EPM_Vea Porotetani_198405.pdf
- extracted text
-
\^porotelani
MAI
■ mensuel protestant de Polynésie
vea avae porotetani
El FAURAÔ NO TE FEIA REO ÔRE
ia
veà
ei
iho,
tatou
tatou
te haafarereiraa i te nünaa,
no
ei
rà no te pâtoi
te hapa e te hara,
vàhi atoà tei reira
atoà
veà
i
te
hape,
i
te
mau
taua mau mea nei.
0
te
ia no
E veà
mau
auraa
"Porotetani".
ioà
faæa
tei
feiâ
te
na
noa
te
na
ma
parau bre,
e veà na te
feiâ
aore
e
faaroohia
nei
ta
ràtou parau,
no te mea,
aita e vàhi ei reira ta ràtou
te
parau
Aita
ora
na
here
hoa
e
te
I
mau
ôrauaraa
te
no
teie mata-
no
hiti
1984, ua manab te Faàtere-
raa
o
te
Etaretia,
na
hôhoà
i te
faahou
ta tatou "Veà
hinaaro o
ia
mau
manao
nei
^i te
parau, mea tià roa ia
ia faaite mai, ia fanao
outou
tatou
paatoà
roto
i te huru
e
porotetani".
ei
veà
tel
ànaànataehia
e
te
mata
ia hib
e
ia taib.
Ua
hinaaro
atoà
o
ia
ia riro
Ua
ia
riro
hibpoà
reo parau e ei mata
i te mau bhipa atoà e tupu
nei i roto i ta tatou Etaretia,
i nià i to tatou nei fenua.
ei
la
ta
mai
au
butou
atoà
i
eere teie i te haa ohie.
Te tiàturi nei râ te Paatereraa
ite,
haapab i te veà
te
tomite
e,
na
tatou paatoà teie
e
rave.
e
bhipa
I
e
i
e
hinaaro
taua mau
atoà
reira
feiâ
ore,
e
butou
ta
faanaho
i ta na tomite veà i te
no
Eita
ma
Atua,
butou e te mau taeaè, te mau
tuahine taib "Veà Porotetani".
aroha
ia
bhipa nei
e
manab ra.
iriàtou, te
no te veà,
ai e, e aha mau na râ
te hiaai o te taata. No reira,
ia riro mau teie nei veà ei
taura tààmu ia tatou, ei vàhi
i
reira
tatou
e
faaite
ai
i to tatou mau manao,
eiaha
râ ei vàhi faahaparaa, faaino
raa i te taata.
Ua
mairlhia
teie
veà
e
ite
e
porotetani"
"Veà
veà
e
Mâbhinui,
no
e
te
na
taata
te
porotetani.
veà
o
te
noa,
e
te
mea,
Etaretia evaneria
e
veà
màbhi,
la riro
faurab
ei
no
no
pâpaxhia
a
e
eiaha
màbhi,
reo
vaira
to
Centre Vawna-Papeete
i
te
màohi,
reo
A
taa
i
ite
feià
te
ai te
atu
noa
i
ua
far^i
te
no
màohi
te reo
ràtou.
eere
reo
parau
te hinaaro
nei te Paatereraa o te Etaretia
i
veà
te
te
iho,
tahoê mai i ta
e
manab
ra.
tupu
teie
e
tupu
i
^roto
i
roto
i
bhipa
I
11 1
^
ràhi,
faufaa
na
tuhaa
e te
manab
te
no
ta
te
mau
mau
tupuraa taua
atoà teie
tauàraa parau
vàhi
te
nei
ai
na
na
na mau bpuaraa.
teie te tahi tapao
E
ai
ta
Etaretia, e ta
inàha
mau
te
na
roto
farereiraa
tahi
babaraa
Te
ia tàtou pàatoà.
tiaturihia nei e e maoro te
aho no ta tatou nei veà.
Na
te
Patu
te
reira e
tauturu
mai.
OUVERT SANS INTERRUPTION DU LUNDI AU VENDREDI DE 8H A 18H ET LE SAMEDI DE 8H A 12H,
^^
E fa-
manao-atoà-hia te reo
no
te feiâ ia tei ore
i
MARIAGES - BAPTEMES - COMMUNIONS
1^ ^ ^ ^
tàtou
reo farani.
iho
a
ra
te
arahihia
roto i^te
na
feiâ âpî,
LES GRANDS MOMENTS DE LA VIE.
oe,
piti reo tei
veà :
E
ta
no
i
POUR IMMORTALISER
to
màbhi,
reo
e
UN PHOTOGRAPHE PROFESSIONNEL
manab
E
huna.
e
manabhia
Eita e bre
matàmua
no
Sur simple appel au 3.61.11
.
parau.
E faanàhoraa ta be
tiàturi nei no to be oraraa,
no
V6s photos couleur en 1H,
atu
noa
to
fai.
te
no
tamarii
...
te
be e te taata
eiaha be e taiâ
faaroo
E
porotetani,
teie nei
manab
feiâ
tei
pàrahi màmii
ei veà hoi no te haapii
vai
'
te
e
ra.
no
te
te
no
te
Etaretia
taata
te
tvhaa,
oraraa o
mau
te
no
parau
taata,
la
te
no
parau,
mau
te
par^ a te Atua,
te mau
parau âpî no te ara
mai, no roto mai' i te mau
mau
te
te
i
mai
roto
manab
mau
^
tabtiàraa
e
manab,
mau
i
ràtou
to
e
tauàhia mai ai.
e
1
te
iba o te Apooraa Faatere
Marurai Utia brometiia.
n I il Mil
iilXl"!
E MAURUURU ÔRE TO Ù IA OE
E
takito, roa teie
pamu
mi.
neneihia
Ua
i
te mxtakiti
i
i mto i te "Veà Porotetani".
nau
taib
te
parau, e i-te tatou e,
Puoroo-i.-te-pô i pohe.
haere nei ta na okipa i te rdhi
taou
i
cita
roa
Te
e
la
mro
1948
o
i Hâte.
0
v
raki
te
no
arcœaa
ta
na
te
o
faaàpu
vau
Puoroo-l-te-po
o
atu
ia
be,
i
nei
to
no
i
au
ù
to
ù
te
mauruuru
be faaàrepurepiff-
chipa. Aita roa
vau i nHuruuru i ta be nau patoiraa
e ta oe nau faahapaiaa.
Inaha te imi
noa nei i vau e to ù pa^ i t e
noa-raa
nau
riveà
oaoa
hoi.
ta
e
nau
naitai ai te rûnaa
e
ia
Tei la ù te riveà e bre ai te fenua
e
xno
i te oè.
altoito
i
purumu,
na
te
Ahiri aita
vau
i fa-
mai ai-taata e te nal
roto
i te
faatupuraa i
faahiahia
àva
hcpiri ê na
ua
ferma i te taata.
vau i tauturu i te nau
î
ua
eita
te faïua i te taata e
roa
te naa e
raval faahou.
Eere anei
tare,
taiàta,
peu
bhipa totoâ, nal te àiu i taa i te
^ e tae noa atu i te feiâ ruhlruhia,
(Henri Vernier ororretua).
faalte
are
ia
o
rave
e
ârearearaa. taèro
te nau
Ahiri aita
teie
bhi mi
te
tanta
e
te taata here
o vau
âià,
tei faaî i te nau. âfata moni, no to
te tahi pae taata here hua i te taata
Na ù
tupu.
a
te nau
ù
e
vau
hSroà nei 1 te chipa
e
haavâ
nau
nau
parau e na
fare âurl. 0
anaè ia.
fi
ù
haaparare nei i te roo o
e
Tahiti i te
nau
lünera hoê
no
haere
te
e
te
e
faaî nei i te
e
mai
nau
Na bre
roo,
na
roto
te
taata
i
faaipoipo,
e
:
e
ferma
ârearearaa, ia
îipaâ e mitaital
nau
ârearea.
teie
noa
fenua atoà
te
rà
i ta
i
faaino i
be faahepo
ia haere pure,
e
ia
ia haapae râtou i terâ
naa e tera mea.
e peàpeà ia tuu be i roto
"Veà" i te nau irava tuàroi âpâ
tei bre i i tâtarahia e te nave-
ALta vau
L
te
rca
nave
e
ia
faaroohia,
eiaha
roa
ri be
ô i ta ù nau ohipa. Na be e to
haapab i
te nau pureraa,
nau papetltoraa e te nau hunaraa.
pae
e
ànatae
i
e
tei
te
te
haapab i te hui taata,
ü ù ra e
tei mana
be
bre 1 nana, e tei àrafare perëraa moni,
hoê
oia hoi te "casino".
la bre be ia haapab, tira râ ia.
pche ra be ia ù, no te mea e lïinaa
rahl aè to ù i to be. A ara!
E
Av. G. CLEMENCEAU - MAMAO B.P: 5079 - PAPEETE. Tel: 2.63.54
.Puoroo-i-te-po
a
bromatua-niho-niho-roa
1
FARE PERERAA
TEI HEA TE INO
vâhi
Te
faahiahia i.
tau, -ta opua noa atu te mana
e titauhia te manao o te Mshhi ta fârii i taua opuUraa ra, e ta rtro to na toa et pâ no
taua opuaraa ra,
mat te ferurt-matte-hta mat te tuhaa mont
e
roaa atoà mat
ta na. E tttauhta ta na ta maltt, etàha i te
ino, aore ta te mattaï, t te mea mattaï aè rB. no na, ota te
maîttraa ta na et rtma rave hhtpa. Na Ô mat pav ta hoê ruhta
vahtne e : "E rtro roa te Mâoht et rave bhtpa noa no ratou...
moni
te
O
i
hoê
te
teie
vm-Lraa mont,
Papaâ.'".
te
Ifa te hœI e faaotl i te parau
O
ffiohL, te tano
te
Kba atu
te tano are.
e
ino,
la parau atoà o
da, e nea maital aè te àno 1 te naltai.
I^rau mau, te wL ra te ino, te vai
atoà ra r3 te naltai, e te relia,
te
aita atu Ux)
atoà,
râtere
:
e
la maoti,
a
rahl mai la
te
te
râtere,
hcà. te dupa e te moni. i roto
i
taua
e
e
hoê
naramaraiiH rahl taa ê to te
reira, la tehcma nai i te peu
tunu mau a te tfichi, to na huru, ta
na
haùti, ta na faaàreareaiaa, to
manu'La
E
moni i
na
rau
cda
Papeete.
faatiàraa hau roa atu ra i te
faatiàraa atoà, ro te mau ^çuaraa
au
mau
te
no
la 1 te Muaaro o te fedâ bpua.
atu ra la te mau faatliraa,
la
te
nea
mau
'cçuaraa
faaturahLa
taata
paari,
faaoti i to
ra
ai te
na
e
te
Ite i te feruri e
parau, no te
farli
tarlà! I reira e vai tahaa mai
>0èhi mau, la arato o la i to
pu
ai te
ferurlraa
rlro roa atoà atu al
e
èreère ei ùoùo, inaha ua hau aè
te iTwitai i te ino 1 reira ra. E la
hau hoi te imitai ra, tel hea atu
te
ra
itdüa al
tfidii, nai
hoê
no
na
lÈ
e
e
"fare perè" (casino) i nià
i to na fenua.
i te hoê
la te ino ?
Hoê fare
?
no
te
mau
te
moni
e
te
ai
fare pere huna
pttt raveà e
hoê
fare pere
"castno" maott ra.
E raveà
ei vahiné!
ei
te
pere no
te monij e raveà te
vahtne no te pere.
Etta vau e ttàturt e etta
tatàta
te
e
5
mat
t
roto
t
fare
tete
perë, etta e roaa,
0 vat pal ta râtere
ta
àpe.
e
haamauà
t
ta
mat
t
roto
tere
perêraa t Tahttt
imtraa mont fa-
"E
na
t
mont no te
tete fare
huru...
te
te peu e atta e va¬
tho à paha ta
t
haamataraa, t murt tho ra!
fatu!" 0 te reo ta
No
te
"Atta
ahtahta
mat
net
mai.
ona
e
tete
te
>5^ ^
^
perë mat
htne!
Atta
mea,
to
tatou
© ISi
va
mav.
^^
FARE PERËRAA
TEI HEA TE INO
te
àva,
mai
te
noa
ia.'
Mai
ia
ia
haere
ù,
Faatere
âinu
roto
i
titauraa
hol
nei
mai
iho
ra,
o
à,
ia!
ta
ù
i
^te,
au
i
roto
i
te
hoê
e
hue
i
e
atu
tâmata
muni
e
te
tahiti
"casino",
a
ô
i
e,
vahiné
aita
no
pere,
ta ü moni,
hinaaro
tumu,
e
vahiné papaâ! Hoê
e
te
ia haere mai hoê rateroto i ta tatou "casino",
atu, e tâmata i te vahiné
ia peu
ve
i
aita
tahiti.
na,
e
Ta
matou
pere
noa,
taiàta,
aita
ê
aita
no
te
Ua
tapeàhia ta màtou
no
te
"E,
terâ la,
aha
noa
?
Tei
e
i
peu
te
tano!
mau fare,
hea
te
Ino
ino
ia i te
eere
noa
faataèroraa
e
titau
rave
? 0
te aao roa atu!
No te
ra,
na
nea
râ
nià
i
tele
ra
i ta
cçjuaraa
na
faaotlxaa
tahito
roa,
tel rlro ei bpuaraa ^ 1 te mau tauiraa
atoa
o
te irau tià no
te
I^poaraa
Hau.
Ha
i
i
uiul^nanab (C.E.S.)
e
fârü
te
no
te
e
o
te
faataéhla
Tbiite
te
àau
na
mea, e râtere, e
naitai no te fenua.
ncni,
aè
nei
no
chipa,
e
te ^Bohl ei taata no te râtere,
faarlro i te peu a te tfiohi ei peu
râtere, e faarlro i te hinaaro
râtere ei hinaaro no te iâàhi,
faarlro
faarlro,
e
manab,
la are tele chipa la rlxo ei iro no
te
ùtuafare nafahi, la tuatâpapahia
al
ia
ra
e
ia,
i
tia
evaneria
ia,
faa^no
Te
te
ô
na
tahi
ra
te
tahi
mau
faanahoraa
ètaèta;
e naiti i te
mau
nutoi tlal tâmau,
rave
chipa, ei faautuàraa
ei
la
hliçoàhla
te
mcni
teimaha,
faaohlpahla
e
fÊohi,
te
te
"J
te
manao
te
manao
e
ra
rahi i roto i te Ppoaraa Faatere.
ùiaha hoi. i reira ra, e rahi nai la
te râtere, e rahi imi ta na haamaùa,
e faaea naoro mai o ia, e e iti mai
la te nau fare-perë-huna. E tâmatlraa
noa tele,
aita roa atu e haap^liraa
nau e
i tele fare perë e rahi mai
a
Iferural
te
Etaretia
eita
te
à la te râtere.
tunu
o
nei
aè
pae
No te
atereraa
mea râ, ua faarlro te Fa¬
Hau ei râveà hoê roa no te
faaravaixaa
aita
atu
faufaa
Iho
a
o
hoi
fenua
te
ia
e
nei,
faatiàraa,
râtere.
E faailxo atoà ia i to tatou
fenua ei fenua no te râtere, e faarlro
te
o
te
moni
terâ
iho
o
te
hol
â
te
Etare-
hhipa faalnoraa
opuaraa". 0
mana-fenua
fenua
fenua,
i
te
teie
hhipa maital
te
to
atu
roa
o
ei tàvini no te râtere.
Eita
E
rlro
e
fatu
nünaa.
i roto.
itéhia e te ture
aita atu ra la e ino faahou. To
à la nanaè. Aire a te Faatereraa
Ifeu i faaite atu
no
e
i
faaite i to
tei
hdpèa,
te
te
o
vahiné
te
0
vahiné,
te
taio
brciætua,
faalno
e
Etaretia
e
fârii
pahcno
peretlteni
te
ia
no
E manaoiabraa
aratairaa a te Evanepëpü, e nanaèinabraa atoà
evaneria.
tere no nià i te
rla,
râ
no
mea
nià i te hlroà tunu
o
te
hol
lâpaa
e
tauà nai,
tauà nai
i
te
Inaha
eita
nrxii
te
ta
e
iÊchi,
eere
iâchi.
hlroà
i ta raua hepo-
heporaa te redra.
E
n^hi
âha
ia
terâ
raua.
nea, e hlroà
fbni haere nai,
tunu
mcni
haere atu,
ta raua ia ture. Ajë, faaltolto, faaitoito anaè i te hib ia
taua Iho e te lÊbhL, a noho taua 1
roto i te ère ia taua!
Hsnrt fflio.
FARE PURE ÂPI
A TE PAROITA O PUNAAUIA
Te
rahi
na
i
te
au
nei
opua
i
na
e
Punaauia e faatià hoè fare pure
ihoâ matahiti. E fare pure rahi, e pau, ia
paroita o
te
teie
e
titan
a
I
âvaè
te
i
te
tau hepohepo
e
e,
huru opuaraa.
teie
ai
maraa
te
rahi
ite.
âtete
E toru matahiti
1982,
tonohia
ua
ia i Punaauia no
o
riro
nei
teie
taata
mu
i
to
râtou nau
iiHnacraàraa
na
mtou.
i
e
la ù i tae atu
e toru âaùraa e
I nurl rii noa mai,
Punaauia,
i reira.
amtihla
neha
te
parahi
ùtuafare ei
te
o
vai
ra
ua
ha-
âimraa,
oia
feiâ e ndio nei i Outumoro.
la
amuihla, fâtata e 2500 taata,
paroita o Punaauia. I teie
tau i nuri nei, te tiàturi ra
mu
naeà-roa-hia te 3000 taata.
vau e
Etaretia evaneria.
te
Ua
noa
nero no te
apab i te paroita ta te. orometua Teaue Tavaearii i vaiho mai
te tàpapa i Hurepiti, Tahaa, e haapao i te pu fâriiraa taua
Uiipa.
rahi ia. E naWa roa te fare
tahito. E 500 anaè taata e ô i roto.
te ha-
no
reàreà
teie
i
pure
ta te
ia i reira.
o
rave
haaraatahla ihoâ i teie matahiti
1984. I to nâtou manao ra, ei fare
16 mirioni tàrà.
numeraraa
moni
1983, ua faaoti nâtou
te
la
ho% teie no te taata. Na hea
Ua faanaho te paroita o Punaauia
i ta na faanahoraa.
Ta tatou ia e taih mai i mûri nei,, inaha
ua
fârerei atu te '"Veà porotetani" i te pipi orometua e haapaarihia nei i Punaauia, no te maororaa e piti matahiti. 0 Temarama
Arapari te ioa o teie pipi. E 28 matahiti to na.
No Maatea, Moorea teie taata. Hoê matahiti o ia i te haapiiraa
i Heremona,
matahiti 1978, hou a reva atu ai i Farani no
E
I te matahiti
faæibi i
No
fârii i teie nahoà rahi i
te
manacMa ai e faarahl i te fare pure.
Ifea
hea ia huru faarahlraa ta
na
outou i manab.
E vavahl
rca
i te
faatià
te
mea
te
i
taata
roto.
irêtera te
te âano.
Teie
o
i
roa
toru
te
fare,
m
pae
pâti àhuru
e
tauihla te Ifhoà
ihoâ îüioà mtimua
e
Terl
roto, e haanaltai-noa-iiia ia.
ra e o
Ua fârii te taatoàraa
i
no
la ü 1200
âhuru
E
rà, elta
fare.
te
o
fare tahito
âpî.
te
parcâta
Te
mea
ia
nairi
aè
o
faanahoraa.
huru
teie
ta te àau e 'oaoa nei.
I
âvaè
teie
mu
faaotihia.
aita
i
1
aroiEtua
nHni hoê fare pure %â na outai.
mai
01a
mau
arotetua
raa.
e
loal te
Teaue
Teie râ,
tau mai 1
Tavaearii
ua
val
noa
teie
o
te
bpua-
teie parau
te
la
Teaue,
ù
i
ua
hiti faahou
atu
mcno
i
reira
nau
to
te
ua
mu
ânulraa, tae noa
Ua hope te
mu
nau
tcnàte.
tâpura chipa : e faufaa ta te
ânuiraa
atoà
te
no
fifi atoà 0 te
Arapail, te cçua nei outou, to te paroLta o Punaauia, e ha-
1983 ra,
tàtara i te
Areà i te mtahiti
haa la nâtou
TemaranH
faanaho i te
chipa atoà e au no ta mtou cpua-
raa.
atu
i
tenuare
nei i haamtahia ai te
e
ta
te
mu
ânaa chipa
imL i te râveà ia tupu ihca teie
bpuaraa.
paroita, e fare ta râtcu
no ta râtou mau chipa.
I teie mtahiti, e haapao noa nâtou
i te parau o te fare pure, tirâ râ.
ASSURANCES
lASSUREUR
to
e
haamta natou,
âpocscaa tiàtono, i te feruri
teie
te
parau
e
ua
te
a
te
rrâse L
1
6. UAP
1
(IHKHONG
ri
Tél:2.80.70
RueTepanoJAUSSEN B.PiSOS.PAPEETE
111
11 lllllllfllllll
L 1 I
î
1 1 I
f
1
1
I
T
T
1
f 1 1 n
FARE PURE A TE PAROITA O PUNAAUIA
No reira, ua feruri te tonite fau¬
faa ta ù i faahiti aè nei, e na hea
e noaa mal ai te tahi tlno ncni naitai...
E àha tel faaotihla.
mSTRIBUTEURl
E, i tele âvaè titeraa i mairi aè
nei, ua faaoti te paroita e ani m
nià i te taata paari hoê o te paroita
1000 tara i te âvaè. I roto i te hoê
ùtuafare
E
ia oe la faataa mai
faanaho i ta outou chipa,
aneL
tlà
O te matahiti 1983,
plCL tanlte ta te prcâta i fârll. A tahi, te tcmtte W
e haapab faufaa. E pLti tià hoê âiuiraa i maitlMa ei mero no tele tcraite.
I
ua
tcpeà
te
haamauhia
Na râtou
e
mal
te lâmanl i ta nâtou
feruri
e
ai te monl no
e
i liea
e noaa
ia
Te pitl O te tonite ra, e faanaho
O ia i te tiihaa hâmaniraa i te
fare
fârerei i te mau toa,
i te rahiraa taudhaa
e
hinaardhia. E piti atoà tià hoê
âiuiraa i roto i tele tonite.
na
na
:
na
e
na
e
nOmera
No hea mal te mcni.
Na nâtou
faaitoito. Te vai nei
e
i roto i te âfata i faataahia no te
fare pure fatata e 3 raixioni
E moni rahi â tele e tœ nei,
hibraa
tara.
inaha
16 mirlciïL tara
i
te
e
oti nehenehe roa al te fare pure.
e
pau
tare
ia
vahiné
e
CHANSON
IMPORT
te
te
TEL: 2.57.40
la ite mai œ, na te paroita taatoà
faaotiraa, eere râ na te hoê
tonite, acre la te âpoocaa tiàtono.
tele
Te
hjru
tele
nâtou paroita.
te
no
te
oraraa
o
ta
Derrière le magasin Roger Sienne
parcâta e faaoti ai i te mau parau
Eita
anei te tahi mau taata,
i ta râtou tuhaa e pee nai ai.
te
navaà bre Ihoâ, e flfi 1 te àu-
fm i tele tiihaa moni, no te mea e
2000 tara la hoê ùtuafare i te âvaè.
ua fârerei nâtou i te
flfi i te âiuaraa o tele
matahiti. Te tunu rahi, aita te taata
i maramarama naitai i te faanahoraa
o tele cpuaraa.
I tele nei, aita te
Earau mau,
tahi
mau
bhipa e tâflfi faéûxu nei.
E tiçu te faaâfaroraa no tele tu¬
haa moni i te nau hcpeà âvaè atoà.
Tâa
tià
ra
noa
la
te
ù
tele tuhaa mcni, e
faaite atu e te nanab
atu
ia
tahi nau taata paroita e
hxoà
nai i te tahi nau taulhaa no to râtou
hinaaro
e
tauturu
i tele chipa.
Tel
Ineine-noa-raa atu ra la te tâpura
tauihaa.
'
Ei faaitoitoraa i te taata tele
te
No te tâtara i taua mau
te tahi irava
te mea ua
na
flfi ra,
peàpeà rii Ihcâ te tahi
mau taata i te àufau i ta râtou tiihaa,
ua tere nâtou e fârerei ia râtou no
te feruri e na hea râtou la faanaho
no
B.P:397 FARIIPITI^
'
I te mau talme rururaa
i ferurihia e te mau tonite.
feiâ
fare pure.
inetua
INSTALLATEUR^
àufau i te tuhaa
no te maororaa hoê àhuru ma cno âvaè.
metua
e na val e
te
ra,
ET
:"E ahà ta ü
lehova i to
na. va
e
hopoi,
mau’hàmani
mattai".
(Haruharuhia
e
e
pâpaihia
Eugène Roe)
FARE PURE A TE PAROITA O PUNAAUIA
EIAHA IA TEIMAHA ROA
No to na anei faaroo o ia i
cMpa iratauhia i roto i te Etaevanerla te "thipa hâmani fare
pure. E iiHU fare paari, e mau fare
ai ite àufau i ta
rarahL e te nehenehe naital.
te Atua e haavà mai, e
E
retia
f
to
no
archa nai râ.
la 'cçua te Mchi e hânani i te
fare pure tatou e nære ai i to na
hum. E
Te
anuamu
te reira atoà la.
ra
i
parauhia e teie faanaho¬
)Spsà nei ta te nau paroita e
rave
pinepine nei. Te na reira ra
e
raa
rahiraa
tatâl
1000 taata
te
no
e
te
tuhaa
e
puè
e
faanahoraa,
puai
e
roa
te
feiâ naval
i te tautum
cMpa^aita i pâpû maitai
Êtnm ihoâ paha no
haapiihia o ia eiaha
e patol i te chipa a te Etaretla.
e
no
te
te
aha râ.
lËohi.
Ua
voita
ara_
i
te pa~
àufau te taata
e
1000 tard i te ÔDoè".^ Te reo teie otte
orciretua
faahiahia ia.
Tanarana Arapari. Ifea
Ahlrl paha i faaroa-
faahouhia
atu
te
teie
rahi
pipi
nai
moni
à
la
te
faaherehere
i
tuhaa
no
àufauraa
talme
i
e ninâ
taata hoê
nanachia,
ta
ta
te
fare
na
pure.
Tei te faanahoraa noa.
E
râ.
e,
Punaauia
o
faahla-
te
o
flfi teie, e tano atoà
e aha te
fare ninâ aè
tau
feruri
e
Ei
taata.
te
fare
i
tano
te
ia
no
hohoà
fenua.
" Etaretia ai- moni. te Etaretia
àufau i
hum
E
na
(Tahiti Coté Mntagne)
nei
porotetani". E
,
feiâ
fenua
msa
teie
Ife
na.
hum.
la
te
feià ravai are ihca i te toata.
te
Ifea
na
pam, i te feiâ aore e oraraa
hla.
"Ua faaôti te tâatoàma o
e
parau ra te tahi vahiné i roto
te hoê puta i neneihia i to tatou
mai
teimaha
i teie hum
te
baba
e
ùtuafare.
to na
chipa naital ta na e rave ra.
e
Ua ite noa atoà tatou
bre
atu i
vêtahi, aita râ e parau
manab. I ta na hibraa ra,
ra
tara
.nÊrliani* tara i ...te. âuaè.
nai ihoa
Ifea
E anlMa i te taata
ICXX)
tahi
noa
i te haaÆ ia na
na
rchi.
i
i te âvaè.
tara
tae
ia
tebtœraa
moni, 16 imrioni tira i roto
area 16 âvaè, ola 1 mirictii
noaa
e
noaa
E rlro ei
Te
ia
titau
i te
noa
Iho
teie
E
Punaaula.
to
acre la
mataù la haavahia nai. Eita
na
Nd te imni, e faanaho üica te relxa
paroita i ta na faanahoraa. E taùrua
anei, te reira la, e tautum anei
no rapae niai, te reira ia e e titâu
hoi i te mcîii i te taata paroita ra,
E tià ia
cnocno
tuhaa,
na
reo
râ
no
reo
teinaha
E.Roe.
teie,
hoê vahiné porotetani
te
i roto i te hepchepo.
Ua
Ite
tatou
mea
e
rahi ia hum
Chauffe-eau
solaire
taata io tatou nei.
ai
la tatou i teie tau la feruri nâite
ia are te faaroo ia rlro ei h^ià.
No teie
nei
la rlro râ
mau
ei
taata
tautum
tum ia na i roto 1 to
na
e
tano
la
na,
mau
ei
hepo-
hepo. I pdlial Iho o ia i te feiâ pam-
CGEE
ALSTHOM
"TAHITI"
A PARTIR DE
135 000 FCP
Tél:2.48.52
VEA POROTETANI
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie fran¬
çaise
THENEW
LAND ROVER
ONE TEN
B.P 113, üpeete, Tahiti,
Ettrecteur de la pil)1i cation
Jchn Docin
Airrinistiatien
Coimissioii évangélique
B.P 113,
CARROSSERIE
ALUMINIUM
•
•
Suspensions de la Range Rover
•
Direction assistée
Freins à disque
•
d'informaticn
lâpeete, Tahiti, Tél. 2.00.29
Ifise en pa^s et publicité
Diesel
5 vitesses, 4 roues motrices
•
Tél. 2.CO.29
Atelier Polygcœ
INTERCAR
Tel. 2(). 43. 5 Vaüee de Tipaetw
Rie des Bençarts, B.P 3061, fepeete,
Tahiti, Tél. 2.78,52
5 NO MATI ; UA HAERE VETAHI E ORI
5
Ua
tupu faahou
taeraa
mai-
mâti
maîri
i
te
aè
tuhaa atoà
na
No
187
te ôvoà haamanabraa
matahiti i teie nei, i te
rave
rahi
matahiti,
teie
nei.
E
i
te
S
no
faanahoraa i ravehia
mau
e
8.
e
tuhaa
te
i
Evaneria,
hoê
piti, ua rave-noa-hia te pureraa i
roto i te paroita tataî tahi i te poipoi, âreà i te pae ahiahi
ua
âmui mai te mau paroita atoà o te tuhaa hoê i roto i te
fare, heivaraa o Mahina, e to te tuhaa piti i Paea.
I te tuhaa hitu,
ua âmui atu ia na paroita atoà e maha i
te pae poîpoi i roto i te fare pure âpï no Tipaerui
(tei ore
à
tomohia).
i
reira'toà
I
mûri
i
te
faatupuraahia te ôroà pureraa e mai
haaparareraahia te pureraa na roto i te reva.
I
atu
aè
e
reira
te
te
te
tamâaraa^
to
te
tupu atoà i reira te piti o te
ua putuputu
ia i te poipoî i
nià i te màhora a Tiare Anani i Paopao e tae noa atu ra i te
ahiahi. E aha te tahi mau parau e tià ia faahitihia no te ôroà
tuhaa.
Area
ua
tuhaa
toru,
e,
i
Tarapu io
te haapoi ia la tatou
tatou
nei,
no
i te
ora
vai
a
naital
Haamanab
mai ai te
tæ
e
tatou
mau
àlto
ra
i roto i te parau
o
te Atua. Na te faaroo e te tiàturl-
vai
raa e
1 roto la râtou i
ra
mal ia râtou
aratai
nià i teie
paE. Ua
faaruè râtou i to râtou âià, to râtou
fétu., to râtou mau hoa no te haere
mai
râvini
e
tere mai
huru
na
o
i
te
te
mâchl.
nunaa
râtou nai te
ite
vâhi ta râtou
are
e
Ua
i te
haere
ra
chipa atoà e tiçu mai, no
reira, e tià ia râtou la tàpeà mai
i te huru o to teie mau à^to o te
Evaneria, no te faatipi 1 te chipa
e
te
mau
teie matahiti.
o
To te taata ia ànaànatæ e to râtou
no
te mau chipa o
E aha te mea e au ia ravehia no teie
mahana
EL
hioraa,
nau
taua
ra.
tæ
ua
mal i
faanahoraa i roto i t feiâ
Ife âfai mai râtcu i te
mau
râtou i
e te mau
I
atoà
mea
haùti rau.
tuhaa
te
bhipa
mau
faaineine, mai te hlmene
paroraa
taua
te
tâatoà
ravehia te
ua
ia,
ra.
te
Te
parau turau
Evaneria no
taata paari e
te
teie
àau
roa
ia
râtou
mai
te
taeraa
te
nei
Nœra
ravehia
ra.
e
e
na
te
teie ôroà mai
îtenetetote, ia
piti, te lâpetito-
te irahana
ôroà e
ôroà Euharl i taua mahana
la riro te taime ahiahi, i te talme
pure ra te fêla âpŒ, ei
haere ai te mau tiàtono e
te
Teie
râ, la hiohia, i roto i te
taata
Itl
roa
faaineine
cMpa
Evaneria
mau
te
la riro te parau no
te
i te mau irahana atoà e ite
whi atoà : o letu te ora o to
rahlraa
mau
âpâ e ia
iiBhana.
raa
te ao.
ua
rave-tànau-liia
tLçu,
Evaneria ei
parau-raa
rasa
i
âpâ, ia riro te reira ei tauà
taata
HBu
la
i Tahiti m nei e tae roa mai i teie
toru,
mahana
no
porotetani
e
val nei,
tel tae mai,. Te tahi pae
noa la râtou no te pure¬
1 te taharaa
i to râtou
Evaneria
i
mau
taata.
Tahiti,
la tae atoà te
5
a
no
taime
e
fârerei
Uâ tae mai te
187 matahiti
irati i roto i
te mau ùtuafare tatai tahi.
nehana, ua haere
e orl haere;te rahlraa ra,
alta roa
la 1 manaoiab 1 te bhipa 1 ravehia
teie ôroà 1 Ifehina. Te tahi atoà iranab
i taua mahana ra.
e
raa
e
Teie mahana ta te Etaretia
la
3.98.29
tahi tau
i mûri nei, teie te
tau
manaô.
Tipaerui, 1200 taata, i Ifehina
1700, i Pæa 3000, e i fâcpao, 1000
taata, te feiâ paari e te feiâ âpi.
ta
JEANNINA
râtou, no te haapab 1 to râtou hlnaaro.
ïxçûraa ia râtou
e
iiHti ei mahana pcroraa i te eva¬
no
neria.
riro ei mahana
mai
to
na
mau
taata
ua
faariro
ia
vêtahi
faaearaa
i
te
ei
I te mau 5 matahiti atoà ia ravehia
val
nei, te faaitoitoraa la te nau
aratai,
i ani
tià
la
tiàtcmo.,
mau
te
ôroà
mahana
no
mau
te
tià
feiâ
braœtua,
te mau
te mau haapii evaneria, te
te mau
no
te Haapdlraa tâpati, e
âpï ia faarlrohla teie ôroà
Av. Régent Paraita. MAMAO
Rue A. Leboncher 2.09.62
ta
râtou
o to
e
hlnaaro nei
no
te
maltal
râtcu fenua.
Te vai nei te parau a te
Atua tei
haapii mal ia râtcu i te èà e tià
la râtou ia rave ia râpœ râtou i
te
vâhi ta râtou
e
hlnaaro nei.
Te
haapii. nai neL o la e, e tià la râtou
la faaâpT noa i te mau râveà atoà
ta râtou e faachipa neL,
la faaroo
e
ia tâmau te taata atoà i te tiàtu-
rlraa
i te
ora
e
vai nei
i roto i
to râtou Fatu la letu-lfetla.
Joseph
o
Hunter e
Ralph Teinaore
Beta
ouvert du lundi au samedi de8hà12h etde14hà18h
Pont de r Est /tel.3.05.46
E HIROÀ TO Ù
i
te
parau no te hlxoà tunu, aore
la titau O la e ia itéhia to
ra
faahiH
la
hûê
te
taata
na
àha ia ta na e parau
lüxoà tunu, e
ra.
EAHA TE HIROA
matahiti i nairi
puairaa mai te parau
no te
hiroà i
te
faahitihia e
te taata, noa atu â pal e aita te
faatereraa fenua e tauà nei i te
teie
Nd
ia
mau
te
tatou
faufaa
o
teie
parau
ta
na
e
aratal
nei,
râ
e
i te
e
no te lûnaa
îfo tâtcu nei
te ÎÊcM, e târaata ia tâtcu
hib i to na auraa, penei aè
haapôiraa ta na e hcfroà nai ia
no te àveià e tano ia tâtcu
tatou
ia rave.
Bere
anaè
tatou
o
te
rDnaa
e
fa^Mpa nei i teie tao.
Mue :
nanab
iloilo tana, te auraa
ra
:
paari (ferurixaa),
faataa i te hioraa o to tatou reo,
àravihi.
teie
e
Samoa : -ito
:
taa,
âputa,
oia
hol
maramaràma
noa
i
tahi
vai
te
tauè
nea- tei
taa are noa na.
iloga
:
tâp^Ma, faata-
Te
mea
ia
:
natânua
ta
te
aita ta teie
mau
ahia
e
■iloa
haapao^ taa(te na-
;
nab), lte(te Ite
nünaa
i noaa mai),
e h e te faaohipa nei i
atu mau tairaa, acre râ
te tahi
te tahi
atu hhu reta, mai te l e te.g. E taa noa ra ia hio e hoê â ta tatou
vai
ara noa.
tâpab Iteliia e
riveà e taahia ai
Rarotoà :i-ro
:e
te auraa o te
parau.
tahi
mea.
Te
manab tunu i roto i teie pa¬
hiroà, ia au i te faaciiipa-
rau no te
tede
raa a
SOCREDO
BANQUE DE DEVELOPPEMENT
maramarama
nOnaa teie ia
mau
ta te feruriraa e
i
tahi
Te Wroà te tahi
i vai ara noa ai.
faaite
61
26
65
26
7
6
Guichet
Guichet
de
de
Taravao
Moorea-Maharepa
;
65
26
15
52
13
06
i
auraa
o
te
hiroà
a
e
no
te
tahi
a
tahi
na
hiroà;
te
reira
i
parau;
Te taa ra ia
hoê ril to tatou nanab
ua
to teie nau rDnaa taeaè.
Te taata i'moè te hiroà, e taata
pohe ia, no te mea ua moè to na
naranarana, ua piri te mata, aita
te nanab e chipa ra, eita e noaa
ia
na
faataa
ia
mea
i
ite ra,
i
te
auraa
o
te
inaha aita o ia
noa ai o ia, e naa
tupu,
ara
pohe ri.
A tahi ra
vau a
hiroà i te reira
parau : a tahi ra ia vau a taa,
a tahi ra vau a naramaraiiH. Te parau-
noa-hia
LllIllIlIIIlïï IT I f 3
moè to
ua
hiroà tunu nâchi.
e
26
nei tâtcu
parau
:
te
mau
66
te
vau
e
Siège social-Département des Dépôts 3
Siège social-Département des Prêts..3
Siège social-Direction
et Département Etranger
3
Guichet du Front de Mer (Fare Tony) 3
i
ra
tâtcu
PAR SES GUICHETS ITINERANTS
ia ù
mai
TE HIROA 10 TE MAOHI
taata
PRESENTE SUR LES ILES
tâpab ta ù e ite ra, tei
chipa e tiçu ra.
Te
to'outou hoa/
te
roto i te àau, aore ra te
chipa tei pâpû taùe noa mai
i roto i te manab, no reira te taata
i te Ite, no reira te noaa i te
nanab ia faataa, e no reira te taata
nai
atoà ia
ta autau j^ane moni
:
faatupu
nai
ra,
te
faatoroHxa-
L'I 1 1 1 t 1 i îlltitil X Tl
EHIROÀTOÙ
hia
E
nsi
aita lâ
ra,
i hiroà.
vau
hoê taata tel
atu ra vau i te
au
parahi i rcto i te hcê parapaiauraa, e \râhi ê roa râ to na marab,
e -rahi ê roa to na varua,
eita o
la e hiroà i te chipa e tupu ra.
Te
hiroà
faaite
nei
tmu
Î'^M.
te
o
teie
Te
la tatou i
te huru mau o te hBohi tupuna tei
haaiiHU i to na ite, to na raaramrama, to na paari i roto i to na
fenua, nai te hoê tunu raau te huru,
parau
àueue, no te mea te fenua
pârahi nei, te fenua ia i
vaihohia nai no ù, te fenua i haapii
e i faaora i to ù nau tupuna.
Te
paari i roaa ia râtou no roto i
teie fenua,
te tebtèb i roaa ia
râtou no roto i teie fenua, te puai
te
are
ta
ù
e
e
i roaa ia râtou
no
roto i teie ferua
eiaha
e
hoo. patë i ta oe faufaa
be i horoà ra, eita la e hoi
faahou nai, e ta be i hoo ra, eere
faahou la be te fatu.
ta
ta râtou i vaiho tâatoà mai.
ô nei to ù
I
ô nei atoà
Ife
na
e
na
atoà
e
aratai
e
POROI
noaa
parau,
i
E
ite ai au e o vai au.
e
haapdi nai ia ù,
e
na
la ù mai te hoê metua
i Wroàhla ai :
o vau
fenua
e
aha
iho
te
to be
hü i ta na tara. 0 vau la i îfichi
ai,
be
âvæ
â te
te
tâpab
i
ai
e
to
oe
nia
fenua,
e
itéhia
rm
e
o
fenua. E
ai
aita
e
pdie. A ara, ia bre be ia
hiroà i teie nei, na vai be e tai
a
nanahi, a ara, ia are te fatu
i
oe
‘la
riro ei tàvini
ù,
o
E hiroà
noa.
to
i parau ai. Te hiroà ra
i te''chipa e tupu nei, o vau
vau
vau
i faaara atu ai.
aha
te
tâpao
e
itehia ai
e
faæa
ra
be
te
moemoea,
te
i
tei
fatu i teie
be hiroà
to
ra
to ù.
E HIROA FAAHOU ANEI
itehià
tâpab e itehla ai e
faahou mai
paari, to be naranaraira.
E
te
te
e
oe
noa
aha
à
naranarama
ai, tel ô nei atoà to ù
tapao
â to
Turo
Raapbto.
a
VEA POROTETANI_
TO TATOU
néneiMa
E
E
aha
tâpab e itehla ai i
te
teie
mahana,
tatou
mau
itéhia ai,
e
fSohi tâtou,
e
e
te
tâpab
faaterehia
nei
i0chi;e
aha
e
te
te
î'Ëohi
e
ta
aha te tâpao
fenia teie no te
tamarll;e
te
no
e iteWa ai
teie fenua e
maitai.
te
o
Wroà
itcni
e
hiroà hOrcà pote.,
e
hiroà
avare.
noa
atu i te
taata atoà e ani mai.
Hcx) o te veà
:
8 tara,
mahana,
Ifoo
Hoê
e
hiroà nachi to
to
hlrcà
maitiraa.
ificM
te
teuteu,
e
i teie
be
:
i
feia
te
hinaaro
e
tauturu
e
100 tara.
hiroà mata
"Veà
mois,
n
pcrobetani"
destiné
est
paraît
chaque
à
abcmés
ses
et à cpiixnque ai fait la daisnde.
mahana,
tâparu,
Prix cie vaite
hiroà
hiroà tâhochoo.
nuiÉro
au
:
^ FÜFP,
Abcmemait annuel : 250 FCFP,
Abcnnemait de seutien : 500 RJP.
o
te iiünaa ta na e
faatere
ra.
Faatae
mal
nchoraa
lâpeete,
be
e
te
lËchi
e
rave
outou
nau
rata,
:
Na
Polygone e haapao i te nau parau
faaite
a
te
mau
tca.
E
faatae
atu ia i te aniraa i reira
Raiçarts, âfata rata 3061,
Tahiti; niuniu : 2.78.52.
Ccntacter
ddiectanait
:
noa
Rue des
îâpæte,
l'Atelier
Rolyguie peur vœ drtires publicitaires
Haiçarts, B.P 306l, F^eete,
Ibhiti, iméïjxre : 2.78.52.
Haaiaunjururaa
Te haamauruuru atu nei te Faatere¬
raa
a
te
Etaretla evaneria
no
Pori-
poha ohipa a te
: AEata rata 113,
niuniu : 2.00.29.
farani, ta na Tcraite haaparareraa
parau, te faatereraa e te feia
papal i te "Veà porotetani" i te taatcàraa o te nau pu cMpa e te nau
toa e parau faaite ta ratou i nenelhla
i roto i te teie veà.
HanareieDoents
Le
Ccnæil
stçÉrieur de l'Eglise
de Polynésie française,
la Oonmissiai évar^licpe d'infanra-
B'argéUque
i to be
Tbute
uédæticnnel
paari, to be hiroà el haaraai to be fenua. A hea be
e ite ai e, aita to œ e ara,
la
ere œ i to œ fenua,
cxia imnora.
noa atu a be. Eiaha e hoo patë la
be, eiaha e hoo patë i to be âià.
Tëlqime
te
al
ransrama
lllllllt
i
"veà porotetani"
Tahiti,
A HEA
ta
parau e
vahi
A hea
i
hchoà e ani mai la neneihla, aoire ra nau haapapuraa i to outou
HHu
Thhiti,
netia
Ua
atoà la
Fâpeete,
Rje des
E hiroà
ê, e
pche te hiroà taata, no te aha
te huru o te feil faatere, te huru
e
mau
Evaneria, tae
Hoo i te matahitl, no te feia i tapaohla te iœ : 50 tara,
a hiroà tôpee,
taata, e hiroà hanoa
mahana e ite-rii-
la fâtata mal te
e
E hcxihla teie veà i te feia i tapao
i to ratou ioa i te Faatereraa o te
Etaretla
113,
2.00.29.
tâvlri
Wa mai ai
ttvirl
teie
to
porotetani"
î©cihi.
Teie te pahcno aita hoê aè.
E
"Veà
te
hcê talme i te âvaè.
lier
des
corresîpcridance
ccxir-
lecteurs) et à caractêrea
(àbcmaœnts,
ticn, la directim et la rèdaotim
porotetani" iHnerciânt tous
du"Veà
chan^
les arrmeeurs qui ent ccnfdé au nm-
d'adresses) doivait être adres¬
ari protestant leurs œssg^ publi¬
citaires,
\
almnistratif
irents
à caractère
(articles, phctgs,
sée à la lédactim (±i journal
llffffTflTI
:
B.P
Il 111rri111II
111111
AÔRAA TÂPi
AOM O IA I Ô NEI (T1AORA/
o
hto pâpü tatou t te auraa
O
te mau ohtpa ta na e faa^te net,
e vte maramarama tatou e,
e
pâpü otot noa to tatou manao e, atta tete net pene parau e
faattà mat net ta tatou t te huru tupuraa o te ttàfaahouraa
tai-o
la
o
tei-e net parau e ta
i
Fatu.
te
Ota
tatou
ta tete net pene parau e haaptt mat net ta
to te mau ite matamua ta, t ô net, o te mau vahtne ta
t Matatara e te taht Marta haereraa t te menema e te
te
mau,
o
Marta
o
tatou
atu
e
ua
ttà
El TAPAO NA TE ATUA
I
roto
i teie
faaitéhia
tau
irava
matânua,
ferma
mai. E aha te
auraa teie
nei chipa. I roto noa
i te hioraa, üa riro teie nei irau
chipa atoà ei tâpab faaararaa la tatou
te
e
to
nei
te
àueueraa
te merahi pouraa
tupu te hoê chipa no ô mai i
te Atua ra. E mau chipa teie tel itee,
e
pinepine-hla i roto i te Faufaa tahito
e
tae roa mai i te Faufaa /^. la
tupu te tahi mau chipa hmi ê, e tàpao
i
e
te hinaaro nei te Atua
faaite i ta na parau i te ta¬
E aha la te auraa o teie nei
reira
te
te
ata
.
tàpao ? I roto noa i te tahi hibraa, e tià ia tatu ia parau e, aita
teie fâraa mai to te merahi e tae
rca atu
i te àueueraa ferma i riro
ei faatià-faahou-raa i te Fatu tiai
te pche irai. la au i tel itehla i
to Bataro faatià-faahou-raahla e letu
i roto i te loane 11. Ua riro râ teie
hurlraahia te ôfai menana ei faatoneraa i teie na vahiné i roto i te mene¬
iTHU
ma
ia
ite
atu
to raua mata
aita faahou Iho 1 o ia i te
taata e
vâhi ta
râtou Iho i valho ia na, ua tià faahcu
râ, mai ta na i faaara atea ia râtcu.
Te haaîâpQ atoà nei teie parau
ia tatou e, aita te tià faahou-raa
>fetia
e au
o
te
ia faaauhia i te tià-
E parau mau,
taata.
lioê i vairaa, tel roto i te menema,
teie râ, ua taa ê rii te tià-faahouraa o te Fatu 1 te nea ta te taata
e
teie
na
vahiné
atcà
i
manao.
r
t
j
mea
faahou te Fatu.
Te haapàpü mat net tete
parau ta tatou e, atta tete na vahtne t vte mata t te ttà-faahouraa o te Fatu. Te ohtpa râ ta raua t vte, ta te meraht ta
t faavte mat ta raua "Aore o ta v ô net".
Iteraa
te
faahou-raa
No reira
atoà paha,
aita
roa atu
]
pene parau i roto i te Faufaa ^
taatoà e faatià nei i te huru tupura-
j
I
Fatu. Te
i
taui-
î
e
a
o
te
tià-faahou-raa
o
te
vâhi pâpü râ i teie talme, o te
raahia la te cpuaraa a te taata.
j
1
SUPER WONBER
3
I
tÆea ^aaÂi^ahiW mau
1
ï
3
C
1
(
]
^ÏJ-arnUam
1
*^ï[)ii»triLyution
1
Tél: 2.81.82
]
I
1
1
I
1
]
1
1
ft;
1
r
TAPATI PATA
lAORAA : MATAIO 28/1-10)
E TERE FAATAVAI
Oia mau, e t:ere ê to teie m vahiæ
tere hio i te msnema. Te faaite
e
16/ le, e tere faatavai
vahiné i te tino o te Fatu
nei b ffereto
to teie na
ia
iho à i te
au
luta i taua
tahi
peu a te
mau
Ati-
mai te tuu atu
tau ra,
noànoà.
I
teie
i
te
râ
cMpa teie e tupu nei,
bhipa âjâ teie e horoahia nei ia
e
mau
taine,
hoi
Oia
raua.
raau
e
hæreraa
te
faaite
e
i te parau âpl baca o te tià-faahouraa o te Ifetia. E àha te parau e tià
ia
parau. Teie maoti, na
chipa i tupu, te hinaaro
Atua e faaite pâjîi ia tatou
ia
tatou
roto
i teie
nei
te
te
taata
nei i te huru tupuraa ote
parau ta na i fafau. Oia hoi te riroraa te rë la na.
I roto i te nanao
teie na vahiné, e, penei aè te mau
pipi a letu atoà, ua noè te nau parau
atoà, te mau haapüraa atoà ta te
o
Fatu i horoà i roto ia rltou hou o
ia a faatataurohia ai.
Te
nei
liro
tupu nei.
râtou
te
ro
Ua riro atu râ râtou irai
pche ra te huru. la feruri
tatou, e aha te tumu i na reira
taata
roa
teie
tau
vahiæ
ei
tâpab pâpü no to te taata pouri. Te
haere nei raua i te menara no te rave
hia ai râtou.
E
bibi noa
pahcro
te
ireà aita iho â ta
e,
no
i te mau peu i mataühia no te feiâ
pcte. I roto i to raua manab, ua riro
letu mai te tahi atoà taata pche te
huru.
nei
faariro
Te
hoê
te
nei
ia
raua
pdhe
taata
tià-faahou mai.
teie tere faatavai to raua.
atu
roa
letu
te are
No reira
mau,
e
EF 1400
UA TIA FAAHOU
tià
Aore
o
ia -L ô néi,
faahou aè nei
a
te
nerahi
ia
raua
e
parau
ia râtou. Te iihu
faufaa roa i teie taine,
merahi ia e teie na vahiæ.
taata
o te
NOUVELLE SOURCE
O'ENERGIE
groupes
éléctrogènes
ua
haapâpû
Te
mai nei te veà a te Atua
te
tuhaa i roto i teie parau
tià-faahou-raa. Aita roa atu
Sortie C.A.
maxi, 1200 U'
^Të haapâpû nai nei râ te merahi
ia raua
tatou i
e
te
i
te parau i papaihla i roto i te Evanelia a Ruta i te peæ 24/ 5
E aha
i
outou
imi
ai
tei
ora
i te- vai-
pohe ?". Oia mau, ua
papu te manab o teie na vahiæ e ua
pche mau o letu, e tei roto 1 o la
raa
i
tei
o
te
menara.
Te' tahi -vâhi
hib mai,
atoà ta
huru la o te
merahi. A taa noa atu ai te mau chipa
huru ê i tupu i to na fâraa irai i
na
vahiæ too piti.
tatou
E
e
tià
atoà
o te
ia
tatou
ia
ET 900
EF 2000
Sortie C.A.
maxi. 900 W.
•iiaxi 2000 W.
YAMAHA
haapab
EF 2800
huru, i to na parauraaita o la e haapao
nei i te mau faâiau tiai irenema,
aita to râtou e faufaa i teie taime.
iiaite i to na
a.
,)rtie C.A.
Ifei te irea ra e,
Eita râtou e ô i roto i te
YAMAHA
faanahora-
haapachia. Aita atoà to ratcu e
puai faahou, aita e mana faahcu no
te t-âppà i te tereraa o te chipa e
a
TAHITI AUTOMOTO FareUte.Ac'ôtéTahitiQuincaillerie Tél29788
LlfllffflTfff l
^^^^
1^11^
^
^
AORE O IA lONEI
ta ratou tuhaa
E PARAU OAOA
i tele
raua
Te merahi
te
te
no
tei ia na
mea,
te Atua, e teie nei na
no te mea ua rlro imu raua
parau
vahiné,
a
Te taura tâamu
.e faatuàti nei i teie nei merahi e
teie na vahiné o te parau baoa la
ei râveà no teie parau.
tià-faahou-raa. E eita teie
e tià ia tâanuhla i taua
no
te
mau
faèhau
taura
E
ra,
no
te
mea
parihla râtou i te
taime ei ' ite matâmia no
chipa maere rahi : te tià-faahcu-
te
te
raa
veà
Fatu. Te riro nei. raua ei
haaparareraa i teie parau oaoa.
no
te
A
hib na tâtou i te huru taulraa
ta
te tià-faahou-raa e
fa-
te
parau
no
atupu mal. Ua mataù na teie nei na
vahiné i to raua iteraà i te merahi
e te hoi nei raua imi te baoa e imi
fifi ratai.
te
haapab are i
ua
e
chipa,
ite e
Aore
o
ia i
tiàfaahou aè nei ia".
ô
nei
ia
tatou
te
faaotlraa
manab
aita to tatou
e
e
i
vâhi
te
imitai,
nea
mana
no
tatou
i
la val te Fatu
Mta to tatou
i reira.
e
ta
imna
e
no
te
faataaraa i te vâhi ta tatou e hinaaro
nei
val
la
I
i
roto
Fatu
firerei
Fatu,
no
tatou
taiaraa;na te
na vahiné
ta
faataa nei
e
i te vhai
ia
o
pLpL. Na
imu
e
te
te
ia na.
atu tâtai
i tele
fârerel ai i ta
e
na
imiti i te taime
e
na
\râhi. Te ite nei ia tatou e,
tlà ia tatou ia imL i te Fatu
te
eita
e
i te vâhi aita o ia.
îtenel
râ,
aè
imi te mea
haèhaa
E
huna
ia
o
hape. Tele
eita e hape
haapab i ta na mau fa-
Fatu
e
te
e,
imi tatou ia na mai te
e
te
e
aueraa.
râ
i
tatou
tiàturi tatou
e
tiàturi
nei
tatou
e
aita
te
na.
Te
vai
nei
la
i roto
i
tei
E tâpao
ara.
aratairaa la tatou
i roto i ta tâtou mau inriraa.
tele
na
tâtou no te
la haamau tâtou i to tâtou tiàturi-
tlà faahou mai te Fatu mai te
raa e ua
pdie mai, eita e are tâtou i te farerei ia na. No te mea, o te tunu matânua
roa
io tâtou
e
faaora.
teia
no
nei,
no te
0
ara
te
to
na
haereraa mai
imi i tei pche
ta
na
e
hinaaro
tâtou, elaha te p±e. E tiàturi
atoà ia tâtou e, e tùtam tlà to tâtou
imta i te ara ta na i faataa no tâtou,
ola hoi te haapaoraa i ta na mau fanei no
aueraa.
bhipa .faufaa roa i teie taine,
o te parau 'oaoa ia no te tià-faahouTe
te
raa
atoà. Ua haere mal teie nei mau faè¬
hau
e
tiai
i
te
menema
Ua ite râtou i te
mau
o
Fatu.
te
bhipa i tupu,
aita râ râtou i maramarama i te auraà
o te
no
reira mau chipa.
Ua
haere
mal
te
rave
i
i to
raua
ta
teie
raua
nei
na
chipa,
E aha ta teie parau e
nei ia tâtou.
nei
parau
aore
te
imnab
e,
Te
haa^apu iml
faaite imi nei teie
ia tâtou te taata nei e,
Fatu
i
te
vâhi ta tâtou i
te
taata
te
menema,
nei i tuu atu ia
na
Ua hinaaro tâtou i te faarlro ia na
Te
orua
na
a
parau
ia
tâtou
ia
la ta na e faaue
o tele iho â
nei i tele ta vahiné
A
haevê oi-oi
atu i ta
na mau
pipij, e ua t-ià faahou o ia mai
pohe mai"(ir.
te
7).
E ITE TATOU
1
mai ia tâtou atoà.
P>aCiFi’CAlÿ
tlà
i te valxaa o te pche.
ia
tiàraa vahiné. Te riro nei
e
tei reira o ia.' Na tâtou,
na
vahiné
au
faaueraa
te
haapao,
Fatu, teie te parau e tià ia
^haamauhia no te taulraa i te mau mea
E
TO TATOU MANAO HAPE
haapdi mai nei râ teie parau
aha ta te tià-faahoumal nei ia tâtou i tele
E parau êpâl baoa imu tele
Oia mau,
raa
e
mahana.
e
parau
Rue dc5 Remparts.Pont de r£$t.
4ito
ACHAT
-
peaP6®
RAVEMAI - HO'O RAA - PEREOO TARAHU
VENTE -
LOCATION - REMORQUAGE -
TAVERE - MOUHURU PEREOO ATOA
TOUTES MARQUES DE VOITURES.
NO TE PEREOO E UIRA API.
2.43.04/2.43.64
l 1 J I
I
J- J "J
■ >
Tf f
I
f fl 1
AORE O IA I O NEI
'
Blanchisserie
Pressing
Linge de maison
Ameublement
Tapis et Moquettes
*
* ♦
Faaa P.K. 5,600 - B.P. 663 ■ Papeete Tahiti
Tél: 2.90.28
Dépôt à Papeete - Centre Commercial Aline
Tél. 3.70.70
01a naü na roto i to tele na vahiné
tel
aratai
nai te tau
i te Etaretia
e
a
te
te tau e tae roa
Fatu
iteie
Ik niühia te Etaretia i nià i to
Fatu, Iètu-^fetia, te ora tel içxx)tià i nià 1 te pcte. Tel roto la na
te ara, no reira, alta atu e chipa
e tià la haapachia, maoti râ te faaiteraa 1 tele parau baba nai te tlàna
no
tatou
hou-raa.
te
Fatu i roto,
nanab
nei mahana.
turi nalte
Iteraa e, ua val noa te nanena e aita
i te
nà
ara
ta
na
1 faataa
i
to
na
tlà-faa-
roto
te pâpû nei to raua
tià faahou nai o la. E
chipa e rave. Alta
atu, naoti râ, te faalteraa i te naa
e,
o
faaruè i to tatou huru
te Atua e ia
tahito
e
ta
tatou nau
taata
cpuaraa
nei.
ua
El
àha atu â hoi te
ta raua 1 ite e
"
E
te
i faaroo.
,
bpanlraa 1 Torinetla 5/ 6
:
teie
i
net,
tâmâ
tahito
faahopue
butou
a
ei
na
va,
Elta telfi parau e tià la hunahla,
la faaitéhla râ i te tâatoà. E nana
vivo
hau ê
o
o
te
atoà
tei
i
tapavahihia ia na tatou".
te Atua
i nià i te mau lœa
haafifl i te tupuraa o to
na hau. Te titau atoà nei te tià faahouraa la tatou ia faaite i te hau
M lai ^ ^
ove
te
mea
ia
âpt,
ia
faahopue
ia
butou
na,
hoi
ta
tatou
pata
Metia
Ralph Teinaore.
^ü
^
E HIA TATOU RAHIRAA TAATA POROTETANt
la
au i te luœraraa a te INSEE,
haapotoraa i te ioa papaâ o te
pu diipa a te Hau na m teie tapaaraa
ioa i rave, 166.773 rahiraa taata
e ndiD nei i Porlnetia,
acre ra i
Ifediiaii nei, i tels mahana. E Ma
ra taata porotetani, nero no te Etaretla evaneria. No te ha^apu i teie
parau i ani ai te Faatereraa o te
Etaretia evaneria i na paroita e
ei
79 atoà
ra
no
Porinetla
e
IfeoMim
i
te
i
atu
nca
mau
nei.
te
tiàtono,
Titre
Le
No
farerei
la i
te tapao i to
reira,
oroDoetua,
no
:
aore
1983,
Taratcni
tapao mai i te rahiraa pcrotetani
e
te natahiti 1978 ra, e 80.000
tlahapa taata i haapapu e, e poro-
a
Fatata ia
on
tetanL ratou.
e
59 i nia
Eita
e
ore
ua
taui
teie
nuœra
rahi atoà la te taata
E haamanao tatou e i
i te area e pae irataMti,
roto
noa
taui
te
vaamataèlnaa
e
ua
taui
te Mroà faaroo o te taata.
y iS
isa iü «fcs I» 1» tü ïs SJ
Aijourd'lmi,
des haMtants
considérablenient augnenté de 21,4%
peut
penser
que
de 1977,
la répartition
varié. Il n'est
les cas, fixés
d'ici quelques mois, puisque le Con¬
supérieur de l'Eglise évangé¬
a demandé à ses‘soixante-dixneuf paroisses de Polynésie et de
seil
Sony et seulement Sony
Distribué et Garantie par Novadis
I teie
pal la tapaoraa ioa i faauehla i te mau paroita e haapao e papu
ai e, e Ma nau taata porotetani
ncntie
Nous serons, en tous
ua
porotetani.
ua
glctoale.
le
confessions a
dit que les protestants soient
encore très ncnihreux,
ai égard aux
nutations sociales, culturelles et
religieuses qu'a connu le territoire.
mataMti
1977 ra,
leur
pas
1984. Eiaha no te
læa ua î faahou te ferma i te taata,
ia faaaiihla i te numera o te nataMti
teie
que
par
nei i faalte e, e raero ratou no te
Etaretia evaneria i taua tau ra.
i
de
par rapport au recensenent
100 rahiraa taata i Porinetla
i te
réclanaient
se
appartenance à l'Eglise évangélique
Soit une proporticn de 59% de la
alors
I
?
Qéjà en 1978, un peu plus de 80.000
personnes
pcprlatlcn
i o ratou.
e
Etaretia evaneria i ani
te
atu.
récent
fin
o
Combien sommes-nous de protestants
recensaient,
effectué
porte le ncnire des
haM.tants de la Polynésie à 166.777
en
ioa, la au mal ta te Faate¬
outou mau
reraa
individus.
Conhien
sont
1'Eglise évangélique ?
ta îs
martres
de
lique
Nouvelle-Calédonie
de
montre
fidèles
exact
des
vérifier
de
le
leurs
clxccnscriptions.
ta ta tai ta sa ta ta sa ta ta ta SS ta SJ ta sa ta SJ
1
BULLETIN D’INFORMATION
la parcâsæ Béthel au service de
laquelle a été ncrané depuis 1981 un
pasteur calédonien, M. Beniela Hounixxçr
édite scîi propre bulletin d'infannaticn : le "Béthel-Info". Il paraît
en principe tous les trois mois sous
la directicn de M.
oiterai,
Victor Teriiero-
menilxe de l'^tadéme tahi-
tlenne.
D'aspect très modeste,
il informe
français les fidèles sur la vie
interne et les principales activités
de leur paroisse. Il caiporte aussi
un éditorial à damnante spirituelle.
Le dernier,
"rémoins de l'awnir",
que nous publiais dans nos colomes
a été écrit sous la plume du pasteur
Hcnibouy.
Ite telle entreprise aussi siiiple
soit-elle méritait
d'être signalée
à titre d'exemple pour d'autres parois¬
ses. Pourquoi pas!
en
la
se
"Témoins de l'avenir"
Extraordinaire!
Voici, il est vivant.
Il était pourtant bien mort. Joseph
d'Arinathée qui s'était chargé de
SOI corps avait, bien fermé le taiibeau
après l'y avoir déposé. Ibis voici,
il n'est plus dans le sépulcre. îbrce
qu'il'est vivant. On n'y croyait pas.
les disciples. L'évènement dépas¬
coiprétiension de
l'haime. Et
pourtant, ce Jésus crucifié Vendredi,
le voici réellonent vivant. Il est
tendre
Et
Lui
d'elle
:
Honneur
et
Gloire.
tout haime recomaisse qu'à
seul appartiennent le Règne,
que
visible.
la Puissance et la Gloire, aux siècles
le
Il parle et irHnge;cn peut
toucher. Point n'est besoin de
des siècles.
tant
réfléchir. Il suffit de croire.
Extraordinaire!
Loué
soit
Dieu,
le Père de Jésus. Plus cte doute. Réel¬
lement,
Il est le tout-puissant. Il
plus à l'humanité entière
qu'à lui rendre ce qu'il a droit d'at¬
ne
reste
Pour
que
la
l'hairae
signifie
victoire
de
martel
que
je
suis,
célébrer
aujourd'hui
Dieu
la mort
sur
?
Pour le chrétien que je prétends être
cela slgnlfle-t-il que j'y découvre
1 n
BULLETIN D’INFORMATION
plus incertain qu'il nous soit
connaître, ne doit nous dé¬
courager de la Vie. Aucune situation
sociale, politique ou éconamque ne
doit être considérée acceptable tant
cqje la Vie n'y trouve pas son plein
épanouissement, la raisète est la néga¬
tion de la Vie. Accepter qu'un seul
hcmiE puisse vivre dans la misère,
c'est accepter que la Vie puisse être
iiiisérable. Arpuel cas la Résurrection
et le
DES VOITURES DE TOUS LES PAYS ATOUS LES PRIX
Ta
ServKe occasion
'
/
du Christ est vaine pour l'hxnanité.
Seule désormais la loi du plus fort
JllHl
TEL-.rSQQS
JEAN PIERRE
A VOTRE SERVICE
damé de
lui
serait la plus utile. Dès lors
U est ûiportant d'être du bon côté.
la
Immeuble TRACQUI / Av. G. BAIMBRIDGE
cité
une
raisOTi de
vivre,
un sens
à nm
existence ?
Célébrer
la
fête
ccranémxer
lâques peur
la Toute-puissance de Dieu
manifestée
dans
la
scîi
ÏÏLls
de
Bésurrection
Jésus-Christ,
sans
de
crodre
qu'elle ait eu lieu en notre faveur,
n'a pas plus de sens qu'une bringue
qui soit disant aide à passer le tenps
ou à oublier certains soucis particu¬
liers. Une telle fête de Pâques.
brer
l'évènement
c'est
reccîinaître,
du
Célé¬
Qrrist
c'est
vivant,
croire du
n✠tençs pour ncus. En ressuscitant
scti
ElLs, Il ncntre ainsi ce dont
Il est capable pour tous cajx qiâ
lui
la
à
Résur-
est-elle l'armcnce
fois de notre
résurrecticn et
de SOI acccnpli.ssement.
,
Célébrer
la
lec tara.
C'est l'appel de "CeUd
la Vie.
Insurrection
du
EUs
E4eu, proclamer aujourd'hui qu'Il
e^' vivant pour l'éternité, c'est
croire en la 'Viè malgré les souffi;ançes et la mort. C'est croire que
la Vie mérite d'être
tout-puissant en mettant un terme
pouvoir de la mort, se révèle en
Aucun
Bénléla Hombouy.
aimée, protégée,
respectée, envers et centre tout.
avenir, fut-11 le plus sa±re
Cellule de prière
Quelrpes
une
lai.
de
fois
ou
persennès
se
retrouvent
semaine, le mercredi à
par
le jeudi à
Béthel,
17h. à la Fraternité
parfois dans le tenple.
Tl
^^
^
^^
^^
qui ouure^
Celui qui ferme,
et
personne
n'ouL>rira"(Apo.
Z/7).
Célélier la Résurrection, c'est être
aujourd'hui des témoins de l'Avenir
et personne ne feme.
de
fond du coeur que Dieu, en se révélant
au
la
Ainsi
appartiennent.
rectlai du Christ
c'est l'appel à
C'est l'appel que le Ressus¬
ar resse
aux disciples
de tous
Résurrection
vivre.
^^
^
y^
<5^ laî
^
BULIfTIN D’INFORMATION
séances de prière.
lu dans "Béthel-Info"
précise cpe "la prière oarrme la lecture
de la Bible, la participation au culte
et à la Sainte-Cèm, est l'un des de¬
voirs et des privilèges de tout vrai
fidèle. Prier, c'est apprendre à deve¬
nir ouvrier avec Dieu, son collabora¬
teur et son coéquipier. Devenons donc
des ouixriers préparés dans la prière".
pxn: des
Le camunlqué
Et® EARNHAM
^Accueil
Choix
c
Formation continue
la foi
Jésus-Christ n'est jamais
en
acquis. Nous
un
la
tamnent
scrniES
aiænés à cons-
redécouvrir.
Une
Béthel
tive,
prévu, dans cette perspec¬
famaticn continue selcn
a
une
-
a
à
partir
17h 30, réunicn de la chorale qui
besoin d'être renforcée par des voix
d'hcmœs.
du texte
hàblique indiqué
nanche de la semaine.
Le lærcredi 17h
-
pour
le di-
à
partir de
17h. étude
dans
tcus".
30,
la leçcn de l'école
avec les mcniteurs.
de
préparation
de dimanche
Le jeudi à partir de 18h. partage
bLblique sur le texte du jour indiqué
-
nardi
Le
-
Ouvert du Lundi au Samedi.
1^1:2.00.56. Angle rue CI.APFXKR et rue Albert LEBOUCHER
le calendrier qui suit :
Les hindi et vendredi
de
narche
fin en quelque sorte.
sans
le
calendrier
"Une
Parole
pour
Pair de
plus amples renseigne¬
ments, nous sarmes priés de prendre
contact avec le pasteur de Béthel :
Béniéla Houmhouy, rue Edouard Æmne,
B. P
666,
Papeete-Tahiti,
Téléphcne
2.00.87.
MANAONAORAA : E AHA TE AHO E HUTI
Màohi au,
e
taata tumu no te fenua nei. E metua to ù,
tahto rà i to râtou tdoto hôpeà. E ùtuafare to ù. E tamarii
ù.
E tiàturiraa ta ù.
E reo atoà to ù, te reo ia o to ù
E
ua
ta
tupuna.
mau
haere rii tarapape noa atu ra taua reo
fare, ua pinepine aè au i te faaroo i te
reo
farani i to ù iho reo i roto i te vaha o te tamarii. I
te tahi pd,
ua titauhia mai au i te hoê rururaa metua tamarii
haapii. E i reira, ua parauhia mai mâtou e, e reo ê roa to
te ui âpi o teie tau. Eita te Farani iho e taa i taua reo ra.
E
iti
atu
au
no
ù
ra.
ra
I
é,
te
te
NA HEA
reo i te huru ê e, inaha, eere
red fareni, eere atoà hoi te reo
imcM. E aha rà ia taura taata a nana-
Aie ia
te
Areà
vau
nei, te tahi noa tau hiàe taa, te toà ra, alta
huà rll ta ù
atoà
vau
e
taa
imitai
i
te
auraa.
hi.
a
E nünaa faahou anei
hoi te lËchi
LE SPÉCIALISTE DE L'ÉQUIPEMENT SPORTIF
nanahl, oia te hoê pupu taata tâàmi-
ChezGtf^
c'est pas cher
f
1
f
MANAONAORAA: E AHA TE AHO E HUTI
faa-tau-aroha
hia
i
reo
i vaîhdûa mai
te
taura
te
e
iibu
te
o
tupuna.
E aha
râ, la faaroo atu vau i te
la tatau nal, mai te lœa
ra la e, alta â ta ù tarrarii i faaruè
i te maùa, i roto dto a ri i te haapiIraa reo farani. Earauhia hoi e, tel
oraiEtua
hau roa atu i te faahiahia e te naitai
hoê tamarü i roto i ta na haapiIraa, to na ite-i3apu-raa 1 te faaèhlpa
no te
i
te
farani.
reo
ite-iapu-raa
Ife te
faabWe i te titauraa
i te mau parau tüite e roaa nai al
te tahi chipa naltai no te oraraa.
i taua
reo
ra
e
ALta
atoà
vau
hea
i
tautururaa
na
te
fahou
ra
i
ù
taa
e
ta
e
nau
la maltai ritou a nanahi,
bre la ite i te hepchepo o te ora-
tamarll
la
nei, no te ravai bre,
te rahi o te
târahu fare, te rahi o te mau faahanata ù e ara
raa
hoo paari o te maa,
te
i
laa
te
haamauà
la
taata
i
ta
na
ncni.
E la hape hcn. te faanaharaa
fare àuri la. Areà te nau taata
faatlanlani ra, te faæa hau noa nal
ra la. E naului te tp» i te ferurl-
ra, e
nca-raa
e
hea!
na
îfe
hea
vau
nei
e
la
tàe
ravehia ai te
i
te
hara
chipa haapüraa.
tinauraa parau ra,
puai aè ia o te nau pehe huru rau
reo tamau parau o te tamarli.
Te reo farani hoi e faachipahia nei
ua
i
te
to ù
ia faaroo noa atu, mai
i te mea âfaro roa
eita atoà paha te Farani e taa irai
e
taata,
te nea ra
e,
eere
i tele huru reo
.
nei.
îfe hea ta ù mau tamarll. îfe hea.
MEA ITE AE TE TAMARII
I to ù faaearaa mai i ta ù
ua
feruri maua i te
vahiné,
râveà e maraa
mau
nHua e chie ai te haapüraa a te
tamarli. Ua faaoti maua eiaha e faarave
la
la ritou i te mau chipa
fare
o
te
elta
:
ua
haapiiraa. Teri
e
roaa
la
tere-maitai-raa
rahi aè hoi
Ua
ta
ri te fifi,
hlbpoà 1 te
ritou haapiiraa.
te
ite
maua
Ua
tatai
rii o te ùtua-
ravai noa ritou i te chipa
tahi i to
noa
te
maua
o
too
te
tamarli
pâti atoà.
ite rll to ù taata i te parau fa¬
rani, eere i te mea papu roa. Te reira
aè i pai. 0 vau nei ri, aita hoi la
i
maaro
1
te
fare
haapüraa,
aùaù-
hia mai nei i te fare.
La plus grande puissance sur l'eau
^Johnson
MOTEURS HORS-BORD
HA' AMAITA'I
^
'ATU ' ATU
DU2AU225C.V.
^ ^ 1^ ^ 1^ 15^ 1^
^ 1^
1^ )5;J ^
MANAONAORAA : E AHA TE AHO E HUTI
E
aha
pal.
atcà
0
la
na
iraa
a
te
oraiEtua mai
riro
taua
tB
vai
la
taata
faaàraiial 1 te haapi-
e roaa
te
peu e,
ua
haapdiraa ra mai te nwtai
te hmi, nai te po^i e
pô noa atu. E.la hape hai ta ù palxmfaaneneva
i te uiraa
raa
a
te craiEtua ra,
ù
to
metua
taœ
faaotlraa a te faatere
huri la ù i râpae.
maua
e
mea
ra
e
ua
hape
au,
Tede ri te
metua.
na
hinaaro nei i te ui
:
ua
ua
mea
hape
ta
ù
tano atoà
Coco CHAN KIAN
faanahoraa o te haapriJraa.
E au anei te huru haapdiraa e faatereanei
te
OPTICIEN LUNETIER
HERBORISTE
hla nei i ta tatou mau tamarli mâchi.
te
pal atoà iho la. E IX) te nataii e te
featau, O te tâpQ àti Iho à ia i te
faalteraahla
irai te
LUNEnERIE
DE TAHITI
i
te
haapdiraa,
e
taata
tàtou
na
Mérita
no
ahlxi
:
au
tei ratere mai
e
de soleil, de pêche.
no
te tuatâpapa i te huru oraraa o te
îficM, ta na mau peu timi, ta na faanahoraa i to na oraraa, ta na tiàturi-
to
raa,
AITA I API
LUNETTES: médicales,
hiàraa
Ei
reo,
na
Titia mata no te taio
no
te mahana e no te tai’a
Rue Edouard Ahnne - Tél: 2.50.54
te mau mea faufaa
B.P: 3860. Papeete - Tahiti.
No reira,
no ta maua tamarli,
tele ta maua faanahoraa : e tâiata
to ù taata i te faacMpa i te reo
farani
i te mau ùtuafare, penei aè
àpo bioi mai râtou i tele reo.
E la pâpû tele reo i roto i to râtou
ferurlraa ra, e chie atoà ia te terenaitai-raa o te haapdiraa irai ta te
o
te
tamarli âfa farani.
iiHU
Noa atu râ tele
nau
râveà ta
maua
too
piti atoà i tautoo nai, aita te
faito haapdiraa o te tamarli i haere
i nià e aita atoà hm. te manab o te
mau braœtua
i taui rli noa aè. E
hioraa, e au atu ra ê, ua hære
i te
te tamarli i te
rca
haa haanHuruuru atu
nei
e
inoraa. Ei tauihol ia i tele
ra
ravehia ai te chipa haapdiraa.
la tae i te hcra tâmauraa parau ra,
puai aè la o te mau pehe huru rau
reo tamau parau o te tamarli.
Te " reo farani hol e faachipahia nei
e to ù taata, la faaroo noa atu, mal
te mea ra e, eere 1 te mea âfaro roa
eita atoà paha te Farani e taa nai
ua
i
te
i tele huru reo
Te
ino
mea
mea
la,
na
metua
noa
elaha
ia
ua
no
râtou.
maita^
la
tià ai,
e
taiçrçu rli noa aè.
i hiru
hiru
nei, te
râtou ia maua
te nau mea atoà
haapdiraa
maùa
e
tele
nei ei tàvini
inelne
te
al
faariro roa
ua
ra, aita ia e fâlto e au. Ua moè roa
i te mau tamarli o tele tau te mau
'chipa
tunu o te ùtuafare. Ife hea la
tahi i te ahliiaa, i te hea talme e
e
ua
nia
te
ùru,
na
hea
la pana i taua ùru ra, na hea la vaù
i te haari. Aë tele mau tamarli i
,
te
archa e!
E aha te huru to râtou
haapdiraa o tele tau. Aita
haapdiraa i faaineine
fare
te
oraraa
tele
to na âanu..., e
Ite la ù i roto
reira
te
i ta tatou
noa
i
eere
haapüraa
tatou iiHu
mau
tamarli i te hoê
to
râtou.
e
faariro nei i ta
tamarli
ei
overe
Aita
anei
I
i
nanahi
i
pâpû e hiti faahou anei
na. E tâpeà anei i te
tamarli i te fare, mai te haapdl la
na i to na âanu, i ta na mau peu timi,
i to na reo mâchi, tele reo i parauhla e te felà paari e, e faurao no
te ite e te paari o te hoê limaa.
no
Tane.
èpanlhia na te reo nâbhi i roto
tele
fare haapdiraa ;te parauraa
râveà la no te faachle i te àporaa
i te reo farani. A tæ hoi e : ua
Ite au i te huru o taua reo farani
ra i tele mahana.
Te vâhi ra ta ù
e
to te tamarli ia bre
aho nâchi, te mea noa
Iho e ara ai o la.
e
peàpeà nei,
roa-raa
i
te
gwiiTiai
UA TANO ANEI
Te feàa nei to ù nanao 1 tele mahana
TE HAAPIIRAA
e
te ui nei
tamarli
i
a
vau.
E tcuo anei i te
i te
chipa ta ù 1 rave nai la maital râtou.
haapdiraa ia ère o la
la na Iho, mai te tœà tapu i nià
i te marae ra te huru, mai te overe
fi lIllIlIllfTl
f
nahana, la ferurl
are
a
Tauiral
oraraa a nanahi.
I tele
tei
o
io râtou
Iho.
Aita
aè. Te
hd 1 te nau peu no te ùtuafare
iteahla al
ùtuafare,
na
anei
i te fare
anei
parau
tamarli i
te
roa
to
.
i
vau
o
roaa
au
te
(IIMQÂILLEFIE
DU BRICOLEUR AU PROFESSIONNEL.
Ouvert du Lundi au Samedi matin
Fare Ute - Tél. 2.86.33
B.P. 1686
111 T~ri. iiîtiîiiixxiJ
lA GUERISON NE TIENT PAS DU MIRACLE
souffre d'asthme
depuis de narbreuses ornées. Alors
qu'il est dans un, état grave, les
Monsieur
S...
crises
succédant
siste
à
il
sort
Un
crises, il as¬
de pinère d'où
dit-il.
guéri,
miracle.
aux
soirée
une
médecin
Il crie
attestera
au
les
jours suivants qu'il ne présente aucun
signe d'asthme.
plus tard, l'occasion est
faire le point. Les crises
sont revenues quelques semaines après
la séance de prière, nuis elles sont
beaucoup moins fréquentes, beaucoup
moins intenses.
Le malade n'a plus
recours
aux
"médecines fortes" qui
lui
étaient
prescrites auparavant,
il mène une vie narmale la plupart
du temps et fait partie d'un groupe
charismatique.
Un
an
donnée de
Il y a-t-11 eu guérison ?
La réponse est ncn. En revanche,
l'amélioraticîi est inccntestable et
elle est durable
^
Cette amélioration
peut-elle s'expliquer ?
Oui, du nnins en partie, si l'cn
rappelle que la naladie ne coiceme
pas que le corps mais qu'elle procède
se
aussi de facteurs
souvent
le
cas
psychologiquesCc'est
pour
l'asthœ) et spi¬
rituels par eîCTçile.
Il
est
probable
dans
ce
cas-ci
q'un prdblàiE psychologique ou spiri¬
tuel, en partie respoisable de l'état
de mal asthmtique ou
de son aggravaticn, s'est dénoué lors de la veillée
de prière, la raiscn de ce dénouement
tenant à ce qui s'est vécu, à ce qui
s'est dit, à ce qui a été entendu
par le malade, et qu'il ne nous est
pas possible de préciser, faute de
relaticns approfcndles avec lui.
POLYNESIE FRANÇAISE
LES RESTAURANTS
te um.
réservation:
•s^
^
^ 15^
y
^^
lA GUÉRISON NE TIENT PAS DU MIRACLE
Cette amélioration
tient-elle du miracle ?
Il est
-catégcorkije sur ce point, mais
répense paraît plutôt né^tive.
~
lARIIPITI AUTOPARCK
bien sûr difficile d'être
la
Achat
\fente
définiticn, n'adnet
d'esçillcations rationnelles. Or
le miracle par
pas
celles-ci
ici,
sont
raâiE
si elles
loin,
faute
ne
bien
amorcées
peuvent aller très
d'étude
convenable
du
cas.
ailleurs, si l'on se réfère
guérisons itnraculeuses,
on constate que Dieu ne fait pas les
choses à moitié, il guérit totalenent
ce qui n'est pas le cas ici.
îbr
aux
récits de
Que conclure
d'une telle histoire ?
En promer lieu, qu'il ne faut
jamais crier impnxienirEnt à la gué¬
rison, et ne pas mal interpréter les
certificats médicaux. Celui qui avait
été produit ici n'était pas un certi¬
ficat de guérison, il se bornait à
constater l'absence de signes d'astlme, cé qui n'est pas exceptionnel
entre
les crises.
lieu, qu'il ne faut pas
parler trop vite de miracle. Beaucoup
de guérisons sont racontées depuis
(quelques années : vogue de guérisseurs
philiptns, passage du père Tardlff,
de Ifel Tari. Ees personnes dignes
de confiance en témoignant il y a
En second
1;^ ^ ^
Reprise de tous
véhicules
Ct. CHESSE (Face temple MORMON)
3.69.19. Angle Prince Hinoi et Av.
eu
des miracles,
il n'y
a
a
(qui ont été portées à ma connaissance
ressariblent à celle (qui vient d'être
racontée
:
insuffisanment argumentée,
reposant sur des bases
non
assortie d'études
Nous avons perdu le sens du tout.
priori
raison de douter de ce qu'elles
disent.
Mais toutes les histoires
aucune
subjectives,
,
Ekifin, il faut mettre en exergue
l'aspect positif de cette histoire,
résidant dans le fait cp'il y a ici
une
véritable cm\^sion. Tout se
passe
comme
si le malade découvre
cquelque chose à partir
mieux et
de (quoi il
marche
net en
rigoureuses,
ne
prcuuvant absolnnent rien et ne
résistant pas aux premières questions.
se
lieu, cette histoire
rappelle, il en est besoin que la
maladie et à l'inverse, la santé cenrcement tout l'honiE. le recours aux
"médecines fartes" à visée sonaticjue
tlque et l'on peut espérer cque cela
ira dans le sens d'une action tournée
Eki troisième
traduit bien souvent (que l'incapa¬
cité de la médecine moderne à prendre
ne
,en
coipte à la fois
sent
se
Il entre dans un grcuupe
vers
les
autres,
nouvelle,
cesse
dans
porteuse
îiî
de bonne
fei sans
Il y a évidenment
histoire, des raisons de
fondée dur une
vivifiée.
cette
louer Dieu.
les aspects phy¬
siques, mental et spirituel du naïade.
^
chaiisTB-
^ ^ 1^ tî5^ ^
Matalê.
RÉACTION D’UN PASTEUR SUD AFRICAIN
AU PACTE DE NON-AGRESSION. AFRIQUE DU SUD/MOZAMBIQUE
Le
lapprochenEnt
Prétorla
de
avec
les
voisins va rendre plus dif¬
ficile la situation des Noirs d'Afrique
parvenir à un accord avec les
peuples d'Angola et du Mozambique
pourquoi
ne
pouvez-vous
pas
estiné le présadent de l'Al¬
liance réfarmée mcndlale, le pasteur
Allan Boesak, au cours d'un neetlng
du
Sud,
de
effet, l'Afrique du Sud a signé
nars avec le Iteantaique un pacte
nonragressicn. Elle a ccnclu le
16
février
&i
le 16
dernier
avec
l'Angola
un
prévqy^ le départ progressif
de ses troupes du Sud angolais.
"Cela
des
La faim tue
pays
Zimbabwé,
Tanzanie-
l'Afrique du Sud)
Il
que
ne
contre
sera
plus'
vigoureux", a-t-il déclaré.
é^lanent appelé le gouvemÉraent
sur-africain à faire la paix avec les
Noirs à l'intérieur du pays canne il
a
l'avait fait
devons
avec
dire
sud-africain
ses
au
:
si
voisins.
"Nous
gouvernement
vous
pouvez
d'avantage que la
Al cours des cinq dernières années
la faim a tué plus d'êtres hmains
les
les révDkttions
pendant les 150
dernières années, indique un rapixxt
de l'IMCEF (Fonds des Nations-lMes
que
et
les
pour
dire
le combat
de la ligne de front
Moz ambique,
Bot swana,
veut
(Angola,
aussi
(Eip/Afp)
a
le 15 mars.
accord
parvenir à un accord avec le
peuple de ce pays", a-t-il dit.
guerres,
assassinats
l'enfance). 40.000 enfants meu-
guerre.
d'êtres humains à
d'utiliser le
cultures pour nourrir
huit
milliards
lair
faim.
produit
Au
des
lieu
les populations, l'industrie trans¬
forme sucre, mais, voire le blé en
carburant. D'autres produits alimen¬
taires
inpmtés du tiers-nende
sont
les jours des suites de
la sous-alimentation et des maladies
vers
infectueuses.
le
des
et
l'explosicn déregraphique se poursuit
affamés n'ont pas accès aux produits
alimentaires disponibles en abondance
alors que perdurent la pauvreté et
le sous-dévelcçpenient.
vent pas
rait
taux
tous
des
EaradaxalenEnt,
naissances
s'accroît
de
fourra^ au bétail. C'est le cas
céréales
en
particulier.
Les
l'unique raison qu'ils ne peu¬
pour
les payer.
Ih ténoignage qui parvient de Eépu-
Eh l'an
2000, il y aura six mil¬
liards d'êtres hunains sur la terre.
Cependant, la nourriture produite
aujourd'hui sur toute la surface
de la planète suffirait pour ixxirrir
les pays occidentaux pour servir
bUque
Centrafricaine
propos de
maintenant
vent
illustre
les
l'UNICEF : "Je comprends
pourquoi
jour
le
au
ils vi¬
jour; ils
peuvent pas
se
permettre
des réserves.
Chaque
ne
d'avoir
jour les femmes vont au marché
leurs
produits
en
très
petites
quantités.
Là
aussi,
j'ai été frappée en
constatant
que
le sucre se
vend
par
petites
piles
de
quatre
morceaux,
le
café
par
cuillerée,
les
oignons
vendre
à
la
pièce,
l'huile s'achète
les
épices
présentées
en
petits
tas minuscules. C'est vraiment
le minimum vital, et encore!
Il y a des enfants qui ont
faim ici".
pour
un
repas,
sont
Le rapîxrt
tion
TAOFÆ
MAOBI
1983
mendiai
précise
sur l'allmenta:"Les dépôts
amassés
dans
une
partie
du
monde ne servent pas à ceux
qui
ailleurs
ont
le ventre
vide". L'a ide àlimentaire n'a de
sens
CAFE MOULU
OU EN GRAINS
GOUT POLYNESIEN
100% ARABICA
POUR CEUX
QUI ONT DU GOUT
TAOFE MAITAI... UA TANO TE RAYERAA
pour
les affamés
cpe
sous
la
forme d'une aide à court terme en
cas de catastrophe.
Les politiciens
de certains pays du tiers-monde ont
tendance à s'appuyer par trop sur
cette forme d'aide, au lieu de centrer
leur politique sur la production agri¬
cole, indique encore le rapport.
(Bip/Soepi).
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984