EPM_Vea Porotetani_198408.pdf
- extracted text
-
hmminimihmm
VEÀ
mensuel protestant de polynésie
veâ âvaê porotetani
ATETE 1984
NUMERA 4
mm
f
Y'1 1 f f f
t
TT~T~i
EDITO.
Ets Hervé
te
la
ïte
Aita atu
taata.
taata i te
te
fenua e hôroà : e aroha.
te
ta
te aroha.
t hôhoà ai
taata net
No
AV. VAIRAAT0A/TE 1:2.81.67
te aroha.
la
riro
va
te
veo
E
marae
ia
te
taata no te taata.
E
paaina ôtuï te aroha i roto i te aau.
o
piri râ te mata, te vaha e te rima o
la
ta
E
hanmarü te aroha i roto i te taata.
E ânavai
Eita râ
uî
E
fàrerei i te vâhi pape hre.
te
taata
e
aroha
maere
rahi teie.
E aroha
te aroha.
faanehenehe-mau-hia ra ia.
tarai
i
te
urï,
e
haapohe râ i te taata.
pâpai i to na ioa i nià i ta na aroha.
E ani i te taime e te âpi no to na. aroha.
E
Aroharoha aè te maiaa puaa.
Ua
Ua
vâvâhi-apaapa-hia te fenua.
vâvâhi-apaapa-atoa-hia te aroha.
Ua aroha
Ua
to
reira
âpaâpa i to na noa mau taata.
tahoo riri râ i te
mau
taata
no
te aroha e teie
te tahi atu
te mata
Tei parau
i te aroha ra, e faatupu ia i te
E mata
E
reo
o
hpahpa.
uî.
Ua âhurea
hau.
te mata o te aroha.
tâmahanahana te reo o te aroha.
no
te
here,
E rima
îmi ora,
No te
taata nei
te rima o te aroha.
hoî i hôhoà ai te aroha.
Turo
a
Raapoto
Néoperlîa
.1 RAPAE
Muse en pa^ et publicité
VEA POROTETANI
PROFORMA
B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
Rue aes Kemparts,
Eita e Puru i te pape
E paruru i te toétoé e te veàveà
.IROTO
.EITAEURA
Editeur
évangélique de Poly¬
française B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél. 2.00.29.
Eglise
hipnessâon
hipminerie S.T.P.
Ame »n 4,600, B.P 600, Tél 2.98.24
.1 NIA I TE MAU VAHI ATOA
nésie
Tirage
7 000 exHTpIaires.
lajnecteur de la pihlication
John Doom
"\feà porotetani" paraît diacîje mcâs.
.FAAOHIPARAA OHIE I NIA
I TE MAU
VAHIATOA
Il est destiné à ses abonnés et à
UATUITE ROO I
Aininistration
quiconque en fait la denrande.
TE FAAITEITERAA
évangé.lique d ' in¬
formation B.P 113, Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29.
Prix de vente au nunéro : 40 îCEP.
TUIHAA NO PAPEETE
Abotmement annuel : 230 ECEP.
Abonnement de soutien ; 300 ECEP.
UA TAE MAI TE NEOPERLIA API
Commission
2
.UA RAU TE HURU
.HOE NOA TUURAA EITA E TAPITI
FAATAHINURAA OROMETUA
Ua ineine mau anei
I
teie
al
te
nei
i
mau
la
roa
1
roto
noa
tahl
ra
1
te
plpl
tele
huru
âpï
Ua
babaraa,
el
parau
na
brometua
hoê.
talme
reira
1
itehla
a
parau
tuatâ-
Mal te mea ra
te tahl hlbraa,
rahlraa
te
Etare-
la
tatou
13.
a
fâlto
tupu
e
tatou
faatâhlnuraa
te
brometua
1
ta
atoà. 01a hox,
papa
no
i
atu
noa
rahi
val nel te hoê
te
tlà
taa
a
rururaa
roto
tia,
e
tau,
te
faite
mal
te
tahl
tâpab
te
te
mea
no
la
ra
rlro
1
tatou
maltai no te
parau
no
te
tavlnlraa 1 te
bhlpa a te Fatu. Elta e bre.
te val
atoà ra te mau manab
huru
rau
fânau
e
mal
1
mua
O
JEANNINA
Atua.
te
ulul
tua
e
ua
tano
na
tltau nel
tele
1
te
atoà
hou
1
àuhuneraa
huru
Etaretla.
la
1
1
la ’ferurl
parau
no
te
tbroà
01a
mau,
tlà
e
tatou
te
roto
râ
Tele
faa-
hlaal
tâatoà,
râ
te
mau
1
faanaho
te
al
no
E
manab
mau
tele
la
Le
1
te
tahl
roa
no
te
1
roto
e
tel
hau
no
te
brometua,
1
to
râtou
no
ritou
ei
te
tlàraa,
aratai
1
huru
na
te
faaora
o
to
là
tlà
mau
ora
huru atoà
e tltau
1
la
te
hlnaaro
te haaraa
o
la
na
la
ite
1
to
na
faarooraa
Parau
te
faaiteraa
te
no
Atua,
te
roto
na
1
te
a
Atua.
la
e
No
tele,
na
PARAU FAAARA
l'Aumô¬
l'occu¬
No
te
bre
ravai
te
tl-
mau
à
pasteur
écoles du territoire
les
partir
de
les
Toutes
la
de
rentrée
personnes
prendre part
tivité
pro¬
souhal
roto
en
ua
rlro
en
adressant
nünaa
B.P
le
te
sont
113
une
Etaretla
te
evanerla
nei
i
tahl
mau
taata
la
l'Eglise évangéli¬
na
que
tlvlnl
a
pab
na
i
te
no
amoraa
te
i
haa¬
e
bhlpa
tele
i
te
tauturu
teie
hô-
Pü
bhi-
à cette ac¬ poià rahi.
priées de contacter
pasteur
nommé cl-dessus
téléphonant au 2.00.29 ou
oraraa,
mau
mea,
1
en
tant
tatou
na
dans
faufaa
taata
nel,
to
la
te
tahl
1
te
parau
1
roa
brome
protestante,
le
rence
tuhaa
te
mua
de
chaine.
tatou
na
roa,
1
te
no
o
la
responsable
faalnelne
tbroà brometua. Tele
parau
raa
Na
nünaa
atoà
mua
nel
ulul.
e,
tele
tâvlnlraa 1 te
Atua, te tltauraa
bro¬
tumu
Etaretla
val
te
haamoehla
te
parau
te
Evanerla
te
te
te
Aau
te faatâhlnuraa
parau
metua.
la
1
Arthur Tau- nô e rave nei i te haapliraa
maa,
lance un appel aux béné¬ faaroo i roto i ta tatou mau
tare haapliraa e i roto 1
voles qui voudraient bien fal
mau
tare
re
haapliraa
taa
équipe avec lui pour assu¬ te
rer
l'Instruction religieuse ê atu, te tltau nei te tomlte
tahl
hlb-
te
no
te
Metla.
te
no
te maltai
no
Haapliraa faaroo
te tltauraa
tele paha
tano
te
faaiteraa
te
te
to
ta
te
a
taata
AUMONERIE PROTESTANTE
DES ECOLES
brometua.
faahou-raa
1
bhlpa
Atua,
o
Elaha
maltai
rave
te
no
tlàraa
e
te
o
parau
malte, ma
elaha noa 1
hlnaaro
1
mau
mau
te
nel
nünaa
tivlnl
Inelne
mau
1
brometua,
te haapâ
tlàraa
Ua
te
atoà,
Iho
nerie
talme
1
no
la
ferurl
la
Rue A. Leboucher 8.09.68
*1
la
Tele
e
roa
no
tlno
to
la.
o
haapab
Av. Régent Paraita. MAMAO
brome¬
Atua.
tlà
na
roa
tlno
o
e
tua
tlà
anel
1
te
anel
Mea
reira
reira
te
püraa
no
te
noa
lettre
à
Niuniu
pa
a
te
20
029
e
tua
te
Papeete.
^ ^ lai
iti
a
rahi
nei
^
mai
i
Etaretla
Arthur
"Te
la
noa
ani
mai
te
(niuniu
i
te
:
brome
Taumaa.
mau
râ
nei
te
te
felâ
e
àuhune
boti"
3
FAATAHINURAA OROMETUA
Ua ineine mau anei
bhipa
tuhaa
tâvlni
te
ine
maitai
mal
ta
eere
Te
o
tatou
noa
manab
e,
mea
malte
te
mau
te
No
roa
bhie.
mea
mau
fifi
reira
teie
maitai la feruri
atoà
tino
ti-
e
te
fôroà
brometua
atu
1
mau
tino
te
bhipa
1
nei
tae
e
te
rahl.
rave
tau
1
ra
atu
roa
val
e
titauhia i
Atua, ia Ine¬
la, no te mea
pâatoà 1 ite,
mea
te
o
te
brometua.
No
faufaa
te
ta
râtou
e
mea
tlà
ia
tou
i
mau
titau
o
i
ra
te
rave
feruri
maitai râ¬
teie parau.
ua
ineine
E tano anei
anei hoi au
no
teie
tiàraa.
E mai
te
manab
hoi,
te
e,
toe
tuhaa,
mea
faàtura
na
ia
ra
tià
te
na
peu
taata
i
tahi
na
ia
roa
ia
na
i
te
faaue
roa
mua
te
reira
te
ra
hibraa,
a
manab
teie
eiaha
ia
o
i to na haa-
roto
na
i
mauraa
na
Fatu,
te
a
atu
roa
i
ito
to
1 to na ra itomea
ua
tlàturi o
te
no
e,
eere
ta
na
e
na
te
Fatu
rahi
ia
o
nei
hinaaro
nei
teie
râ",
No
huru
ei
tlvini
to
tatou
te
Fatu.
no
tatou
na
ta
teie
mai
e
faaora
i
te
ao
atu
1
e
tia
ua
tupu
pa
ra,
oia
to te Fatu
hina
ta
na
Parau,
e
ia
tatou
ia
haamoè
e,
teie
parau
aro
ia
haapab
o
o
ua
i
Fatu
to
te
mau
Atua
ei
teie
faahou
haapii
la
ràua
1
roa
ia
râua
ia
mai
ta
te
mai
nei.
irava
i
roto
Fatu
tatou
i
te
ia
mau
Ruta
24,
13-35
faatlà
mai
nei
la
tatou.
I
noa
i
tahi
te
mau
e
haapâpïï
i
te
tatou
parau
faainelneraa
ia
au
te
te
aha
te
mea
ô nei.
To
te
E
nei
rahi
o
au-
atoà
ia
tuhaa
aè
ineine
te
a
atoà,
te
^
i
e
ite-hla
-
nei
Fatu la iteraa
rilIiillffllTIlll 1 ]
ere
te
i te
ta
na
tlà
la
uiui
noa
mau
anei
no
faaiteraa
Metla
hou
parau
eiaha
e
a
hoi
1
te
i te taa¬
fâril
ai
no
teie
i te tahi
Ralph Teinaore
a •¥iâcin &â
TÉL. 2.99.83
B.P.
1 51
i
te faatâhinuraa
ia riro ei tâvinl brometua.
parau
PRÉSENTEZ NOUS VOS SPÉCIFICATIONS. NOUS AVONS LA RÉPONSE
Fatu.
te
reira
No
tâtou
no
ia
parau
te
hinaaro
Atua
te
Evaneria
no
hibraa,
pene
no
te
e
râ¬
e
ia
no
i
te
tahi
mal
faufaa
to
baba.
te
te
maite
hib
ta
roto
noa
la au
faaite
hinaaro
haapii,
e
tahi
ta
ua
huru
te
Parau
te
te
maramarama
la
tià
bhi¬
faaiteraa i
nd na pi
parau
mai
teie
râtou
ua
pipi
êà no Emauta,ia
pi i nià i te
au
i
ta
tatou
mau
foiif taire ayec le Ier
faufaa roa no
Oia
Iho.
te
mai
tou
e
ite,
27
ia
nei
mea
faaiteraa
E
e,
mal
te
Fatu
e,
roa
atoà
no
parau
parau
te
tae
faufaa rahi taua
te
o
bhipa i tupu
faatâtaurohia ai,
a
te
faainelneraa i te tâvinl i te
riro
bre i
mau
e
aè.
i mûri
rave
No
tahi
te
faufaa
pipi
na
nünaa
mau
ia
tatou
atu
iteraa 1
na
Fatu
ia
mau
parau
maramarama
hou
i
tiàraa
na
1 te huru no te parau
No
rlua
ta
ite
te
raua.
te
no
pipi
tià mau o ia mal te pohe
Teie râ e tià atoà
ia
raa
haamoè,
e
to
eita
o
maite
feruri
no
Eiaha
e
no
roa,
ua
bhipa
e
huru
mau
ta
hibraa,
te
parau
rave,
ora
faufaa
tià roa
te
bhipa,
la
te
e
te
no
ao.
teie
tatou
teie ohipa
na
na
teie
no
i
E
mai.
paruparu,
ia
haereà
e
faaite
ua
ore
maramarama
pipi
nei.
ia parau i
to na manab no te faataimeraa
i to na faatâhinuraa ei bro¬
metua.
I roto noa i te tahi
raa
te
RARE UTE. PAPEETC - TAHITI -
POLYNÉSIE FRANÇAISE
LE PASTEUR THOMAS TSEN :
“Prendre racine et grandir dans le seigneur”
Les
quelques
paroissiens
trois
du
cents
Jourdain,
dans
se
aujourd'hui
de
bénéficier des ser¬
d'un
pasteur
malais,
les meilleurs
Face
à
cette
réjouissent
le pasteur
pouvoir
de
ses
a
décidé
vices
la
en
personne' de
série
du
thème
janvier
accompagné
de
son
également
pasteur,
leur fille. C'est donc
et
grandir
le
est
territoire
en
dernier,
épouse,
et
de
lui
pendant deux ans,
occupera la chaire de la pa¬
roisse
chinoise
de
Papeete,
vacante
depuis le départ en
1980 du pasteur Lan Nien Chin
qui,
Il
Il
l'appui
et
avec
diacres,
d'entreprendre
arrivé
Celui-ci
pastoral
situation,
collègues
Thomas
Tsen.
dans
M.
Tsen,
conditions
de
réflexions
autour
"Prendre
racine
:
dans
reconnaît
"s'-tl y a
une
sente
un
rable
auprès
que
beau30up de person¬
-inscr-ites sur le registre
paroissial, très peu ont sai¬
si
munauté
sens
de
leur
sein d'une com¬
confessant
Jésusau
Christ Seigneur".
C'est
en
exactement
fut
le
roisse,
a
véritable
déclaré
dre
nouvelle
pa¬
Tsen
"Les
nous
pasteur
ceci
le
et
C'est
sept mois d'acti
sa
:
gens
côtoie éprouvent énor¬
besoin
de
d'affermir
pourquoi,
ensemble
1964,
des
de
dans
que je
mément
le
considé¬
Chinois de
avantage
Au bout
vités
nes
engagement
1983.
Polynésie.
Seigneur"
le
lui-même
novembre
en
parle couramment l'anglais
surtout le hakka qui repré
compren¬
leur foi.
faisons
nous
beaucoup
d'études
le 15 mars
le
Jourdain
que
officiellement
reconnu
partie de l'Eglise évan
gélique. Le 25 mars de cette
année, il célébrait cet évène
ment qui marque en même temps
le
vingtième
anniversaire
comme
de
FARE UTE
de
SPORT
rappeler
l'histoire
sans
Emile
Tél: 2.98.09/3.94.77
entre
convenu,
l'Eglise évangélique de Poly¬
nésie
le
et
"Basel
Christian
Church" de Malaisie
chrétienne
issue
ou
de
sion
de
Bâle,
prévoit
fet
ce
délai.
Mais
que
séjour
penser
ce
Eglise
la
Mis¬
ef¬
en
on
peut
durera
longtemps, eu égard aux
projets du Jourdain.
Un
exemple
:
le
pasteur
Tsen, et son conseil de dia¬
cres
ont
prévu
de
visiter
plusieurs familles chinoises
du territoire, afin de mieux
se
Le
de
28
terme
sa
On
ne
sau¬
cette
phase
du
Jourdain
souvenir
Bach
gine de
LE SPÉCIALISTE DE L'ÉQUIPEMENT SPORTIF
L'accord
existence.
son
rait
du
pasteur
qui fut à
création.
l'ori¬
Tsen
est
âgé
a
obtenu, au
de quatre années d'étu¬
pasteur
ans.
Il
les
sensibiliser
bilités
de
aux
responsa
chrétien.
Ils
en
déjà rencontrées quelques
unes,
à
Tahiti
et
Moorea.
ont
La
tâche
très
demeure
difficile.
rement
pour
compte
peu
vant
r
le
cependant
Particuliè¬
Jourdain
d'animateurs
assurer
ce
qui
pou¬
programme
-
bibliques.
nous
des
utiles
de
théologiques à Kota Kinaun
diplôme
universi¬
taire :
le "Diploma of Theology". Après un stage d'une
année
dans
son
Eglise,
il
est
consacré
au
même
temps,
à nous rendre
mutuellement,
afin
Pour
s'aimer les
En
marge
tions
M.
Chauffe-eau
solaire
*
ALSTHOM
"TAHITI"
A PARTIR DE
135 000 FCP
Tél:2.4852
En
consolider
nauté.
ministère
-
apprenons
balu,
plus
nombreux
Av. G. CLEMENCEAU MAMAO
B.P: 5079 - PAPEETE. Tél-, 2.63.54,
de
ses
d'accueil.
préoccupa¬
pastorales,
s'est
Tsen
idée
une
commu¬
il faut
les autres."
uns
purement
Thomas
fait
notre
édifier,
de
Voici
aussi
son
pays
d'ailleurs
"J'ai obser
Polynésie une très lar¬
entente entre différentes
ce
qu'il
vé
en
ge
ethnies.
en
dit' :
C'est
réconfortant.
pays est petit et le cli¬
mat n'est pas très différent
Le
de celui de Malaisie".
Souhaiton-lui
qu'à
ainsi
bon
et
epeore,
famille
fructueux séjour.
sa
un
E.
Roe
11 rr~3
TE ETARETIA E jg
“la itc au i te
faahi-t'ùraah'ùa e te tatararaahia te pavau no te hTroà mâhh'L. Eeve no te veve t te
parau i na retra ai-, no te faufaa rahi, râ e vai nei i roto
E
rahi-
vave
tete nei te
i
tai-me
faaea-tàuà-'ore-noa-raa te taata i te
parau no to na iho hTroà, no to na iho vârua. Inaha ua ite
maitai tatou, te taata aita e vârua e taata pohe ia, oia
teie
i
atoà
ua
:
e
pohe atoà.
te hib i ta tatou iho Etaretia mai te
riro anei o ia ei faaora aore ra ei haama
hïroà mâbhi.
i te
nunu
i
tatou
te manab
ui
hiroà tumu, e taata
taata aita e
te
tâmata
E
te
no
e
parau
mâbhi
hTroà
na
te
tiàturi
oia
hoi ia riro
e
na te
fenua
e
haapii
i te
taata
i te huru fare e tano ia na
ia au i te huru râau e tupu
i taua fenua ra. E fenua toèE
teie,
pâpü
parau
hâmaniraa taa ê
e fenua veàveà
hoi ra, ua taa ê atoà ia te
hâmaniraa.
Ua
riro atoà te
fare
ei
tâpab faaite i te
toè
ia
e
ra,
here
fare,
te
to
nünaa
hoê
te
o
i
to
na
oia
hoi to na ite e to nà paari.
Oia mau, ia hâmani i te fare
te
vai ra te Ite e te paari
e
faabhipahia no te faatià
fenua
i
ta
e
fare
taua
i
reira
te
peu
te
i
te
bhipa
hoi
nià i
:
roto
raveraa
atoà
te
reira.
roto i te oraraa
Etaretia, i roto
mau
fare pure e ta
i
Ahiri,
o
ta
tatou
i
ta
na
nei,
te
faaite
ra
e hâmani
anei o na
i
to
na
tiàturi
e
to
i
te
na
mau
te
fare
hiroà
paari
âmuiraa
na
te
fenua,
te
î
i
to
na
ei
Eiaha
e
SERIPOL
3.89.13/3.8786
te
ite
e
to
nünaa.
E
na
i
to
na
oraraa
mahaha atoà e i roto
oraraa
taata
faaroo.
TE AHU
Ite
tei
la
ia.
ia
ta
e
te
tahi tâpab
Mâbhi tâtou-.
itehia
e
te
âhu
haamâ
e
o te
te au
bre ia âfaihia i te vâhi taa¬
ta.
la hib râ tâtou i te Ha-
faarirohia
Ua
Mâbhi
Papaa, na tâtou
iho e faaoti i to tâtou parau
e
faaora
te
Etaretia i te
toètoè ia taata
fenua toètoè
tè
no
ra
ite au i te hoê taa¬
bomo mai i te pereue
mai te tâàmu i te tahi pëhaa
âhu i nià i te àrapoà,
ua
ite au e no te fenua papaâ
o
ia.
E o tâtou ? Te vai ra
o
ai
ZONE INDUSTRIELLE TITIORO
te
fenua
te
aore
te hoê taata
àhu mâhanahana,
i
au
bomo i
ia
anei
te
te fenua
hiroà o te
na
te
pari
imprimerie
i
i
tumu•
la
faahou
pa¬
roa
roto
parau
raa
matai.
mai
mau
ara,
hiroà
t^ mea
no
horoà
te
mâbhi. E
o te vai noa teie faaoti
hiroà
te
moa
e
râtou
ei
te
i
mea
Fiti
to
ua
râtou
tebteb
faito
ia
àhu.
here
mâbhi,
o
rave-pâpü-hia
no
rahi
Papaâ,
te
tatou
i
te
huru
te
te
peu
e
ia
pâpü
ua
to
no
e
hoê nünaa
te
a
ra
i
taata
o
Tei
ra.
atoà
vai
Te
peu,
mau
na
Etaretia
te
la
ra.
ta
ia te parau
pohe. Faaora i
te hiroà mâbhi,
teie te auraa
faaora
i
te
Mâbhi e to nà
tia,
taata
farfoti
Ua
i
paâ ei maa tâmau na te Etare¬
e
TE FARE
nià i te fenua
i
parahi
ta
peàpeà roa no te àau i-".
ite i te pâhonoraa i teie
uiraa. Oia mau, aita te Etaie
mea
tia
ei
i
i
riro
faaora
i
reira pae
hiroà mâbhi.
te
te
rahiraa
haamauà no
te
faatiàraa
i
te
fare te
bre roa e au i te huru o teie
fenua,
te
fare tei riro ei
tâpab faaite e aita ibeâ e
tâuàhia nei te hiroà mâbhi
Ua
faahiahia
mirioni
ta
na
i
te
e
te
Mâohi.
f I Tl
6
te hiroa maôhi
fjfi e faara vau”
te Mâbhi i
tâtuhaaraa
paha
mau
Iteraera
na
i
fenua.
mau
to
teie
te
faaroo
hia
te
e
te
iho
i te
fenua
mau
iba
o
E
mana
ia
rave-
fenua
mâohi
nià
i
i
te
mau
âmui-
te mau fare
e
to
anei
bre anei
e
taata
iba
mau
pure
ite
te
iba,
te
o
tuuhia
ia
fare
te
o
raa.
I
mua
ra,
ia
i
to
na
taata
tahi
te
»
atoà
ia
raa,
te
e
rave
i
te
riro
i
faataa-
ei
ia
tatou
te
feiâ
fâito
àhu
to
te
ê-raa
E
^hu
te
faaroo
atu
broraetua
hoê
i
tiàtono, e fâito to te
Etaretia, e fâito to te ui
âpl. Eere te mea ino teie
mau
faanahoraa, teie ra anei
e
te
faufaa
te
mua
ia
fâito
nià
i
hi
ra.
tia
no
te
o
i
bomo.
Ahiri, ia bre
teie
taata
i
haapeu
papaâ
ia
na,
eita
anei te varua
o te Atua e parau mai na roto
ia
tua
ia na.
Teie
te
ta
tou
te
pipi : e
haapii e e
mau
na
e
Aita
a
poroi
peu
a
e
faito
âhu
i
anei
te
Atua
te
tia
i
te âhu. E mai te
faaite atoà mai te
peu
te
tumu
turu nei
te
hlroà
o
te
àhu
hoê taa¬
ia te Etare¬
papaâ mai te
nûnaa.
Ua
te
hlroà o teie
aroha atoà mai te
Atua
te
Mâbhi,
i
i
ei
mea
i
to
na
aita râ i
fâito àhu
haamâ.
TE lOA
parauhia
e
-
te
ei
Tiroama, Petera,
loritana,
Tiona, Tarirea... Ua hau aè
fârii
i
para
Etare
Papaâ i
hlroà
ta,
e
na
veà
faariro
atu.
Eita
te
na
te
ia
ï
f I
î i
iij ts
te
tuu
ei
iba
no
fare
mau
parau
tatou
pure
e
te
Te
na
ô
âmuiraa.
anei
nei,
teie
iba
fare
vâhi
:
e
a
amo
ai
mâbhi
i te Eta¬
mouà
te
mai
te
o
mâbhi
ei
pure.
Ei
hibraa
:
tapae
ai
puta matâmua
tahi mau âito
te
o
te
tei
âro
no
Heitarauiri
e
E
mau
riro
roà
teie
i
mai
te
raveraa
iba
râtou fenua
0'to
te
o
mai ai te
te vâhi i papetitoPômare, te vâhi i
neneihia
iba
çiaraa
i
mau
i
Evaneria,
hia
e
amo
i
te
tiàmâraa
o
Tamatoa,
:
vai
atu
ra.
iba i
te
ho¬
te
tahi
te
nunaa
mâbhi
haapiiraa
teie
no
ma-
hana.
Aita
iba mâbhi
e
te
iba
i
taata
mâbhi
tâpab
E
la
faaea
noa,
te
faariro
ia
na
ia
ra
mâbhi,
te
hiroà o
atoà
te
iba
ta
i
ta
na
tamarii
te
mau
i
mau
fare
na
e
fare
âmuiraa.
i
mau
Etaretia
te
no
te
nià
râtou
haapohe
i
mau
atoâ
anaè teie.
mâmü noa,
ia
rima
te
horoà
te
ta
no
tamarii.
ei
to
faaea
te
pureraa,
roto
ï
mau
ia
hlroà
f
peu
teie
fenua
te
1 l
teie
i
mai
nei
^ ^ is! isj ^
i
mai
te
Eita
vâhi
1^ ^
no
nei
te
retia
i
taata
anei
mouà.
to
te
te
atoà
hoi
te
tià-
o
fare
mau
te
âfal
haapohe
Metia i
haere râpâpetito.
ta
te
e
âhu
fenua
nei
hoi
fâito
te
i
roto
tano
e
riro
Papaâ
ei mea faahepohia i te bromeriro
âhu
e
no
tià
ia
ra
anei
pae
te
o
te
i
na
Aita
Ua
te
faaroo.
a
i
Mâohi
te
pure
roaa
te
Aita
fenua
ho
ua
taata
mana
raveraa
iba
aè
taata,
teie
iba.
teie
na
Ua
atu
i
horoà te hoê
iba i nià i
i
te
tei
Mâbhi
mea
te
tuu
aore
pure
nià
i
ra
i
e
te
TE ETARETIA E TE HÎROA MÂÔHI
“la ite au i te fifi e faara vau”
TE REO
...
E
tâpao
e
ia
e
na
mai te mau nünaa
to
papaâ.
E noaa
Mabhi i
te
O
na,
ei
ria
Sur simple appel au 3.61.11
tebtebraa
te
te
e
mea
mâbhi.
reo
reo
Teie
UN PHOTOGRAPHE PROFESSIONNEL
POUR IMMORTALISER
ra,
LES GRANDS MOMENTS DE LA VIE.
parau tatou e Mâbhi, eiaha
moehia e te vai ra te Pau-
ia
ia
te Rimatara,
te Rurutu,
motu,
Tupuai, te
Rapa, te Maareva, te Matuita.
la haamoehia te reo o te tahi
te
haafaufaa-bre-hia ra ia
to
na
ite e to na paari.
Ua
feruri
anei
te
Etaretia
i
Raivavae,
te
faufaa
Mea
i
i
roto
Ua
tomite
reo
a
te
ta
e
bihipa
te
haamauhia te hoê
i roto i te bhipa
aita râ e taa-
tauà
i
ta
brometua,
te
tae
nei
i
atu
noa
bhipa,
na
tiàtono
te
taata
te
Centre Vaima-Papeete
ET LE SAMEDI DE 8H A 12H.
OUVERT SANS INTERRUPTION DU LUNDI AU VENDREDI DE SH A 18H
mâniania
vaha,
mutamutahia
e
tiare
te
te
hiroà
Te
hoê
râau
na
hea
o
Eta¬
te
a
reo
Etaretia,
e
mai
anei
mau
te
retia.
MARIAGES - BAPTEMES - COMMUNIONS
te
reira.
te
Vos photos couleur en 1H.
e
na,
hurihla te Pipi-
ua
e
to
ite
paari
‘to
miohi,
nünaa
teie
to
reo
A
e
e
e
tiarehia,
e
mâahia ai.
itehia
ai
te
paari
mâbhi
ia
üaa
te
Etaretia.
i
roto
o
eita
na
hea
te
taime,
paâ
tumu
te
e
te
reira o
te hoê nünaa.
te
teie
I
ite
i
teie
"ite e te paari pa¬
faaünaîina nei i te
e
faaara vau.
i te tahi taata,
eiaha
e
haere
i
ô, e topa
tera
râau i ô.
la bre o na
ia faaroo e pohe te roaa ia
na
i
to
na
faaroo bre.
Te
fifi,
au
i
la
parau
te
vau
peàpeà roa atu râ,
e
faatupu to na âti i te mauiui
vâhi
e
tai
te
atu
i
i
roto
tahi
te
taata.
mau
pa-
1oita.
E
e
tâpao teie e aita
pohe nei i riro ei
raa
na
atoà
O
aita
fau¬
e
ere
e
e
ite
ra
i
reo
ta
na
faa
O
teie
ra.
la
faarue i te reo e paa¬
ê
ri
te
mono,
Oia
mau,
tua
ia
i ta na Pipiria
ra
i roto i
roto
mâbhi,
ite ê te mono
e
ia bre te hoê brome¬
mâramarama i te tahi
i
parau
hib
te
Pipiria papaa.
te
hea
Tei
atu
i
te
reo
O
te
Etaretia.
atu
ra.
E
tia
ia
àraàra
eita
e
ta
mea
aè
vaivai
te
ui
tâpeà
i
e
faufaa
te
oraraa
morohi noa
maitai te Etare
Te
i
to
mata,
na
la bre,
tià mai a nanahi
ta
faaoti
Ua
te
i
te
reo.
na
titauraa
na
ra
roto
O
bi
i
parau e
to na reo.
mau
te
i
Etaretia
faarirohia
te
paari mâbhi mai te
te huru. Haamanab râ,
Etaretia,
ite e te
âihere
bhipa
rahi
no
te
reo
:
aita
râ
rave
tei
roto
pâhono
bhipa
raa
mai
Ite
e
o
te
ànaànatae
na
i
te
te
Te
i
reo.
Eere
reo
i
te
tahi
noa
Etaretia
mâbhi,
ia
i
âihere.
te
hoê
na
te
i
te
to
Mâbhi
te
i
no
te
roto
rave
e
ua
tei
e
bhipa. Teie anei ta
8
reo
te
Etaretia
te
na
te
peàpea-
ora
i
i
roto
paari
te
haapae
teie
o
ora
o
rave-faahouia
na
mâbhi
Eita
e
ei
roto
i
o
te
pohe
no
tâatoà
nünaa
te
i
pohe
te
riro
to
na
râ
te
topa
pohe.
E
mau
atoà
i
te
pâhono
a
te
Etare¬
tia
i
te
parau
no
te
hiroà
na
pâho¬
uiraa
teie
i
te
tumu
mâbhi.
ta
na
no
ite-mata-hia
na. E mau uiraa
Etaretia/.
la ite
Etaretia
anaè,
na
e
A hea
aniraa
e
ta
ai.
noa
te
Turo
a
Raapoto
^
NOTES ET COMMENTAIRES... POUR RIRE
Rêve politique-fiction..
On
lit
dans
dépêche de
Paris, 3 juin
1988... Le président Mitterand
l'AFP, datée
à
la
une
de
sortie du Conseil coiisti-
tutionel
qui tenait
hebdomadaire,
brant
de la
élu,
sa
réunion
rendu
a
vi¬
un
hommage
au
président
République (nouvellement
comme
sait,
on
par
%
des
en
déclarant notamment
suffrages
58
exprimés),
lors¬
:
qu'on juillet 1984, j'ai choi¬
si
de
le
à
chasser
surtout
le
pousser
Fabien,
j'avais
projet d'émettre une
dans
les
France.
pas
onde choc
profondeurs
Notre
pays
de
la
manque
ne
de grandes têtes bien fai-
tes
bien
et
était
une.
tait
lui.
pleines
jeunesse
La
La
c'en dent Mitterand...
c'é¬ tion.
:
:
modernité
RAUHANI]
INDUSTRU î
TEL:2.61.3Ir
lui.
La courtoisie,
qui
s'était réfugiée chez la
per¬
fide Albion, il l'a rapatriée.
de
et
Le
la
fille
chance
:
lui.
encore
:
Le
Ponce-Chirac
Le
socialisme
et
encore
de
encore
tre
coup
lui.
Le
con¬
encore
lui.
liberté
en
enfin toujours
Fabius
président,
sera
a
lui.
Giscard:
contre
:
J'ai la certitude
dent
savoir
encore
contre-crâne
de Barre
du
que
un
ajouté
s
:
lui..
le présl
très
grand
le
prési¬
Avions, Transports et Remaniement
Sur
une
même page
dlen,
1984,
le
il
vendredi
d'un quoti
20 juillet
est annoncé
:
d'une
que la Société Air Poly¬
part,
nésie était
liards
en
rement
à
croire,
il n'y
ce
qu'on
a
Quand Hong-Kong rit jaune
aurait
rela¬
aucune
De
pu
cy
quête de 5 mil¬
acquérir
quatre
Avions de Transport de Rempla¬
cement,
d'un
module
défini
bien que 'pas encore né, mais
dont
l'accouchement
serait
les
lois
usuelles
de
d'autre part,
;
gence
Territoriale
truction
venait
directeur,
gros¬
que
l'A¬
de
de
appelé
la
;
à
Naturellement,
et
du
la
thé
^u
Race
Crawford:
tout
on
du
Peninsula
Field
à
;
Lane
concourt
et
à la grande équipée.
ira prospecter ail¬
Les
douanes,
choses,
des
juste
re¬
regagnent
l'Angleterre.
de
de
Et les millions
sujets
de
cette
colonie
la Couronne squattérisent
Buckingham.
Ironie de l'histoire ! L'An¬
gleterre retrouve sa vocation
d'antan : celle d'un pays in¬
d'autres
tion
contrai¬
;
à
de
leurs.
son
éminentes fonctions.
et
Victoria
Mandarin
comme
Déjà
Recons¬
perdre
à
du
impériale du Hyatt Regen
du sauna du Regent au
conspire
même
programmé
qui
bouleverse
sesse
bar
salon
tour
imminent,
et
un
rythme
Kowloon
célèbre
suite
pour
à
P^na^
:en
core
L'espérance,
fin de cita
ces
entre
ATR
cette
ATR-ci
là.
et
Pinai
dustrieux
à
et
colonial,
rebours.
mais
Pinai
L'ASSUREUR
ASSURANCES
AUAP
CHICHONG
RueTepanoJAUSSEN B.P:505.PAPEETE
J,
f
^^
1»;^
f
lllflff
1^
f]
1ël:2.80.70
-
WWW
m
m
¥
f
f
f f f
t f f 1 J
9
OPUARAA A TE PAROITA O TAKAPOTO
teie
âvaè
nei,
ua
I
aè
tiunu
Marna
E vahi
o
Pepe Ata i Tahiti nei.
matau-maitai-hia
ne
i
roto
inaha
o
nei
te
i
tahi
te
na
bhipa
a
teie
e
tauturu
te
paroita
i Tua¬
porotetani o Takapoto,
motu
i
evaneria,
Etaretia
te
mairi
i
mai
tae
.
BATEAUX ALUMINIUM
14 Pieds
16 Pieds
10 Pieds
IZ Pieds
CHANSON MAURICE
TEL:8.87.40/B.P:397 XARIIFITI
Derrière le magasin Roger Sienne
Taa
e
atu
noa
faaipoiporaa
Ruamotu
ma
te
Jean-Pierre
o,
André Tearoha ma,
o
atoà
ite
mai
ua
Marna
o
faa-
Pepe
e
paroita, o Taka
poto, na roto i te mau râveà
a
to • Tuamotu,
i te moni no
nei
te
imi
te
h'Smani
e
i
tahi
Te
hoo
i
te
ta
imiraa
te
mau
faatautauraa
Aita
na
fare pure.
i
manabhia
paèpaè niuniu
parau.
te paroita o Taka¬
fare pure e teie ta
Pepe i haaplpïï mai
:
poto
ta
e
Marna
"Te
haapao nei matou i te
i raro aè i te tâmavu
o
te
fare hau o Takapoto.
Ua fSrii
to matou tâvana i
te
reira
huru
faanahoraa.
pureraa
Te
ia
mea
uru
nei.
ta
te
aau
e
mauru-
”
tià ia tatou
paatoà ia faatae i te paroita
No
reira,
o
Takapoto
e
te
i
roto
poroi
►jJ ^ ^
i
ta
^
e
i
sauce Apt .ROSB®
(MAGASINS
ciKl
®*^aciutesoe!W!ÎÎ^
tâpab aroha
faaitoito ia 'na
te
na
rue I
bhipa.
15^ 1^
^y
TÜW®
1^ ^
TE PURE ARAI A lETU
PURE TAA E
"0
ràtou
ta
ù
e
net.
pure
o te feià rà ta oe e
(loane 17, 9).
ao,
Aore au i, pure t to teie nei
ho mai
ù
no
ra no
he hoi râtou".
E
aha
te
parau
parauhia
no
te
teie,
pure,
I
te
tatou
e
ta
hia
ia
e,
mau
r'â
te
I
iti
no
roto
i
roa
te
roto
i
e
te
i
i
mua
mau
Evaneria a loane, te fàrerei nei
letu. Hou o ia a haerehia mai ai'
te
parau
aro
e
te
o
haavâ.
E
tia
vai nei i te pene 16,
rii
nei
te
mau
te
vai
tei
atoà
parau
e
vai nei i roto i teie
mea e pure
11,
25-27
e
te Mareto 14,
36 te farereihia
i
roto
i
te
loane
11,
41-42
nei
teie
na
Metua.
12, 27. E
nei i teie mahana,
e
te
pure ta tatou e 'ite
parau-atoà-hia, te pure arai a letu Metia.
atoà
teie
teie. E pure na letu i to na Metua
te mau tuatâpaparaa,
e tià ia parauhia e,
mea
faahitiraahia te mau taime to'Ietu pureraa. I
te
piti tau pure poto ta letu i pure atu i to
reira
ia parau
hôpeà a letu i parau atu i ta na mau pipi. Teie
te Mataio
Na
oia
i
au
parau
taa ê
17,
pene
arataî
te
no
te
nei
pene 17 1-11 o te
i teie pure arai a
te
ia
letu
e
mau
la
hib
i
ô
te
mai
hiti
i
pure
e
ia au
faa-
E
Teie
maoti
i
tïpapa
i
e
ê
te
huru
nei
i
te
pure
i
ô i Tete¬
te
aha
Mareto
vâhi
te
râ,
taa
aita
ia
raro
Aita
o
mai
au
14,
35
atu
o
letu
teie
hora,
i
te
o
mai
au
i
i
ani
e
ô
to
roa
nei
ia
ia
nei
faaite
e
ta
huru
ia
ia
I
la
faatiàhia
to
îe
tâparu nei
o
ra,
nei
hinaaro.
na
ia
hinaaro.
i
e
pure
teie
pene
17,
te
ite
Oia
te
hor
parau
e,
fârii-
ia
letu
mea
Metia,
te
ta
i
tahi
ta
huru
te
i
rte
e
tià
ia
te
hoê
teie
'
nei
nei
taa
pure
tatou
teie
o
09 94
FARE UTE
1^ y
1^ ly
i
ta¬
ê rii
noa.
tatou
ia
aparau-
HA AMAITA'I
ATU'ATU
TEL
i
ra
teie
roto
te
te
atu
I
tou
i
tatou
taime
pure
i
aita
hinaaro
taua
haehaa
na
aniraa
na
faateahia
ani
na
ite
Te
te
to
rave
ta
o
âua.
hia
i
Ua
na
Metua.
na
e
haehaa
te
ma
Tetetemane.
nei
I5J15^
ia
o
ra.
reira
^^^^
i
tatou
pure
temane.
Oia
te
taa
ô
i
1
ê.
ta
i
reira
mea
pure
letu
ta
Metua.
na
tatou
Tetetemane,
14, 36
e,
te
O
to
i
ra,
ai
te
âparauraa i rotopü
Mareto
ta
la
teie
o
rlro teie pure
ua
hoê
mai
tià
e
huru
«
i
raa
rotopû
ia
letu
na
Metua,
Na
vai
e
haapipû
mai
ia
Irava
te
pene
tei
oti
aè
te
ia
1
teie
o
ô mai
e
:"la
faa
i
tete
net
pavauraa,
ua
nana
va
i ta na mata i.
i
na
letu
na
va
reira
tatou,
matamua
TE PURE AR
to
e
j
t
aè
va
o
i
nvà
i
te
I
N fl
ra^
i
1
Ua
nanâ
nià
i
nei
parau
tatou
i
te
hoê
tatou
E
paraparau
ri tatou
e,
e
âfaro
pib i
e
te
mai
tià
te
ta
letu
e
pure
ia
tauàraa
ia
na
te
reira
to
taime
e
mau
ta
te
na
nei,
i
hoê
te
rotopû
Teie
taime
na
raa
mai
ia
na
faufaa
ta
te
mai
fau¬
Fatu
i
i
to
e
na
irava
9-11.
ta
roto
te
e
tatou
piti
te
vâhi matamua,
nei te Fatu i ta
taa
tatou
noa
atu
vai
atoà
faa
roa
nei
oia
teie
te
te
ta
i
te
teie
e
mai
pipi
te
faahi
na
parau
i
mai
haapipû
e
teie
maoti
te
o
râ,
nei
vâhi
tei
i
vStou
Sj
ua
na
na
vte
mai
ia
oe
faavoo hov vâtou
E
aha
ta
pipû mai
teie
fâ
e
be
na
letu
faarahiraa
riro
ere..
ite
teie
e
Te
to
ani
nei,
hinaaro
te
ao
na
ua
nei
atoà
i
^S^
ra
te
ta
vaiho
i
parau
i te parau
f
teie
e
no
i
reira
te
i
ta
roto
Te
na
ô
nei
"0
vâtou
ta
au
ao,
o
hô-mai
i
oe
he hov vâtou".
taib tâtou
au
tâtou
riro
v puve
te
feiâ
ù
va,
no
(ivava 9)
te
Fatu
e
haapab
nei
te
tahi
maoti
mea
e
ra
aita
Atua
atoà
hoi
i
te
au
to
râ,
no
nei
faaite
na
taata.
atoà
here
to
E
to
te
i
te
te
te
"I avoha mai
te
3,
16;
i
to
e
ua
tae
te
hovaa mai i
ta
na
te
ao
ao,
na
hoi
Atua,
ao.
faahitihia i
tei
E
te
to
inaha
hoi
i
ao.
aita
noa
ua
mai
e,
te
nei
pue
irava,
hitimaue,
pure
mau
to
teie
te
haapab
e
te
e
i
i
te
i
e
eiaha
iho,
E
Aove
nei
no
e
haamaitairaa
ia
teie
Fatu
haa¬
maoti ri
parau
teie
nei,
te
^^^
" Ua
na^
e
-
12
Te
tono mai",
ta
hova".
8.
pavau va
e
mai ô
hov
mau
au
:
e
e
huru
faa-
e
irava
nei.
puve
la
ia
tatou
te
taua
V
to
:
Oia
loane
Atua
voa
i
lamaiti
fanau tahi, ia bve ia pohe
tei faavoo ia na va, ia voaa
no
e
va
te
ova
muve
bve".
ia
huru
m-w-w-w
flflllfffTflfj
^ lai ^ ^
^
r
teie
"TO TE AO"
rei¬
te
letu
ta
ô mai
na
i
mau
o
ia
na
te
te
ihoâ
mai
parau
hiti
i
mua
Na vai
ra.
e
no
ô
reira, te
fau¬
hoi "Ua tae i te
Oia
na
ù
haamaitairaa
e
no
ua
parau
taibraa.
taibraa
va
atoa,
nei
ite
tâtou
to
e
hoi,
e,
Metua
te
ra
i
faa-
i
c
n
te
tuhaa
te
o
e
te
irava,
23
i
o
atoà
riro
piti
nei
e
matamua,
te
tatou
E
te
Tamaiti, te haapipû a te Atua,
i mua i te
te
toa
i
i
i
haamaitai-
te
no
Tamaiti.
te
roto
viv
1-8
faufaa
i
taata
Metua.
haapipû
ani
1.
E
hinaaro
e
13,
te
haa-
te
tae
12,
teie
irava
mahana.
ta
e
vlhi
ù
te
parau
Te
ia
e
to
i
ITI
parau.
ia
ta
mai
na
i
o
e
o
va
rahi
roto
nia
Atua.
te
o
te
i
reira
i
tatou
hib mai tâtou
e,
parau
i,
hova".l teie ri taime
ia
te
au
mau
nei
tae
v
pipü nei
ia
fârerei
a
faahib
Evaneria
roto
parau
tuhaa
papai
i
Fatu
e
te
faahitiraa i
ia
e
piti
to
atu
lA HAAMAITAIHIA TE TAMA-
e,
i
na.
Metua.
ti
mau
tâtou
hiti
haapipû
e
nei e ani i to
E na te reira
I
huru
rahi
hora
Metua.
na
e,
E
Oia
rave
tatou
parau
nei
Fatu.
e
faufaa rahi
te
tè pure
ia
te
te
i
o
roa
huru
teie
hinaaro
ia
nei
na
ta
" Aove
fâriu
vai
e
mea
e
nià
e
i-ho
te
te
e
mana
na
pure
no
mai
i
ia
teie
mau,
tatou
mata
te
o
tatou
ia
e
mau
o
te
no
haapipû
e
ia
loane
e,
faa
mai
teie
reira
te
na
o
tatou
e,
e,
faufaa
parau
e
reira
tatou
eita
E
mea
taata
parau
ia
tâpiri
a
c
te
ia
tatou
mea
F
n
paha
No
e
e
te
upoo
paraparauraa
atoà
tatou
te
atoà
No
eita
taata
mau
eita
eita
ia
to tatou
mata.
mau
I
i
te
to
2
to
e
upoo
raro
i
1
letu
tatou
noa
tatou
i
mea
o
tatou
t'âtou
faaroo
ia
noa
mau
tatou,
i raro
i
eita
2
pure
ia
atu
roa
r
teie
ia
vêtahi
te
bibi
roto
mata
i
roto
taa
Hib
to
mata.
tana
paraparauraa
tâpiri
i
I
nei,
pib
e
e,
rai.
e
Metua.
na
va
tei
e,
te
aè
jgli^
^
ARAI A lETU
la
na
na
e
parau
ia
ta
te
ri
O
i
te
ao
i
te
mau
te
ao
ihoâ
Maoti
te
i
taata
atoà
nei
ao
haapipü ai
parau,
no
te
na
i
ta
ta
8-11
te
ia
ite
tatou
O
ia
i
na
na
ratou
maiti
i
te
mea
ho
ia
te
eere
to
teie
nei
te
Fatu
nei
noa
Ua
la
o
aro
maitai
te
no
ua
te
Atua.
ra
noa
to
te
ao
ia
ma
te
bre
tià
ia
na
mûri
tuu
ia
râtou
râtou
i
teie
maitai
vai nei
nei
te
hoê
te
here
e
o.
te
i
te
atoà
-
atoà
ri
mea
tei
roto
i
bre
teie
nei
i
ora
ia
pee
fârii
te
Fatu,
te
vai
Atua
i
nia
ia
râtou
vâhi
tel
faa-
te
la
râtou
i
nei
to
te
te
ao
No
te
reira
parau
a
tei
te
mua
Fatu,
ia
e
no
ra
i
te
Atua.
vau
atu
net
mau
outou
ito
râ
net
ao
ta ù"
nei
ao
i
to
ratou
Ta
tatou
nei
tau
ta
tei
ia
nei,
e
te
haapabraa
te
ma
i
itoito
e
here
o
te
bpani
ta
:
outou
E
ao.
te
"J pat
tete
hauhta
ta
net.
rtro
te
noa
atoà
Fatu.
teie
i
vai
o
tete net
ta
mai
e,
pororaa
parau
ù
Fatu.
tâtou
ia
Irava
ta
outou t
tâtou
roto
vau
te
teie
nei
ao
i
i
pâatoà
reira
te
vai
te
la
haere
e
tano
roto
tiâ
te
i
e
Tei
te
ao
tuhaa
tâtou
e
roto
i
roto
tâtou
e,
ua
eita
râ
tià-
tel
i
roto
ara
tâtou
Atua.
tâtou
tei
ra
areà
titau
tià.
la
e
e
vâhi
te
te
Ua
e,
te
a
reira
ê
taa
Fatu
taa-ê
aore
na
te
parau
e
i
la
hoT
anei
i
nei
i mua la
e
hib e e
to
no
vai
feiâ
e,
ao
te
te
lo-
ora
haamanab
Areà
e,
te
roto
te
maltai
atoà
i
te
ao
hio
e
tâtou
Fatu
te
mau
i
ia
mea
turi
e
tou
hoi
anaè.
noa
ma
pipi
mea
mau
te
nei.
roto
faaara
e,
i
te
rave.
N,a
I
i
parau
e
nei.
ia i teie
hinaaro
ritou
ao
o
faaite
16,
e,
atu
na
te
noa
faahlti
ia
au
noa
to
e
ta
na
nei.
Teie
o
O
ta
nei
atoà
te
mai
vai
e
tae
e
ohipa
i
ta
ao
hâmani.
nei,
Àtua
haamau
1
te
manaoraa,
te
ie
rotopü i
TEI HEA TATOU
to
ane
au
i
raa
parau
i
râ,
e
teie
ta
mal
nei, e aha ia
te Fatu i parau ai "to te ao"
E tià la pafauhia, na roto
i teie parau, te hinaaro nei
te
Fatu e haaplpû e, i roto
i
to
mai
au
faaite
e
to
pohe to
E faatto
rë
tete
o
(loane 16,
ZZ).
tatou
na
tâ-
Ralph Teinaore
te
ta
ei
ta
ve
TOUJOURS PRESENTE AU BON MOMENT
là
2,
'
1 »
>
OFFREZ VOUS LES SERVICES
D'UNE GRANDE BANQUE
:a
x
)i
E
LA PREMIERE
;e
>.
la
BANQUE
s
)i
U
a
FRANÇAISE
le
ta
i
DU RIVCIFIQUE
i
■e
:a
Succursale : 2, Place Notre-Dame - Papeete - Tahiti - Tél. 2.75.26
rx "i I
^
I
fl
r 1 1 11 ï 1 T f 1 11 1 1 f l'T'i J
y
s
E FÂRIII TE TA
râ
E
peàpeà
hepohepo
te manao -i te ferurt-noa-raa
e,
ta vno roa aè pai ta te tamavtt, ta tthatt-roa-hta mat
O ta
mat vota mat t te haapttraa tua tahtj
e aove ta, tua
rua, t retra tatou e haamata at t te tuatâpapa t to na parau
e t te huru
haapttraa e au ta na.
Te parau ta ta tatou t haamata mat t te tâtara.
E haere
a
tatou t mua, na roto t te ht'oraa mat t te taht mau tumu
parau e aratai atoà net t te haapttraa a te tamartt t roto
t
tete
e
mau
e
mau
a
pu.
to
maori
i
e
te
Mlohi.
na
matauhia
peu
Mai
oraraa
atu
i
tau
te
pu.
to
teie
e
te
faatupu e
autaeabraa e
â
i
to
i
e
mai
roto
utuafare
na
Mâbhi
tae
e
paariraa,
ua
noa
ma-
bhipa tâpula rave-âmui-hia te bhipa
e
mima
e
rahi
atoà
Na
te
bhipa
te
i
te
hopoià
te
a
taata.
maitai
te
la
i
i
roto
maitai
au
ra,
ra
ia
ra
raa
i
te
manab
la
maitai
te
reira
e
oti.
tumu
na
na,
atoà
hoi
ia
te
taata
te
ei
ua
tatai
pupu
rèo
huru
ia
vai
i
e
ia
i
rei¬
ia : "Mâmû e a
!" Areà i ô nei,
rii
te
brometua
tairaa
reo
"A parau mai,
faaroohia atu nei".
te
te
:
No
reira, ia oti te bhipa
faataa-âmui-hia
i
roto
i
manabnabraa
i
maitai
atoà
te
hepetoma,
tahi.
Aita
tei
tâpabhia
pura
bhipa.
rii
tatai
tahi
to
mau
i
Te
na
putuputuraa
e
i
I
nià
i
reira
tâ-
te
te
tama¬
faalte
e
mai
manab.
ra
te
manab baba
haapoupou. Te vai atoà
râ te manab faahapa. Eiaha
faahapa na roto i te tâhi-
vai
te
e
ra
te
tohito
na
eiaha
;
i
te
parau
e
roto
ora
taata.
Te
bhipa
tià
ite
tino
roto
i
hia.
Te
i
tere
te
te
bhipa
te
te
bre
e
au
te
i
o
taua
horoàraa
te
taui
faahou
farii
rave-âmui-
faahoperaa
manab
ia
i
i
i ' te
ra,
taora-
ra
faahapa
te
ia
te
faaino
te
bre
faahapa
te
aoaoa,
hoê
faahaparaa
ACHAT-VENTE-
I
tatou.
e
brometua
te
o
teie
ra,
ai
îîoutef I
e
haapii
mau
aita ta
te
tamarii,
râ, te mâmû noa. E te
mea
ia
Rue de$ Hempart^.Pont de i£$t.
te
matauhia
tumu
ra
rave-âmui-
e
faanahoraa
i
roto
reira
ra
i
ia ite maitai mai tatou,
aita
ê
atoà
pupu
hia,
o
na
te
tamarii
te
o
bhipa
te
ù
te
faufaa,
i
i
mai
to
roto
e
anaè.
manab
Te
faaroo
taata
tupu ;
râtou i
na
e
mau
ù.
te
aroha
atoà
riro
bhipa
haapaari
te
tâatoà,
te
tàpupu
te
e
râ,
hoê
roto
maori
E
taata
pupu
reira,
OHIPA RAVE AMUI
te
no
te
turu
bhipa tâ-
"PfVCÎFi’CABl
^ito
PcoP®tt
RAVEMAI
-
LOCATION - REMORQUAGE -
TAVERE
MOUHURU PEREOO ATOA
TOUTES MARQUES DE VQITURES.
NO TE PEREOO E UIRA API.
-
HO'O RAA - PEREOO TARAHU
MARII IA PÂTOi
ei maitai
pupu,
tâatoà-
te
no
Eita
te
tahi
te
ore
e
tâhitohito,
mai
"A
hoi
mai
e
ia
taata
:
tae
maamaa
na
te
tamarii
i
te
brometua,
e
te
pouri
ite
é
i
i
ê!
Aita
tena
i
itehia
aè
faanahoraa
tumu
tâmata
fàpapa
ia
i
i
ara
noa
tatou
to
manab
Te
i-
te
tamarii
maua
i
te
E
i
aa
i
te
te
aha
i
te
parau
i
ê
anei
te
?
Mea
taa
te
ara-
i
huru,
reo,
ua
e
"I
ia
na!
parau
tuu-
au
E
te
te
te
ora
matai
i
ino
vai
te
mea
te
reira
i
tamarii
biu,
e
i
te
te,
mau
roto
i
atoà, e hib atoà e,
faabhipa-mau-hia anei taua
mau
râveà
faa-
mau
ia
tatou
"haapii"
matai
ra
te
tatou
parau". E hib poà maite
mai
tatou
na
parau
e,
te
parau
e
Eiaha
mai
te
te
i roto
faaroohia
anei
te
pa¬
parauhia. E no te haapapü i te manab, e ui roa
na
;
"A tâpiti mai na i te
parau
ta .ù i parau atu
!"
rau
te
faatitiaifaro
e
te
o
ra,
ra
ua
oraraa
mai
E
"eiaha e na
na
ô râ!" E
hoi
te vai
te
e
?
hape,
e, ,ua
ia
E tupu
parau.
ora
noa
faatomaraa
te
tano
mahana
mai
reira
"i
i
tuuraa
te
parau.
e
faaroo-
mau
anei
anei
te
atoà-raa
Mai
aha
e
aita
E
ra.
ia
ta
tatou
faanaho ia riro
i
faabhipa-
ei
parau
?
ta
tatou
ite
ra,
te
"haapiiraa i te parau",
ite-pâpü-matâmua-roa-raa
te
i
te
faufaa
o
ia
ù,
e
o
ta
ù
e
püpü
i
ta
ù
faufaa
o
te
e
te
Ite
e
hinaaro
huaai.
taua
manabnab atoà ai
i
au
ite
i
te
ia
roaa
nei
E
no
ra
i
huru
»
faufaa
i
ê
anei
"haapiiraa i
te
E
feruriraa atoà
i
te
haapiiraa
Aita
e
tano
"parau-
taa
hoi
maitai
tipab
ua
te
tamarii?
noa-raa"
Mea
te
E
parau
mai
na
te
o
i
reo,
nei.
huru.
te
tairaa
anei
tàno
ua
faaroo
e
tamarii,
apohia mai e
inaha, ua fifi
parau
roto
ra
i
haapaariraa
feruriraa
te
to
e
te
i
te
e
te
roto
aoaoa
e
teie
no
feruriraa,
teie
ia, te haapiiraa i te parau.
E mea tià anei ia haapiihia
te
tamarii
i
te
parau
? E
i
roto
i
bhiparaa
aratai
b
e
ia
Eere
tua-
tumu
ia vai
manab.
tumu
o
tià
ia
teie
e
tamarii,
te
ra
Mâbhi!"
te
faanahoraa
teie
raa
tuu
tapitihia mai,
;
e
na'- hbi
noa
ia
maitai
na-ô-raa
te'
taàa
roto
tatou
maite
i
hoi
te
te
ai
ri
bre
na
a
rltou
"Aita
e
i
atoà
E
reira
na
te
parau
paari ? Afai
huru haapiiraa
nei
reira
hia
taata
te
ri
i
tamarii
te
atu
e
inaha,
haapii
ra
te tamarii
o
metua
fifi
0
faahapa
e
te
la
nei.
i
vai
haapab
te
e
rahi
parau
fârii
mâramarama.
te
hoi
anei
te
e
!
e
atu
1
pae
faanahoraa
huru
tena
E
huru
Ua
raa.
teie
anei
taui
?
tou
ia
Ua
taui
tatou
tahi
mau
tatou
i
uiraa
i te parau?
haapiiraa i
atoà
anei
iho?
Teie
te
aratai
ia
e
i
roto
te parau?
anei to roto
tatou
ta
ta¬
tua-
tâpaparaa.
TE HAAPIIRAA I TE PARAU
Parau
ê
ê
taa
mea
mau,
"parau-noa-raa"
;
mea
te
taa
"haapiiraa i te parau".
te
Eiaha
râ
i
mea
te
parau
no
manab
e,
faahitihia
te
tatou
ua
e
"haapii"
te
ra.
e
bhipa ia te reira na
mau brometua
haapii anaè.
tuhaa
te
Aita
E
atoà
faahou
ta
manab hape
ta
te
tatou
mau
metua
i reira.
ia.
E utuà
i
roto
i
haapiiraa i te parau. E
râ, eiaha tatou e parau
noa,
mai te tauà bre i te
te
ara.
Il J 11
tifTtiftittffitiiin
15
to
O
aporaahia
na
mau
tamarii.
i
parau"
te
la
tooraa
atoà.
tatou
i
haaraa
te
no
E
uiraa
:
"Aita
haafaufaa
parau
mai
noa
ai
tatou
e,
ua
mau
bre
parau
i te tamarii".
la
feruri
te
ra
faanahoraa
a
ua
taui
O
te
i
te
la
te
i
O
i
orahia
metua,
o
ta
i
teie
a
rahi
te
e
na
ra
nanahi.
ora
Ua
mau
e
mai
atoà
faahemaraa
taata
;
ua
i
te
rau
tau
manao
te
râveà
no
te
i
roaa
tatou
mea
haaparuparu
e
faatarapape i te ite
no
mai
mau
ra
e.
te
no
roto
tupuna.
no
te
mai
E
i
to
mai
te
ravai
bre
mau
te
ia
manao,
tatou
mau
"haapiiraa
Areà
i
roa
teie
te
i
tau,
oraraa
nünaa.
Te
"haapiiraa
parau",
eere
faahou atu
haapii-noa-raa
i
te
e ta ù i rave i
ù
tau,
te
faaara-atoàra
i te ui-âpî i te mau
te
ra
mea
to
raa
i
tupu
aita
mea
râ
to
hôhonu
e
mau
teie te huru
e,
te
no
parau".
te
te
ite,
mai
anei
te
noa
mea
tupuna
tatou
tatou
aita
oraraa
taime
paha
anel
to
tau-
e
mau
tâuà
mai
e
atoà
i
ore
te
e
"haapiiraa
Te
e
E PARU I TE TA
a
a
i
nanahi,
atoà-raa
ia
ia
tupu,
te
na
e
tupu
faaineinei
te
hoê
SUPER CHOUETTE, LACCUEIL DU
^
^
I
%wiîîptoir wornuiercial de 1
Mloorea
LA SEULE ET LA VRAE QUINCALLERIE DE MOOREà
MAHAREPA_MOOREA_TEL: 6.16.20
ri 1
16
f
MARII IA PÂTOi
faaineineraa, mai ta tatou
aè
nei,
ua
tïpee
te
faahiti
i
i
terâ
i terâ
manab
taata
te
noa
terâ peu,
peu
e
terâ
e
manab.
i
te
raau
fifi
ta
te
tuu
mai
nei
i
nià
aratià
i
teie
atoà
te
mau
mai
nei
ia
rahi
Ua
oraraa
e
tatou
to
mau
mahana
;
ua
rau
uiraa
ta
na
e
tâtou,
Eita
te
te
i
te
tahi.
pâhonoraa i haaia tâtou e tano
mai
atoà.
taime
mau
tatai
taata
mau
piihia
ui
titau
ia
mai
horoà
tâtou
i
raa
tei
feruri-hohonu-hia
e
e
nei
Te
atoà
tâtou,
tei
fifi
te
hoê
te
mai t ai
.târava
i
ra
aha
i
i
nià
i
faaoti
i
i
na
paari
ia
e
te
te
horoàraa
taime atoà
i
te
mau
no
te
faaite
no
te
patoi
nahoraa mai
i
i
te
ta
mea
manab
te
o
mai
maitai
hau
roa
e
mau,
ia
e
aha
te
te
tatou,
atu
i
te
haapii
tâtou
hea ia patol
mahana.
faatureraa
e
na
tamarii
reira
mea.
e
faatîtî
aè
i
ia
to
âau.
riro
metua
te
hol
mau
manab,
e
ore
i
te
tamarii
te
Parau
mau
i
te
ta
aita
metua
E
E
tatai
rohia
na
to
no
mai
parau
no
OUINQAILLEFIE
no
te
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL.
mâbhi,
Ouvert du Lundi au Samedi matin
pae
nahoraa
Fare Ute - Tél. 2.86.33 - B.P. 1686
te
e
atoà
i
te
pupu.
paha
te
parau
roto
i
teie
te
ua
pararl
purara
te
nünaa.
mau
tamarii,
mau
titau
nei
â
ù
na
aurata
e
noa
terâ
I
a
to
e
haapii,
na
ia
na.
i
na
reira
teie
bre
y
te
râ-
noa.
ia
ere
e
te
te
here
te pupu
na
aroha e e haamaila
râ te tama¬
ere
atoà
piti :
reira mai o ia
e
tei pâruru ia na i te mau
âti atoà, te metua e ta na
mau
haapiiraa.
I hea ia te
te
mea
no
pupu
e
tiàturiraa.
e
e
ai
haamau
Na
i
to
na
tâtou
pâatoà
Tirara
parau
pâhono.
na
J.M Raapoto
11
^
e
parau
metua,
i
ia
tau,
e
tai
tâtou
te
ra
rii
tâtou
ra
i
tamarii
â
nei
vai muhu
ia
tou
ua
nünaa mâohi.
nr
Sy
râ mahana,
tâtou
to
e
I
atoà".
ta
to
manab
ihoa
No reira
paari e
mau
rahi o te mau metua
e riro paba, e faa¬
tumu
ia
noa
tahi i roto
hoi
to
tiàraa to te taata atoà
tamarii
manab
mana
faatere
haavî
faanahoraa.
Te
te
Te
parau,
i
reira,
mau
na
e
pupu,
tiàmâraa
e
pupu,
te
!"
faatereraa
na
utuafare.
na
:
roa
te
"E âpu to te mau mea
e
atu
i te huru
au
o
ana.
nià
i
mana
e
hôpeà. la
e
mai e
faanahoraa,
te
i
tatai
te parau e,te faa-
pupu
otiraa
âano
taata
te
mai
b
moe
i roto i te pupu
faa-
parau
ù
ta
te
na
ta
parau
E
teie
i
utuafare
to
i
e
na.
reira.
te
tahi
au
atoà
tahi
râ
te
paha
roto
ta
na
aita
mau
te
ia
âmui
aita ta te tamarii
i roto i te utuafare
parau
ia
na
atoà
oraraa
Parau mau,
nià
ia
noa
tâtou
hoê
i matau, e
tâtou i teie
tâtou
Eiaha
tâhoo
i
E
vau
ia
farii-ore-hia
manab
roto
O
ta
fâito
faatura
e
te
i
aita
155
no
ra.
tâtou
"I
^^
tei
ia
e
ite
gTAÜITia
tâtou
E here
peàpeà
fifi
ta
râ
na.
raro
e
teie
tamarii.
te
bre ia
te
e,
na
te
here
no
mea
faanahoraa
tatou
mai
teie
i
to
atoà
te
e
no
ra
mai
tumu
Teie
au
mataù
e
Eiaha râ tâtou
bpani ia na i te râveà no
te patoi. E tâpab hoi te rei¬
te
taata
na
nünaa,
a
mau
râ,
faanahoraa
te
to
e
hape
i
i
tei
e
na,
bhipa
taua
otiraa
la
tâtou
mua
Te
tamarii.
atoà
na
faa-
mataïi
huna
patoiraa
te
i
tâtou
tei
Parau
tâtou
ua
ia
ia
Eiaha
manab
e,
feruri,
peàpeà
manab.
na
to
tâtou.
Eiaha
tei
taata
i te râveà no te parau,
au,
mau
râ
atoà
oraraa
na
roto
i
na,
rave-âmui-hia.
maite
to
na
na
mau
i
e
E
noa.
feruriraa
bhipa atoà
to
faaineine
ia
âau
tàmau
te
faabhipa ia i
E
taata
i
haapii atoà ia i ta tâtou
tamarii i te feruri, ei-
E
te
e
ia
mua
tâtou.
mau
RUE DU MARECHAL FOCH ■( FACE MAGNUM CENTER)-TEL: 2.47.52
pâhono¬
taata tatax tahi,
i
te
huru
te
au
e
oraraa
^
1
1
111
^
1
1 î 11 l'j
f f 111
<52? »2*
)
17
\
TE MAU PARAU
VI.Rci
Pahonoraa i te parau aro o te âvae tîurai
NA TE AO TARAVA
U
M
M
E
0
T
U
T
A
A
A
A
0
P
0
U
I
H
A
A
V
T
A
V
T
4
A
T
R
E
Otaha
-
Arai.
4.
Uvavi
-
Hio.
5.
Taataahi.
6.
Opoa
-
7.
Pü
-
Reo
8.
AA
-
Ei
9.
Ta^re
Uiui
-
0
TI
-
Ab
-
Râ.
-
R5.
-
Roo.
-
Aau.
-
Para.
Pëue.
-
11.
0-
R
Um5.
I.
R
III.
Metuapuaa.
Avao - Eà.
IV.
Tuhatarero
V.
Aîàva
VI.
Tû
■
Rai
IX.
X.
-
Eiâ
VII.
R
J
A
0
3.
NA TE AO TAROA
E
A
A
Umatatea
Me
10.
H
A
U
P
R
1.
2.
-
lato.
Hï.
-
.
Râau.
Ooure.
Vaiharo.
TAMAIRAA
TIURAI
Oui !
kiTHBall
Eie.
-
1-
Fee
2-
Na
te
PIRI
0
matai
TE
AVAE
I
maoaè.
te
Orohena i roto i
te
rûpehu. la
puhi te matai maoaè i te reira
mau
taime
atoà,
noa
taime
e
e
moe
itehia
o
ai
to
na
mouà.
est Chdsi pour les
JEUX OLYMHQUES1984
Le 28 Juillet, pour l’ouverture des JeuxCMympiques_J:)—!—^
.
deLosAngeks,
MX) grands pianistes internationaux
L?
jouent sur
.100 pianos à queue
•
3-
Urî
4-
I
te
plhua
uta,
5- Auri
te
âuri âaro,
i tai,
àhu.
*
COUPON D'ABONNEMENT.
Nom:
-kimBall
Adresse;
B.P:
Veuillez trouver ci joint un chèque
,oes,
de:
Sqo°â ^
....C.F.P.
pour un abonnement d’un an au
VEA POROTETAN1.
—If^aoc®
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
HW.'"'»'"® Il 8®
BANQUE INDOSUEZ: COMPTE C.S.E.E.
^
-te\
N; 1221 -18296M.
I
rnrTTT 1 I
18
J
^^
ï
l I
I
^
f
T T
^
f
J
T f I !
^
^ 15^115^ ^
1^
^
^
ARO A TAERO
Imi i te parau e tano ia tuuhia na te ào tarava e na te ào târoa
NA TE AO TAROA
I.
E
ra
tuhaa
mataèinaa
te
no
JCevàitoa - Tari.
O
II.
0
i
te
faufaa bre
âpoo
-
Mâtaitai
ia
na
iho (pa¬
noa
*
tahito).
rau
âpee
hoê
III.
Te
arii
(parau tahito)
IV.
Tuhaa
no
raro
atu
haaputa i te ià.
V.
Uturoa
VII
te
val
va,i
atoà
VIII.
te
ra
Mai
râau
huru
meià
pape,
te
miti
Na
raro
to
Tumu
:
Na
-
te
to
ra
herehia-
Vahi
atu
Tevaitoa
Mataù
-
Te
.
te
o
i te matamua ra.
Etaèta
VI.
-
mau
:
|
Angle Av. Gl DE GAULLE et rue Edouard AHNIME
.
-
I
-
nià
Tel: 2.50.54/B.P: 3860 -TAHITI
i
II
purumu.
IX.
Metua vahiné.
X.
Vahi
nuu
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
paruruhia e te hoê
(parau tahito)
Fâriu
-
Tamariirii.
NA TE AO TARAVA
1
E
tuhaa
ra
O
2.
Reru
hia
e
te
mataèinaa
manu
riri-roa-
no
.
Tevaitoà.
E
-
feia tanu vânira.
e
3.
Utaruraa.
4.
E
taata
râ
a
na
vahiné
e
aita
roa,
Hoê
tamarii
-
mâbhi
Nehenehe
a
huru.
iba
5.
uru
-
(parau tahito)
6.
E
ia
fôtara
E
O
tuhaa
7.
mûri
Na
âvaè
te
-
ra
:
(parau
hape
e
Huru tautai.
Rahiraa
(parau
tahito)
8.
Ua
-
faaea i
Mouà
9.
te
tai.
no
roto
i te
10.
Na
mûri
:
Vâhi
-
Tumu
faa.
aita i
para
Raiatea
no
râau
-
to
te
mataèinaa
te
no
mau
Faaaha i Tahaa.
tahito)
-
rarahi
tano
i
mea
DES VOITURES DE TOUS LES PAYS ATOUS LES PRIX
JH
m
Serace ottosHMi
pâpaîi i roto i te miti
aUESO
btrôbüi
Rauraau.
PI
TE TAHI TAU PIRI
1- Umete
TEL: 2.59.95
2- Pahl iti
faauta
3- E aha
vâhi taa ê i roto-
te
pü ia Adamu
4-
Te
hu rü
haere mai
^A *
iti piri mato
ra
e
naero
JEAN PIERRE
o
be.
ra
te
te
arii vahiné.
te
A VOTRE SERVICE
f
f
mâtarô ,
.
f
1
I
Immeuble TRACQUI / Av. G. BAIMBRIDGE
Tl
I J
la ^
19
FEUILLETS AU VEN r
Prélude à une a
le
Une
jours
chronique
de Gyro-politi-que. . . L'exception en
se¬
rait peut-être, précisément, les Marquises, où
l'entreprise
de dépossession fut
systématique, organisée. Dans son ouvra¬
ge sur cet archipel, le professeur Dening démonte avec con¬
viction ce processus qui, sur les
plages de ces iles, met
en
contact
les visiteurs successifs,
marchands, mission¬
naires, administrateurs et les habitants du fenua Enata.
Ici, point de comédie. Le drame à l'état pur. A la violence
sociale endémique se superposent d'autres violences, et
pour
d'autres buts. L'esprit de lucre le prosélytisme sans par¬
tage, la colonisation sans nuances. "Islands and Beaches",
c'est l'histoire du silence qui, dans les vallées,
s'est
épaissi. Prélude à une autre aventure qui n'est pas encore
née. Tragique disponibilité en vérité, dont on
perçoit par¬
fois quels contours fragiles elle peut offrir encore aux
appétits incessants de l'Histoire...
Qu'on
dans
taôisme,
grande
taôisme
des
7ème
ère.
Han
tre
des
du
3ème
du
celle
des
et
siècle
La
dhisme
été
avait
dynasties,
au
époque
Six
avant,
après notre
floraison du boud¬
s'est
produite
en¬
Kunirajava et la fin
Tang, du 4ème au lOème
siècles.
Lettrés
La
doctrine
des
la
fin
commence
à
des
Tang et atteint son
apogée sous les Song au
12ème
et
de notre
mieux
13ème
ère".
ainsi
pourquoi
chinoise
siècles
qui
qui
son
la
à
de
de
sujet.
Pa
retrouver
1:
"Science
Neddham,
ainsi
cinquième face au
prisme du Quator d'Alexan¬
drie, en parle avec
retenue
que
dans
le
avec
son
nier
et
cuisi¬
di
danseur,
Ce
écrivain...
fi
se
bl
à
à
de
lu
mais
à
sa
comme
au
Bien
que
ro
en
a
tout
na
pour
Qu
au
d'éclairer
nous
ces
syncrétismes à défaut de quoi
n'est possible que d'énon¬
des
de
poto,
en
Un
cette
gnait
Que resteanalyse, dans
d'aujourd'hui
progrès
de
ont-ils
valorisé
la
détriment
?
Les
connaissance
un
d'un
viscère
autre
?
La
diététique a-t-elle évolué
La
triade
Tao
est-elle
pour
mer
sottises.
Chine
au
arrivâmes
nous
il
la
peu
à
vue
nuit
lentement
de Taka
d'escale,
balancée.
d'effervescence
bord.
amplifiée
tout,
une
en
De
la
surgissait
ré¬
ce
SC
furent.
tou¬
^^ÏYléta^rcipk
•
POUR LES FETES DE JUILLET,CONDITIOIVS EXCEPTIONNELLES SUR LA PEINTURE POUR TISSÙS
•
DEMANDEZ VOTRE CARTE DE FIDELITE
DE SETAœLOR de PEBEO
TOUS PRODUITS POUR LES ARTS MANUELS,FICELLES POUR MACRAME.
•UNE SEULE ADRESSE:
•
A^^étaqraph PRES DE LA C.P.S.
NO TEIETAURUA TIURAI ■ FAANAHORAA TAA E NO TE PEINIAHU SET ACOLOR A ANIATUI TE PARAU
HAAPAPU E FEIA TAMAU OUTOU / TEIE TOA TE MAU TAOA A TOA NO TE TE OHIPA RA VE
20
RIMA,
*^étagraph / P!HA! IHO / TE C.P.S.
11 f
T
15^ ^
r
15^ 15^1
^
da
ce
par¬
musique samoane chez le cuisi
nier, tahitienne chez le chef
Puis
je
à
de
rock chez le cambusier,
mécanicien.
Ve
musique
Rue des Remparts / Tel 2 03 20 - 2 99 79
TAURA NO TE « MACRAME )) HOE NOA VAHI £,
à
ne
Bienheureux Maspero qui ten
cer
ll
ami
et
cas."
te
t£
étonnant
chinois,
religions ait
clergé.
Jusqu'à
1911
ai
Tao",
ces
propre
ti
du
distinct,
part.
SI
b£
"Sourire
traits
considéré
révolution de
comment
sulter, ni de la pratique
des trois religions ensemble
bouddhisme,
confucianisme.
nettement
être
système
t-il
la
mythologie
moderne a pu ré¬
trois,
chacune
On comprend
et
à
est
un
un
toutes
essaiera
John
Beau
pratique
système
des
doit
et
leur
emprunté
a.
divers
de
C'est
séparée.
"La
dans
ni
?
and civilization in China".
Lawrence Dureil, qui ajoute
.
Samedi
même
la
^
^
a
re
te
eu
r... DES MARQUISES
autre aventure
les
direct
de
manifestations
du
nouvelles,
Paris
:
en
avril,
la
Lorraine
les
sports... Bah
!
Nous
avons
13
battu
'belotte
la
fcomme
train,
aux
tracas
tain.
.
du
loin¬
monde
Au
.
petit jour, encore
la
baleinière est
pour le débarquement
lunaire,
à
l'eau,
du
fret.
Celui-ci
est
ne
partirons
fin
de
se
en¬
avec
indifférents
pas
matinée.
la
Nous
important.
avant
On
la
pourra
promener à terre.
C'est l'occasion de mémora¬
bles
de baleinières
souvenirs
Anaa, il y a bien longtemps
à
Vaipaae aussi, dans 1'île
de Ua-Huka, par une nuit sans
lune, dans la baie invisible
à
à
tout
sévères...
rochers
F.
chevaux
crinière
sur
les
curieux,
du
large,
vent
au
qu'aux
autre
sauvages
s'est
installé
lui
aussi
fleurit
le
naissain
de
nacre
perlière.
Quel vagabond
il
fut
tout
au
long de sa jeunesse agitée
à
Takapoto,
Venu
de
Poutoru
je
le
revois
à
Faaa,
puis
dans
où
cet
dans
Tahaa,
à Taunoa, puis
à Manihi, enfin
atoll
aux
flores-
lagunaires.
Son beau
sourire, dont sa petite fille
a
hérité,
splendide
;
son
regard fuyant de joueur de
tours
incessants
et
de cal¬
cences
culs
continus.
Il
est,
avec
demeuré tel.
adjoints au maire
m'interrogent sur- les moyens
les
ans,
Les
deux
d'assistance
financiers
aux
coopératives
perlières.
Je
renseignerai
à Papeeté.
Les maisons d'habitation sont
reconstruites,
sélectivement
m'a-t-on assuré...
Le prix
me
base paraît
soulever des mécontentements.
des
Un
une
de
denrées
mot
en
filigrane,
litanie
physique,
et
:
presque
l'isolement,
Cette
entre
communauté,
deux
visiteur;
flottant
le
attend
mers,
le
père N.,
chargé des coopératives
ou
le
biologiste
plein
de
science mystérieuse, ou l'hom
me
politique aventureux, ou
le
promeneur
qui
flâne...
ou
comme
le
Cette
avec
communauté
habileté
des
distille
interro¬
gations où la part des lamen¬
tations n'est pas négligeable
On voudrait lui indiquer que
géographique.
21
FEUILLETS AU VEN t
Prélude à une
l'isolement
relatif
est
une
entre
soi
chance
de
et
qu'on connaît
ceux
rester
sécurité
une
logique
qu'on aime
comme
psycho-sociosoi
entre
;
;
et
ce
faire,
au
gré du
de la pêche,
temps qui passe,
de
la
collecte
du
naissain
de
nacre
du
coprah,
perlière,
demain
quand fructifiera
de
nouveau
le
en
réalité,
cations
de
ment
elles
les
font
Mais
cocotier.
un
senti¬
frustration plus
ne
d'isolement.
qu'¬
le sentiment
rompent
méditation
î
télécommuni¬
naître
Beau
sujet
de
!
Le
petit
aéroport
tran¬
attend,
lui
aussi,
le visiteur : vers midi, jus¬
quille
tement,
Papeete,
l'ont
Sur
Twin
un
quelques
annoncé
le
arrivera
sur.
de
messages
les ondes.
quai
qui enjambe le
récif barrière, la foule est
dense,
il
faut
remonter
à
bord.
Habiles
et
forts,
les
Marquisiens à l'humeur animée
dirigent avec adresse la ba¬
leinière qui franchit le che¬
nal, avance encore sous l'im¬
pulsion de six coups de rames
et d'un moteur de 25 chevaux
la
barre
veille
franchie.
est
de
conjugaison
Mer¬
!
Qui
cès
renouvelé
extérieur
du
commerce
français l'exporta¬
exonérée de droits d'en
de ses querelles intestino-métaphysiques ?
La vieille et prestigieuse
Europe,
dont
A.
Siegfried
tion,
trée,
disait
était
pourtant déjà qu'elle
devenue
le
"petit cap
de
l'Asie",
tant
de
toires
clameurs
jours
qui
côtoient
ceux
se
destinés
à
si
de
loin
Balkanie
contradic¬
enflammées
et
de
part
mérite-t-elle
vivre
cette
de
la
avoir
té
et
nentaux
d'ailleurs,
enjeux conti¬
empoi¬
gnent et amalgament les per¬
sonnes d'ici,
qui à leur tour
chevauchent
Et
laires
des
idées
crète
tranquille
sont
point
pour
pour
vie
paresser,
mieux
l'ombre dis¬
culière
Tuamotu.
aux
Pourquoi
la
naissance
son
cours
d'un
assurance
parmi
tant
de
l'obsession,
tumultueux
surgences
qui
mémoire
Est-ce
d'autres
ses
ré¬
traînent
et
vous traquent.
Pouquoi ? Estce
le
seul
regard qui fou¬
droie,
qui
ainsi
poursuit
sa
course
et
pourchasse la
?
un
langage
Horlogerie
\
?
Non
certes
prendre
la
distance, de
qui
polluent
quotidienne
brouillent
Ô Si fil ^
soi
entre
et
la
tohu-bohu
mesure,
la
à
d'un arbre à papillons,
l'entracte,
de
et
ces
plage,
de méditation
Tahinu, mais interrompue par
la pluie aversière, si parti¬
et
celles-ci et ceux-là,
du
fouet de leurs mathématiques,
appliquées à d'autres fins.
N'est-il pas venu, le temps
Mais
séance
mélan¬
les
verdicts popu¬
balaient sans nuances
et
em¬
l'esprit.
Rue Cardella (Près du marché)
Alexandre Moeava Ata
r
^
d'aujourd'hui!
confus
rester
?
aussi
Les très
pour
nouvelle
le
digni
quel¬
avec
?
Paradoxes
les
Quel est ce bruit, qui ru¬
git autour d'une grande dame
si respectable qu'elle semble
22
doute
tous
ensemble,
désormais
taire,
se
sans
gées.
la
des
si bien adaptées
tranquille
amertume
que
Courte
sur
atoll
choisi
parti de
d'employer
baleinières,
m'interroger sur la nature
de l'obsession, devant cette
NOTRE BILLET DU MOIS
Le bruit et la fureur...
Quelle
est
cette
fureur
qui s'empare de notre pays,
quand vient le temps,
trop
répété, des périodes électo¬
rales ? Que penser de ce suc¬
l'idée
eut
l f T 'TT T I I
^^
^
^
fil filfi? y ^
11
4
t... DES MARQUISES
lutre aventure
inexprimé
ciselante?
remontée
ainsi
qui
signes
ses
insinue
la lente
Serait-ce
des
symboli¬
odeurs
ici
scie
une
comme
là,
ques,
saisies
détour
des découvertes
et
au
fréné¬
tiques ?
Serait-ce
ce
seulement
ce
long,
souhait
du
corps
lourd
frémissant
immobile
près de l'autre,
et
glorieux,
fier
propre
paix
soulevée des
seules alternances d'un souf¬
fle maudit
et
bien réglé
?
et
dur
dans
sa
incommunicable,
la
Serait-ce
seule conséquen¬
ce
de
l'évocation
Ou
le
souvenir
répétée?
? Le
diffus
trouble que fait surgir l'an¬
du désir face àu temps
xiété
De
Du
La
le sommeil?
destin qui guette sa proie
lancinance de l'obsession
l'ange devant
conduit
seule
à
série
ni'l 1 11
lui
de
trouver
causes.
une
Toutes
devraient
bord.
abonder
Seules
d'intensité
quées
à
réfléchir
a-t-on
les
sont
saisir.
d'un
seul
variations
plus compli¬
On
peut
y
davantage.
Mais
jamais traité de l'ob¬
session
Chez
venu
?
A voir.
son
de Opoa,
beau-frère,
M.
cultive la même
générale de
la
perlière. Mon neuveu A.
rage
lllllll 1
,
nacre
aussi.
fïl Tl ï 1 JL i X'J
23
FEUILLETS AU VENT... DES MARQUISES
Prélude à une autre aventure
Service
Ma grand-tante P.
tient
boutique
ici,
est
mer.
qui
la
au
ils
des
Ce
de
découvrent
se
d'entrepre¬
qualités
hors
neurs
"expatriés
Les
mairie.
l'intérieur"
de
île natale
leur
phénomène
a
de la
aussi,
devant
observé
été
en
Nouvelle Calédonie
et
même
en
Europe. A moins que
soit exceptionnel...
cela
ne
Obsession
c'est
un
inconscient:
-
premier couple insé¬
parable. L'inconscient subju¬
gué, comme prisonnier d'une
image qui déroule ses facet¬
tes
en
désordre.
rêve,
Le
l'obsession.
obsession
l'inconscient,
Mais
si
le
rêve
le
Lévi-Strauss,
mais
sur
un
autre
plan^ faut-il
dire
que
le rêve révèle la
vie
inconsciente
qui obsède
malgré soi
? Y a-t-il une
est
la
vie
même,
comme
croyait
chappant
involontaire
?
é-
contrôle,
ingué¬
rissable ? Si le simple fait,
physique, de clore les pau¬
pières déclenche l'obsédante
vie Inconsciente, par le rêve
prolongé, il en va cependant
aussi
au
de même
ouverts,
les
yeux
agissant
grand'
comme
un
balai
dont les écarts puisent
puissante force de déga¬
gement quelque part au niveau
leur
front
du
maintenant
:
davantage
durement
vous
encore
pression
cette
les
ouvre
qui
yeux
voir chaque fois et tou¬
jours la même chose qui va,
qui vient,
s'éloigne et se
dissipe, et revient, sembla¬
ble et changée à la fois.
pour
(A suivre)
N.D.L.R
CUMOAILLEFIE
^PROFESSIONNEL
DU BRICOLEUR
I
Alexandre Ata,
M.
ancien conseiller
sillonné
plusieurs sens.
ment,
en
de
Il
pour
bien
a
nous
gouverne
nos
a
voulu
raconter
différents péri
l'ont mené aux Mar¬
ses
pies qui
quises, aux
Tuamotu
d'autres îles.
Que
pas.
fet,
Ouvert du lundi au samedi matin
FARE UTE TÉL. 2.86.33/249.07/2.95.72 - BP 1686
-
vent"
au
ne
se
à‘ rapporter
ses
voyages.
En ef¬
il fait également quel¬
observations politiques
découlant
ici
de
des
et
là.
L'article
de
cues
dans
pas
souvenirs
ques
et
l'on ne
se
méprenne
L'auteur de la rubrique
"Feuillets
borne
eaux
situations
suite
au
notre
édition de
ce
mois
vé¬
fait
précédent^ paru dans
juillet.
Alexandre Moeava Ata
Tl
24
I
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984