EPM_Vea Porotetani_198409.pdf
- extracted text
-
mensuel protestant de polynésie
VEA
pomrETANi
veà âvaè porotetani
TETEPA 1984
NUMERA 5
l L 1 1~X ±11
f ¥ -f--f - f
■
f
1 1 1 J
£7 OMUARAA
ômSe te itéré
E ià
O
E ià
na
Tahiti, manahune i te
Hawaii
pd va.
fanau atua.
E ià vaevae vôvoa.
la
hara
a
Terehe i
ora
ai te ià nui.
0 Hawaii
fanau fenua te ômii.
pü O te feruriraa e te paari.
0 Hawaii fanau taata te ômii.
Tei reira te parau a te mau atua.
0 Hawaii te pü a te ora e te pohe.
Te
Aria nei
E ià
E tino è
E ià è
Tei
o
maere
mua
Tahiti i ômii ai.
râ te ià hou nei.
e tino è to te t-tere.
ià ê te itéré.
ihoâ te ômii, tei mûri ihoà te ^tere.
to té ômii^
te
ômii^
e
e feruri nei i te vàhi e haere.
itéré râ e türai e tâpae atu ai.
Te maitai o te ômii, tei ia na te feruriraa.
Te maitai o te itéré, tei ia na te puai.
E topa râ te ômii ia bre te itéré ia pee mai.
Na
te ômii
Na te
maitai.
Ta te ômii i parau e mea
E maitai atoà anei te itéré.
te itéré i hinaaro ia tupu.
imi anei te ômii i te râveà ia tupu,
Inaha, e ià ê te ômii, e ià ë te itéré.
Ta
E
E
na
reira atoà
te ômii o te ià.
mai râ te taero i te ià.
te ômii e manab ra e mea maitai.
maitai atoà anei te itéré.
E hinaaro ê hoi to te ômii, e hinaaro ê to te
Ta
E
Terehe i tahiti ai.
I te
E vàhi monamona
itéré.
itéré i te manab e mea faufaa bre o na.
E riro
te
E riro
te ômii i
te
manab e mea faufaa roa o na.
itéré i mûri.
Aore o te ômii e faufaa.
E itéré poiri ra ta te ômii e
bre te
la
hinaaro.
hape noa i te nohu e bfai.
nohu i te huru o te bfai ta na i piri atu.
Mai te reira rii atoà te ômii nei.
E rave i te huru o te itéré ta na i piri atu.
E ià ê ihoà rà te ômii, e ià ê te itéré.
Eiaha
E
e
rave
te
pohe te fenua ia taui te huru o te ômii.
e mea ino i roto i te faanahoraa a te ômii.
la bre rà ia ino te ômii, e maitai anei ia te itéré.
E na roto mai hoi te tcCero o te ià i te ômii.
Aita anei te ômii e haavare atoà nei i te itéré.
E
Aita
0 "oe
Te
e
mana
màbhi te itéré.
faatere fenua te ômii.
te
te ômii i taui i te hôhoà.
aratai nei teie ômii i te fenua i hea.
Ei hoê ômii, hoè itéré e hoê ai te ià.
Aita anei
Te
Turo
^ 1^1 ^
a
Eaapoto
TE METIA E TE AMUITAHIRAA
E pohe te etaretia ia ère o ia i to na fatu
J roto
i,
te
Tuve
faaitehia
tumu
te Etareti-a evanevla
a
Màbhi-nui.,
no
i, te api 18^ tuhaa reo mâbh-i te parau no
te pâroita.
Ua riro te pâroita^ ia au i te Ture tumu, ei
âmuiraa no te hui faaroo. Ua tâtuhaahia te pâroita ei âmuiraa
arata%hia e te hoê e aore ra, e too fanu pue tiàtono,
te
ia
ihoâ i te rahiraa
au
âmuiraa
Te
ra
te
te
o
mau
puai te reira
mero
o
te âmuiraa.
te hoê pâroita.
la paruparu te hoê âmuiraa, e tae roa taua paruparu ra i roto i
te pâroita.
la peàpeà, aore ra ia àmahamaha te âmuiraa e
tae roa taua mau fifi ra i roto i te taatoà o te pâroita.
E
tano atoà ia parau e, te
pâroita ra, te puai te reira o te
hoê Etaretia. la paruparu te hoê paroita, ia peàpeà aore
ra
ia hmahamaha, e tae roa te reira mau fifi i roto i te
tàatoà
Te
o
te Etaretia.
o
Etaretia
te
Metia
te
tahi
ia
hoê
ra.
Te
roto
mero.
ia
la
o
i
;
e
te
te
paroita
Ora
te
o
no
te
tàatoà
mauiui
te
o
ra
tino
taua
tino
tei
te
mau
o
hoê
mero.
e
mauiui
te
tâatoàraa,
faateiteihia
te
oàoà ia te
mau
faalte
nei
e
Te
i
te
hoê
mero
ia
e
mero,
atoà:
Etaretla.
te
faatupu,
e
ia
tei
te
brometua
hoi
tei
tei
te
te
Te
eere
ra,
eere
tiàtono
mau
tei
tahîraa,
hoê
pâroita,
tâatoàraa râ
ra,
âmui
te
o
taatoàraa
paroita.Te
ora
o
te
Etaretia, te puai
o
te
Etaretia, eere ia tei
roto
i
te
peretiteni,
eere
tei roto i te mau peretiteni
tuhaa, eere hoi tei roto i
te
mau
tino
orometua,
tei
O
te
mau
mero
ra
i
te
o
te
nei
te
Metia
te
paroita,
i
nià
i
nià
i
i
hoêraa, i te âmuitahiraa
àti
te
Metia,
te
te
o
âmuitahiraa.
o
te
oia
te
ia.
hoê
ra
Metia
Ta
puai
te
hôhoà
tbie
te
O
puai
roto
tino
ra
tuhaa
hol
tià
Te
aita
te
upoo
mau
mero
ia
orometua
te
mau
nei
ra
tei
àti
e
te
aore
tiàtono,
i
nià
i
horoà
mai
i
or3.
hoê
faatereraa
pâroita,
Etaretia,
e
tei roto
râtou
te
Te
ia
aore
rave
o
o
ra
ia
atoà
ra
mero
o
reira
ai
te
ora
te
o
pâroita
Etaretia, te
i
te
pârahiraa
te haafaufaa bre
i
tahi
te
atu
te
âmuitahiraa.
huru
faanahoraa
pâroita,
te
atoà
e
te
ra,
Metia,
te
parau
hol.
Metia
Mai
ei
hoi
te
mea
te
pâroita
raa
ra,
e
pàpü
e
au
e
te
mea
no
ua
riro
te
tuhaa atoà
âmuitahi¬
e
taua
aha
i
e
âmui¬
Etaretia,mai
no
te
e,
te
pohe
te Etaretia
upoo
tahiraa, oia
mau
I
te
ia
te
bhipa
pâroita
ia
►
TE METIA E TE ÂMUITAHIRAA
E pohe te etaretia ia ère o ia i to na fatu
ite
Ua
niu
pâatoà
bre
aueue
te
tatou,
haamau
tel
i
pâroita alta atu ia
râ, te parau mana a
Atua, tel riro mai el taa-
te
mau
maoti
te
ta
na
Te
mau
e
felâ
i
to
ràtou
1
te
hoê
reira
te
Fatu
ora
riro
te
hoi
te
haamau
tel
i
nlà
te
hoê
tlàturiraa
taata
:
Ua
Metla.
riro
el
Fatu
ua
a
te
Atua
el
te
hoê
Parau
te
ora,
letu
o
Metla
i
aratai
pâroita,
te
o
mero
Metla.
letu
la
roto
oraraa
o
pâroita.
No reira, te titauhinaaro tumu o te
Metla, alta atu ia maoti râ,
ia riro te mau mero o te pâ¬
te
raa,
tel
i
ora
Te
mau
reira
o
te
i
nia
i
tlàturi
e
hoi
ia
tüàti
te
te
hinaaro
o
ia
te
taatoàraa
o
1
roto
la
na
au,
reira
rave,
nià
Metla.
i
i
ului
mau
ta
tâtou
e
la
raa,
te
aore
ra
noa
mai
faaea
to
1
ta
na
i
te
Metia
e
a
tumu
te
na
Tel hea
mau
i
uiraa,
ola
pâpü anei
tâtou
e,
nei
no
te
Parau
te
e
i teie
Te
parau
atu
ra.
tahi
nei
rau
e
faaroohla
rau
ia
no
te
mau
te
pa¬
o
paturaa fare
tomoraa fare.
riro
te
mau
paha
e,
teie
mau
Te
bhipa pâpü,
e
te
bre
o
a
te
rave
e
te
àueue,
ta
Metla.
bhipa
ia
te
bre
o
hâùtiùti
e
e
-
manab
taata
rave
no
hinaaro
e
Metla.
te
Te
nei
tâtou,
te
taùrua
nei, no tâtou te reira mau
hinaaro,
na
tâtou te reira
patu
bpuaraa
mau
FARE UTE
SPORT
e
mau
bhipa
ta
tâtou
1
manab
maltai
e
reira
mea
faatupu
Metia.
Tél; 2.98.09/3.94.77
FACE A LA MARINE
Te
LE SPÉCIALISTE DE L’ÉQUIPEMENT SPORTIF
raa,
maha¬
pa¬
no
e
tâtou
ei
atoà
nei
nei
hibraa
Ei
tou
i
te
tahi
te
fare
tâtou i
tupU
vai
ia patu tâ¬
noa,
tahi
fare
âmuiraa,
ui âpi,
tahi
te
tâtou
i
la
faa-
taùrua.
te
e
rave
na
reira
ai.
to
Ihoâ
hoi ,
te
tahi
nei
maa
fare
iti.
te
tahi
maa
Teie râ,
hia
nei -i
raa
fare,
:
te
roo
te parau e faaroote
e
o
mau
1
te
taime
mûri
tomo¬
aè
brometua,
hoi
te
mau
hinaaro
tâtou
i
faaoti-
ei
to
tâtou
faabhipa
e
faaueraa
o
ta
na
e
Metla,
te
1
faaue
eiaha râ i te bhipa ta
tâtou manab taata e bpua
tano
taùraa Iti.
e,
te
mai,
Mea
no
oia
i
mau
au
hoi tâtou 1
e
tâtou
no
te
^
manab nei
tiàraa,
e
Te
mai
bhipa tel haamau
I to ù manab, alta
atu
e
bhipa pâpü, maoti râ
te bhipa ta te Metia i titau
mai
ia
tâtou e
rave,
eiaha
râ te bhipa ta tâtou, ta to
ei bhlpa
pâroita,
na
te
te mau mero atoà
tatou
râ
Te
bhipa pâpü anei
e
pâpü-hia.
oàoà
Metia
Apooraa tiàtono ,te
pâroita, te roo o
Etaretia.
te
nei
mero
faaroo-pineplne-hia nei i teie mahana,
hape noa atu ai au, aita atu
la maoti râ,
te parau no te
mau
taùrua : taùrua pâroita,
haapilraa
tàpati,
ul âpi,
tuahine,
âmulraa, e te vai
4
râ
e
âmuitahiraa.
te
E
te
mau
râ te
riro
Etaretia,
noa
te
o
roa
nei
bhipa
rave
o
roo
bpuafaaiteraa
na
oraraa
te
na.
e
roo
iba
Metia.Ia hina
manabnabraa matâmua,
o
;
noa
nei,
te
roto
feaa
te
te
anei
e
I
i
te
mai
raro
no
ta
Metia.
manab,
rave
ia
ia
raa
e
e
e
e
âmuitahiraa, e
haapuaihla te faaltei
te
Parau
a
te
Atua,
tuuhia
te
reira,
eiaha
tià
i
ù
pâroita
Etaretia
i
letu
reira
te
hoê
te
aro
o
to
na
tatou
faaiteraa
ta
No
ta
ta
' te
mea
ra.
atoà
mea
ràveà
no
te
ra,
faaite
e
mau
te
e
Atua.
te
a
pâroita 1
mahana atoà, ia tuàti
te
na
faalte
tei
Parau
te
oraraa
te
te
feiâ
ei
roita
no
No
te
Metla.
reira,
Metia
a
vaiho la tâtou
aratal, eiaha
na
te
râ
na
tâtou
e
Metia.
laora
na.
e
aratai
1
te
hoi
te
Orometua Tehahe Faut.
TE MAU HAPE
E TANO IA FAAAFAROHIA
FAANAHORAA
TE
O
TE
MA-
HANA
Aita teie aratairaa
hôroà
e
i
te
tuhaa
mau
hib-noa-raa
mau
vâhi
hape
L
te
a
o
mahana,
faa-
te
o
teie
1
i
roto
tahi
te
te
te
ai
te
parauraa
taata.
te
ao,
raa
o
oia te râ;
taime
te
mai
tae
e
li■iï
***l*iil
Te tiàrama
ia
mai to
i
atu
o
tiatoà
te
itehia
e
tiàrama ra,
raa
i
e
pinepine
Te mahana.
ua
manab
e
tâatoàraa
ai
hiti
na
to
-
ta
to-
na
paraa.
palpai.
Te
turiraa
te
I roto i te tiàtahito,
e pohe
to na mahana fânau
to
a
i
taata
oia hol e tCîàti ihoa te
hopeàraa i te haamataraa i ro
)
i
to
l
oraraa
fâtata i
o
ia
l
ra,
»
ia
l
te
:
pohe, e parauhia
tiai poi. Te potpoï
te
e
ia
mai
te
pohe atu te pô
Te reira
ao.
avatea.
Te
Te
tahi
teie
o
te
taata
i
taata
rave
)
polpoi ra,
>
Areà i te taata hupehupe, noa
atu e ua hora 10,
e
poipoi
t
I
noa
I
e
i
tae
I
k
a
e
parau
te
tahi
mau
taa
no
mea
vâhi
tano
rii
hora ti-à.
ia tatou
te
faaiteraa
taib-
ia
hoi
te
atoà
ia
te.
i
Aita
te
taime
e
fifi to
hora
tià,o-
tei
nià
te
râ
âuri poto o te hora i te tahi
haapâ
^
huru
No te
ra.
'ohipa, hora 6 i
te
avatea roa ia
ua
ia.
Te avatea,
maraa
aè
I
i
auraa
ua
pa
i
te
e
poipoi
rau
taui
a
hora,
raa
te
atu
faanahoraa
te
i
e
pühia.
hiti
e
te
HO RA
Te
Noa
i
taata
te haamata-âpî-faahou-raa
:
L
te
o
TAIORAA
TE
raa,
i
atu
na
nià
e
faaea
i
o
te
taime
ai
te
mahana
to
bhuru
ma
huri
atu
i
teie
e
e.
tiàraa.
la
hora
te
hib
ra,
avatea
i
te
hora
te
te
na
ia
Eita ri
piti.
nià
i
e
taa-
hora
4,
parauhia nei.
Te taharaa mahana. Te taime
mai
haamata
ai
(taha)
:
teie
e
i
te
opa
1
e
tae
Te
i
atu
mahana
te
mai te hora
hora 4.
te
taperaa mahana. Te taime
ia
tei
te
Iriatai, i
hora
te
4
nià
e
aè
tae
mahana
te
te
area
atu
i
i
te
no
iiS '
hora
te
5.
Te
toparaa mahana.
ihoi
ia
e
hana
i
te
te
haamata
moe
i
Te taime
ai
te
mûri
ma¬
mai
i
Iriatai,
tiiiiiffTff
^ ^ ^ 1^
1^
15^
f
T
T
f
T
^ jgli^ 1^ ^
XI
I
15^ ^
t
TE MAU HAPE
E TANO IA FAAÂFAROHIA
numera
i
tei
e
nià
âuri
te
roa
te
12.
la
âfa te hora. Aita atoà
fifi
to
talme
e
üou
faaiteraa
te
i
e
te
âfa ai te hora.
hora..
te
Oia hoi,na mua
aè
i
te
hora.
reira
e
taio
ia
i
te
rahiraa miniti
e
tae
atu
ai
te
12.
âuri rahi i
te
Mai
No
teie
faanahoraa
te
miniti
mea...
nià
toe,
i
E
:
hora....
e
ai.
maîri te hora. E piti faa
la
nahoraa
e
1.
taib
i
i
hora tià.
E
hau
ti
2.
ti
te
taib
E
toe
nià
;
No
:
te
i
marri
piti
te
no
âfa
e
e
mea
ai
te
tatme
i
tupuraa
pa
faanahoraa
te
e
maha
i
faarte
râ i
te
tupu 1
e
la
mea
ta
te ta
i
noa
ravehia la te tahl
e
nià
bhi
tahl taime,
te
tatou
hib
e
1.
la
o
hora,
No
-
hora...
te
nei.
faa
miniti
hh-ipa. No te faaite
na
:e
ho¬
te
te
o
hi.
o
âuri
te
faanahoraa matâmua
te
nahoraa
toe
ai
6, oia te âfa
te
mea...miniti
ra...
rahiraa mini
te
atu
i
:
rahiraa mini
te
i
tae
e
rahi i
No
ravehia i ô nei
i
te
teie
aè
mua
raa
:
Teie
ti
toe
e
e tupu
hora.Ei hib
tupu,
e
i
te
hora
te
:
15 mini¬
10 ai.
hora
Eiaha
râ
e
mai
te
manureva
tae
15 miniti
*
hia
no
te
pa
atoà
e
hlpa
hora.
ra : e tae mai te manure
2 5 miniti na mua aè
i te
10
Teie
2.
la
NO TE FAATAA I TE TAIME I MURI NEI I TEI MAÎRI
faataa
te
nei
i
E
mai
ùanel.
No
e
a
te
talme
1
i
no
ta
tatou
e
-
nanahl
-
rauaè
talme
te
parau,
i
A
rauaè
i
i
a
mûri
nei,
i
teie
te
faa-
tei
bre
mua
oia hor
no
bhipa
te
: .e
tae
mal
pahr
te
I nanahi-
;ua
nanahi.
:
e
haamata te haa
hor
ai.
faarte 1 te
bhipa
1
tupu e mono-noa-hia te a i te
E atoà te parau ùanei,e ta
i.
te
pa¬
haamata te haa
ra.
naùanei mai
:i
ra
ARA
E
te
hape ia
parau
i
nanahi
ra
e
faarte
te
mea
bhipa
faarte
te
e
hor
ra
ra
i
;
e
i
te
a
tano
te
talme
ia
e
ua
faahitihia
ra
te
a
e
i
hibraa
te
hora
ra
:
15
miniti
hora
10.
ua
:
i
mai
:
mal
te
tae mai te manu¬
i mûri aè;l te
Eiaha
râ
e
mai
te
manureva
faahou :ua
parau
i marri
i
1
te
te
hora
hora
10.
El
HAAPOTORAA
E ravehia te
te
hora tià,
a
no
te
haapipü ra.Na
aè
i
Eere hor hoê
e
tatou
ia
e
te
10
reva
i
i
tià.
15 miniti
hlpa
e
raua
ara
hora
te
:
faabhipahia
hoê.
teie huru
bhi
tupu na mua aè i te
tâmua
ta
i
rave¬
mau
teie te hora i tae mai ai
te manureva, teie te faanaho¬
raa no te faarteraa i taua b-
aita
manab
raa
a
e
te
No
ra.
No reira eita te
tupu.
te
e
a
10 ai.
bhipa i tupu, ua tupu
aè i te hora, oia
15 miniti
mea
faarte 1
ia marri
tae
E
: e
hora
peu
tou.
1
e
ri
naùanei.
:
tae mai
piiraa i nanahi
tupu te
piiraa a nanahi.
A Haneiiâ ùanel râtou
na
ua
ra.
raùaè
raùaè.
te
:
i rauaè
hr
parau
te
tupu.
No
I raùaè
mûri
I naùanei
i
A
pirlhia atu te
>
rteraa
a
rii
:
tuuhla
mau
parau
tel'marri.
toru
hib
tau
te
hora
e
faanahoraa
te
Te
Ei
tahl
1
i mûri
hor
Te
toe
teie te hora e tae mai ar
te manurevai teie te faanaho¬
raa no te faarteraa i taua b-
hora
faahou
parau
mai te
peu
va
nei.
bhipa
Te
na
i
no
te
faanahoraa
bhipa e tupu hou
âreà te piti ra,
bhipa ia i
te
ma¬
tupu 1 mûri
hora tià.
faaâfaroTuro
hape.
a
Haapoto
r
155 ^ ^ ^ ^ 15211^
^ y fg 1^ 1^ ^ 15^
^^^
^
<52! ^
y
^
^
LA FAMINE A TAHITI
"Voici
les
dit
le
la
famine
pas
la
de Faaa sera bientôt fermé
viennent,
dans
le
pays,
non
disette
de
pain et
la faim
et
d'eau,
solf
jours
Seigneur, où j'enverrai
mais
d'entendre
la
soif
de
Dieu..."(Amos
la
la
totale
que
coeur
est
atta-
"bouffe", aux affaires, à l'argent ; combien
le culte du tourisme à d'adep-
8/ver.
11)
grève des dockers est
;
alors on mesurerait
la combien notre
Parole
ch.
et
'
ché
à
tes
de
la
chantres... et
de
tréso-
soient
lorsqu'ils
-
met¬
nous
garde contre la perte
des valeurs morales et spiri¬
tuelles
et
la
précipitation
vers le matérialisme,
la cupi¬
dité, la corruption des moeurs
l'égoïsme généralisé et l'or¬
gueil
desséchant,
la
haine
de
l'étranger et le racisme
tent
en
naissant.
Croit-on
la
a
Parole
tend
la
que
Tahiti
menace
de
Tahiti
Dieu
"s'en
et
pas
d'Amos
due
la
vaine
d'avoir
de
la
géné
d'avoir
ren¬
Parole
méprisé
le salut
rejeté
son
est
de
la
de
manifesté
amour
qui
l'en¬
ne
balance"!
La maladie mortelle
ration
d'Amos
parole
si
Dieu,
grâce,
Dieu et
pour
nous
Jésus-Christ.
en
période
d'abondance et
progrès économique que nous
vivons
toujours - malgré la
La
de
crise-
et
à
Tahiti
épreuve
une
un
attachement
tuelles.
Inqulétés
par
le
titre
de
riers;
combien
nous
attendons
pour
de
test
est
notre
réalité
en
notre
foi
véritable
valeurs
spiri¬
progrès matériel
pas un mal en luiaux
Ce
qui
n'est
même
certes,
une
tentation
comporte
comme
pourtant
chaque
que
l'or brille quelque
"milieux autorisés"
n'annoncent pas la famine de part.
N'a-t-on pas dit que
du
verset
tiré
du
?
prophète pain ni 1 ' arrêt de la manne notre or, c'est le C.E.P.
Amos
!
Ne voyons-nous pas que chaque
"Ouf! il ne s'agit ni métropolitaine. Au contraire!
de
la
fois que les liens familiaux,
guerre,
ni du blocus
Mais, écoutera-t-on les "mi¬ l'amitié, la tradition de géné
économique, ni de la rigueur
et
de
lieux
la dévaluation.
autorisés"
Il
ne
l'intérêt
général.
religieux rosité,
de
s'agit que de la religion et
quelque confession qu'ils
cet
article
vous
été
peut-être
rassurés
la
à
le
avez-
lecture
-
lecture de la Bible!."
de la
la
Certes,
la
disparition de
Bible,
la
fermeture
des
temples, le manque de pasteurs
et l'arrêt des activités reli¬
gieuses
n'affecteraient
pas
beaucoup
une
grande
partie
de
la
population. La parole
de
Jésus:
pas
de
de
la
"L'homme
l'expression
de
journalier.
Pour
notre
vivra
souci
arriver
jeter
l'inquiétude,
firait
de dire que
r
ne
pain
seulement
mais
toute
parole qui sort de
bouche de Dieu" n'est pas
il
à
suf¬
l'aérodrome
casino
fois
LA FAMINE A TAHITI
le
souci
à
sent
prochain
intérêt
exigent
et
cions
il
du
notre
y
à
que
s'oppo¬
personnel
nous
renon¬
profit propre
conflit. Qui va triom¬
a
notre
ce conflit ? L'égoïsme
charité, le ventre ou
le coeur,
la bête ou l'homme
(qui est fait à l'image de
pher de
la
ou
et
corps
se"
Av. G. CLEMENCEAU - MAMAO B.P: 5079 - PAPEETE. Tel: 2.63.54
saires
développement
au
pays;
on en
ans
et
-
Mais
combien
milliards
de
au
capital
l'Evangile, plus
centenaire à Tahiti, repré
songe-t-on
spirituel
que
parle depuis vingt
engloutis dans le pays.
été
on
du
sente
que
encore
Faut-il
sements
ici.
les
investis¬
matériels
étouffent
que
l'esprit de l'Evangile ? Qu'¬
ils
ment
se
développent
du
Faut-il
coeur
mieux
au
11
est
nous
les
tion
pT>aCÎFi'CAg
Rawlej I
V^noxd \
donc
indispensable,
d'abord, de confron¬
problèmes de l'évolu¬
économique
Parole
être
de
Dieu.
attentif
l'homme,
berté
sa
avant
à
du
pays
Il
nous
faire
dignité
et
l'argent,
à
la
faut
sa
li¬
l'inté¬
rêt
général
avant
l'intérêt
particulier. Il faut que notre
vie religieuse influence notre
vie civique, familiale, profes
slonnelle. Il faut nous inquié
ter
de
chercher
des
vocations
religieuses fermement assurées
autant que de trouver du per¬
faut
hôtelier
répondre
au
valable.
Il
désarroi
des
Rue dc5 Rempart$.Pont de l'Cst.
qui
faction et
écoutent
conscience
mauvaise
la
des
voix
Les
besoins
n'être
pas
spirituels,
pour
n'en
sont
visibles
plus réels. La famine spi¬
rituelle, pour être moins cra¬
inte
que
la famine du pain
n'en
est
que
plus
profonde
que
Les
de
l'âme
graves
que
maladies
combien
plus
sont
celles
du corps.
(D'après
Béthel
"Notre
-transmis
Lien" de
M. Ver¬
par
nier)
pftCirigg
^ita
PeaPea
-
LOCATION
TAVERE
MOUHURU PEREOO ATOA
TOUTES MARQUES DE VOITURES.
propa¬
sectaires, et des maî¬
en prosélytisme.
gandes
RAVEMAI
REMORQUAGE -
société
milieu
ACHAT - VENTE -
le
que
en
leur
de
tres
passer
infidèles"
d'une
actuel
quenouille éloigne
spirituel et
peut-être
avec
insatis¬
partant
détri¬ sonnel
de
1'homme ?
affamer
l'âme
"fidèles
désordre
réjouir
pour
?
chez
ter
On parle beaucoup d'in¬
vestissements financiers netes
Dieu).
le
qu'il éclate de grais
l'homme
de
-
HO'O RAA - PEREOO TARAHU
NO TE PEREOO E UIRA API.
HENRI MATAHI A HIRO :
Ei veà vau no te fatu e te etaretia evaneria
mai ia Bordeaux, Montpellier
Henv-L Matah-ù a Hiro^ 40 matahitt to na^ e te vai noa
atu ra.
i, Farani e to na ùtuafare^ no te
faabhtpa i. to na tôroà drometua t voto i te nuu,
i p-ihai tho i- te mau Màoh-i i roto i,
E
aha
to
be manab
i
te mau fare utuuturaa mai e te mau taureàreà haere haapitraa
teie
huru
bhipa ta be
hoi faahou
l/a
.
tua toru
I
te
to
no
o
tatou
matahiti
1981
fenua.
Hi.ro
i
e
hoi mai ai
rave.
fenua^
e i taua ihoà matahiti ra o ia i d atu ai i te âua
pipi broTe
tiàturi nei au e,
mea
metua no Heremona. E
piti matahiti i mûri iho, ua tuuhia atu tano atoà i te Etaretia eva¬
o
ia i roto i te
haapiiraa brometua i Tiroama, i pihai iho neria ia tono i te taata e
i te brometua,
Joseph a Hunter.
rave
i
te
bhipa i te ara.
Hoê àhuru ma pae matahiti to na parahiraa i Farani no to
Ua mâtau noa tatou i te fârii
na
tôroà faèhau ; ua haere âtoà i te haapiiraa tuatâpapa i
i te mau veà
e
tonohia mai
te Parau a te Atua e
pae matahiti te maoro.
nei i to tatou fenua. Te tià¬
ua
faaipoipohia o ia i te hoè vahiné papaà, mootua na te turi nei au
o
tane
i
te
orometua
Atizon. E maha tamarii ta raua.
I teie ihoà âvaè
tetepa 1984 o Henri a Hiro e
i ta na bhipa, aita i
pàpü e aha rà te maororaa.
Henri
Hiro,
hou
ra
vai
teie
be
i
te
hoi faa
iFaranic,
tonoraa^ia
nae
iho
1
to
tatou
Te
Etaretia
teie
i
te
te
hoê
rave
i
e
'oe.
E
porotetani no
hinaaro
nei
brometua
te
bhipa
mâohl
i
no
pihai
mau
rave
au
tetani
ù
e
vau
rahi
no
a
taata
e
roto
farani
i
te
e
Farani,
E tonohia
mau bire ra-
Mâohi
Fatu
te
neria
te
te
pâroita tumu.
i
i
to
reira
ù
e,
na roto i to
firerei i te taata
tere
i
faaroo
bhipa i te
Etaretia poro
Farani.
Aita
ta
i
mau
no
parahi nei i Farani.
faatereraa
Farani
haamata ai
ù
e
riro
e
te
i
roto
no
nei
nei
teie
tahi
a
haapâpühia
taata
e
tonohia
a
veà
eva¬
âmuitàhiraa
te
teie
A
ei
vau
Etaretia
ao.
tiàraa
to
tahi
nei
Farani
no
a
i
bhipa ta ù e haamata
rave.
E bhipa âpl. No reira
teie
e
oàoà
te
i
nei
i
au
teie
hopoià rahi.
Na
vai
be
e
bhipa
e
ia
be.
turu
Te
hibpoà
na
Etaretia
E
roa.
âmui
te
vai
i
mai
ta
tau-
e
evaneria
atoà
fârii
i
mua
râ
te
Etaretia porotetani no Farani
e te faatereraa a te mau bro¬
metua
nuu.
hia
e,
teie
mau
e
Ç
tano
ia
parau
bhipa âmui teie
pü bhipa e amo.
ta
►
JEANNINA
Av. Régent Paraita.MAMAO
Rue A.Lebcnicher 8.09.62
ri"“f
I
¥11
1
lïiii
I
fl I
1
.
3
rx I T 11.1Xij
HENRI MAT AHI A HIRO :
E
be
aha
e,
e
brometua
No
te
i
mai
tau
titenl
Tamuera
manab
i
ù.
i
to
Ua
Ite
to
na
hla
te
nei
i
roto
la
ra
vau
noa
Farani.
i
manabnab rahi
Mâbhi
mau
tono-
e
I
Farani.
to
na
mea tano ia tonobrometua
i
Farani
haere
fârerel
e
tuahine
mau
e
ra,
hoê
i
ai
e
e,
i
te
no
au
pere-
Raapoto teie
tere
mau
na
manab
hia
mai
5
ai
tôroà
te
o
a
a
haamanab
Te
manab
i
to be
Farani.
i
rave
b v^à v,u no t.
i
teie
mâbhi
taeaè
e
parahi nei i Farani.
Ua
riro
te
manabnabraa
reira
tumu
ei
parau
ù
na
te
e
SUPER WONDER
tÆea ^aoÂi^aAi'amtxu
vai
nei
oia
te
pa
ra.
Ua
râ
ite
ta
rau
rahi
tuhaa
te
roa
faatupuraa i taua bhiau
te
te
faèhau,
noa
atu
ra,
i
te
fifi
mau
te
reira
ai
roa
i
te
rahi
teie,
teie
nei
E
nab
i
au
hinaaro
e,
mea
noa
e
te
ù
ta
manab
e
maoro
rave
e
ù i
ta
inaha
haamata
ma¬
i
teie
nei.
Te
rahi
rà
e
i
te
te
te
ihoâ
noaa
te
Farani
e,
E
atea
ia
tere
hiti
tae
atu
i
atoà
vau
titau
anei
Oia,
i
faufaa ihoâ.
bpuaraa
mahana
haapab
te
eita
mea
mai
te
e
i
i
itoito
teie tià-
be
e
mataù
matau
nei,
no
te
te
bhipa. Eita
bre, la 6 anaè i roto
bhipa, e Iti ril mai
o
peàpeà i roto i te âau.
tupu Ihoi te peàpeà,
E
haa¬
e
E
e
hôpoià
moemoearaa.
a
fenua
rahi
ia
ù
e
te
e
tauturu
mai
e
toru
ta
ù
na
i
ômuaraa
raa
te
e
noa
Fatu
atoà
na
hiti.
te
e,
i
tauturu
tahi
te
tahi
ra
tiàturi
te
mai
te
tiàturi nei
ra
nei
faahiti
i
au
bhipa
pu
atu
teie tauà-
no
ta taua.
parau
be
e
ma¬
faanaho
i
ta
hea
na
nab
ra
be
bhipa w
i
o
Te
Mea
nei
taata
bhipa.
vai
i farerei i Fara¬
te
ra,
no te mea eere paha
teie i te bhipa bhie roà
oàoà
te
vau
teie
mâbhi,
taata
mau
raa.
Aita
o
i
ni.
No
mea
mata
e
I
Farani
ta
ù
au
bhipa.
ta
e
faanaho
ai
Te
tiàturi
ra
►
no
atB)ÊRAC
POLft VCfTRE B:iUPEMENT PmFESSKDNNEL
POJRVCfTRE VaUftE, VOTRE BATEAU
ET LEQUPEMENT DE VOTRE MAISON
TEL:2.77.07
L1
.10
f
I
jT'i I
I
I f
I I
I 1 1 1 r 11
RUE ALBERT LEBOUCHER
1
f
fl f
f 1 1 ri
fatu e te etaretia evaneria
vau
e,
ria
e
rarahi
ihol
e
i
au
rave-
faatere-
te
e
ana
rëni
ia
porotetani
Farani.
no
manab
Te
pinepine
nei
a
nei
mai
te
ù
ia
rave.
E
ani
bhipa
te
Aita
i
pa
ù
atoà anei
i
roto
manab
ù
ia
i
te
bhi¬
i roto
i
te
tiàturi
rahi
a
ria.
Ua
te
ra
e
haere
i
te ora-
i
au
no
e,
Etaretia
te
evane¬
rahi
mua
ei
riveà
no
a
ta
tâtou
i
hib-noa-hia
t
ù
mau
E
te
rahiraa
roto
faufaahia
i
te
£enua
pttt àhuru mata¬
evaneria
i
Etare¬
te
nià
i
e
tupuna.
iho mat
a
nünaa
ù
tauiraa
i
titauraa
tauturu
e
ia
ù,
te
i
roto
te
roto
to
no
oàoà
te
mea
i
e
i
ia
i
to
fenua
Ua
tupu
ù
noa
tià
ù pârahiraa i te ara.
au
i hoi mai
no
te
to
tia
to
e
aè
e
ua
e,
to
faahou t roto
ora
i to tâtou fe¬
nua.
Aita
rà
te
tâatoàraa
e
fânab nei i teie mau taui¬
raa.
Mea itt roa tei fânab,
tei
parau
mûri
poto
be,
ta
tere
Auaè
haa
bhipa.
te
ta
teie
hiti
e
auhune
ù
pahonoraa
uiraa
net
parau
t
ta
o
na
oraraa.
na
au,
no
te
rahi ta te Fatu
i
te
titauraa
tôroà brometua.
o
te nünaa
ia i te reru.
Pâpaîh-ùa è E. Roe
te
au
te
tahi
mau
no
te
rave
bhipa.
ia moehia e brometua
Eiaha râ
mau
tuhaa
te
Etaretia
na
vau
noa
mai
mai
i
roto
tahi
te
flfi
anihia
e
e
farani,
pâroita
i
vau
atu
t
net
faaitoito
roto
âreà
noa
te
riro
nei
vat
e
ta
mâbhi, tei
Eita «râ
faufaa
au
pâroita i to ù fenua.
la
mea
atoà vau
pâroita : Petee
Tiroama.
Ua
ora
raa
rahi
ai
El
teie
ite
Te
pills^
toru
Taunoa
ra,
farani.
ua
e
ororaetua
pipi
aua
Heremona,
e,
pâroita
mau
te
i
raa
rave .
e
au
te
porote¬
ù
to
pâpü
i
tano
paha te faa
i
ta
roa
rave
e
Etaretia
te
farani
no
evaneria
bhipa
atoà mai
a
Apooraa
te
e
mau
aha
no
a
Etaretia
ia
tani
i
te
e
tereraa
e,
e hoi
Porinetia
au
au
hib
te
no
rahi
e
evane¬
mau
bhipa,
Etaretia
te
a
te
faaueraa
te
âmui-hia
i
ù
ta
o
i
raa
Etaretia
te
na
horoà mai
eva-
neria.
Na
na
E
mai
mai
tono
e
faufaa
nei ia ù.
anei
be i
nei be i
ia
Mea
tel noaa
hoiraa
fenua.
teie
te
poto roa teie e toru
Te mea ta ù i haa-
matahiti.
pab na mua roa, te faaineineraa
ia ia ù i te tbroà bro¬
metua.
Taa
noa
atu
te
haapii-
l 1 ITT lliillîl
^ ^ 1^ ^
1^ jy 15^
; -w y-Tjr»-j
^
^ lai ^
laii^
1^
11
r
TÀTARARAA NO
E
tuhaa faufaa 1
tele talbraa ta tatou
nà
pltl
roto
1
pene
15/1-10
15/11-17.
te
e
Te
tuhaa
tel
faabhlpahla
te
Iteraera
ra
atoà
vlne
mau
pâpai
atua
Te
parau
atoà
1
râtou mau atua
faahlahla aè. E mal
e
àtlraa
atu
te
mau
ra
râtou
plpl 1 te Fatu; te tuhaa pltl
te
porol la a letu 1 ta na
mau
plpl:
la here
te tahl
1
te
tahl, 1 reira e rahl
te
mea
al
hotu.
te
to
e,
te
mea
taata
nel.
faahltl
te
la
te
e
te
mau
hoà
tatou
te
haapapû
o
ra
loane
letu te vlne mau, te
pâtoi ra la O la 1 tele huru
hlbraa ta te mau nünaa haa¬
morl atua êê.
Mea tano la ite pâpïï tatou
1
te
tumu
te pâpai Evanerla
1 àpltl al 1 te parau no te
vlne mau e te Metua faaàpu.
E
manab faufaa
ta
loane
e,
e
hoê,
hlnaaro
ra
e
hoê
,o
letu
Elta
e
tano
la
raua.
àtuàtu
ola
parau,
e
te
faataa
Na
te
taata
1
te
vlne,
Atua.
ê
faaàpu
la
i
te
hotu
Faufaa
te
Na
Iho
1
1
Na
noa.
vlne
te
tanu
ta
e
vlne
mau.
hotu,
e
1
Iteraera
e
ua
val
aroha
1
nlà
1
na
timau
Fatu.
To
hoturaa
te
pal
la
hotu
bre.
Na
e
te
te
mea
reira
to
nünaa
(Itala 5/1-17).
mea peàpeà râ,
alta tele
vlne
1
hotu
(leremla 2/21;
Hotea
10/1; Taramo 80/8-12,
Etetlera 15; 19, 10-14).
ômuaraa Ihoâ
o
te
pene
15, to te pâpai Evanerla haapâpü-maltai-raa e o letu te
vlne
ra
o
E
aha
pâpai
te
faabhlpa
te
vlne.
1
loane.
1
te
vlne
tele
o
E
Evanerla
o
te
noa
te
taata
1
te
auraa
mau.
ua
1
nünaa
fenua
: o letu
manab haapapû
haapab hope roa
tele
o
e
letu
atu
hotu.
blbl
maramarama
hohonu
e
al 1 te hohoà o
Tele, e râau rahl
te
o
te
bre
tel
1
tele
faahou
Eere
mau.,
Iteraera
te
parau
E
hlnaaro
o
to
na
^
^
1
te
atu
1
te
Te
àmaa
e
bre
e
^
^
Te ite atoà
te tlàraa
eere
la
tel
e,
ra
1
faufaa,
faufaa
te
àtl
e
E
la.
hotu
hoê
Te
te
haaplpü
tlà
e
àtl
na
ra
I
e
plpl na letu,
te
fârll-noa-raa
àtuàtu
taua
mea
àmaa.
àmaa
reira
maitl la
1
Atua
te
te
mau
mau
tapühla.
tatou
ra
te Atua
1
Mal
vlne
1
àmaa
Tahlto
ta
na
te
hotu
te
tlàraa
plneplne to Iteraera faa-
auraahla
1
te
l-Z
1
hô-
te
atoà
Ouvert du Lundi au Samedi matin
mea
te
plpl.
reira
Fare Ute - Tél. 2.86.33 - BP. 1686
roto
la
:
e
OUmOAILLEFIE
1
mau
faaàpu
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL.
IRAVA
al.
al.
la
e
te
O
tltauhla
O
mea
pohe te râau.
àmaa to te vlne
E
ta
maltai
tupu
e
e
te
a
1
te
no
Te rei¬
faanahoraa
tele
1
huru
O
bre,
1
faaau
no
la
i maraa
haamorl
eere
te
Evanerla
ore
1 te amo.
te
taata
te
i
mea
la
te
matlmua,
e
Metua,
o
te
tel
aha
Ihoâ
te
àmaa
e
faaite
mau
àmaa
mal
e
te
NO lOANE 15/1-17
la
Ta
tumu.
te
i
faaapu,
taata
àtuàturaa
te
i
teie
te
mau
àmaa
ma
outou.
Na
atoà
ta
rotopû
i
la
auraa
te
e
tumu.
IRAVA
Ua
raa
3-4
i
roto
te
Teie
haapii-
i
horoà
’r
i
i faariro
pipi
mau
râtou ei feiâ
ia
te
letu
pabhia
àmaa
J
e
teie poroi,
eita
hotu, e pohe atoà
e
te
ia
mûri.
to
Teie
parau
rlveà,
mau
la
IRAVA
Ua
mai,
bre
ia
te
atoa
faahou te manab.
te
haapipü faahou
ri,
IRAVA
7
teie
tâtararaa
parau
To
na
ra
auraa
àti
i
te
ia
na
anaè
letu
o
e
aita atu.
te
e,
e
teie
irava
mai.
taata
Fatu, mea faahepoia firii i ta na
àtiraa
ia
atu
noa-raa
faufaa
ra
atu
roa
te
e
ai
te
No
reira,
teie
teie
to
auraa
i
to
be
I
reira
ia
be
no
i
riro
na
tei
letu
te
letu.
atu,
te
hotu
ia
ia
faalte
ta
ia
letu.
parau
àtiraa
:
atu
e
ite
no
to
e
atoà ia
Atua, mai te Tamaiti
ra,
te
ei ite
IRAVA
Te
na
na
Metua.
Na
ta
9-10
here
ra,
letu
Tamaiti
te
o
te
te here
Metua i te
i
to
pipi,
mau
ihoâ
ia
o
roto
i
ta
faaiteraa
i
fârli-
mau
Te mea
haaraa
Atua,
ua
itehia
ta
e
ao,
letu
to
na
i
na
to
to
roto
rave,
na
na
na
here ta tatou
e
faaotiraa
reira
te
;
faaueraa
i te
e
eiaha
te
imi
pohe,
i
te
ora
ra
no
taata
tupu,
ma
te
bre
te
here
i
Fatu,
no
to ' na
e ani
taime.
te
haapab
pâpü
IRAVA
No
te
here
i'te bhipa
to
nei,
i
faaueraa a
ia ei ite
te
riro
ia
te Fatu.
to
Areà
pipi.
na
te
ra,
no
E
fauhaa
letu
o
pipi.
mau
atoà
Metua
i
te
o
here
te
e
ara
tiàmâ
atu
rave-hope-
here
faahiti
ta
ao.
te
te
na
E
e
ra
i
letu
tüàtiraa
tahi
vai
roto
atoà
na
ta
teie
i
na
i
i
Te
i
roa-raa
atu
ia
mai
haapabraa i te mau
haapiiraa
a
letu.
I reira
ia
àti
e
no
te
ora
eere
te
àti
:
haapiiraa e ia
na i haapii mai.
Te
pipi
te
Atua.
Metia,
hia
te
5-6
loane
O
E
i
tapiti
Teie
ra
mai,
ia
hemo.
ia
taura
àti
roto i te parau
na
fafauhia
i
a
imi
e,
faaueraa.
e
e
^ /.
ma.
faaaueraa
ta
letu i ta na mau pipi
:
"A
ati mai ia ù". la 'ore ia haara,
pohe
11
ô mai
te
oàoà
i
e
horoà
te
reira
Fatu
i
vaiho
mai
i
to
Fatu
te
;
ra
ta
na
te
mau
taata.
►
tiàfaahouraa.
ASSURANCES
[ASSUREUR
I
AUAP
OUCHONG
Tél;2.80.70
RueTepano JAUSSEN B.P:505.PAPEETE
E
y^
y y y )!S tï sî %3i ifii la ta îs
ta ta ta ta ta ta ta ta t?
i
ta ta tai
13
i
TATARARAA NO lOANE 15/1-17
Te
oàoà
Te
letu,
o
to
àtiraahia i te Atua
te
O
pipi,
mau
haapab-hope-raa
te
O
reira
E
itehia
ta
râtou
iteraa
e
i
ao.
IRAVA
ia
te hinaaro
i
roto
ua
ia
oàoà
râtou
to
i
na
te
Tamaiti.
i
teie
;
te
pâpai
i
hôroà
ai
i
teie
te
mea
ia
e,
o
ia
i
i
ra
te
aroha mai te Atua
12-17
ai
parau
fârerei
te
i
fifi.
te
E tano
Te
here
tahi
noa
i
Fatu teie poroi i ta
pipi- Te here te tâpab
faaite e, te hotu ra te mau
i
tahi.
te
na
pau
Te
tahi atoà
tâpab, te hoê-
mai te
Metua
e
te
Tamaiti
i
hoê.
Teie hoêraa e faahitihia nei,
ia
raa
te
tonohia
veà
i
aita
atu.
e
o
letu
mai
e
te
ia
te
Atua
ia
i
Te
hoa
tià
te
te
râ
Na
i
e
parau
mau
i
te
taua
e,
e
here
pipi no letu.
mau
pipi ia
hoaraa
no
râtou
àtiraa
to
fatu.
ia
taata
e
i
o
ia
fatu.
letu
tei
to
0
fatu
na
reira
no
to na
ite
na
pipi
tatou
na
roto
Mai
hoê,
letu
ia
mea
hoê
te
aroha
haapab.
e
faatupu.
mai
te
mea
i
e
ta
te
ta
e
i
mai
Eita
aita
râ
hoêraa
E
e
e
Taua hoêraa ra,
taa
Atua
te
faatupu
pipi
na
e
titauhia te mau pipi
atoà.
ia
letu.
ê, ia au i teie
taibraa, te tâvini i te hoa.
Te
tâvini,
e
faaroo noa o
pipi
Mea
ua
ia
Tamaiti
e
PUOHURAA
faaue
ei
i
roto
i ta na
i
i
i
ta
No
ei hoa
faaite
Atua
Fatu
faariro
mai
te
taata
e
hinaaro
te
te
Fatu
te
ra.
no
i
na
aha
mai
atu
to
e
hinaaro
riro ai
noho
te
ra.
mea
te
a
auraa
tiàmâ o na i
haapabraa i te faa-
hoa,
roto
te
faaueraa
mau
atu
noa
Ite i
i
na
o
taua
no
faaueraa,
te
aita
ihoâ "^ueraa
ra.
pipi,
mau
faalteraa
te
E
E
te
faaite i
àmaa.
faaroo
hui
maital
nei, e faatupu o ia i te bhipa.
E here
te
tâatoàraa
o
to
be oraraa.
E hôroà be
ia be no te tahi. Aita e fai¬
te to te here. Aita be e here
roa
Ta
te taime a
teie parau,
letu
ta
rii
here
no
Ua
butou ia butou iho.
la
Evaneria
manab,
poroi.
teie
te
faa-
tumu
te
mau
bhipa
na
te
e
tupu
noa
bhipa.
SUPER CHOUETTE, LACCUEIL DU
À
womptoîr %^iiiiiiercîal de
oorea
LA SEULE ET LA VRAE QUINCALLERE DE MOOREA
_MOOREA_TEL: 6.16.20
f
14
\
¥
I
5
LA DROGUE ET LES DROGUÉS
Héroïne,
L.S.D.,
évoquent
le monde trouble et mystérieux
des "dealers", des trafiquants
internationaux, des "gros bon¬
nets" qui dans l'ombre orga¬
nisent
Ces
leur
mots
trafic
et
en
ti¬
d'énormes bénéfices; mais
rent
victimes, les "dro¬
gués" jeunes ou adultes; ceux
qui
"accrochés"
deviennent
aussi
les
de
plus
en
plus
dépendants
poudre ou de la piqûre,
qui pour quelques heures, va
les inviter au "voyage", leur
procurer
cette
évasion hors
du réel, hors de leurs problè¬
mes
de
vie,
de leurs souf¬
la
de
frances.
Ils
sont
aujourd'hui 50 000
répand
les efforts des
pouvoirs ' publics pour déman¬
en
France.
malgré
teler
les
Le
fléau
se
tous
les réseaux et
découvrir
trafiquants.
^
Mais
cocaïne,
cannabis...
^^
1^
^
un
fléau peut en cacher N.D.L.R.
un
autre
!.
que
: Aucune
statisti¬
à Tahiti n'est divulguée
le problème de la drogue
de
l'alcoolisme.
Si
les
Que les 50 000 drogués, si sur
dramatique que soit leur sort et
ne
nous
fassent pas
oublier patentes pour l'alcool rappor¬
les deux millions de personnes tent
quelques
milliards
au
dépendantes de l'alcool, notre Territoire ; elles engendrent
drogue
nationale,
patentée, aussi des dizaines de morts
en vente
libre, de cet alcool par accidents et plus encore
qui met en péril leurs facul¬ par maladie, sans oublier les
tés, leur équilibre psychique, drames familiaux et sociaux.
leur
Insertion
sociale, leur Nos responsables territoriaux
cellule familiale.
Et
Et
le tabac sont-ils conscients de
l'abus des médicaments ?
ce
dra¬
qui se joue sous leurs yeux
sécurité
Merci à ceux qui,
peu nom¬
dans nos milieux respectables breux
encore,
nous
alertent
et dans nos temples,
risquons sur ce fléau : la Prévention
pour
une
fois un regard sur routière, la Croix-bleue, les
des hommes nos frères qui se Eglises
parfois, les assis¬
détruiseht, qui souffrent et tantes sociales,
qui nous interpellent...
Sur
La
les
joie de vivre ne peutdrogués,
de
toutes
les
être vécue que dans la liberté
drogues !
(
Journal protestant
"Ré¬ de l'homme responsable! Même
veil"^ mai- 1984—F. Meuret) en Polynésie !
Croyants
^ ^ Igli^ 152! ^ ^
bien
me
en
My
(
^
^ faî
TE RITO 1 TE MAU
PEHEPEHE A TOROMONA
PENE 2
1.
E tiare
au
no
E
tiare no
te
mau
2.
Mal
fenua pâpü
te
hio mai
moemoe
10.
peho ra.
A
râau taratara
pôtii ra.
tiare i roto i te mau
te
Te
Te
11.
Oia atoà taîi here i roto 1 te mau
Ua
3.
Mai
râau
E
oaba
E
mea
4.
Ua
to
au
i
Ho
mai i
la
àmu
vau
Te pohehia
7.
I
Tei
te
mau
e
ia itoito
Te maûe
Te buà
E
au
Aore
ra
,
noa
ù
haere mai
o
ia iho ra.
e
faaroo
haere mai
ra
ra
to
ra
i te
i nià
patu
varavara
mai.
ra
te
no
te
o
ra
nià
i
te
fenua nei
tute
te
tiare o te vine
hoa,
au
i to na màa puu
te
e
purotu,
au
taù ùuairab
roto
i
tiare
pehepeheraa
te ùupa i to tatou nei fenua.
pehepehe a toromona/2
mau
e
vero
atu.
pee
iti
a
haere mai,
i te taba mato
pupuniraa o te pari ra
mai na.i
E
reo
E
to
na
i
mata
A haru
Nâ ù
na
Tei
roto
17.
A tae
hol
ia màtou
1
atu
te
i
al
te
be mai
na
pua
au
te
mau
ârope
nei
tiare i
te
mâpuraa
marupô
o
mau
atu
I
i
e
e
atoà hoi
la riro
nià
be
hoi taù here
16.
A
to
faalno i te vine e
tiarehia hoi ta matou mau vine.
ua
E nâ
rara
reo
hol
ârope rii
mau
A
mata
nehenehe.
te
na
to
to
i
navenave
Inaha,
nâ nià i te mau mouà
nâ nià i te mau âivi.
niuniu
aua
e
nei te bto
Tei
te
15.
ra
tau
noànoà mai
A tià
Te
tah here nei i te tapi
i te âivi api
matou
te
Faaôto mai
ù.
brâ
Te haapara nei
te
Faaite
Inaha, ua tià noa mai ra o la i mûri mal
I
Itea
I
nei
haere mai
i
Te
mai
maramarama
te
te
bre aè nei te
ua
ua,
Te itea mai
14.
mal o te here.
faahitimaùe, eiaha e faaara i taù here
hinaaro
e
ia ètaèta
pôtii o te bire
te mau alri o te aru ra
e
te
tae
13.
te mau
tapi
12.
mai
pehepehe ra tau here, mai te parau mai e
nià e taù hoa, e taù purotu, a haere mai
Ina'ha,
mao
Ua
E
aè tana rima àui i taù upoo
Taù here ta
Teie
9.
nei au i te
e
tauahi nei tana rima àtau ia
te
8.
i te ânani
Eiâha na e
ia
faraoa monamona ia amu vau e
te
uru
i
Te rito
ia ia ù 1 roto i te
o
raro
Eiaha
E
taureàreà atoà ra
te
fare inuraa
pâpalhia i nià aè ia ù : te here ia.
5.
E
te mau
i
îi ia pârahi i rare aè i to na maru
hol tana màa i tau vaha ia âmu ra .
âfal
Te iba
6.
atoà
ra
atoà taïi here nei i roto i
Oia
vâhi
râau
ânani i rôpü i te mau
te
Te
tià
mai
ra
ra
te
àmuraa.
te ao
tapi aore ra te âiu
âivi ra.
te
I
16
>
TE MAU PARAU ÂRO A TAERO
Imi i te parau e tano ia tuuhia na te ào tarava e na te ào târoa
hia
i
i
3.
Manlhi
âfata
te
E
rahi
mea
I
-
roto
o
na
Pauro
i
pâ-
i
ôpü
tuuhia
e
ta
ai.
pai.
4.
Manuia
te
ià.
5.
Riau
ia
i
6.
i
0
-
0
ta
te
i
roto
ia
Atamu
i
roto
e
na
Nâ
7.
mûri
-
Ei
e...ai
te
mai
ômore
na
:
reira
te
Atua
-
maa
pia
vàrua.
la
-
i
nià
bre ia
mea
te
iri,
te
pape.
8.
Faafaaearaa.
9.
Parau
faabhipahia
e
iâ
tâià
ia
ôpape
Aamu
-
tâpab
e
o
ahimâa.
te
o
toètoè ihoâ
pôtaa
te
motu
tuu
Tunu
Tâpü
-
ma
puai
te
i
i
fe-
te
-
Toe.
10.
Aore.
NA TE AO TARDA
NA TE AO TARAVA
1.
e
la
tunu
tobtoe
i
te
o
mia
ia
i
e
tano
roto
-
ai
Püb-
hu
i
te
niàu.
2.
E
te
àuhopu bu
taoà
i
roto
i
I.
iti
poihere-roa-
faaruè
Ua
nua
to
e
ia
i
to
na
fe-
ùtuafare
no
te
o
na
pee
i te Atua.
II.
Tâpoi - Tahu.
E ià ereère mai
III.
huru
te
te
pape,
te
mai'to
Te
vai
ra
te
mea
vai
atoà
ra
te
mea
-
püehu.
Utile
IV.
Môrl
meià
fâ
mâa
ia
Uâ
V.
VI.
ore
te
maa
mea
noa
Pana
Apapa i te
ôfai ahi¬
ia
paapaa.
nei
â.
nohohia
Pâraùraù.
X.
E
Inai
Màbhi
-
Hoê
o
àmu-rahi-hia
Rauère âpi o te
te
e
te
e
te
Parai.
-
IX.
-
te
Fâtui.
-
VIII.
17900001
+Taxe
de mise
en circulation
i
Apoo rahi
- Moo.
pape
3iesel
-
nià
TQiu
VII.
türama
i
mau
pitopito
fara
o
te
taata.
TE TAHI TAU PIRI
1.
Pahi
2.
E
noa
na
tâpae vitiviti.
tiàtià h^ere
iti
mau
faèhau
nià
i
âivi,
te
e
tàu-
ùoùo to ratou.
3. Pape iti bura bre.
poo
4.
ANCIEN
COMPTOIR POLYNESIEN
FAREUTE.TEL:
3.89.?0
EN VENTE EGALEMENT
CHEZ INTEFCAR
E
mit!
ia
tae
6e
be
i
i
to
te
mau
ù
tua, e
fenua a-
atcfà.
5.
E
hia,
toru
e
faraoa
i
te
'euraa-
maha i te àmaraa mal.
17
TE MAU PARAU ARO A TAERO
Pâhonoraa i te parau àro o te âvaè âtete
VI.
NA TE AO TARAVA
LUIEniRIE DE TAHITI
T,,13-«2«
Angle Av. Gl DE GAULLE et rue Edouard AHNNE
Tel: 2.50.54/B.P: 3860-TAHITI
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
1.
2.
Tetoorba
3.
Huhutiraa
4.
Enuta
5.
Rôtuma
6.
Ate
Arepu
T
2
3
A
-
H
E
R
U
T
E
0
0
R
■
P
■
0
U
P
U
T
I
R
E
N
U
T
A
U
M
A
A
Otiri
9.
Tapioi
A
5
R
0
T
6
A
T
E
A
H
0
7
■
8
U
9
T
10
A
F
A
E
U
P
I
I
P
R
0
T
A
U
0
E
A
A
I
A
I
I
R
A
I
A
■
N
T
0
A
I
Aoa
-
NA
TE’AO
I.
Tâhara
11.
Eru
III
Tehetehepî
Opunu - Plu
-
-
U
TAROA
-
Uta
Otefa
Outumaoro
IX.
T
Toi
Pi
Ita
-
Taiâ
Oura
-
Ai'h
-
O
Aua
-
Rio
-
Ta
Pateaino
Pâ
X.
4
Na
-
-
10.
VI.
A
Aiài
-
Ufeuraa
VIII.
H
Oea
-
7.
V.
A
Tü
-
8.
IV.
1
Uupa
-
Uai
-
-
Ait!.
TAMAIRAA PIRI 0 TE
AVAE ATETE
1.
Tarià
2.
Tôtara
3.
Aita
4.
la
moa,
e
to
Adamu
e pito
anaè,
e
tôtara
tià mai te maha
ao
te
■
0
COUPON D'abonnement:
Ets FARNHAM
Nom:
Adresse:
B.P:
Veuillez trouver ci joint un chèque
\
Clioix
IUT ^
^Accueil
de:
C.F.P.
pour un abonnement d’un an au
VEA POROTETANI.
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
BANQUE INDOSUEZ; COMPTE C.S.E.E.
Oixvert du Luxidi au Samedi.
1^1:2.00.56. Axigle rue CZ.A.PPIEa et rue iUbert Z.EBOUCHEII
111 II llflllfTlllllJ
18
^^
^
^y
N; 1221 - 18296M.
L.
f
1 I 1 J
LE PASTEUR EMILIO CASTRO ELU
SECRÉTAIRE GÉNÉRAL DU C.O.E.
1er
Le
janvier
1985,
le
pasteur Emillo Enrique Castro
originaire d'Uruguay, succé¬
dera au pasteur Philipp Potter
de
poste
au
secrétaire
général du conseil Oecuméni¬
que des Eglises (COE). Ainsi
décidé les
ont
en
du comité
Madame
150 membres
central du COE dont
Céline*Hoiore,
repré¬
Eglises membres
Pacifique, en juillet der¬
les
sentant
du
lors
nier
d'une
réunion
à
Genève.
Chauffe-eau
solaire
CGEE
ALSTHOM
"TAHITI"
AF^RTIRDE
135 000 FCP
Tél:24852
Emiliü
de
57
Castro,
âgé
pasteur
méthodiste
est
ans,
engagé dans le mouvement oecu
ménique dès le début de son
ministère.
Il a dirigé pen¬
dant dix ans, de 1973 à 1983,
la
de
Commission
mission
et
d'évangélisation du COE.
Après ses études de théo¬
logie faites à Buenos Aires,
en
Argentine de 1944 à 1950
Bâle
et
à
il
est
Bolivie
à
de
pasteur
de 1954
Montevideo
à
la
à
1956,
dans
son
Paz
Ma
tâche
à
f
f
f
logue
avec
en
t
>5^13 Bis tiî
f
t
propre
oeuvve
1
les autres reli¬
gions ".
Par
qu'il
poursuivra
la
ligne
prédécesseur.
Marié et père de deux en¬
fants, le pasteur Castro par¬
de
son
le
six
bien
langues : l'espagnol
sür, mais aussi le fran¬
çais,
ailleurs,
il
a
précisé
l'anglais,
l'italien
et
le
l'allemand,
portugais.
AJ.
t
...
UN PHOTOGRAPHE PROFESSIONNEL
POUR IMMORTALISER
LES GRANDS MOMENTS DE LA VIE.
MARIAGES - BAPTEMES - COMMUNIONS
Centre Vaima-Papeete
les
le Comité
Vos photos couleur en 1H,
Sur simple appel au 3.61.11
pv-Lnctpate consi,s-
mettve
projets définis par
r~i
monde^
le dia¬
en
jusqu'en 1965. En 1968,
il est élu président de l'E¬
glise méthodiste évangélique
d'Uruguay.
Ce sera le quatrième secré¬
taire général du Conseil oecu
ménique.
Lors d'une confé¬
rence de
presse il a déclaré
teva
du
l'unité doctrinale et
l'évangélisation
puis
pays
"
qui se situent dans
perspective de la lutte
pour la Justice et la paix^
la
1954,
à
1953
central
OUVERT SANS INTERRUPTION DU LUNDI AU VENDREDI DE 8H A 18H ET LE SAMEDI DE 8H A 12H.
t 1 f Y î î 1 1 n
Tl
19
UN ANCIEN PRÊTRE
SE MARIE A L’ÉGLISE DE ROME
prêtre et profes¬
seur de théologie à l'univer¬
sité
pontificale
du Latran
s'est
marié
religieusement
Un
à
ancien
Rome
et
à
cette
l'Eglise catholi¬
reconnaître que
le
occasion
à
de
que
demandé
a
le sacerdoce ne
Incompatibles.
Douze prêtres, dont Monsei¬
gneur
Cesare Curioni, aumô¬
nier des prisons italiennes,
mariage
sont
ecclésiastiquesa
déclaré
que
la
cérémonie
était un
symbole
de
la
"lutte pour
que l'Eglise
reconnaisse
à
nriii'T'nn
quo
les
deux
sacre-
Horlogerie
concélébré
la
messe
Saint-Grégoire
Monsieur Gianni
tre
jusqu'à il
demi
environ,
se
à
assistaient
prê¬
et
a'rapporté la
l'issue
A
le
la
de
qui avait
veà
de
e
te
te
hôhoà
tant
à
la
RueCanhtta (Prés du marché)
ment S,
tibles,
ie
saccrdtjce
ne
sont
pas
car
il
y
l'Eglise
a
pouj
ut
lu
incompa¬
place,
des
prê¬
qu'elle
ne
pourra
plein
pied dans
structure
ecclésiale" a-
entrer
ob¬ mariage,
tumu
o
t-il
encore
"A
je
non
de
ajouté.
l'avenir, a-t-il conclu,
vols comme dans un rêve,
seulement la femme célé¬
brant
des
la
messe,
mais
même
couples de prêtres".(Bip)
i bve
te bvo-
Teriitahi
Tihoni
metua
l'Egli¬
difficultés
tahi feiâ ta-
aha
neneîhia
des
aura
rité
supérieurs dans
ses
mai te
Ua ani
ib
liturgie,
les autorisations
toutes
nécessaires
i
presse.
jeune marié
tenu
cérémonie
la
aura
dans
réalités
de
la
sexualité et du ifiariage.
La femme se trouvera toujours
dans une position d'infério¬
vingtaine de prêtres
Une
"tant
comprendre les
Mademoiselle Anna Maria Fiengo.
n'y
que
sacerdoce-célibat,
me
épousait
qui
convaincu
pas de chan¬
l'attitude
de
l'Eglise à l'égard du problè¬
en
an
un
a
heureux.
gement
pour
Gennari,
y
des
Et,
pour
qu'il
et
l'Eglise
heureux
prêtres
mariés
hélas, il y a
toujours eu des prêtres mal¬
heureux", a-t-il déclaré.
Monsieur Gennari s'est dé¬
et
claré
pas
ont
célibataires
tres
tei
faarue mai ia tatou i te âvaè
Toa
màîri aè nei.
tahi tianu rahi, ua maïri
te taio e no te âvaè me
noa
teie
tenuare i
Te
veà
haamata
ai
ihoà
te
i
e
âpi ta tatou i
neneihia, ia au
faaauraa i ravehia
rotopü i te Tomite povoraa
parau âp€ a te Etavetia evane
i
via
e
veà
no
hoè
te
Mai
te
mea
ua
te
hoê
veà
o
i
te
âvaè
ia
tenuare
tatou
e
aita
moèhia^
Tihoni
i
neihia
to
rau
neneiraa
fave
Papeete nei.
na
taib
te
tatou
fenua
no
ua
îte
va,
te brometua
inaha ua ne-
hôhoà
hoè pa¬
e
poto noa no te àti i fàre
reihia
e
ana.
No
roto
atu
te
faanahoraa i te Tomite
pororaa parau âpi a te Etarereira
tia evaneria.
neneihia
rà te ani onoono
tahi mau taata ia
ihoà te hôhoà o te
brometua
Tihoni^
No
mai
e
te
mea
nei
te
ua
manabhia
fàrii i teie aniraa.
Ul 1 1 JTl IfllITTftflfl
LlllllfTl
t
T
f 1
1 ]
LES MÉTHODISTES DES ETATS-UNIS
RESTENT MEMBRES DU C.O.E.
Les
évêques
méthodistes
9,
4
ont
décidé
du
Conseil
millions
Eglises
nal
de
(qui
de
compte
Conseil
des
Natio¬
Eglises
Unis.
Leur
des
Etatsdécision est con¬
tenue
dans
une
rale
préparée
évêques
des
1
au
à
000
la
lettre
lieu
pasto¬
Conseil
distribuée
et
délé'gués
présents
générale de
mai)
qui
a,
conférence
l'Eglise
le
par
(1/11
les
tous
quatre
révolution
de
le
Durant
10 Pieds
13 Pieds
14 Pieds
16 Pieds
CHANSON MAURICE
TEL: 8.5740/6.?: 397 lARHFITI
ans.
monde.
duré
gauche
dans
l'enquête
le Comité
critiques et
les représentants des organis
mes en question et une
commis
sion
d'enquête est venue à
Genève, au siège du COE. Les
qui
a
entendu
a
membres
rester
du
BATEAUX ALUMINIUM
membres)
Oecuménique
et
des
l'Eglise
de
unie
un
an,
les
évêques
affirment
offrande
reçue
de
roisses
te
qu'aucune
dans
les
n'a été utilisé
unie
soutenir
le
de
contre
luttre
pa¬
l'Eglise méthodis¬
Fonds
le
pour
spécial
racisme
du COE.
Derrière le magasin Roger Sienne
Cette
lettre
à
les
pasteurs
la
recommandation
tous
vront
la
faire
En
même
évêques
ont
comité
spécial
tés
qui
connaître
paroisse.
mis
rece¬
à
de
leur
les
temps,
pied
sur
sur
preuve
le Conseil
national des Egli¬
Etats-Unis
avaient
ses
des
été
accusés
de
soutenir
une
de
d'interpré¬
l'engagement de l'Eglise
ter
sein
suivre
de
et
ces
du
indiquant que des som¬
Fonds spécial ait été
pour l'achat d'ar¬
mes", ont-ils ajouté. (Bip)
utilisées
un
et
gés
mes
lés activi
relations oecuméniques
composé de neuf membres char¬
au
"Il n'existe également aucune
adressée
sera
deux
Mise en pages et puhUcité
VEA POROTETANr
PROFORMA
Rue des
Remparts, B.P 306.1,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52
organis¬
oecuméniques.
mes
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél. 2.00..29.
Eglise
Cette
lettre
pastorale était
une
réponse commune à
un
rapport de 93 pages, éta¬
bli par un comité chargé de
revoir
tées
contre
nismes
CBS
accusations
ces
deux
orga¬
l'année
dans
"60
y^^
le
minutes".
1^
Le
John Doom
"\feà porotetani" paraît chaque mois
AMnlstratlm
Commission
é\
formation B.P
qiâccncjie en fait la demande.
por¬
passée et pa¬
"Reader's Digest
le programme de télévision
rues
et
les
nésie
COE
EL est destiné à ses abonnés et à
Tahiti, Tél.
et
^
y
Prix de vente au raméro : 4) ÎCEP.
AtxxmenEnt anraiel : 233 ÎGFP.
ébcnnetent de soutien : 330 FCFP.
FEUILLETS AU VENT.
Dimanche
quisiens.
agitée. D. , à
du pilotage,
m'a dit pourquoi; les marins
ont jeté des noix de cocos
La
surveillance
la
à
la
C'est
mer.
croyance
une
des Tuamotu
que confirme le chef-méca¬
nicien,
frère
d'A.,
lequel
dirige la section tahitienne
de la station de radiodiffu¬
de
partie
cette
Ce
sion
de
baleinière
la
time
fois,
à
cela
est,
rentrée
en
lorsque
pour
pour
l'ul¬
passerelle,
lune
presque
trop
trop
claire,
D.
les
conditions
du
ment
à
havre
en
été
associé
cet
ses
être
collègues mar-
à
'Vaitahu,
la
en
construction
répète
et
le
ce
moment
à
Hakahau.
T.
veille
s'était fait tancer ver-'
par
décharge¬
sa
vie
ventures.
D'un
naire
Rapa,
de
voisin
mon
est
il
aussi,
18 à 21
un
ruban
est
heures.
à
Heiri
fou
d'a¬
de
père
marquisienne,
aux
Marquises,
origi¬
d'une mère
lui-même
né
le voilà sui¬
de Pouvanaa a
Oopa, à l'époque où j'étais
moi-même à la Vice-présidence
en
qualité de chargé de mis¬
sion
au
sein
d'un sinistre
les
vant
cabinet.
pas
Avec
qu'on
ce
ap¬
a
pelé alors la "bande des six"
il fut exilé à Rangiroa.
T.
retrouve
se
ensuite
prison
en
an.
le
retouve
à
au
conseil
municipal
pour
est
tement
à
semble-t-il
quart
P.,
de
en
ouvrage,
Il
bord.
ronde et
décrit
me
du
deçà de la
semble faire problème.
parlera à R.K. qui a
de
à
la
sous
l'envasement
situé
digue
On
de
navire
Tahauku,
le coupa¬
hissée
ble,
J'avais
Papeete.
assisté
effet
la
A
fvt
mer
DES
.
un
Faaa,
de
alors maire de cet¬
F.S,
sous
te
Depuis,
on
Nouméa,
puis
Il
commune...
à
amertume
sa
avec
songe
détrui¬
maison,
deux fois l'an passé,
attend, résigné, que mon¬
tent quelques secours...
te
par
et
Seul
petit déjeûner, co¬
pieux et même
délicat: oeufs
à la coque à
points
cuits.
au
plage arriè^,
Sur
la
une
énorme
salacité
marquisienne...
immenses
père
1904
en
si
tant.
Mais
le
:
ils
de la culture
diait
y
songe
aux
linguisti¬
Dordillon, pu¬
sûrement
tiennent
pans
Je
jaillit
langue
travaux
du
ques
bliés
en
ne
con¬
pas
ces
qu'il étu¬
minutieusement
s'ils
ont
pour¬
traversé
siècle,
voir
poir
?
Rollln,
pourquoi ne point
un
signe d'es¬
C'est peut-être L.
en
médecin attentif
comme
Âe *^^ïïlétaara.pk
Rue des Remparts / Tel 2 03 20 - 2 99 79
•
POUR LES FETES DE JUILLET,CONDITIONS EXCEPTIONNELLES SUR LA PEINTURE POUR TISSUS DE
•
DEMANDEZ VOTRE CARTE DE FIDELITE
•
TOUS PRODUITS POUR LES ARTS MANUELS,FICELLES
•UNE SEULE ADRESSE:.
SETAœLOR de PEBEO
POUR MACRAME.
jEt'^éta^ra.pU PRES DE LA C.P.S.
NO TEIE TAURUA TIURAI ■ FAANAHORAA TAA ENO TEPEINIAHUSElkCOLOR A AN! ATU ! TEPARAU
HAAPAPU E FEIA TAMAU OUTOU / TEIE TOA TE MAU TA OA A TOA NO TE TE ORIPA RA VE RIMA,
TAURA NO TE n MACRAME » HOE N OA VAHI Â,
^étaaraph I P!HA! IHO / TE C.P.S.
LlJlIflI
22
Illllfïf T~T~1
alerte
et
le
cerne
pressenti
à
Gloire
tout
en
calligraphique
de
Steinen
;
de
Suggs
et
la
précision
Sinoto
a
cette
lui ! Car
té
de
ce
qui
sexe,
pérennité.
l'austéri¬
de
divagations
de Heyerdal
;
atomistique de
compte que des
tions
sans
Llnton,
les
découvrent
ne
qui con¬
le mieux
en
fin
stratifica¬
inanimées, je veux dire
prolongement, sans vibra
tions
jusqu'à
nous.
Au
con¬
W.
traire,
Handy, et Melville
nous
indiquent
souvent
que
les mystérieux et quelquefois
terrifiants
ressorts
de
la
vie
quotidienne aux Marquises
n'ont
pas
pu
être anéantis
complètement.
C'est
semblet-il
au
soir,
et
au
petit
matin,
que
se
situent
les
temps forts de ces conduites
qui parcourent les entrailles
de
" For ever, the land of
men".
J'avais
de
aidé
correction
traduc¬
de
voisin
au
lés
milieu
l'hôtel
des
de Venise,
déboulonné. de
ait
pu
C'est
évoluer
pourtant
Balzac,
carreaux
sous
Dali,
qui
quand,
daine,
pris
cet
de
frénésie
ancien
sou-
combattant
fracas,
tahitien de la. seconde guerre
mondiale, dégaina, au milieu
d'une réception très fréquen-
arriva
^
le regard
que R.M
avec
ce
cise-
dûe à J. Foul¬
(allas V.), en compagnie
ques
de Mme G..
loin,
ris,
de
brecht.
une
remonte
assez
j'habitais Pa¬
dans cet appartement
l'avenue Bertie Al-
Les
V..
famille
les
(les
Cela
lorsque
et
cossu
et
travaux
là
■
d'Omoo,
tion
à
aux
de
■
appartenaient
où
la
lettres
médecine
dominaient
L.
aussi).
choucroute
maison, accompagné d'une bi¬
ère
pression
qui
provenait
de la brasserie
des Ternes,
toute proche.
affichages
On y
savourait
une
•
ff
ïï^m
d'autres occasions, nous
faisions
des
repas
très
mesurés, en compagnie d'A.D.,
mais
qui
nous
amusaient
car
nous
avions
toujours la
En
*■
y
de
pallier
cette
frugalité
par
une
station
prolongé à la brasserie "Jour
et nuit" de la rue de Berry.
On a de la peine à imaginer
ressource
que
sous
les
de
cet
appartement
d'une
lambris
dynastie
lustrés
feutré
bourgeoise.
rr
y^
^
y lü
^
^^^
15^
23
l'-
FEUILLETS AU VENT... DES MARQUISES
tée,
une
voler
en
à
arme
feu
éclats
fit
qui
le
et
petite
lustre
tier
vénérable, et les merveilles
vénitiennes...
Les
bienfai¬
teurs
s'en
tinrent
là.
Et
en
parlent
doute
sans
en
Le
avait
mais
taient
ruche
dessous.Une
en
mieux dire.
éloquence, qui aux As¬
sises était légendaire, con¬
les
fuit,
qu'une
mafia
lui
la
Corse
était
débarasser
tiers
parfois
triste
la
:
de
en
au
de
traits
communs
illustre
cien,
son
confrère
académi¬
M.
Garçon lequel, dans
refuge miraculeux d'une
son
disait
et
de
la
notoriété
le
sans
que son très grand char¬
qui était
sa
séduction
justifiait
amplement.
Nous
me,
nous
sommes
Nice,
sous
beaucoup
le
regard
vus
lant de P., fidèle et bonne
Elle aimait à écrire longue-'
code
Balzac,
le
Je
des
square
me
je
courtisans lui
l'occa¬
souvent
souviens
d'un
d'Azur,
du
même nom, au bout de l'avenue
Bertie Albrecht. C'était une
grande dame, majestueuse et
élégante,
toujours
un
peu
sur
sion.
émigré
descendait
ses
donnaient
d'en
château
Nice,
en
culier
société...
du
à
Et
ment.
russe',
prince
crois
sur
la
son
vaste
corbeille
plantée d'une
non
missive
enflammée
rait
la
dres
à
de
moins
Métal
RÉALISATIONS DIVERSES
produits :
Plonges,
(iouttiére
et
Aeeessoires, Bavettes, f aitiéres. Attaches
Métallieiues
...
PRÉSENTEZ NOUS VOS SPÉCIFICATIONS. NOUS AVONS LA
RÉPONSE
tfHâCili &â
TÉL. 2.99.83
B.P.
1 51
FARE UTE, PAPEETE
-
vaste
Alexandre Moeava Ata
atelier de fabrication un grand éventail deeau.
fleurs
qui inspi¬
princesse de ten¬
arpèges
de
Chopin...
non sculcnicnt des
métaux ordinaires (tôles noires et (ialva)
mais aussi des métaux
à
côte
et
Spécialiste du travail
spéciaux (Inox
Aluminium, cuivre), nous sortons de notre
parti
en
qui se rappelait
royal souvenir par le
dépôt, chaque matin, au châ¬
teau
des
Baumettes,
d'une
à
1
r
à
bienvei-
ç=o„.,
Cuves
qui
(à vrai dire par
incertainement fondé)
mais
volon¬
convenait
la
lumière
avait
son
à
Il
princesse T.,
lorsqu'¬
elle quittait son appartement
Il
avec
horreur,
La
Baumettes
beaucoup
la
:
particulier.
qu'il
fragilité humaine le touchait
cela
faisait
insensible
reflétaient inces¬
samment les verres d'une
pai¬
re
de
lunettes célèbres,
le
que
rendait
furtivité
exception
en
d'honneur,
leté,
la
de
et
frait
experts les plus
Sa
grande habi¬
chevronnés.
mélan¬
gloires populaires. L'in¬
dulgence de M. Garçon ne souf
Son
fondait
très
surprise
l'entourait
.
niveau
serait
fond
au
des
face,
en
quar-
délassait
coliques, conscients du temps'
encore
R.Floriot
bureaux
ses
un
du
se
feuilletant des poèmes par
présents. Tous deux é-
qui
formidable
l'Odéon,
tout
frisson.
avec
ducale
cour
de
TAHITI
-
POLYNÉSIE FRANÇAISE
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984