te
mero
âmui,
atu
raro
parauhia
Etaretia
i
parau
maoro
hoê
tuuhia
tomite
te
ia
te
mau
te
o
i roto
tu
papat
tià
E
maitai
oraraa
no
parau
rahi.
Emilio
0
hia
E
Marite
hiti
to
parau
raa
âmui
mai
te
i
ai
12
te
mai
i
Emilio Castro
o
I
te
âvaè
e
haa-
1985
ra
o
i
na
ohipa,
ia
I
taime
ta
tei roto
Ua
ineraa.
ite
mai
tiàraa.
na
pa¬
Etaretia,
mau
tiurai.
no
ai
ei
a
tupu
âmuitahiraa faaroo.
te
mana
ra,
E 57 mata¬
maharaa teie
maitihia
i
a
Ua
to
te
teie
matamua no te Apoo¬
te
mata
0
matahiti
tenuare
i
Apatoà.
na.
pai
maiti-
tiàraa.
"méthodiste"
taata
te
tei
teie
i
amo
orometua
no
o
Castro
te
no
mai
m
i
a-
Phtttpp Potter.
Apooraa
te
te
taata t mattt-
matahiti
roto
no
i
atu
et
ta
mau.
i
tupu i te mata¬
outou
hoê
e
noa
e
tete
mau
e
no
tei
tae
e
imi-noa-raa-hia
tei
pu
mû¬
hta
i
ohtpa
hitu
manao e no
ttehta te taata
ta
ro¬
matahiti
pooraa rahi
hiti 1989.
te
haapaohta t te rururaa a ta
outou Tomtte faatere.
Ua
ri
na
tomite
mau
âmui i
e
Céttne.
o
i
i
ra
ohipa
tapura
te
e
Potter tet
hepohepo e o te haavtvtraa rau.
Et htoraa,
te fêta e pohe net t te pota; te fêta èreère e
haafaufaa-ore-hta net t Afertta Apatoà e te vat noa atu ra.
Tete, t raro net, te mau parau t hohorahta mat e to tatou
ra
to
rururaa
te
te Apooraa
a
Oia
atu t te orometua
mono
ai
faaterehia
ohipa
net.
Phtttpp
matauhta t to tatou fenua net. Etaha ra tatou e
te tautraàhta te taata, e taut atoà ta te ohtpa
a
te Apooraa âmut a te mau Etaretta.
E ttà ta
mat te tau mat a o Phtttpp Potter ua tttau noa
tahtraa ta tupu te Hau o te Metta t roto t tete
Na
atoà
taua
faanahohia
e
Pattttfa Apatoà net t taua
ruFuraa
Ta,
ua âmut atu to tatou tuahtne o Céttne Hotore.
E, na na te mau parau t raro net t vauvau mdt t mua ta ta¬
tou t te po mahana maa 13 no atopa t murt net, t roto t te
âfata teata.
la au thoa mat ta Céttne t faatte mat,
150 taata t tae
t tete TUTuraa. Te parau faufaa paha e ttà ta faaara-otothta atu, te parau ta no te matttraahta te orometua Emttto
Castro, 57 matahttt, et papat parau matamua no te Apooraa
Et
I
teie
au
ia i te faaine
o
titau
Parau
te
ia
o
a
ia
i
te
Atua
te
i
fenua Argentine mai te ma¬
tahiti 1944 tae roa i te ma¬
te
tahiti
tere
1950.
roa
o
i
Herevetia
o
ia
a
orometua
te
20
amo
i
matahiti
I
mûri
mai,
ia
i
te
haapiiraa
ai
i
Marite
1954
Farani
to
na
ua
e
i
hou
toroà
Apatoà mai
tae
roa
i
matahiti
te
ei
1965.
1968,
hiti
peretitenl
I
te
mata-
maitihia
ua
la
o
Etaretia
te
no
porotetarii o to na iho fenua,
O
Uruguay. Ua horoà atoà o
la
1
te
haapiiraa i te âua
pipi e i te pu faaineineraa
i te feia âpi. Te vahi faahla
atoà,
hia
rahl
mea
ite
i
te
riro
E
i
:
reo
tele
ei
ite
mau
i
turu
ia na i roto i to
rima,
na
reo
e
ta
na
i
papu
roto
to
pere-
reo
mauhaa
mau
ta
reo
farani,
tane, purutia, itaria,
o te nunaa no Portugal.
na
te
no
tau-
tià
na
raa.
No
o
iho^
oe
tumu
mau
aha
e
Emilio
mau
te
na
maitihia ai
papu i
Castro
ei
ia
mono
Philipp Potter.
Ua
itehia
aravihl
to
E
tele,
orometua
tel
raa
o
mau
Etaretia,
farii
tel
e
1
tapura ohipa a te âmuitahi
raa e ta na aveià.
E maha tai
te
to
me
rahi
apooraa
mui
Ua
a
tiàraa
na
te
âmui
te
i
no
i
a
1972
matahiti
te
avaè
mai
te
mite
o
te
titema
ia
la
ohipa
a
La
te
mau
mea
tauturu
1
te
Apooraa faatere
Apooraa faaroo âmul e
maiti ia Emilio Castro,
mau
tomite
âmui. Mai
tae
1983,
Potter
i
roa
ua
i
te
roto
to-
Apooraa âmui.
mai
to
na
te
a
mau
na
e
rave,
e
aha
ia
au
te
i
tiàra.
e,
raa
mau
ta
titau
e
mero
o
hereni
tomite
ohipa
na
ia
te
1
a
i
rahi
Etareroto
te
i
Apoo
tlàturi
atoà
turuhia mai
e
e
te
Etaretia
naohia
e,
te
ra
âmuitahi-
taatoàraa
mero.
e
la
ia
ma-
ohipa faufaa
ore
ore
teie.
Ua
amo
na
papü
farii
ô ia e, e
I ta na hioraa, mea maitai
tiàraa, no ia pahono te mau tomite ohipa
matahiti atoà e pae 1 faa- a
te
Apooraa faaroo âmui i
ia
o
i
to
na
taahia.
Ua
faaite
ohipa
ia
i
o
te
mai
taputa
e
faa-
te
mau
hiaal
o
te
mau
Etare-
ohipa
plùs grande puissance s
fjahnsah
MOTEURS HORS-BORD
HA' AMAITA'I
DU 2 AU 235 C.V.
na
faaroo âmui.
Te
faaite
ua
to
e
opuaraa
noa,
tatorita
te
ore,
ohipa ta
mai
mo¬
e
tahi
manao
ti
haamatahia
tauturu.
raa
na manaraa maij,
mai o Castro
tane
te
i
i
e
Philipp Potter
e
Te
nei
Atua
te
â-
i
atoà
te
a
turai
a
faanahohia
i
mai
mau
Apooraa
mau
faater
tiàraa
taua
te
na
maitai.
roo
Eita
roto
Apooraa
te
a
i
na
to
e
faaroo-atoà-hia
te
roto
te
e
huru
na
ua
i
i
Etaretia.
mau
atoà
putuputuraa
ohipa
a
Na
ora
tel ite maitai i te ora
te
Apooraa âmui a te
papu,
na
to
e
APOORAA AMUI A TE MAU ETARETIA NO TE AO I
HEREVETIA
Emilio Castro ei papai parau matamua
tia
uiui
la
e
tltauraa
i
patu
e
aore
te
te
ra
nei
te
a
Etaretia
o
ua
I
hioraa
te
Cas
a
tane,
ei
itoito
i
raa
anaè
i
noa
Ua
Atua
te
o
patoi
Phitipp Potter tho,
ta
vaiho
i.
na
aha
e
i
mai,
i
voto
Apooraa faaroo âmui.
te
E aha
riro
teie
na
ei
taata
I
ia
i
matahiti
teie
atu
o
fenua, no te rave
ohipa i pihai iho i to
i
to
te
na
Eita
nunaa.
na
hoi
e
i
te
ra
ohipa
rue
roa
raa
faaroo âmui.
E tià
ia
ia
o
faa-
e
o
ia
parauhia
e
âmuitahiraa.
i
te
ua rave
reni
mau
horoà
Ua
rarahi
no
ohipa i roto i te mau tomite ohipa. Te mea ia e orate
faahou
papu
parau
te
no
igâ
taviniraa
a
te
i te faaueraa
Evaneriljf '
raa
i
mau
atu
E
pa
i
te
ite
i
taàti*
mau
mau
fifi.
te
t 1 1
ia
raveà
I
g T
atoà,
i
hinaaro
i
ta-
to
i
te
feia
f
T
f
i
tau
ua
i
te
tià
parau
e
âmui
mai
rave
e
i mûri
te
f
te
o
tahiraa
i
;
te
âveià
atoà
’imihia
mau
i
paari
hioraa
toru,
te
hau
oraraa
teie
te
Ua itehia
ohie
e
te
ta
ohiparaa
i
i
:
te
to
na
aratairaa
te
opereraa
aratairaa
ia
mana
te
nei
tupu,
te
noa
tapao
mau
tahoê.
e
haapapuhia
tahi
i
te
e,
e
i
roto
taata
tere
âmui
e
faahohonu
a
e
tupu ai te
Etaretia. la tupu
te
o
taviniraa
te
i
teie
imiraa
mau
hoêraa
i
hinaaro
mau
haamaitai
âmui
teie
ao
tià
e
e
ai,
te
no
mau
haavi-noa-hia nei.
e
Eiaha
e,
ia
moehia
haamauhia
ua
1965
hoê
i
ia
âmui
te
na
tatorita,
pOrohereni tei
tatorita
e
tatou
matahiti
te
tomite
Etaretia
mau
au
te
nei
i
I
Evaneria;
mai e
Etaretia.;
iti
faateimaha
te
te
fifi
mau
taata;
te
te
i
tatou
e
Ei
faanahoraa.
huru
faahotü
te
e
faî i te
titauhia
faufaa
faaroo âmui.
te
pa¬
hoê
te
no
ia
e
te
i
manao
e,
mea
ta-
ia
imi
Etaretia
mau
raveà
e
hoê
ai
ratou
i
ohipa. la ore e fifi
pororaa i te Evaneria.
te
reira,
tano
ia
to
i teie tau, mea
paatoà ia ara e
tatou
imi
i
te
I
tatou.
raveà
parau
Torinetia
(I
hoê
e
o
na
ai
Pauro
i
3/7)
:
hoi
a
Pene
ora
"Aita
teie
te
maitai.
ra
i
te
te
No
no
faaroo ia letu Me-
ia haapii
anaè,
i
raveà
tei
i
teie
hoêraa i roto
te
âmuitahiraa
i
tia
i
i
maere
mahana, ua tupu mai
e
ohipa âmui, tae
i
atu
noa
no
te
Eiaha
teie
manao
nià
faahanahanaraa i te Atua.
te
i
manao
mau
te
a
te
a
ia
arairaa
te
eita téie ohi¬
e,
hinaaro
Ua
te
Atua
faaoraraa
ohipa
te
te¬
o
papai i te puta ra : "Te patitauraahia
petitoraa, te ôroà a te Fatu
Etaretia e ta na faufaa;
e te ohipa a te Etaretia".
na
huru faaiteraa e faanei
mûri
i
taà-
te
Etaretia
noa
vai
te
e
te
i
roto
mau
ao.
tetani
te
a
i
parau
Etare¬
te
mea
mau
mau;
i reira
atoà e hoê ai.
arataihia
te
a
Genève,
te
nei
te
e
hoê
te
ora-
te
e
i
roto
te
a
hamanihia
pipiria
te
fariiraa
i
tià
aratai
e
âmui
te
te
roto
parau
i
i
ia
e
i
roto
i
tatorita
nei
te
Etaretia
faaturahia
la
ao.
tahi,
a
i
tià
mau
i
âmuiraa mai i
tiraa
pa
te
ohi¬
mau
Etaretia;
riro
ei
:
piti,
a
te
o
te
mau
i
taatoà
te
poritita
i E
ra¬
imi
T
f
te
atoâ
te
T
Etaretia
mai
anei
tatorita,
o
ia
i
e
te
tanu,
faarari
pape,
o
te
f
1
12
f
no
!
tiunu
i
la
tiâ
roto
Apooraa faaroo âmui..
I
veve
T
tia
i
âmui
tuatapapa
te
atu
nei
Apooraa
te
no
Papa loane Pau
farerei
a
aita
o
Atua
te
faatupu na".
tei
te
rôto
e
faaea
nô
mau
ohipa ta te Apoo'
mau
taviniraa
rau
tauturu
te
Etaretia
o
e
aij'avihi mau o Phi¬ raa
E taata paari la ite-mata-hia i roto
parau a te Atua e
nei ao te hoêraa e te
ratou
Aita
i
i
te
haapaohia
e
Potte|-,*
taata
tou
to na pii-
téjkà, la
tÿ'^l^a.
to
taata
atoà
to
te
te
pinepinèfa,t,oà
mau
Metia,
a
ap
Mea
lipp
22
atoà o ia i te
hoêraa i roto i
Etaretia
te
no
te
te
roa
e
te
no
e
Ua haa
i teie mahana.
hia nei
te
Teie
E
mai o Philipp Potter i
ta
na
ohipa, ia au i to na
tiàraa
papai
parau
matamua
te
i
te Apoo¬
a
papu
no
ia
teie atu mahana.
ia
Ua
o
Etaretia
mau
faaroo
raa
papai parau rahi no te âmui
tahiraa, 12 matahiti te maoro
II
ie
hoêraa
ra.
tere
ro
Evaneria.
o
i
ua
au
hau.
te
te
0
te
na
ia
te
ohipa haaviraa taata
i
mau
taata,
a
noa
aha
e
te
o
hioraa
te
faaite-âmui-
te
hinaaro
te
i
raa
ia riro te reira
faaaraa, ei tautururaa ia
tro
faaite
te
tiàraa
faatupuraa
veve.
faahapa-pinete
Apooraa
fâaroo
te mau ohipa ta na
mai.
i
e
te
turu
tauturu
te
e
Eeîa
anei te
pine-hia
âmui, no
rave
mau
te Fatu;
faaite-mau-hla a-
tino
Parau mau,
i
e,
te
ra
mau
letu Metia
O
mau-hia
ratou
noa
anei
haapaohla
te
mairi.
haere
âmui
anaè
âmui tatou,
ohipa-âmui-raa
i tupu
te
i
tei
ioa
tauturu
a
r~l Igggfggg
o
te
te
na
e
Metia
ia
e
roto
te
e
i
Atua,
ma
te
Varua Maitai.
g f T
g
g 1 g
g~]
1er
Le
octobre,
Viallaneix
trand
de
M.
succédé
a
Luze
à
la
Ber¬
direction
l'hebdomadaire
de
Paul
M,
protestant
"Réforme".
Clermont-Ferrand.
Bertrand
de
"Réforme"
1972
ie
Luze
à
1984.
ette
période
lement
axé
12
Au
il
dirigé
a
pendant
ans,
cours
action
son
de
principa¬
a
sur
l'ouverture
oecuménique
et
finternationale : analyse et
commentaire des grands textes
oecuméniques : contacts avec
les
Eglises vivant hors de
France (Europe de l'Est, A'ifrique australe, Sud-Est asia
P
;
tique),
mise en
de l'homme
i; droits
ile
Le
à
travers
de
Luze,
socié
à
de
la
l'ensem¬
dans
fin
de
indépendant, dans
joncture
économique
se
nancière
fonc¬
ses
assurer
d'un organe de près
survie
ce
et
membre de
d'animation
difficile.
une
con¬
et
Il
a
ses
des
on
peut
"La
Voie
oeuvres
essais
:
"Vigny
(Seuil), "Le
même"
des
et
édi¬
:
Parallèlement
la
annonce
"Réforme"
création
l'As¬
(loi de
de
"Réforme"
1901)
qui
prend
en
l'édition du journal.
Créé
1945 par le pasteur
en
Albert
Finet,
40
le 24
ans
charge
"Réforme" aura
1985 (Bip).
mars
Pratique de la laïcité dans l'enseignement
Le Conseil
ser
tlon
la
duction
est
né
le
juillet 1925 à Gumont (Corèze). Ancien élève de l'E¬
En
propos
scolaire,
le
tient
ques
membres de
l'intro¬
voici
de la question
Conseil de la
protestante
de
à
rappeler tout
d'abord
l'attachement
tra¬
ditionnel des Eglises protes¬
tantes
françaises à la laï¬
cité
de
l'Etat,
cole Normale
essentielle
gé
et
Supérieure, agré
lettres
classiques,
ès
lettres,
il a
cette
:
Fédération
Viallaneix
sur
Eglises
aux
F.P.F.
"A
décidé d'adres
a
lettre
une
France
docteur
(1980
(Flammarion),
lui
;
"Oeuvres
complètes" de Vigny (Le Seuil
"Oeuvres complètes" de Miche¬
let
(Flammarion),
"Oeuvres
complètes"
de
Supervielle,
en préparation (Pléiade).
Royale. Essai sur l'idée de
peuple dans l'oeuvre de Mi¬
chelet"
personnage
Supervielle"
critiques
sociation
Parmi
fi¬
été
général de l'Assoprofessionnelle
des
informateurs religieux.
de
(Klincksieck)
l'Institut
1984).
citer
J.
la Commission
de
protestant de théologie
secrétaire
4
national
l'Eglise réformée de Fran¬
Iciation
Paul
été (1975-1979)
a
Conseil
de
entreprises.
Luze
a
dû, du
"Réforme",
à
tions
du
de
"Le
leurs
Bertrand
début
Ferrand, il
membre
poétique
tions
(N.R.F),
le
ou
épouse, Daisy
étroitement as¬
sien,
au
con¬
Camus"
premier
Hors-Venu
son
est
de
Ancien
seiller
presbytéral
de
la
paroisse réformée de Clermont
par
nom
ble
la
des
oeuvre
monde.
de
enseigné la littérature fran¬
çaise à l'Ecole Normale Su¬
périeure rue d'Ulm à Paris,
à Oxford,
à Cambridge et à
des
des
groupes
protection
Il
toute
discrimination.
être
n'implique nul¬
qui
ouverte,
qu'elle
mais
doit offrir au
la possibilité pour
les
convictions,
de
contraire
toutes
prendre part, dans le respect
de la légalité
à l'expres,
sion
commune
fiée
de
la
diversi-
et
1
culture
natio-
nale.
Il
affirme
enfin
les
que
Eglises n'ont pas à combattre
ni l'école publique, ni l'é¬
apparaît primorcli^l fiue 1 ' école,
publique
bM privée,
soit
regardée npp «comme le
lieu d'un pouvôîtf
conqué¬
rir,
^Accueil
mais
service à
comme
^
d'un
Par
ailleurs, .le .Conseil
pris connaissance d'un tex¬
te élaboré par la Fédération
a
sur»
Ouvert du Luxldi au Samedi.
T^l: 2.00.56. Angle rue CLAPPIEXI. et rue Albert Z.EBOUCXXS£R.
fciplii
exercer.
protestante de
^
l'école
laïcité
une
cole privée. Dans la perspec¬
tive
de
1'Evangile, il lui
EtSE\RNHAM
ChoÎK
doit
lement de la part des maîtres
une
absence
de
convictions
individus
contre
qu'à
souligne
elle
cette
couragé
remettre
l'Enseignement
question
son
au
ministre
ducation Nationale.
^ lÿ'
et
Président
de
a
en¬
à
le
l'E¬
(Bip).
23
Frédéric TrautSecrétaire général du
Défap, a rappelé que se trou¬
vaient
emprisonnés à Libre¬
Le
pasteur
mann.
ville, des prisonniers d'opi¬
nion,
dont une dizaine ont
encore
10 ans
de détention
à
accomplir.
démarches
Diverses
entre¬
prises par la Fédération pro¬
testante de France, par l'in¬
termédiaire
du Défap,
seule
ou
en
commun
avec
des orga¬
nismes
catholiques,
bablement
ont pro¬
contribué à inciter
le
Président
de
20
des
A
en
ans
à
Bongo
12
ans
peines.
la
l'occasion
France
Tel: 2.50.54/B.P: 3860
à ramener
la durée
du
3
de
au
la venue
6 octobre
président
gabonnais,
le
Défap, en collaboration avec
le
Comité
catholique contre
du
Angle Av. Gl DE GAULLE et rue Edouard
faim
et
pour
le
pement
(CCFD), les
extérieures,
la
Justice
et
Paix,
et
l'ACAT
ration
lens,
i
Missions
à
écrire
rand pour
au
-
AHIMNE
TAHITI
en
particulier
Président
Mitte-
lui soumettre cette
tion.
La
plupart
ont
reçu
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984