EPM_Vea Porotetani_198407.pdf
- Texte
-
tifiifi
f
iiiffitf f f- ]
EIOMUARAA
Faaitoito âmui tatou
avaè
te
I
mè
net
tato
ua
butou t ta tatou veà
ite atoà butou e ua
rii
huvu
te
veà
te
e
taut
faanahoraa
vauvau
ua
Peret-iten-i Marurat
i
o
te
atu
tumu
te
te rei-ra.
no
E
parau mau,
veà et
tatou
et
ta rtro ta
veo
parau
e
htopoà t te mau
atoà e tupu net t
mata
ohtpa
t
roto
ta
ntà
t
e
ua
e
retra
No
to
fartt
ta
mau
manao
e
e
Etaretta,
tatou
oàoà
e
veà
outou
tatou
t
t
te
fenua.
tomtte
te
to
outou
ta
parau
htnaaro^e parau.
mat
Tae
4000
hta
e
rau
no
tta.
roa
te
retra
t
t
te
tdupupu
t
ra
te
mau
mea
rtt
avaè
butou t
veà.
noa
ta
atu
tatou
e
ua
veà
t mat-rt„ atta
tatva t ta tatou
t
to
te
Etare-,
tatou raht
porotetant,
mea
avaè
me
net,
tatb veà
te
mont
No
ant
atu
be
ta
net
te
tomtte
veà
veà
to
t
na
te
mau
ràveà etaha
mont hoo
te
te
o
ta
retra
na
t
I
te
toa
raa
veà.
na
t
Faatae
toa
te
e
Pü
no
te
noa
mat
vàht noho-
Pabfai.
Atta
o
John Doom,
t
et
na
tatou
t
tatou
Fatu
tatou
ohtpa âmut
tet
taut.
ta
haaparareraa
htnaaro
tomtte
te
âmut
Faattotto
oraraa.
te
50
tatbhtà
ta
e
at
te
to
e
imt
e
t
taut,
t
fânab net t te
veà, ta, faafànab atoà t te
hoê hoa anet,
fêttt anet,
e
t
htnaaro
te
te veà
rtro
7000.
veà
te
'tara thoâ.
tatb veà.
fetà
te
faarahthta
Te
veà
veà t
atu
htbhta
ttt
e
baba atoà net te tomtte
roto
taata
ua
e
tàpabfünab net t te pa¬
te
la
mahana
tete
rave
te
No
'Te
t
taata
te
mau
tet
faa-
mau
rave
t te vàht
te
bhtparaa
te tomtte veà
Tematautra
,
ttàtono.
CRB}IMC
POUR VOTRE EQUPEMENT PFK)FESSDNNEL
POLFt VOTRE VUTURE, VOTRE BATEAU
ET LEOUIPENENT DE VOTRE MAISON
TEL:2.77.07
Lll'llll 1 111 "f I I ïll 13
2
RUE ALBERT LEBOUCHER
J
Llfllffitt 1 fl 1 11111
PU TAUTURU I TE
VAA MATAÈINAA
Te parau rahi teie
e ‘faaroohia nei i teie mau mahana
reira
no
tano
e
hôroàhia
tahi
te
ai
roa
ia
haapâpuraa.
Totlare
Teie
te
roto
i
bhiparaa.
parau
te
pupu
nià
Te
ia
râ
tatou
te
:
Te
te
al
i
hôhoà
faalte
hoê
vaa
anei
ola
e
te
ta
parau
i
rei¬
te
nei
te
vaa
pa¬
Eere
turu
hoê
nahoà
rahi
I
roto
e
hib-faahou-hia
e
te
i
teie
tiàraa
hinaaro
i
râ
râ
reira
1
tatou
ia
ô
e
te
here
ra
te
o
aita
taata.
te
mai
la
faataa
ai
te
mai teie te huru:
mana,
hui faaroo... Te
hui ra-, o te hoê ia âmuiraa
taata, hoê tiàraa to râtou,
mau
parau
hui
hoê
âpaparaa
a
faanahoraa
te
o
ia
te
i
Te
mau
vaa
vaa
taata
mataèlnaa,
ia e pirahi
te
i
nià
reira
i
utaa,
roto
uta
te
fifi
e
no
te
bhipa
râ
no
te
a.
mai
teie
e
to
a
te
parau
e
mai
mai
te
te
huru
na
hôpoi- tuha
:
vai
te
e
aore
hurihia
ra
1
Puru i te pape
i te toétoé
e te
veàveà
.IROTO
.EITA E URA
.UARAUTEHURU
.HOE NOA TUURAA EITA E TAPITI
atu
ra,
.1 NIA I TE MAU VAHI ATOA
roaa
raa
.FAAOHIPARAA OHIE I NIA
hôpoià,
te
tuhaa,
hôpeà, te nahoà.
Te utaa, hoê a to na auraa
te
hôpoià, e parauhia no
tamarii
e
E paru ru
tâpirl-noa-hia mai
Hoê
Néoperfîa
Eita
aha la
e
reira
O
ra
.1 RAPAE
hope- naho
haa
o
te
mai
e
mataèlnaa
te
te
te
Te
ua
ihoa
No
ai
hibhia
fenua.
marri,
bhipa
hamaniraa
te
teie
mataèlnaa.
Te utaa,
taata.
parau
f-ifi
mataèlnaa
vaa
i
no
mataèlnaa.
vaa
E aha te nunaa
Te
E
i
parau
vaa
rave
na
hoêraa
na
taatoà.
ia
mahana
te
rave
vaa.
na
to
hoê
e,
i
te
hotera.
te
mataèi-
naa.
reira
te
no
na
fifi
mau
no
tatou
te
I
Mâbhi
i
râtou
faatere.
te
te
te
aè
hoê
parau
aha
VAIRAATOÀ/TE 1:2.81.67
taôtlà-mai-
rare
te
o
te
tatou.
vai
e
No
ra,
nunaa
fenua
tei
e
mana
Totiare
mau
na
tatara
nunaa
te
mahana
tatou,
no
raanao.
rau
no
i
pu
ta
taata
e
pârahi i
te
hoê fenua. la Tte
i
mai
ra
i
atu
te
matâmua ta
faahaere mai
hoê
te
tai-hia
E
parau
Etaretia
te
i
Ets Hervé
AV.
te
nià
tauii
I TE MAU
VAHI ATOA
UATUI TE ROO I
TE FAAITEITERAA
TUIHAA NO PAPEETE
te
«D pahl.
UA TAE MAI TE NEOPERLIA API
►
PÜ
TAUTURU I TE
MATAÈINAA
VAA
faahitihia
la
poià
la
atu
te
turu,
e
ia
taata
aha
Teie,
ia
E
hôpeàraa
teie
e
:
reira
te
ra
te
iho
te
reira mau
te
ia
ta¬
te
pâpü
:
i
"Pïï
e
te
hia
tautu¬
vaa
la
manab
e,
tei
tahi
te
amo
hôpoià.
parauhia nei te turu u-
ta
na
Te
taa
i
te
paha
tano
tahi
atoà
no
bhipa atoà. Mea
huru
mau
taime
mau
faataa
ia
i
te
tuhaa.
mau
rotoro
te
Eere
fifi.
turu
i
utaa,
no
fifi
fare
vai
te
i
tauturu
taua
ùtuafare
aore
e
ori noa te tama¬
e,
eia atu. E parau i
reira
e
ùtuafare
fifi
te
i
e
teie
nei
teie
pu
e
eita
hôpoià
te
fifi.
ite ai
parauhia nei
tatou
utaa
turu
tamarii
e
ra
aore
e
ta
bhipa,
rii
e
fifi
Aita
te
tamarii.
mau
e
o
na
(te utaa)
e
amo
a
na
metua.
E
e
te
faaora
teie
auraa
i
i
te
tano
no
roto
e
tumu
parau
Teie
te
:
tahi
fifi.
te
hitimahuta
e
Te
tahi
na
iba
e
hôroàhia
te
no
i
te
i
huru
te
peu
te
tatou
o
utaa,
te
no
hôpoià.
i
amo
ta
ta
parau
fifi
ra
ra
tai
ta
taata
paari
ia i reira, ia taa maiia
na
e
e
tauturu tei
i
oraraa,
na
e
na
i
tauturu
mau
e
parau
utaa,
ta
be
iho te reira.
oe
tâtara.
mataèinaa
vaa
râ
mea
Aita
na
râ
e
o
hepohepo
ia
tâtou
e
pae,
no
râtou.
noa
bre,
vaiho
râ
e
ia
tatou atoà
faaea
tauà
te
faurab,
tâtou
tahi
i
Eita
roto
faahapaha-
pa.
E
tei
haafifi
a
te
ia
i
E
e
to
amohia
e
e,
hôpoià.
o
te
be râ
na
Te
na
Hoê
faateimaha
teie
mau,
tâtou
faataahia
i
manab hape râ te
E
tâtou e, e
pu tauturu i te vaa mataèi¬
naa, aita ia te taata e haa-
ra
ta
ra
rau
reira.
la
vai
huru
hôpoià
be.
vai ra te hoê pu haa-
te
mauhia
i
taata
Te
mai
atu
ravai,
e
turuhia ta
tâtou hôpoià.
e,
tâtou utaa,
na
manab
ô mai te
e
te
ioa
o
faa¬
te
noa
taata
atire
reira
tiàturi
te
ra te taata
teie parau :
faataahia,
taata
ê
taata,
te
taa
te
auraa
turu
e,
faahuru
o
bhipa
tahi
te
no
e
mea
iba
te
ei
tiàmâ râ
taata
No
maitai,
be i
be iho, bre
riro
e
na
ê atu.
tauturu
iteraa
ia
ta
amohia
e
taata
mau
e
te
be
ai
roa
tauturu,
mau
mai
roaa
tahi
te
Aita
nià
i
mai
hôpoià
na
la
ia.
tiai-noa-
te
haerehia
ta
maoti
faufaa
mea
na
tatou
e
i
e
varehia
Te purutaa
Eiaha
i
mau
te metua,
aore
metua
vahiné,
e
inu
te
te
i
roto
te
ra
bhipa
ra
I
i
tahi
te
tâparu
utaa,
ê
turu utaa,
a
riro
ai
ei
parau
ia
raa
tere
Te
nei
vai
Te
teie
nünaa
tauturu
ri¬
na
tiàturiraa
te
te
ùtua¬
e
to
e,
to
taa
parau
e
Ta râtou,
i
i
roto
e
ra.
Te utuafare flfi
taata
tâtou
te
ia
i
mea
peu
te
vai noa atu ai te tautu¬
haamau
mau
te
faabhieraa
aniraa
mau
ru,
te
huru
te
ei
ra
te
aita
te
ùanei
i
faaite-noa-raa
te
te
i
i
tei
ora
o
amo
e
te taata.
a
na
ma,
rotO'
râtou
râtou
na
eere
hôpoià
i
haapiiraa
ite
ia
ùtuafare
mau
mataèinaa
vahiné
e
tuatâpapa
e
mai
maitai
parauhia nei e "assistante
sociale". Na râtou e tito-
e
mataèinaa".
tâtai
taata
na
tamarii,
moni
vaa
râ
parau
parauhia
i
mea
paha
i
ia
tatou
Afata
parau
te
i
anei
na
e
hea
i
te
bre
ia
e
ia
.
Na
ru
nei.
haamauruuru
na
ia rahi
aha
o
na
hôpoià
na
itehia
faahou
tauturu.
marii
ta
e
na
Te
ia
tiàraa
na
tamarii
na
faatere.
i
i
moni
roaa
anei
to
mea
e
ta
te
te
te taata
no
roaa
i
hôroàhia
te
roa
hea
ra
ia
rave
te
hô-
Tel
parau
aore
nià
1
iho
parau
turu
hôpoià
tauturu
te
E
te
Te
taata.
e
auraa.
la
ra
mea
te
turu utaa,
te
no
i
tâtai
tahi
i
auraa
te
parau.
e
vau
tâtou
na
feruri
hôhonu
maitai
o
teie
Tirâ râ.
te reira
Tùro
tauturu
a
Raapoto.
fin
4
lüf ^
^
LA SOLUTION A
L’ÉLECTRICITÉ EN POLYNÉSIE
LE SOLEIL
la maîtrise
Comme
beaucoup d'autres états du Pacifique,, la -Polynésie
souffre des caractéristiques particulières de la situation
énergétique de ses îles : la quasi totalité de l'énergie
consommée est importée sous forme de produits du pétrole;
l'extrême dissémination des terres sur 4 millions de km2
d'océans alourdit considérablement le coût de I'énergie
les archipels les plus éloignés de l'île de Tahiti.
les îles polynésiennes bénéficient d'un
fort ensoleillement, d'un important potentiel éolien et d'¬
une
grande richesse en biomasse, convertibles en énergie.
pour
Heureusement,,
E)
du
et
forte
à
l'é¬
nergie atomique (CEA).
Ce
débouche sur
généralisation
programme
la
première
à
échelle,
grande
pour
un
de l'énergie so¬
Depuis fin 1982, plu¬
Territoire,
laire.
sieurs
atolls
(Puka-Puka,
Fangatau,
Taenga,
Faaite,
Napuka, Makemo) ont été en¬
électrifiés
tièrement
Cette
l'énergie (AFM
de
Commissariat
par
le
dépendance en
matière d'énergies classiques
et
les
forts
potentiels en
énergies
renouvelables
ont
développement rapide des les panneaux solaires. Cette
énergies
renouvelables
en technique
est,
à ce stade,
Polynésie.
Un programme
de banalisé au point que chaque
développement de ces énergies île possède au moins un équi¬
naturellement
renouvelables
rités
du
effort
un
incité
Territoire
les auto
à
particulier
mener
pour
été
mis
en
1978
avec
l'aide
l'Agence
française
pour
place
de
a
en
pement
fication
solaire,
Lélectri-
solaire
des
îles
l'axe
principal du
programme
énergies renouve¬
lables pour 1982-1985, a en¬
traîné
la
création
d'une
qui
est
de
structure,
conception,
réalisation,
de
d'instal¬
de commercialisation,
formation et de recherche,
lation,
de
dénommée
"Groupement
d'inté¬
économique soler" (G.I.E
SOLER)
qui
a
mis au point
rêt
le
fj
concept
et
la
fare
solaire
technique
autonome,
BATEAUX ALUMINIUM
14 Pieds
16 Pieds
10 Pieds
12 Pieds
CHANSON MAURICE
TEL:8.57.40/B.P:397 XARIIPITI
Derrière le
base
magasin Roger Sienne
d'une
individuelle
électrification
ou
communale,
^LE FARE SOLAIRE
Qu'est-ce
laire
Fare
solaire autonome devant,
lequel
se
trouve, un lampadaire
?
Les
qu'un
fare
modules
fonctionnent ils
la nuit
public solaire.
^ ^ ^ ^ 15^ 15^ 1^ ^
^^
1^ 1^11^ ^ 15^ 15^
1^ 1^ ^ 1^
so¬
solaires
IHI
?
^
LA SOLUTION A
L’ÉLECTRIC
Quels appareils ? A quel prix
Vivre
dans
Le
solaire.
fare
un
coût
des
installations
solaires diminue sensiblement
d'année
de
fait
du
année,
en
la
des
standardisation
produits, des économies d'é¬
chelle,
de
la
plus
grande
maîtrise de cette technologie
et
de l'accroissement de la
durée
Au
de
vie
du
titre
matériel.
du
éner¬
programme
gies renouvelables, les ac¬
quéreurs bénéficient d'aides
financières.
Par
exemple,
l'équipement
solaire
d'un
fare moyen comprenant 12 modu
les
capables d'alimenter 10
lampes, 1 téléviseur, 1 réfri
gérateur, 1 chaîne Hi-Fi coû¬
te
100
mois
000
pendant
amortit
de
7
et
si
cash
%
le
6037
sa
un
durée
r..,-1 r >'
F
Si
ans.
matériel à
sur
1 'nil
7
+
de
par
l'on
taux
vie
Fl
solaire
tion
et
trogène
diésel
l'investissement
tion
non
est
F
CFP
élec¬
individuel,
par
habita¬
groupe
de
l'ordre
de
tiar
an
ti
nnnr
35
‘'.n-
lution
le
solaire,
de
205
000
groupe.
De
est
coût
de
groupe
à
163
n'est
qu'il
tandis
F
par
an
plus,
pour
le
si
.
fonctionnement
électrogène
000
F
que
de
CFP
du
monte
se
il
26 110 F CFP
le remplacement
par
an
des
batteries
pour
par
tous
an,
les
dix
ans.
FARE UTE
SPORT
Tél; 2.98.09/3.94.77
FACE A LA MARINE
LE SPÉCIALISTE DE L'ÉQUIPEMENT SPORTIF
MAITEPEREOO
LAND ROVER ÂPi-llO
L'ELECTRIFICATION
MUNALE.
Jusqu'à l'établissement
CARROSSERIE
GIE
ALUMINIUM
•
•
pour
Diesel
5 vitesses, 4 roues motrices
tait
la seule solution
électrifier une île él'installation d'un ré¬
diésel.
Pourtant,
Suspensions de la Range Rover
seau
•
Direction assistée
Freins à disque
trification par diésel,
INTERCAR
Tél. 20. 43. 5 Vallée de
riiiiiiifT1Tï111111
Tifaena
du
SOLER,
•
•
COM¬
l'élec
souf-
►
iiflllli f f
1 f 1 i 1 1 i'Tl
É EN POLYNÉSIE : LE SOLEIL
de nombreux inconvénients
fre
d'investissement
coût
:
fonctionnement
de
et
élevé
très
petite taille du ré¬
maintenance
coûteuse,
marche
limitée
à
quelques
heures par jour, pannes fré¬
la
vue
seau,
quentes,
approvisionnement
en fuel irrégulier,
nuisances
du bruit et de la pollution.
à
Face
le GIE SOLER propose
dépassé,
solution
une
diésel
système
ce
aux
besoins
et
îles -et
climatiques
atolls ; l'élec¬
trification
photovoltaique,
conditions
aux
des
Chaque
maison
est
équipé de
laires
bâtiment
ou
so¬
panneaux
assurant
sa
propre
autonomie électrique.
L'élec¬
trification
manière
de
ne
fait
se
collective
à
plus
manière
de
forme de
duite
ainsi
peuvent
les
éloignés
très
uns
sous
l'habitat
peut
topiles
En
ont
de
faire fonc
système de pompage
été
en
nerpnt.
de
de
Paofai,
de
se
professionnel
muni
meuleuses
;
définitive,
tout
ce
qui
fonctionne
habituellement
l'électricité.
à
de promouvoir
auprès
public la solution photo¬
1985, 2000 fonction
voltaique,
la
GIE
SOLER a
Afin
du
taller
un
de
et
à Papeete,
rue du
Destremeau,
près
me
perceuses,
84,
début
démonstration
toute
en
500 fare solaires
installés en Poly¬
ouvert,
à
.
1983,
nésie,
un
bon
l'électricité pro¬
une photopile peut
atelier
public
du Commandant Destremeau
un
de
qu'on
ainsi alimenter par pho¬
l'éclairage
également
phare ou une balise mariti
ou aéroportuaire,
un émet¬
teur
ou
un
réémetteur,
une
chambre froide servant à la
conservation du
poisson, un
être
des
individuel
(ou
fare
solaire) ce sont
école,
infirmerie,
atelier
communal,
la ferme aquacole
et
par
tionner
autres.
Outre
que
être utilisée pour
fare solaires autono¬
qui
mes
individuelle
est
savoir
bution de
Rue
Papeete,
Il
sous
d'un réseau de distri¬
l'électricité, mais
forme
solaire de démonstration
Fare
qui
Commandant
du
temple
est
personne
fare
vente
ouvert
désireuse
de s'ins¬
renseigner ou
à l'électricité solai¬
Ce centre est également
susceptible
d'être
visité
par les élèves.
Pour plus de renseignements
sur
l'électricité
photovol¬
re.
taique et sur le programme
énergies renouvelables, vous
pouvez
nous
écrire et nous
demander
GIE
Tél
de
SOLER.
:
3
02
la documentation:
B.P
4100
Papeete
00.
ASSURANCES
CHKHONG
RueTepanoJAUSSEN B.P;505.PAPEETE
y ----.
^
^^
^
¥
y
f
Y
w
Tiff ]
D y Si ^
15^
Tél;2.80.70
111
s s SI s s s s s s s SSSSSSSS
TE HAAPIIRAA I ROTO 11
Ai-ta
rahi
haamau
mat t roto t te tuatapapavaa, mat
te peu Sj
e
noa tatou t te ferurtraa t ntà t te tba
farant t hôroàhta t tete mau pvi, ota hoi "Centre des -jeunes
e
parau
Adolescents"
(Pü
no
e
voaa
te mau taureàreà).
Te
i
vahi
huru
1
maere
faanahoraa,
taata
haapab la
teie
mau
roto
to
te
hôroa-
faahou-raa i to râtou tiàturiraa
teie
i
roto
reàreà.
Teie
marii
i
hurihia
i
mau
te
i
hoi
mai
fare
râtou
tei
i
rapae
haapiiraa
matahiti
faaea
fare
te
ta-
mau
ahuru-ma-maha-raa
te
tau¬
mau
te
;
i
to
o
râtou
o
ohipa ore noa i
o râtou a hoi tei
;
ori
haere
mau
poromu
nià
na
noa
i
te
Papeete.
no
E faufaa to te huru
tamarii atoà
E
hoona
ite
ta
e
to
mai
nei
teie
nanahi
a
pü
i
paraa
ta
nei
inaha,
ia
anaè
i
vai
te
nià
i
te
teie
maa
i
tahi
eere
te
Na
i
ta
ineine
mau
no
tâtou
e
manab
tei
tei
ia
pü
te
mahana
hia
ai
e
faa¬
i
mai
haamau
teie
faatâfifi
teie
mai
taura
e
maere,
faataupupu
o
manuia
nanahi.
a
huru
maitai-raa
roto
na
e
aha
Eiaha
te
e
maa¬
faaui faahou
E
teie
mai
e,
e
Mâbhi.
atoà
ohipa
tamarii
i
fâtata
ua
reira
te
manaoraa
fârii
e
faufaa
na
pahî
bpuaraa
te
te
mâbhi
e
ta
tomo.
:
hoi
maùa
maamaa
i
teie"mau
ai
i
te
faaoti
tamarii
ua
ia
tuu
i
tua
tiàturi
e
poiri teie.
te
e
0
anei
ei faaha-
iho
mau
e
aha
haapiiraa
tâtou
e,
Eita
rfro
te
tahi
o
e
ore
faaineine
e
râtou.
no
mau
i
huru
teie
iho tei
râtou e e
vai
o
taime
te
i
râtou
tamarii,
i
anei
haapabraa
te
i
te
,
i
tere
pü
mau
faaoti-
teie
huru
haapiiraa.
CAFE MOULU
OU EN GRAINS
GOUT POLYNESIEN
100% ARABICA
h
POUR CEUX
OUI ONT DU GOUT
A
r~i~f
8
TiifftfffffTfifi
noa
tâtou
na
i
te
matâmua no Faaroa. I te
matahiti 1978, ua arataihia
te brometua e ta na mau ta¬
pü
marii
fenua
ua
TAOFE MAITAI... UA TANO TE RAYERA A
hib
i
i
nià
i
te
Faaroa.
hoê
I
parauhia ia râtou
tuhaa
reira,
:
"Tete
►
Llfllfll fl T f f i f 1 1 f~l
t
M
E MAU PU FAAUI MAOHI
hutou ferma.
to
Na
i
fenua.
te
tià
i
1
A faaitoito
iho
tamarii
te
rltou
to
Mâbhi. Na rltou
hea
na
e
râtou
I
i
hia
matahiti
ai
reira
faufaa
te
no
te
feruri
1
faanaho
la
te
i
to
e
haamau-atoà-"
no
no
Tipaerui,
Mataiea, i
faaoti-raa-hia
te
e
oia hoi
1980,
i
pu
Papara
no
au
a
tumu
hoi
faa-
la
oraraa.
te matahiti
te
vaere
i
fare
faanahoraa
te
i
râtou
Na
te
tuhaa
moni
i
tautururaa
teie
te
au
e
raau
pu.
brometua
hia
te
no
brometua
i
re
bre
roa
ia
ta
brometua
haapii nei i roto
i teie mau pü.
Eita e bre
tatou
te
manab e,
te
mau
brometua aravihi roa ae ia
e
La plus
tei
tuuhia
atu
no
te
haapii
Aore
roa atu. Te
a hoi
te mau faatere i teie mahana
i
i
teie
te
mau
tamarii.
fifi nei
faaineineraa
grande puissance sur l'eau
^uahnsah
i
te
matlmua
brometua,
haamoeraa
te
i
te
fëruri
piiraa
âpl tei
e
tino
te
haapii mai e
i
haapii na,
no
te
faahou i te hoê haa¬
na
i
na
e
i te huru
au
tià mai
nei
i
mua
na.
E
mau
bhipa
i
anihia
e
teie
i
hoi
roto
te
pu,
e
parau
mau,
e
poritita
aratairaa taa ê,
faanahoraa taa ê ta teie
ê,
taa
te
tei
haapiiraa
i
oia
ia
hoi
tahi
E
tamarii
reira
fârii i te faate-
matau-maitai-hia
mea
ta
Na
hoê
te
i
ana.
mau
maere-
e
eita
mea
e
te
■
hinaarohia.
e
rà te reira
Eiaha
e
pü e tlmata nei i te
haamau no te hôroà i te tamarii, eiaha i te ite anaè,
mau
i
te
paari
atoa
ra
:
na
A®.
MOTEURS HORS-BORD
'
AMAITA'I
^ ha; ATU'ATU
0^'
-1 T-
SM
DU 2AU225C.V.
125 ^
^ 1^ 1^ )5J 1^
^ ^ jgl)^ ^ ^ 1^
te
►
mau
TE HAAPIIRAA I ROTO I 11
hoi
paari
ta
i
au
ia
mai
na,
te
te
taa-
mea
Ite
te
i
maiti,
te
aha o
te reira.
ia
i
rnai-ti
mea
Te
rëni
mau
rarahi
e
pâpü
na
te
i
i
ta
i
no
malti
te
i
haapii
e
e
ai
coco CHAN KIAN
OPTICIEN LUNETIER
no
noa
huru
teie
HERBORISTE
haapilraa ta tatou
hib mai i teie nei.
e
-
MEDICALES,
DESOLEIL,DE PECHE
LUNETTES:
Te haapilraa e te
Iho tumu
E parau
faufaa
haapii noa
apii noa nei â
ha
i
tamarii
to
i
te
e
mon
i te
bre i
tatou
mai
tei
haapab
te
ia
o
Angle Av. Gl DE GAULLE et rue Edouard AHIMNE
Tel: 2.50.54/B,P: 3860 - TAHITI
te ha-
e
tauà
te
huru
na
nrc
mai
teie ina
mau
na,
TITIA MA TA NO TE TA 10 NO
TE MAMANA E NO TE TAPA
i
tan
c
raa
hoi
rii
hibhia
VÊm y
ratfoh toùtesjnai
Tà3M78
i
Ua
mau
Lahi
Le
ite
alu
Lamaiii
mau
i
terâ
tuhaa
aè
te
tâatoàraa
te
brometua
e,
te
faaterehia
nei
raa
e
tou
nei,
e
mau
o
mau
haamatàu
mea
aro
faahou
mea
no
rau
e
mâbhi
tatou
let,
■T>aCÎF;CA^
Rue
i
te
i
te
mau
ai
i
roto
manab
o
te
ta
noa
tahito
o
VENTE
LOCATION
-
te
■
reo
:
tamvii,
i
ta
mea
atta
faahou
roto
t
t
to
Mâbht. "
te
No
hoë
reira,
Pu
mau
te
faufaa
rahi
i
i
tera
te
no
eere
i
Maohi,
te
manab
nià
bhipa
htroà
roto
i
Faaui
teie
e
mea
te
0
terâ
e
oraraa
o
pü.
te
E
ferurihia
ua
veà
mai
na
te
huru
rau
ihoâ
taua
mau
ia
ra-
matara
manab
no
ra.
Te
atoà
vai
bhipa
te
ra
tahi
tei ite-pinenià i teie mau
maere
na
pinehia
i
mai
tamarii
i
tâmua-
no
te
to
mau
âvaè
râtou
mâ-
nohoraa
Pü
dc5 ‘Reinpart^.Pont de i£st.
pftCir;ag
4ita^
peaP®*
-
REMORQUAGE
i
ta¬
Drol
J.D.
Pciitclwl !
-
ma-
tâtara
te
fifi
Itouteî,,
ACHAT
mau
tumu.
tuatâpaparaa
E faahiti
faatere
te
oraraa
te
fdrtt
tahi
tua
na
mau
t
tuhaa
faahina-
i,
to
t te
haapttraa tet pübhu ta râtou
râtou
i
i
t
ta
te
rau
i
râtou
Teie
tei-e
/i/i aij
i
mau
tumu
tumu
tamarii
râtou
tâmata
te
Hau.
râtou
e
ua
te
e
rahi
"Te
haapiiraa
mau
te
ia
eere
ia
e
te
no
a
hôroà
râtou
to
io
ia
te¬
te
haapiiraa.
haapiiraa
haapiiraa
haapiiraa, ua
te
haapii
ta¬
roto
i
marii
te
i
i
mau
râtou
na
hinaaro
te
inaha, ia
tâpura bhipa
tuhaa
râ
no
ànaànatae
te
mau
faataahia
Ua
ai
te
i
nab
Rue Cardella (Près du marché)
i
taui
i
tamarii
te
o
terâ matahi-
i
matahiti
aè
noa
bre
faatitiàifars-
mau
terâ
e
papaa
faatanotano-
mau
ravehia
i
ti
tamarii
te
te
te
e
raa
Horlogerie
i
au
Aita
-
TOUTES MARQUES DE VOITURES.
HO'O RAA
PEREOO TARAHU
RAVEMAI
-
TAVERE
MOUHURU PEREOO ATOA
-
-
NO TE PEREOO E UIRA API.
2.43.04/2.43.64
•55^
fins
^
y 15^1^ 15^ ^ 1^ jy 15^
^
Œy
E MAU PU
i
mai
râtou
i
ri
âvaè
mai
matamua
ai
i
te
Na
tapab
faaite mai ia
e
te
te
tatou
hepohepo
rii
api parau.
ia
mai
i
pu
mau
nei
ta
I
na
roto
tani"
i
ia
mau
e
Ta teie atoâ
ha-apii atoà
roto
faanahoraa.
tâtou
na
i te
"Veà porote-
mûri
nei,
e
taib
mai
no
a-
tâtou
te
faaterehia
teie mau
i
te
parau
haapiiraa
net i roto
huru
e
i
pu.
J.M.
Raapoto
mau
ta¬
paari,
taata
metua, i te
teie mau tama-
mau
o
tatou.
na
Manab
aita
teie
mau
FAAUi MÂÔHI
reo
paha
farani.
tou,
e
aè
râtou e ani
reira
faahou
te
mâbhi.Ia ho
reo
na
ei
ono,
mai
f aa-ohipa-ta-
ia
mau-hia te
pe
to
:
pu
faranl
reo
mai
te
haapae-roa-raa
ia
te
ani
1
roto
tatou
ai
noa
râtou
i
ite
e
o
e,
vai
râtou
ra i
roto ia râtou te hoê hiaai
te hoê pii hepohepo.
Aita
râ hol tâtou i tauà noa
atu
i te reira.
E parau
mau, e mea faufaa te parau
tüite. Eiaha râ te tamarii
ia ere ia na iho no teie
ratou
i
e
hea,
te
te
haere nei
vai
noa
2P.7ol8yg5ne,
Agenc
POLYNESIE
FRANÇAISE
i—DE
FRANCE
MOOREA ET
BORA BORA:
Chambre double, par personne, 4 950 f. taxe comprise.
1111X1llllllllliXlJ
Le petit déjeuner continental et le plat dujour, c'est Climat de France qui vous l'offre!
ifiiffffffiirj
)
TE RITO I TE MAU PEHE
1.
Te r-ito
i te
2.
la
âpa mai
o
Ta
oe
tauhani
ua
mau
pehepehe
7.
toromona.
a
E
Pehepehe
faaite mai be ia ù
hau ia i te
âpâ o tana vaha.
maitai i te uaina.
mau
maitaï i te noànoà o ta monoi maita^
E au to ioa i te mono'i maitai i tahe manii noa.
No veiva tià i faahinaavo ai ia oe te mau potii.
S.
Eau atu
4.
Afaï
Ua
avatav
la 'oaoa
la
te
5.
e
te
avii
ia
veàveà
hau atu to
ia ù
i
taua
voto
I
tr’
bmivaa
ici
oe
i
te
nana
a
to
mau
va.
i
to
na
he
mau
piha.
ia be.
taua aniania
Erehve to ù
maitaî
Mai
te
mau
Mai
te
mau
6.
e
E
ia ù nâ muvi ia 'oe, hohovo anaè.
i
ta
Taühanihani, i te aniania.uaina.
Ua tià mau a teie mau potii i te faahinaavovaa ia
Tupu
n
tei hevehic
faahmu ai i ta be mau nam
faafaaea ta be nana i hea i- teie ai
la bve au ia hapehia e potii ovi noa.
I hea be
ia ia ù i te
e
Eiaha
e
te
mau
pdtii
no
oe.
te bive, mea
vâ.
tiàhapa %vi 'eve'eve
pàvuvu hnaîina va.
va.
haapa'o mai i to ù 'evebve.
e
Ua vivi mai
tait
mau
tuaane
E üa
tono
ia ù
Aveà
ta ù
iho ô vine va,
e
tiat. i te
ia ù.
mau
ô vine.
aita ia
vau
i tia%.
il
EHEPEHE A TOROMONA
matamua
le
tei
Z
ori.
a
to
e
avatea.
te peu
aita 'oe i, \te
Mau
purotu atoà,
Pee
i
a
haeve
na
e
te‘ puvotu i te
te kà mai te
te poavaa âvoe o te nana a
i ta oe ra mau pinia.
Faaamu atu ai
noa.
mau
Mai
8.
au.
nana.
i- teie
l-i
Z
hevehia
mau
le
hoa
Puaaniho i te hiti
ra.
te
tiàhapa
o
faaau nei au ia be e tau here
puaahorofenua i nià i te pereoo
e,
Eoè
20.
E
o
mau
Te
9.
nehenehe
mea
Amiimiiraa
to
mau
i te
maita^
tiaï
ra.
ra.
pàpârià i roto i te
oe
to be rouru,
o
te feiâ
oia atoà to be
Arapoà i roto i te hei.
E
11.
Aura
tei
oe
hauà atu
Te
taù
na
E
14.
Vine
i
titï
monoi
te
ra
pübhu iti
E
13.
hei
tiputaputahia i te ârio
tae mai ai te arii
A
12.
I
tàviri âmiimii rà matou i te
no
o
i roto
ù
no
i
to
ra
na
âua
ra.
mura tau here iti no
ia vai ai e ao aè te
pûpâ tiare tafara tau here iti
te Puna-a-te-puaaniho.
ù, ei ropü
pô.
no
ù i te ô
VEA POROTETANI
ÎÜLtBUr
évangélique de *'Polyfrançaise B.P 113,
Papeete Tahiti, Tél. 2.00.29.
Eglise
nésie
ffiiecteiir de la
publication
John Doom
Aimnistration
évangélique d'in¬
Papeete,
Tahiti, Tél. 2.00.29.
Commission
formation B.P 113,
Mise
en
pages et
publicité
PROFORMA
B.P 3061,
Papeete, Tahiti, Tél 2.78.52.
Rue des Remparts,
Tirpression
hipniiErie S.T.P.
Ame Kn 4,0DO, B.P âJO, Tél 2.98.24
Tirage
7 000 exEnpIaires.
15.
E
E
a\a^
îiuairab
be
to
na
mata
hoa,
tau
e
e
a?lav atoà hoi
be.
no
16. E tàne purotu mau
Auë te heeuri to taua
e te a^aï atoà
ro\ âretu e
be
hoi
"\feà porotetani" paraît chaque mois.
Il est destiné à
quLconque
en
Prix de vente
I
3
ses
abonnés et à
fait la danande.
au
17.
Te
Te
mau
mau
areti
te
teà
o
to taua
fare, te peruti
ra,
o
aho ia.
numéro : 40 lüEP.
ÆcnneiiaTt annuel : 230 PCEP.
Anmement de soutien : 300 PCFP.
Hurihia ei
e
màbhi
Raapoto
reo
Turo a
13
TE 29 NO
hiôraa a te à
Te
"I
mai
te
tauati
vahiné
te
o
te
anaè
atu
ra
I
i
i
i
mai
ia i
o
i
ra
i
terâ
reo
faaoti
ai
Ua
ù
ia
E
i
hib
mai
mai
te
mai
ia
na.
be
i
nei
ia
E
parau
be
aha
parau
i
eere
i
E
o
ta
i
Pômare
mai e :
na i bre
ù
to
titauraa
hoi,
i
tan
i
ai
ia
te
hia
tâtara
vahiné
tua
tere
o
riu
i
te
tei
taa
bre
te
No
teie
vahiné
to
hine
i
bhipa,
be
te
brua
ta
be
i
ta
"Te
i
teie
i
^
teie
âfai-
000
tara,
i hôroà-
Tomana Plan¬
i
te
tuuraa
rima
horoàraahia o Tahiti
te
29
reo
Hau
"I
.e
tupu
te
te
no
i
roto
hui
mau
e
ua
1880.
tiunu
te
o
te
te
ite
te
Arii,
te
i
te
mau
vai
parau
i
Tonitara
ta
motu
fârii
e
te
o
te
breroraa
na
taata
Teie
no
au
Tahiti
mai,
Arii,
ua
e
raatira
mau
titauhia
râtou
22
taata
te
nei,
au
e
anaè
fârii
teie
tei
i
i
râ,
2
e
feiâ
te
to
teie
Teie
rahiraa,
i
taata
na
taibhia
faaite
fenua.
rStou
hau
te
te
Moorea
o
e
no
manab
horoàraa
e
nià
i
raro
o
i roto
matâmua,
o
la
Marau
ra
mana
20.
e
Tahiti
no
atoà
rima
a
:
"I
rima
ra
tuuraa
tuuraa
tahiti
ra
maital
parau
bhipa
breroraa
Ua
no
te
taua
i
te
te
no
anae,
i
ia
tuu
►
mai
e
ia
o
tama-
i.
terâ
Dunett
te
te
mai,tai
mau
^ 15^ 15^ 1^ jy
i
te
moni
te
e
na
ae
ia faae
piti
tane.
be
ai
maramarama
nei
mai
no
parau
12
te
no
Hau
taatoà.
Teie
ua
faahi-
na
metua
te
na
feii
reo
mai
reira
te
teie
hoê
te
raatira,
mau
taime,
te
mea
faatoro
te
rima i nià i ta ù tamahine.
vahiné
o
te
e
i
tae
te reo ia o Mahe-
rave
te
i
vau
ra,
Arii,
ra
o
ei
ihoà
no
màtou
ua
rirohia
rahi
te
te
e
be.
bhipa
Te
faaineine
nei
be mau te
bhipa. Ua pee
noa
e
A,
:
muhumuhu
e
teie
o
nià
atoà
teie
i
tonitara,
ôpuahia
anuu
be
ta
i
tae
ù
ia
fa-
i
o
e
che".
te
o
ua
taime
reira
ra
mea
te
tumu
O
tane,
te
Arii
ra
te
taa
te
tumu
te
Maheanuu
ia
i
i
ù “lae-
to
ra
Caillet
atu
mai
i
atu
nià
i
na
ia
bre
moni matahiti
âfaraa
ti¬
tumu
bhipa i
teie
na
hia
Te
Arii,
te
ta
moni
te
ti-noa-raahia
te
âpooraa.
Te
ra.
te
e
te
no
hôpeàraa
te
a
bhie
Hau
te
o
râ,
roa
ta
aha
e
mai
tae
faabhipa-âravihi-hia
Tonitara
hinaaro
o
o
be
o
bre
ra
parau
pal
atoà
tae
tahi
Paùmotu be.
e
aha
mai
te
faufaa
tahi
be, be
bhipa
A
i
be
aha
E
te
Pdmare.
ia
i
ta
haere
Ua
etaèta
a
ia
o
te
i
huru.
te
na
bhipa
ù metua vahiné
to
ai
taaraa
na
te
tairaa."
te
rave
to
to
o
Pômare
o
tuuraahia
ab nei.
rave
uahu
te
ihoà
raro,
auraa
i
i
i te
reva
na
te
na
nià
mau
haere
reva.
iteraa
te
to
mai
i
tauiraa
te
te
e
Apooraa,
mero
no
Tonitara,
te
iho
Tonitara
te
te Arii,
i te rima
ra
mai
a
bhipa
taua
haere atu
ua
o
otiraa
te
ra,
râveà
ra
TAHITI PISCINES
i
RUE DU MARECHAL FOCH-( FACE MAGNUM CENTER)
^
IHI
^
1;^ ^ ^ ^ ^
15^
-
TEL:2.47.52
^ ^ 1^1^
tiî
UNU 1880
ii vahiné marau
1
to
i
teie
râtou
raatira,
ioa
e
raatira
a
Patia,
ea,
to
Aitoa,
Paea,
iho
râtou
mau
raatira
e
Hitoti
no
Tiarei,
raatira
e
roto
anaè
0
Marurai
O
i
e
9
e
teie
0
;
no
rima,
felâ
Manua,
Tere
o
Matai-
no
Tauhiro,
a
raatira
e
no
Teaharoa,
o
Faaroau, e raatira
Afareaitu, o Tarii Vehia-
Terai
no
a
tua,
raatira
e
Teriitapunui,
no
te
Arii
hina,
Arii
ra,
9
e
aita
vai
i
i
roto
i
i
itehia
veà
hoi
ra
to
rima.
na
monohia
hinaaro
i
rima
tou
i
na
i
to
te
ra,
ua
bre
tei
i
tuu
tahi
e
i
ê
feiâ
râ¬
to
e,
ia
manabhia
fârii-mau-hia
teie
ua
te
o
Eere
roto
râ
tià
rave
ra
teie
nua.
Ua
teie
mau
ô
na
ù,
te
no
paparaa
mau
ia
atu
i
mana
mai
o
Na
e
mau
tupu,
na
iho
ù
ua
Tahiti
faaara
i
manab
i
ta
noa
te
faaite
e
te
no
te
tiatoàraa
te
e
i
ù
te
ia
paha
be
mat
riro
te
e
ei
te
pa¬
haa-
na
nei
taata
parau,
râ vau
noa
atu
te
Tf
été
ù
11
No
i
eita
ù
mau
na
t
riro
te
ffTfTyt
f
3
Ari-
o
Soci¬
des
i
Océanistes, nümera
177-179. Paris
Hib atoà i te "Mémo¬
te
àpi
Polynésien",
àpi 428.
nümera
COUPON D'ABONNEMENT.
Nom;
e
mau
fenua
âia
te
tiàturi
inoino
riro
a
teie
bhipa
E
i
au
|
ia
pour un
abonnement d'un
an au
teie
VEA POROTETANI.
mau
ia
mat
aè.
mûri
C.F.P.
e,
bre
ia
bhipa
pâpû.
t
de:
mau
mai
huna
I Veuillez trouver ci joint un chèque
hou
teie
t
e
mai
mahana.
ù
to
Adresse:
to
au
e
huru
haapii
te
rial
te
1774
teie
ei
râveà
faahou
te
te
e
riro
ù
to
no
breraa
teie
i
Tati,
o
atoà
parau,
tupu
et
reira
ai
o
pâpai
parau,
te
mai
te
no
faaite
mat
pâpai
vahiné
Neneihia
te
ia
tane
Farani
na
parau
Alexandre
:
mau.
mau
matahiti
te
tae
ta
ra
mau
bhipa
teie
âamu
ei
e
teie
to ù metua vahi¬
a
tupuna
mai
puta
Salmon
te
mau,
parau
fenua,
i
râtou".
roto
te
itaimai.
ra,
i
mau
parau
o
ù
parau,
hinaaro
vau
reira
te
no
to ù tupuna vahiné,
ia
o
tuatâpapa i
te pâpüraa o teie nei parau"
Ua faahope o Marau i ta
na mau parau mai
te hanahana
e
te
paari :
"Aita vau e
e
ia
parau
i
râ
né,
fe-
te
o
No
i
1964.
Eiaha
eita
ia
i
fenua.
pâpai
tuatâ-
fenua
na
to
no
mau
e
au
mau
ta
e
a
âmuihia
Ihitai
vare.
te
rave
nei
te
te
te
ia
te
mau
papai tià bre
i
na
noa
parau
te
Farani,
to
Aita
râ
no
vau
ia
:
e
ite,
teie
horoàraahia
ia
mehara
ù
ia
mai
parau
ta
rave
ia
No
âamu
faaite
bhipa
mai
no te mau Hau e riro
faatereraa o te tahi atu
e,
Tahiti.
faatura
aau
nià
no
o
tahi
nuu
te
no
te
e
te
e
ai
faahibraa
na
tahi
te
i
rau
tià
mau
tahiti.
nunaa
no
te
e
parau
taata
e
here
e
pâpai
horoàraahia
te
e
i
mau
âau
te
o
tâhoo
teie
Aita
taata
mau
ite-bre-hia,
horoàraa
manab
manabhia
ia
ra
inolno
te
no
mono
maoti
auraa
hinaaro
i
tuu
te
e
Hau
raatira
ua
Te
ia
o
râtou
ei
toopae
na
e
iba
te
a
aita
raatira,
raatira,
ei
hoê o
râtou,
e
râtou
tau,
ei
11
hia
ite
to
te
reira
te
no
ia
no
raatira,
mono
Aita
ra.
Arue
no
taata
na
e
metua
raatira
e
2
e
Ma-
no
ei
raatira
e
o
toe
taeaè
raatira
e
Opuhara
Papenoo.
"I roto i
e
ei
Ariipeu
o
te
no
Teahupôo,
no
0
i
I
PAYABLE A LA DIRECTION DE PAOFAI:
i
BANQUE INDOSUEZ; COMPTE C.S.E.E.
i
E
N; 1221
tupu
teie
I
-
18296M.
I
J
\
15
IL Y A DE CELA 161 ANS
LE 29 JUILLET 1823
...
Tous pour 4 ou
Daniel
Tyevman et Georges
Bennet, envoyés
té des Missions
de la Socié¬
de Londres,
visitent entre 1821 et 1829
de nombreuses stations mis¬
et
sionnaires
des
celles
juillet
particulier
en
1823
Sud.
du
Mers
En
deux
tous
se
la
seconde
fois et assistent
le 29 juillet à une séance
du tribunal royal réuni pour
juger le vol d’un porc.
Neuf
ent
gens
pour
arrêtés
le
vant
le
pour
propriétaire
de
quatre
un
porc
pour
de
le procureur
était
et
un,
pas
plus. Mais pour
chacun des pri¬
qui se trouvaient
devant
le
tribunal,
était
individuellement accusé d'a¬
sonniers
volé
voir
un
par
chacun
devait
le propriétaire
conséquent,
dédommager
s'il
comme
et,
porc
avait
été
voleur
c'est
rembourser
au
quadruple ' celui
qui
avait
dépouillé de son bien
et
que
par
conséquent
il
été
rendre
fallait
celui
pour
nombre
vol.
Car
porcs
été
avait
le
si
chacun
dû
le
ce
châtiment
loi avait visé
alors dans ce
des
coupables
prévu par la
un
individu,
cas
quatre
qui
quel qqe
soit
des complices de
enlevé,
aurait
unique.
dire
à
subir
totalité
la
avaient
porc
un
avaient
trainés
de¬
ils
de¬
où
reconnaître
vaient
Leur
et
tribunal
pensation qué la loi formait
qui avai¬
montagne
en
tué et cuit
le manger. Ils
pour
été
jeunes
été
volé,
Tahiti
à
trouvent
1 pour 36
les
faits
était
clair, mais
châtiment
fallait-il
infliger
?
Selon
la
cas
quel
leur
imprimerie
SERIPOL
3.89.13/3.8786
Sinon
-
chacun
sanctionné
que
châtiment
du
ne
serait
du neuvième
prévu par la
aurait
ble
Y
ZONE INDUSTRIELLE TITIORO
A
effet, pour un porc
le voleur devait en
en
volé,
rendre
quatre.
il y avait
Mais
voleurs
devait
taire
quatre
qui
Dans
ce
faire
la
bande
n'avait
seul
agi
homme,
rendre
Selon
de
que
devait
36...
neuf
qui
comme
un
devait-elle
quatre porcs
les avocats la
que
Ou
vol
collectif
conflit
de
et
bonne
voir
com¬
tion
et
^ 1525
dis¬
délibération
due
l'esprit
et
étaient
qui
1
16
nombreuses
une
fils
?
de
la
l'action
d'une bande
de
ciation
tre
ou
?...
ti¬
de
cette
l'éternel
l'esprit et
Une
pour
individuelle
à
d'un
de
entre
lettre
affiner
forme, les
juges décidèrent que quelle
que
soit l'ambiguité de la
lettre de la loi, il fallait
en
à
du
cussions
morale
conclure
à
action
interprétation
quatre.
'1
161
de
réflexions
la
for¬
du
fait
ans
? Quelques
tirer, quelque
individus
Après
en
une
des
coupables
?
totalité
chacun
pour
ce¬
la
responsa¬
.
aujourd'hui
damné
ner
pris
.
chacun
puisque
reconnu
a-t-il
rer
vieux
d'un porc unique à en redon¬
nous
des
ne
neuf
.
précédent qui fut rappelé
feue sa Majesté Pômare avait
dans un cas semblable, con¬
un
chacun
proprié¬
été
cela
total
un
au
porcs
avait
cas
là
que
restituer
lui
bien
est-ce
:
s'ajoutait
cela
tout
été
(Je
fait
loi...
loi
châtiment
du
analyse à
démêler
les
responsabilité
ou
collective
d'un ^groupe,
ou
d'une asso¬
Neuf
trente-six
pour
pour
qua¬
m.
l'inten¬
évidents.
Ropati
RATA A TE FEIÂ
Paroita Punaauia
Ua
i
pâpai
i
roto
te
O
ra
:
e
Eugène a Roe
"Veà porotetani"
O
te
âvae ml i
" E-iaha
te
roa”.
Te
horoà
to
mau
manab,
na
bpuaraa,
to
Punaauia
hoê
te
tetmaha
ra
ia
o
ta
no
te
i
matou
paroita
o
e
hâmani
i
pure
rahi
nei,
fare
parau
-La
Mâtou
nei,
to
mâtou
mauruuru
i
Apooraa
te
o
manab
Punaauia,
i
aita
te
mau
Eugène a Roe, mai
manab e : " Ahiri paha
o
teie
mai
■ù
faaroa-faahou-hia atu te
taime aufauraa i tei-e mont-
tâtou
i
taib
i
veà,
faanahoraa
pâpü
feruri
atoà
mâtou
i
ua
te
mâtou
hoê
te
e
faanaho
ua
feiâ
te
mea,
tano
e
feiâ
te
no
bre.
ravai
E
riro
i
teie
i
ia
I
nei.
i
oti
ua
feiâ
riirii
Te
1000
te
reira
bre.
atoa
i
i
târâ,
faite
e
feiâ
te
tei
te
mea
râtou i
I
i
roto
to
e,
au
taua
bhipa
ra
ia
anei
ia
Roe
maraa
faanaho i ta mâtou
Ua
feruri
pooraa
tomite
e
Na
e
tiàtono
paroita
tano,
i
tane
terâ
nei
i
mâtou
reira,
e
te
e
Punaauia
no
OUINCAILLEfilE
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL.
Ouvert du Lundi au Samedi matin
Fare Ute
Tel. 2.86.33
-
B.P. 1686
•
te
Eiaha
na,
e
o
râ
raa
no
baba
ra,
ua
riro
tou
veà
faaoti
aita
e
poro¬
e
feiâ
i
Té
vâhi
No
e
taua
mea
Ua
âpo
mau
pa¬
ia
ta
nei.
mau
I
ia
vâhi
ei
te
reira
tâ¬
ta
râ
eiha
ei
butou
te
bhipa
nei
bpuaraa,
eita
parau
pâpü.
e
te
fifi
butou
Ei tâpab
ra
ia
te
Te
e,
nei
o
tahi
te
a
Te
'
Atua,
:
tu-
ia
tumu
tâtou
ai
faaite
e
te
manab hoê
Punaauia.
e
faufaa.
tonohia
o
e,
paroita
vai
haa
e
i
ora
i
te
hinaaro
oia
to
na
aro-
ha.
Eiaha
e
moehia
âtuâtu
e
tâtou
te
Eere
bhie
ia
te
na
fare
tâtou
reira
iho
ta,
te
mea
ei
tâtou i te
bhipa
mau
tâtou
to
o
patu
nohoraa
t
faariro
atoà
tâtou
e
nei.
taata
ta
tumu
ime
ei
Atua,
te
no
ia
fare ta tâtou
te
e,
ta¬
nei
oraraa.
Na
parauraa
tâtou iho.
ta
tiàturihia
inaha
paroita
atu
haa-faahiahia-noaia
raa
i
faaite
to
e,
noa
manab,
te
manab
e
Etaretia.
te
o
e
pau.
e,
ia no te
Punaauia ; e pa¬
tâtou te tâatoà-
parau
ra.
fare
ma¬
tiàturi
pâpaihia
i
rau
e
mau
Te
ra,
tâtou
parau
âau
A-
teie
ia i te fe¬
iâ faaea muhu bre noa.
e,
to
ê
Atua.
te
mmm
te
o
eere
E
mâtou i hape.
No
ia,
ia
te
e
Temarama
matara
te
butou
mâtou
ta
e
reira
te
manab
te
i
mai
bhipa.
to
ia
parau
tâtou
tetani
paroita
maraa
mâtou.
terâ te moni
mâtou
te
mâtou
e
i
Apooraa tiàtono e
te pipi brometua
mâtou
to
tâtou pâatoà
ia
ua
amo.
mâtou
be
mâtou
"Veà porotetani"
parau
i roto
te
ô
ua
parau
bpuaraa,
mâtou
ta
pâpü
ite
na
mâ¬
ta
Punaauia,
butou.
to
rau
ua
i
te
a
Mauruuru
nab
riirii
râtou
ora
veà
PAHONORAA
te
te
ia
te
ravai
feiâ
te
no
o
mau
taua
ta
e
eiaha
mai
pure
nei
ferurihia.
nei,
no
haamaramaramahia
au
tupu
e riro
e
parau
te
fare
te
taeab,
teie
mâtou
e
i
ra
la
ta‘
ra
bpua¬
i
mâtou
to
Roe,
manab
faahou
anei
tüàti
e
bpuaraa. Te faaite
nei
atu
porotetani" i hea. Aita
mau
mâtou
ta
ha-
te
:
"Veà
hôpea ei pâhonoraa
manab i nià i
be
ui
tâtou
atu
ra.
matamua
rata
to
manab
tahi
tià
manab haa-
mau
e
a
Te
ere
ia
tatou
paturaa
reira
mai
matara
e
aè.
maheaitu
e
i ta tâtou
apî
rata
tâtou
eiaha
atu
na
te
Eugène
to
atoa
manao
amuri
5
taata
i te fifi.
fifi
e
Ua
te
Teie,
te
Aita
i
mâtou faanaho¬
ta
raa,
Roe
haaparuparu
bhipa
bhipa
roto
a
bpuaraa.
te
teie
mâtou
ta
parau
i roto
parau
aha
mai
mau
râveà
mâtou
ta
E
te
ei
to
fare pure
mau
tane
i
no
tou
ta
mai
Roe,
o
a
tâtou
roa
paruparuraa
No
e
roa
mau
atu.
Eugèn(e
atu
raa
tae
manab
mau
o
feaa
faaoti
bhipa
eiaha
e
i
i
taime.
Teie
roa
butou
mai
iho
i
teie
e
butou
mai
itê
hio
tâtou
ta
rahi i manaohi-a".
la
ia
e
ta matou”
papu
Punaauia,
te
feiâ
taib
veà
atoà, teie te manab o
te Apooraa tiàtono ia
haapab
taeae
tiàtono
ôhipa
o
na
matou.
“E
:
TAIÔ VEÀ
teie
butou,
ua
te
pahonohta
et
veà
parau
a
i
hôpeà
utraa
oti
te
e
butou
e
ta
noho
Atua
e
to
na
roto
i
iho
faatupu i tauàraa
i rotopü ia tâtou.
Mauruuru
te
ta
retra
ia
mai
aroha
tâtou.
1 in
•s ^ ^ ^
^
^
^
17
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984