EPM_Vea Porotetani_198409.pdf
- Texte
-
mensuel protestant de polynésie
VEA
pomrETANi
veà âvaè porotetani
TETEPA 1984
NUMERA 5
l L 1 1~X ±11
f ¥ -f--f - f
■
f
1 1 1 J
£7 OMUARAA
ômSe te itéré
Tahiti, manahune i te
E ià
O
E ià
na
Hawaii
pd
va.
Ta
E ià vaevae vôvoa.
la
hara
0 Hawaii
Te
E
Terehe i tahiti ai.
I te
pü
O
Tei reira
E ià è
Tei
e
e feruri nei i te vàhi e haere.
itéré râ e türai e tâpae atu ai.
Te maitai o te ômii, tei ia na te feruriraa.
Te maitai o te itéré, tei ia na te puai.
E topa râ te ômii ia bre te itéré ia pee mai.
Na
te ômii
Na te
Ta
te
imi
Inaha,
itéré
i hinaaro ia
e
ià ê te ômii,
e
te ômii i
bre te
la
E
o te ômii e faufaa.
itéré poiri ra ta te ômii e
e
rave
faufaa bre o na.
faufaa roa o na.
Mai
te
E rave
E ià
ê
hinaaro.
hape noa i te nohu e bfai.
nohu i te huru o te bfai ta na i piri atu.
reira rii atoà te ômii nei.
i te huru o te itéré ta na i piri atu.
ihoà rà te ômii, e ià ê te itéré.
te
pohe te fenua ia taui te huru o te ômii.
e mea ino i roto i te faanahoraa a te ômii.
la bre rà ia ino te ômii, e maitai anei ia te itéré.
E na roto mai hoi te tcCero o te ià i te ômii.
Aita anei te ômii e haavare atoà nei i te itéré.
E
Aita
màbhi te itéré.
faatere fenua te ômii.
Aita anei
ià ë te itéré.
e mea
te manab e mea
itéré i mûri.
itéré.
Aore
tupu.
ia tupu,
itéré i te manab
te
E riro
0 "oe
anei te ômii i te râveà
te ômii o te ià.
mai râ te taero i te ià.
te ômii e manab ra e mea maitai.
maitai atoà anei te itéré.
hinaaro ê hoi to te ômii, e hinaaro ê to te
maitai.
Ta te ômii i parau e mea
E maitai atoà anei te itéré.
E
reira atoà
E riro
E
e tino è to te t-tere.
ià ê te itéré.
ihoâ te ômii, tei mûri ihoà te ^tere.
ômii^
E
na
Eiaha
to té ômii^
te
mua
ai te ià nui.
Tahiti i ômii ai.
râ te ià hou nei.
o
maere
E tino è
ora
fanau taata te ômii.
te parau a te mau atua.
te pü a te ora e te pohe.
Aria nei
E ià
Terehe i
fanau fenua te ômii.
te feruriraa e te paari.
0 Hawaii
0 Hawaii
a
E vàhi monamona
E
fanau atua.
Te
Te
e
mana
te
aratai
Ei hoê
te ômii i taui i te hôhoà.
nei teie ômii i te fenua i
ômii,
hoè
itéré
e
hea.
hoê ai te ià.
Turo
^ 1^1 ^
a
Eaapoto
TE METIA E TE AMUITAHIRAA
E
pohe te etaretia ia ère
J roto
i,
te
Tuve
faaitehia
tumu
o
ia i to
te Etareti-a evanevla
a
na
Màbhi-nui.,
no
i, te api 18^ tuhaa reo mâbh-i te
te pâroita.
Ua riro te pâroita^ ia au i te Ture
âmuiraa no te hui faaroo. Ua tâtuhaahia te pâroita
raa
arata%hia e te hoê e aore ra, e too fanu pue
te
ia
ra
ihoâ i te rahiraa
au
âmuiraa
Te
te
te
o
mau
puai te reira
mero
o
fatu
parau
no
tumu, ei
ei âmuitiàtono,
te âmuiraa.
te hoê pâroita.
la paruparu te hoê âmuiraa, e tae roa taua paruparu ra i roto i
te pâroita.
la peàpeà, aore ra ia àmahamaha te âmuiraa e
tae roa taua mau fifi ra i roto i te taatoà o te pâroita.
E
tano atoà ia parau e, te
pâroita ra, te puai te reira o te
hoê Etaretia. la paruparu te hoê paroita, ia peàpeà aore
ra
ia hmahamaha, e tae roa te reira mau fifi i roto i te
tàatoà
Te
te
te
Etaretia
tahi
ra.
roto
mero.
ia
la
o
te Etaretia.
o
Metia
hoê
o
;
ia
Te
i
tuhaa
Ora
te
paroita
te
e
o
no
te
tàatoà
mauiui
te
o
ra
tino
taua
tino
tei
te
mau
o
hoê
mero.
e
mauiui
te
faateiteihia
e
oàoà ia te
Te
i
te
tâatoàraa,
te
mau
hoê
mero
ia
e
mero,
atoà:
Etaretla.
te
faatupu,
e
ia
te
hoê
tei
te
brometua
hoi
tei
tei
te
te
mau
o
o
i
ra
nià
i
i
nià
hoêraa, i te âmuitahiraa
te
Metia,
te
Te
aita
te
upoo
mau
mero
ia
i
ra
tei
aore
tiàtono,
mau
nei
àti
e
orometua
te
tià
horoà
nià
i
mai
i
or3.
hoê
Te
râtou
ia
aore
rave
atoà
te
ra
ia
e
ora
te
Metia
ei
hoi
mea
te
pâroita
pàpü
ra,
e
e
au
atu
faanahoraa
e
te
mea
no
ua
riro
te
tuhaa atoà
âmuitahi¬
e
taua
aha
i
te
e
âmui¬
Etaretia,mai
no
te
e,
mau
I
pohe
te Etaretia
upoo
tahiraa, oia
raa
tahi
te
Mai
te
pâroita
âmuitahiraa.
pâroita,
hol.
o
Etaretia, te
i
te
pârahiraa
te haafaufaa bre
i
te
huru
te
tei roto
parau
te
o
o
reira
atoà
te
ra,
ra
mero
ai
e
Metia,
te
pâroita,
faatereraa
Etaretia,
o
te
te
i
àti
oia
ra,
âmui
te
o
Metia
te
paroita,
te
i
Metia
eere
te
o
âmuitahiraa.
te
nei
mero
te
tbie
ra,
taatoàraa
paroita.Te
ora
o
te
Etaretia, te puai
o
te
Etaretia, eere ia tei
roto
i
te
peretiteni,
eere
tei roto i te mau peretiteni
tuhaa, eere hoi tei roto i
te
mau
tino
orometua,
tei
O
ra
nei
Te
eere
tiàtono
mau
tei
tahîraa,
hoê
te
ia.
pâroita,
tâatoàraa râ
te
hôhoà
faalte
Ta
puai
te
O
puai
roto
tino
te
ra
hol
te
ia
te
bhipa
pâroita
ia
►
ÂMUITAHIRAA
TE METIA E TE
E
pohe te etaretia ia ère
ite
Ua
niu
pâatoà
bre
aueue
fatu
na
te
tatou,
haamau
tel
ia i to
o
i
pâroita alta atu ia
râ, te parau mana a
Atua, tel riro mai el taa-
te
mau
maoti
te
ta
na
Te
mau
e
felâ
i
to
ràtou
1
te
hoê
Fatu
hoi
:
i
te
ora,
letu
o
nlà
te
hoê
ua
riro
Atua
te
a
Ua
Metla.
Fatu
el
Parau
te
aratai
i
tlàturiraa
Metla
te
haamau
tel
taata
ora
riro
reira
te
pâroita,
te
o
mero
Metla.
letu
la
roto
oraraa
el
hoê
te
o
pâroita.
No reira, te titauhinaaro tumu o te
Metla, alta atu ia maoti râ,
ia riro te mau mero o te pâ¬
te
raa,
tel
i
ora
Te
te
feiâ
ei
roita
i
reira
na
te
ia
tüàti
hinaaro
la
na
au,
reira
mau
rave,
ta
e
nià
i
i
la
raa,
e
e
te
o
te
râ
i
nei
ola
pâpü anei
bhipa
e,
nei
rave
o
roo
te
no
Metla.
pâroita
aore
faaea
to
na
mau
te
1
ta
ra
mero
i
te
Metia
e
a
te
Parau
te
tumu
te
na
Etaretia,
e
i teie
FARE UTE
SPORT
noa
e
rau
ia
mau
E
parau
atu
rau
te
4
Te
ra.
tahi
faaroohla
nei
atoà
pa¬
te
pa¬
o
paturaa fare
tomoraa fare.
no
riro
te
mau
paha
e,
teie
mau
ta
Metla.
bhipa
e
te
o
ia
bre
e
-
rave
taata
hinaaro
e
Metla.
te
no
bpuaraa
e
Te
raa,
hibraa
Ei
i
te
tahi
te
vai
no
fare
tâtou i
tupU
ia patu tâ¬
noa,
tahi
fare
âmuiraa,
ui âpi,
tahi
te
tâtou
i
na
la
faa-
taùrua.
reira
Mea
tano
Ihoâ
hoi ,
te
maa
fare
iti.
te
tahi
ai.
tahi
Teie râ,
nei -i
raa
fare,
:
te
roo
te
e
te parau e faarooe
o
mau
1
te
taime
mûri
tomo¬
aè
brometua,
rave
hoi
te
mau
hinaaro
tâtou
i
faaoti-
ei
to
tâtou
faabhipa
e
faaueraa
o
ta
na
e
Metla,
te
1
faaue
eiaha râ i te bhipa ta
tâtou manab taata e bpua
to
nei
no
No
na
te
oia
i
mau
e,
te
mai,
maa
taùraa Iti.
hia
tâtou
au
hoi tâtou 1
e
tiàraa,
tou
no
te
^
manab nei
Te
manab
1
faatupu
e
Metia.
FACE A LA MARINE
bhipa
mau
tâtou
ta
maltai
mea
Tél; 2.98.09/3.94.77
e
Te
te
no
àueue,
manab
e
reira
maha¬
faaroo-pineplne-hia nei i teie mahana,
hape noa atu ai au, aita atu
la maoti râ,
te parau no te
mau
taùrua : taùrua pâroita,
haapilraa
tàpati,
ul âpi,
tuahine,
âmulraa, e te vai
na.
e
hâùtiùti
mau
ei
ei bhlpa
pâroita,
na
te
te mau mero atoà
tatou
te
nei
tâtou,
te
taùrua
nei, no tâtou te reira mau
hinaaro,
na
tâtou te reira
LE SPÉCIALISTE DE L’ÉQUIPEMENT SPORTIF
Tel hea
a
patu
âmuitahiraa.
te
bre
te
tâtou
oàoà
Metia
nei
rave
bhipa pâpü,
Te
o
nei
mau
râ te
riro
oraraa
e
mai
bhipa tel haamau
I to ù manab, alta
atu
e
bhipa pâpü, maoti râ
te bhipa ta te Metia i titau
mai
ia
tâtou e
rave,
eiaha
râ te bhipa ta tâtou, ta to
bpuafaaiteraa
na
tâtou
râ
Te
bhipa pâpü anei
e
pâpü-hia.
mai
noa
Apooraa tiàtono ,te
pâroita, te roo o
Etaretia.
te
uiraa,
e
manabnabraa matâmua,
o
;
tâtou
roo
iba
roa
nei
noa
nei,
te
roto
feaa
te
ului
te
anei
e
I
i
te
mai
raro
no
ta
Metia.
manab,
rave
ia
ia
raa
e
letu
ù
e
Metia.Ia hina
ia
o
o
to
tatou
faaiteraa
âmuitahiraa, e
haapuaihla te faaltei
te
Parau
a
te
Atua,
tuuhia
te
reira,
eiaha
roto
tià
i
i
na
ta
' te
ta
No
ta
ràveà
no
mea
e
reira
taatoàraa
te
ra,
te
o
hoê
te
te
ra.
te
Etaretia
1
i
atoà
mea
te
aro
nia
faaite
e
mau
te
te
o
tlàturi
e
hoi
e
Atua.
te
a
pâroita 1
mahana atoà, ia tuàti
oraraa
mau
te
faalte
tei
Parau
te
râ
te
Metla.
reira,
te
Metia
a
e
vaiho la tâtou
aratal, eiaha
na
tâtou
e
Metia.
laora
na.
aratai
1
te
hoi
te
Orometua Tehahe Faut.
TE MAU HAPE
E TANO IA FAAAFAROHIA
FAANAHORAA
TE
O
TE
MA-
HANA
Aita teie aratairaa
hôroà
e
i
tuhaa
mau
te
o
hib-noa-raa
vâhi
mau
hape
L
te
a
mahana,
teie
1
i
roto
tahi
te
te
ai
te
parauraa
taime
te
o
tae
e
ia
mai to
i
atu
o
tiatoà
te
itehia
e
tiàrama ra,
mai
li■iï
***l*iil
Te tiàrama
oia te râ;
ao,
raa
faa-
taata.
raa
ua
i
te
o
e
pinepine
Te mahana.
te
manab
e
tâatoàraa
te
ai
hiti
na
to
-
ta
to-
na
paraa.
palpai.
Te
turiraa
te
I roto i te tiàtahito,
e pohe
to na mahana fânau
to
a
i
taata
oia hol e tCîàti ihoa te
hopeàraa i te haamataraa i ro
)
i
to
l
oraraa
fâtata i
o
ia
l
ra,
»
ia
l
te
:
pohe, e parauhia
tiai poi. Te potpoï
te
e
ia
mai
te
pohe atu te pô
Te reira
ao.
avatea.
Te
Te
tahi
teie
o
i
taata
)
polpoi
>
Areà i te taata hupehupe, noa
atu e ua hora 10,
e
poipoi
t
I
te
noa
I
e
i
tae
k
ra,
parau
i
faaea
huri
mau
no
mea
vâhi
tano
rii
ia tatou
te
taib-
ia
te
atoà
ia
râ
haapâ
hora ti-à.
faaiteraa
hoi
te.
i
Aita
te
taime
e
hora
tei
fifi to
tià,onià
te
âuri poto o te hora i te tahi
^
huru
No te
ra.
te
avatea roa ia
ua
i
atu
bhuru
tahi
taa
ia.
nià
na
e
a
e
te
'ohipa, hora 6 i
rave
Te avatea,
maraa
aè
I
I
taata
i
auraa
ua
pa
i
te
e
poipoi
rau
taui
a
hora,
raa
te
atu
faanahoraa
te
i
e
pühia.
hiti
e
te
HO RA
Te
Noa
i
taata
te haamata-âpî-faahou-raa
:
L
te
o
TAIORAA
TE
raa,
o
te
taime
ai
te
mahana
to
i
i
e.
la
ra,
hora
te
Eita ri
nià
i
hib
te
avatea
piti.
ma
tiàraa.
na
hora
te
te
ia
e
taa-
hora
4,
parauhia nei.
Te taharaa mahana. Te taime
teie
mai
teie
i
te
1
e
ia
e
haamata
ai
(taha)
i
atu
mahana
te
mai te hora
:
hora 4.
te
taperaa mahana. Te taime
tei
nià
aè
Iriatai, i
hora
te
e
opa
tae
Te
te
atu
4
e
atu
tae
mahana
te
te
area
i
i
te
no
iiS '
hora
te
5.
Te
toparaa mahana.
ihoi
ia
hana
i
te
e
haamata
te
moe
i
Te taime
ai
te
mûri
ma¬
mai
i
Iriatai,
tiiiiiffTff
^ ^ ^ 1^
1^
15^
f
T
T
f
T
^ jgli^ 1^ ^
XI
I
15^ ^
t
TE MAU HAPE
E TANO IA FAAÂFAROHIA
numera
i
tei
e
nià
âuri
te
roa
te
12.
la
âfa te hora. Aita atoà
fifi
to
talme
e
üou
faaiteraa
te
i
e
te
âfa ai te hora.
hora..
te
Oia hoi,na mua
aè
i
te
hora.
reira
e
taio
ia
i
te
rahiraa miniti
e
tae
ai
atu
No
âuri rahi i
te
nià
i
12.
te
Mai
teie
faanahoraa
te
miniti
mea...
toe,
E
:
e
hora....
E
piti faa
ai.
maîri te hora.
la
nahoraa
1.
E
hau
ti
2.
ti
taib
i
i
hora tià.
te
taib
E
toe
nià
;
No
:
te
i
e
marri
piti
te
no
âfa
e
âuri
te
faanahoraa matâmua
te
nahoraa
toe
ai
6, oia te âfa
te
mea...miniti
ra...
rahiraa mini
te
atu
i
:
rahiraa mini
te
i
tae
e
rahi i
No
ravehia i ô nei
e
i
hora...
te
tatme
-
miniti
mea
ai
faa
te
o
:e
ho¬
te
tupuraa
1.
la
te ta
o
aè
mua
Teie
:
raa
bhipa
Te
na
e tupu
hora.Ei hib
tupu,
e
i
te
hora
te
:
15 mini¬
Eiaha
râ
e
mai
te
manureva
tae
15 miniti
hi.
hh-ipa. No
ti
te
hora,
teie te hora e tae mai ar
te manurevai teie te faanaho¬
raa no te faarteraa i taua b-
hia
hlpa
hora.
o
faanahoraa
na
nei.
pa
te faaite
noa i
e ravehia la te tahl
No
te
e
maha
i
faarte
râ i
te
tupu 1
e
la
mea
ta
nià
bhi
tahl taime,
te
tatou
hib
e
i
te
teie
toe
*
ra : e tae mai te manure
2 5 miniti na mua aè
i te
hora
10
Teie
2.
faataa
te
nei
i
E
mai
ùanel.
No
a
1
no
ta
tatou
nanahl
-
e
-
te
parau,
i
A
rauaè
i
i
a
mûri
nei,
i
teie
te
faa-
tei
bre
mua
oia hor
no
bhipa
te
: .e
tae
mal
pahr
te
I nanahi-
;ua
nanahi.
:
e
haamata te haa
hor
ai.
faarte 1 te
bhipa
1
tupu e mono-noa-hia te a i te
E atoà te parau ùanei,e ta
i.
te
pa¬
haamata te haa
ra.
naùanei mai
:i
ra
ARA
E
te
hape ia
ra
bhipa
e
hor
ra
ra
i
;
e
i
te
a
tano
te
talme
ia
e
ua
faahitihia
ra
te
a
e
i
hibraa
te
hora
ra
:
15
miniti
hora
10.
ua
i
mai
:
mal
te
tae mai te manu¬
i mûri aè;l te
râ
e
mai
te
manureva
faahou :ua
parau
i marri
i
1
te
te
hora
hora
10.
El
HAAPOTORAA
E ravehia te
te
hora tià,
a
no
te
haapipü ra.Na
aè
i
Eere hor hoê
e
tatou
ia
e
te
:
Eiaha
i
i
10
reva
e
raua
ara
tià.
15 miniti
hlpa
faabhipahia
hoê.
teie huru
hora
te
:
tâmua
ta
i
bhi
tupu na mua aè i te
teie te hora i tae mai ai
te manureva, teie te faanaho¬
raa no te faarteraa i taua b-
aita
manab
raa
a
rave¬
mau
No
ra.
No reira eita te
tupu.
te
e
parau
nanahi
a
faarte
te
faarte
te
i
e
e
te
bhipa i tupu, ua tupu
aè i te hora, oia
15 miniti
mea
mea
e
faarte 1
ia marri
tae
E
10 ai.
peu
tou.
1
e
ri
naùanei.
:
tae mai
piiraa i nanahi
tupu te
piiraa a nanahi.
A Haneiiâ ùanel râtou
na
ua
ra.
raùaè
raùaè.
te
:
i rauaè
hr
rauaè
talme
te
tupu.
No
I raùaè
mûri
I naùanei
i
A
pirlhia atu te
>
rteraa
a
rii
talme
te
parau
:
tuuhla
mau
i
parau
tel'marri.
toru
hib
e
tau
MAÎRI
te
Te
Ei
tahl
: e
hora
i mûri
hor
Te
te
hora
e
faanahoraa
te
no
atoà
pa
la
NO TE FAATAA I TE TAIME I MURI NEI I TEI
toe
1
mai te
peu
va
nei.
10 ai.
hora
e
faahou
parau
i
no
te
faanahoraa
bhipa e tupu hou
âreà te piti ra,
bhipa ia i
te
ma¬
tupu 1 mûri
hora tià.
faaâfaroTuro
hape.
a
Haapoto
r
155 ^ ^ ^ ^ 15211^
^ y fg 1^ 1^ ^ 15^
^^^
^
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984