EPM_Vea Porotetani_198405.pdf
- Texte
-
\^porotelani
MAI
■ mensuel protestant de Polynésie
vea avae porotetani
FAURAÔ
El
NO TE FEIA REO
ÔRE
ia
veà
ei
iho,
tatou
tatou
te haafarereiraa i te nünaa,
no
ei
te
i
te
rà no te pâtoi
te hapa e te hara,
vàhi atoà tei reira
atoà
veà
i
hape,
taua
mau
nei.
mau mea
0
te
ia no
E veà
mau
auraa
"Porotetani".
ioà
faæa
tei
feiâ
te
na
noa
te
na
ma
parau bre,
e veà na te
feiâ
aore
e
faaroohia
nei
ta
ràtou parau,
no te mea,
aita e vàhi ei reira ta ràtou
te
parau
Aita
la
na
ora
here
hoa
e
te
I
mau
ôrauaraa
hiti
1984,
raa
o
ua
te
te
no
no
Eita
ma
Atua,
butou e te mau taeaè, te mau
tuahine taib "Veà Porotetani".
aroha
teie mata-
Etaretia,
paatoà
roto
na
faanaho
e i te huru
"Veà porotetani".
Ua
o
ia ia riro ei
veà
tel
ànaànataehia
e
te
mata
ia hib
e
ia taib.
Ua
hinaaro
atoà
o
ia
ia riro
hôhoà
i te
faahou
ta tatou
hinaaro
no
hibpoà
reo parau e ei mata
i te mau bhipa atoà e tupu
nei i roto i ta tatou Etaretia,
i nià i to tatou nei fenua.
ei
la
butou
ta
mai
au
atoà
i
eere teie i te haa ohie.
Te tiàturi nei râ te Paatereraa
ite,
e
e,
e
tomite
te
haapab i te veà
tatou paatoà teie
na
e
bhipa
I
feiâ
manao
te
^i te
mai,
ia outou
ia fanao tatou
ia
bhipa nei
e
nei
roa
taua mau
atoà
reira
manab ra.
iriàtou, te
no te veà,
ai e, e aha mau na râ
te hiaai o te taata. No reira,
ia riro mau teie nei veà ei
taura tààmu ia tatou, ei vàhi
i
reira
tatou
e
faaite
ai
i to tatou mau manao,
eiaha
râ ei vàhi faahaparaa, faaino
raa i te taata.
Ua
mairlhia
teie
veà
e
ite
e
porotetani"
"Veà
veà
e
e
te
na
Mâbhinui,
no
taata
te
porotetani.
veà
o
te
e
no
te
mea,
Etaretia evaneria
e
veà
màbhi,
la riro
faurab
ei
noa,
rave.
i
mau
e
hinaaro
parau, mea tià
ia faaite mai,
manab te Faàtere-
i ta na tomite veà i te
ore,
e
butou
ta
no
pâpaxhia
a
e
eiaha
Sur simple appel au
màbhi,
reo
vaira
to
i
te
MARIAGES
-
BAPTEMES
-
COMMUNIONS
Centre Vawna-Papeete
taa
i
te
^
i
iho,
ta
e
i
roto
bre
reo
parau
te hinaaro
te Etaretia
ta
na
mau
na
mau
na mau bpuaraa.
teie te tahi tapao
te
no
tupuraa taua
atoà teie
tauàraa parau
vàhi
E
ra.
ite
feià
te
tahoê mai i ta
i
i
ai te
atu
noa
veà
te
nei te Paatereraa o
e
tupu
ai
i
roto
feiâ
i^te Etaretia, e ta
âpî, inàha na roto
teie
e
tupu
i
^roto
I
11 1
^^
far^i
te
no
ua
te
nei
ai
mau
te
farereiraa
tahi
babaraa
Te
ia tàtou pàatoà.
tiaturihia nei e e maoro te
aho no ta tatou nei veà.
Na
te
Patu
te
reira e
tauturu
mai.
OUVERT SANS INTERRUPTION DU LUNDI AU VENDREDI DE 8H A 18H ET LE SAMEDI DE 8H A
1^ ^ ^ ^
ràhi,
màohi
te reo
ràtou.
A
i
LES GRANDS MOMENTS DE LA VIE.
màohi,
reo
eere
na
POUR IMMORTALISER
manab
faufaa
na
tuhaa
e te
te
ra
te
no
E fa-
farani.
manao-atoà-hia te reo
no
te feiâ ia tei ore
manab
UN PHOTOGRAPHE PROFESSIONNEL
oe,
tàtou
reo
iho
a
arahihia
Eita e
matàmua
3.61.11
to
piti reo tei
veà :
E
ta
no
màbhi,
reo
bhipa
1H,
manab
E
huna.
e
manabhia
no
V6s photos couleur en
to
fai.
tamarii
...
.
be e te taata
eiaha be e taiâ
faaroo
te
atu
noa
parau.
E faanàhoraa ta be
tiàturi nei no to be oraraa,
teie nei
manab
feiâ
tei
pàrahi màmii
ei veà hoi no te haapii
vai
'
te
e
porotetani,
no
te
te
ra.
no
te
te
par^ a te Atua,
parau âpî no te ara
roto mai' i te mau
no
Etaretia
E
tvhaa,
oraraa o
mau
te
no
te
mau
taata
te
te
no
parau,
mau
no
parau
taata,
te
te
i
mai
roto
mau
manab
mau
^
tabtiàraa
e
manab,
mau
i
ràtou
to
e
tauàhia mai ai.
e
12H,
1
te
iba
o
te Apooraa Faatere
Marurai Utia
n I il Mil
brometiia.
iilXl"!
ÔRE
E MAURUURU
E
takito,
pamu
mi.
neneihia
Ua
teie
roa
i
te mxtakiti
i
i mto i te "Veà Porotetani".
taou
i
cita
roa
e
o
bhi mi
te
tanta
i Hâte.
0
taib
te
v
raki
te
arcœaa
ta
no
na
te
o
faaàpu
vau
Puoroo-l-te-po
o
nei
atu
be,
ia
to
no
i
i
au
ù
ù
to
te
mauruuru
oaoa
riveà
ta
be faaàrepurepiff-
naitai ai te rûnaa
e
ia
hoi.
xno
i te oè.
altoito
i
purumu,
na
te
e
bre
ai te fenua
Ahiri aita
mai ai-taata
roto
i te
vau
e
i fate
nal
faatupuraa i
faahiahia
àva
hcpiri ê na
ua
ferma i te taata.
vau i tauturu i te nau
bhipa totoâ, nal te àiu i taa i te
^ e tae noa atu i te feiâ ruhlruhia,
î
ua
te faïua i te taata e
roa
te naa e
eita
raval faahou.
te taata here
o vau
âià,
tei faaî i te nau. âfata moni, no to
te tahi pae taata here hua i te taata
Na ù
a
te nau
ù
e
e
te
faaî nei i te
nau
nau
parau e na
fare âurl. 0
anaè ia.
vau
fi
ù
haaparare nei i te roo o
e
Tahiti i te
haere
e
hSroà nei 1 te chipa
e
haavâ
lünera hoê
Tei la ù te riveà
e
e
taiàta,
peu
Ahiri aita
tupu.
nau
IA OE
ârearearaa. taèro
te nau
Eere anei
tare,
chipa. Aita roa
vau i nHuruuru i ta be nau patoiraa
e ta oe nau faahapaiaa.
Inaha te imi
noa nei i vau e to ù pa^ i t e
noa-raa
nau
e
(Henri Vernier ororretua).
faalte
are
ia
o
rave
e
nau
parau, e i-te tatou e,
Puoroo-i.-te-pô i pohe.
ta na okipa i te rdhi
teie
haere nei
Te
la
mro
1948
Ù
TO
nau
mai
te
teie
roo,
nau
i
noa
te
roto
na
taata
faaipoipo,
e
:
e
ferma
ârearearaa, ia
îipaâ e mitaital
nau
Na bre
ârearea.
e
fenua atoà
te
no
rà
i ta
i
faaino i
be faahepo
ia haere pure,
e
ia
ia haapae râtou i terâ
naa e tera mea.
vau e peàpeà ia tuu be i roto
"Veà" i te nau irava tuàroi âpâ
tei bre i i tâtarahia e te nave-
ALta
L
te
rca
faaroohia, eiaha roa ri be
nau ohipa. Na be e to be
pae e haapab i te nau pureraa, te
nau papetltoraa e te nau hunaraa.
ü ù ra e haapab i te hui taata,
tei mana e tei bre 1 nana, e tei àraànatae i te hoê fare perëraa moni,
oia hoi te "casino".
nave
ia
e
ô i ta ù
E
pche
la
bre be ia haapab, tira râ ia.
ra be ia ù, no te mea e lïinaa
rahl aè to ù i to be. A ara!
Av. G. CLEMENCEAU - MAMAO
B.P: 5079
-
-
PAPEETE. Tel: 2.63.54
.Puoroo-i-te-po
a
bromatua-niho-niho-roa
1
FARE PERERAA
TEI HEA TE INO
vâhi
Te
faahiahia i.
tau, -ta opua noa atu te mana
e titauhia te manao o te Mshhi ta fârii i taua opuUraa ra, e ta rtro to na toa et pâ no
taua opuaraa ra,
mat te ferurt-matte-hta mat te tuhaa mont
e
roaa atoà mat
ta na. E tttauhta ta na ta maltt, etàha i te
ino, aore ta te mattaï, t te mea mattaï aè rB. no na, ota te
maîttraa ta na et rtma rave hhtpa. Na Ô mat pav ta hoê ruhta
vahtne e : "E rtro roa te Mâoht et rave bhtpa noa no ratou...
moni
te
O
i
te
hoê
teie
vm-Lraa mont,
Papaâ.'".
te
Ifa te hœI e faaotl i te parau
O
te
ffiohL, te tano
Kba atu
e
te tano are.
ino,
la parau atoà o
da, e nea maital aè te àno 1 te naltai.
I^rau mau, te wL ra te ino, te vai
atoà ra r3 te naltai, e te relia,
la
au
lÈ
e
e
nea
la 1 te Muaaro
atu ra la te
o te
rau
mau
fedâ
bpua.
faatliraa,
faatiàraa hau roa atu ra i te
faatiàraa atoà, ro te mau ^çuaraa
te
mau
atoà,
aita atu Ux)
râtere
hcà.
:
e
a
la maoti,
rahl mai la
dupa
te
i roto
i taua mau 'cçuaraa ra e itdüa al
e e faaturahLa ai te tfidii, nai te
hoê taata paari, Ite i te feruri e
te faaoti i to na parau, no te farli
cda
te
e
te moni.
te
râtere,
"fare perè" (casino) i nià
hoê
no
te
i to na fenua.
E naramaraiiH
no
Papeete.
moni i
mai.
i te hoê
rahl taa ê to te
reira, la tehcma nai i te peu
tunu mau a te tfichi, to na huru, ta
na
haùti, ta na faaàreareaiaa, to
tarlà! I reira e vai tahaa mai
>0èhi mau, la arato o la i to
pu
ai te
na
ferurlraa
na
rlro roa atoà atu al
e
èreère ei ùoùo, inaha ua hau aè
te iTwitai i te ino 1 reira ra. E la
hau hoi te imitai ra, tel hea atu
te
ra
la te ino ?
Hoê fare
"Atta
ahtahta
mat
net
no
?
te
mau
e
tete
te
huru...
fatu!" 0 te reo ta
>5^ ^
^
te
fare pere huna
pttt raveà e
hoê
fare pere
"castno" maott ra.
E raveà
ei vahiné!
te
e
ei
te
pere no
te monij e raveà te
vahtne no te pere.
Etta vau e ttàturt e etta
tatàta
te
ta
e
e
5
fare
tete
perë,
0 vat
àpe.
haamauà
mat
tere
perêraa t Tahttt
imtraa mont fa-
"E
ai
manu'La
moni
ona
t
t
ta
mat
t
roto
t
etta e roaa,
pal ta râtere
na
roto
t
mont no te
tete fare
te
te peu e atta e va¬
tho à paha ta
t
haamataraa, t murt tho ra!
No
te
perë mat
htne!
Atta
mea,
to
tatou
© ISi
va
mav.
^^
FARE PERËRAA
TEI HEA TE INO
te
àva,
mai
te
noa
ia.'
ia
i
hol
nei
mai
e
atu
tâmata
a
muni
Faatere
âinu
roto
titauraa
iho
ra,
à,
ta
ù
i
i
roto
i
te
hue
i
e
te
o
i
aita
na,
e
no
Ua
te
ùtuafare
ta ü moni,
hinaaro
tumu,
e
vahiné papaâ! Hoê
ia
te
pere
noa,
aita
ê
aita
noa
e
peu
faataèroraa
e
titau
rave
noa
i
te
tano!
tapeàhia ta màtou
aha
no
te
"E,
terâ la,
?
Tei
mau fare,
hea
te
Ino
ino
ia i te
eere
? 0
te aao roa atu!
No te
ra,
na
nea
râ
no
nià
i
tel rlro ei
raa
e
itéhia
e
atoa
o
tele
ra
i ta
cçjuaraa
bpuaraa ^ 1
na
faaotlxaa
tahito
roa,
te mau taui-
te irau tià no
te
are
I^poaraa
tele
ra
i
e
aè
nei
fârü
àau
na
ncni,
no
chipa,
e
te
e
mau
manab,
iro no
chipa la rlxo ei
nafahi, la tuatâpapahia
tahi
faanahoraa
ètaèta;
e naiti i te
mau
nutoi tlal tâmau,
rave
chipa, ei faautuàraa
la
hliçoàhla
te
te ^Bohl ei taata no te râtere,
faarlro i te peu a te tfiohi ei peu
te
no
o
râtere, e faarlro i te hinaaro
râtere ei hinaaro no te iâàhi,
te
faarlro
tahi
te
ei
mcni
teimaha,
faaohlpahla
e
al
faarlro,
e
fÊohi,
te
ei tàvini
râtere.
te
manao
ia,
i
tia
evaneria
ia,
faa^no
te
manao
e
ra
i
opuaraa". 0
rahi i roto i te Ppoaraa Faatere.
ùiaha hoi. i reira ra, e rahi nai la
te râtere, e rahi imi ta na haamaùa,
e faaea naoro mai o ia, e e iti mai
la te nau fare-perë-huna. E tâmatlraa
noa tele,
aita roa atu e haap^liraa
nau e
i tele fare perë e rahi mai
a
eita
à la te râtere.
tunu
te
mana-fenua
nei
aè
pae
No te
atereraa
mea râ, ua faarlro te Fa¬
Hau ei râveà hoê roa no te
faaravaixaa
aita
atu
faufaa
Iho
râtere.
E faailxo
fenua ei fenua
a
o
hoi
fenua
te
ia
e
nei,
faatiàraa,
te
atoà
no te
ia
i
râtere,
to
e
tatou
faarlro
terâ
o
te
moni
iho
hol
â
te
o
Etare-
faalno
e
Etaretia
brciætua,
Iferural
e
fârii
pahcno
peretlteni
te
ia
no
E manaoiabraa
aratairaa a te Evanepëpü, e nanaèinabraa atoà
Etaretia
te
fenua
hhipa faalnoraa
te
to
teie
fenua,
te
atu
roa
o
hhipa maital
e
Eita
E
rlro
e
fatu
no te
"J
ra
te
nünaa.
i roto.
te ture
aita atu ra la e ino faahou. To
à la nanaè. Aire a te Faatereraa
Ifeu i faaite atu
ô
na
la
matou
taiàta,
Te
i
uiul^nanab (C.E.S.)
faataéhla
mea, e râtere, e
naitai no te fenua.
te
Ta
Ha
Tbiite
hoê
ia haere mai hoê rateroto i ta tatou "casino",
atu, e tâmata i te vahiné
tahiti.
Hau.
te
faaite i to
ia!
ia peu
ve
i
^te,
e
au
"casino",
aita
e
te
tahiti
ù,
haere
ia
ô
i
e,
vahiné
Mai
no
pere,
tei
hdpèa,
te
te
o
vahiné
te
0
vahiné,
te
taio
evaneria.
tere no nià i te
rla,
râ
mea
nià i te hlroà tunu
no
hol
Inaha
nrxii
te
o
eita
te
ta
lâpaa
te
o
tauà nai
iâchi.
tauà nai,
e
te
hlroà
raua
hepo-
nea, e hlroà
fbni haere nai,
mcni
e
iÊchi,
eere
i ta
i
heporaa te redra.
E
n^hi
âha
ia
terâ
raua.
tunu
haere atu,
ta raua ia ture. Ajë, faaltolto, faaitoito anaè i te hib ia
taua Iho e te lÊbhL, a noho taua 1
roto i te ère ia taua!
Hsnrt fflio.
FARE PURE ÂPI
A TE PAROITA O PUNAAUIA
I te matahiti
Te
rahi
na
i
au
nei
opua
i
na
te
e
Punaauia e faatià hoè fare pure
ihoâ matahiti. E fare pure rahi, e pau, ia
paroita o
te
teie
moni
titan
te
I
rahi
a
i
te
huru opuaraa.
ite.
âtete
âvaè
te
tau hepohepo
e
e,
teie
ai
maraa
E toru matahiti
1982,
ua
tonohia
ia i Punaauia no
o
te
Ua
riro
nei
noa
teie
i
iiHnacraàraa
i
taata
mu
la ù i tae atu
mtou.
na
e toru âaùraa e
I nurl rii noa mai,
Punaauia,
i reira.
amtihla
neha
te
feiâ
mu
fârii i teie nahoà rahi i
te
Ifea
manab.
E vavahl
faatià
te
i
taata
Teie
E
haanaltai-noa-iiia
I
mu
teie
chipa atoà
haa la nâtou
faaotihia.
aroiEtua
nHni hoê fare pure %â na outai.
01a mau e loal te tau mai 1 o te
mai
arotetua
raa.
Teaue
Teie râ,
Tavaearii
ua
val
noa
teie
bpua-
teie parau
to
te
te
Teaue,
ù
ua
i
atu
mcno
hiti faahou
haamta natou,
âpocscaa tiàtono, i te feruri
teie
imL
bpuaraa.
e
la
parau
e
ua
i te râveà ia tupu
ihca teie
reira
nau
to
te
ia
nairi
aè
ua
mu
ânulraa, tae noa
Ua hope te
mu
nau
1983 ra,
tàtara i te
te
no
tcnàte.
tâpura chipa : e faufaa ta te
ânuiraa
atoà
e
ta
te
mu
ânaa chipa
paroita, e fare ta râtcu
no ta râtou mau chipa.
I teie mtahiti, e haapao noa nâtou
i te parau o te fare pure, tirâ râ.
ASSURANCES
rrâse
i
mea
e au no ta mtou cpua-
fifi atoà 0 te
i
i
ia.
parcâta
faanaho i te
Areà i te mtahiti
raa.
atu
Te
'oaoa nei.
âvaè tenuare
nei i haamtahia ai te
te
o
faanahoraa.
huru
teie
ta te àau e
pae
tauihla te Ifhoà
ihoâ îüioà mtimua
Ua fârii te taatoàraa
i
m
pâti àhuru
e
e
Terl
roto, e
ra e o
fare,
no
la ü 1200
âhuru
toru
te
o
âpî.
mea
rà, elta
fare.
te
te
roa
fare tahito
i te
rca
i
roto.
irêtera te
te âano.
o
faarahl i te fare pure.
e
hea ia huru faarahlraa ta
na
outou i
te
oia
ndio nei i Outumoro.
e
manacMa ai
1
ra
ha-
naeà-roa-hia te 3000 taata.
No
aita
ua
âimraa,
te
o
vai
amuihla, fâtata e 2500 taata,
paroita o Punaauia. I teie
tau i nuri nei, te tiàturi ra
vau e
Arapail, te cçua nei outou, to te paroLta o Punaauia, e ha-
parahi
e
ùtuafare ei
la
Etaretia evaneria.
TemaranH
ô i roto.
râtou nau
to
te fare
roa
e
nero no te
apab i te paroita ta te. orometua Teaue Tavaearii i vaiho mai
te tàpapa i Hurepiti, Tahaa, e haapao i te pu fâriiraa taua
tahito. E 500 anaè taata
te ha-
no
reàreà
naWa
rahi ia. E
pure
ta te
ia i reira.
o
rave
haaraatahla ihoâ i teie matahiti
1984. I to nâtou manao ra, ei fare
ho% teie no te taata. Na hea
Ua faanaho te paroita o Punaauia
i ta na faanahoraa.
Ta tatou ia e taih mai i mûri nei,, inaha
ua
fârerei atu te '"Veà porotetani" i te pipi orometua e haapaarihia nei i Punaauia, no te maororaa e piti matahiti. 0 Temarama
Arapari te ioa o teie pipi. E 28 matahiti to na.
No Maatea, Moorea teie taata. Hoê matahiti o ia i te haapiiraa
i Heremona,
matahiti 1978, hou a reva atu ai i Farani no
E
e
ua faaoti nâtou
i teie Uiipa.
1983,
te
la
16 mirioni tàrà.
numeraraa
faæibi i
a
te
lASSUREUR
L
1
6. UAP
1
(IHKHONG
ri
Tél:2.80.70
RueTepanoJAUSSEN B.PiSOS.PAPEETE
111
11 lllllllfllllll
L 1 I
î
1 1 I
f
1
1
I
T
T
1
f 1 1 n
FARE PURE A TE PAROITA O PUNAAUIA
No reira, ua feruri te tonite fau¬
faa ta ù i faahiti aè nei, e na hea
e noaa mal ai te tahi tlno ncni naitai...
faaotihla.
E àha tel
mSTRIBUTEURl
E, i tele âvaè titeraa i mairi aè
nei, ua faaoti te paroita e ani m
nià i te taata paari hoê o te paroita
1000 tara i te âvaè. I roto i te hoê
ùtuafare
metua
E
e na
ia oe la faataa mai
faanaho i ta outou chipa,
aneL
tlà
val
e
O te matahiti 1983,
plCL tanlte ta te prcâta i fârll. A tahi, te tcmtte W
e haapab faufaa. E pLti tià hoê âiuiraa i maitlMa ei mero no tele tcraite.
I
ua
tcpeà
te
haamauhia
Na râtou
e
feruri
e
e
i liea
ai te monl no te lâmanl
mal
i ta nâtou
e noaa
te
ra,
tare
ia
no te maororaa
inetua
vahiné
e
Te
hjru
tele
no
te
oraraa
o
ta
nâtou paroita. I te mau talme rururaa
te parcâta e faaoti ai i te mau parau
i ferurihia e te mau tonite.
Eita anei te tahi mau taata, te
navaà bre
Ihoâ,
flfi 1 te àu-
feiâ
fare
ua fârerei nâtou i te
flfi i te âiuaraa o tele
matahiti. Te tunu rahi, aita te taata
i maramarama naitai i te faanahoraa
o tele cpuaraa.
I tele nei, aita te
e
na
e
e
na
fârerei i te
mau toa,
i te rahiraa taudhaa
nOmera
E
hinaardhia.
piti atoà tià hoê
âiuiraa i roto i tele tonite.
No hea mal te mcni.
Na nâtou
faaitoito. Te vai nei
e
i roto i te âfata i faataahia no te
fare pure fatata e
E moni rahi â tele
i
e
te
hibraa
e
pau
3 raixioni tara.
e tœ nei, inaha
16 mirlciïL tara
oti nehenehe roa al te fare pure.
TEL: 2.57.40
ite mai œ, na te paroita taatoà
faaotiraa, eere râ na te hoê
tonite, acre la te âpoocaa tiàtono.
la
tele
fm i tele tiihaa moni, no te mea e
2000 tara la hoê ùtuafare i te âvaè.
:
CHANSON
IMPORT
te
àufau i te tuhaa
hoê àhuru ma cno âvaè.
Te pitl O te tonite ra, e faanaho
ia O ia i te tiihaa hâmaniraa i te
na
INSTALLATEUR^
te
fare pure.
na
ET
e
Earau mau,
tahi
mau
bhipa
e tâflfi faéûxu nei.
No te tâtara i taua mau
flfi ra,
peàpeà rii Ihcâ te tahi
mau taata i te àufau i ta râtou tiihaa,
ua tere nâtou e fârerei ia râtou no
te feruri e na hea râtou la faanaho
no
te mea ua
B.P:397 FARIIPITI^
'
Derrière le
magasin Roger Sienne
i ta râtou tuhaa e pee nai ai.
E tiçu te faaâfaroraa no tele tu¬
haa moni i te nau hcpeà âvaè atoà.
Tâa
tià
ra
la
te
noa
ù
tahi
tele tuhaa mcni, e
faaite atu e te nanab
atu
ia
nau
taata
paroita
e
hxoà
taulhaa no to râtou
hinaaro e tauturu i tele chipa. Tel
te Ineine-noa-raa atu ra la te tâpura
tauihaa.
'
Ei faaitoitoraa i te taata tele
nai i te tahi
te
na
nau
tahi irava :"E ahà ta ü e hopoi,
lehova i to na. va mau’hàmani
mattai".
(Haruharuhia
e
e
pâpaihia
Eugène Roe)
FARE PURE A TE PAROITA O PUNAAUIA
EIAHA IA TEIMAHA ROA
E
retia
cMpa iratauhia i roto i te Etaevanerla te "thipa hâmani fare
E iiHU fare paari, e mau fare
pure.
rarahL
f
naital.
Nd te imni, e faanaho üica te relxa
paroita i ta na faanahoraa. E taùrua
anei, te reira la, e tautum anei
no
nehenehe
te
e
niai, te reira ia e e titâu
paroita ra,
rapae
No to
to
no
na
Atua
e
hum. E
Iho
e
te reira atoà la.
ra
i
rave
i te âvaè.
tara
tatâl
Ua ite
bre
te
e
àufau i
te
mai
tuhaa
teie
ravai
hum
te
te
ta na e rave ra.
E rlro ei tebtœraa na na. Ife
rchi.
Te
i
cMpa^aita i pâpû maitai
Ua
E
na
ara_
i
nei
te pa~
àufau te taata
e
Tanarana Arapari. Ifea
Ahlrl paha i faaroa-
pipi
orciretua
faahiahia ia.
faahouhia
teie
nai
à
te
atu
rahi
moni
la
te
i
tuhaa
faaherehere
no
Tei te faanahoraa
E
râ.
tahi vahiné i roto
neneihia i to tatou
(Tahiti Coté Mntagne) e,
feruri
e
te
o
tau
nanachia,
ta
ta
e
taata
te
na
fare
Ei
i
ninâ
hoê
pure.
noa.
flfi teie, e tano atoà
e aha te
fare ninâ aè
taata.
te
àufauraa
talme
fare
tano
i
te
ia
no
hohoà
fenua.
" Etaretia ai- moni. te Etaretia
e
are
hum.
la
Punaauia
o
faahla-
1000 tard i te ÔDoè".^ Te reo teie otte
e
parau ra te
te hoê puta i
fenua
e
baba
Ifea
puè
faanahoraa,
ùtuafare.
to na
naital
e
aha râ.
lËohi.
atu i
vêtahi, aita râ e parau
manab. I ta na hibraa ra,
te
chipa
noa
i te haaÆ ia na
na
ra
porotetani". E
Êtnm ihoâ paha no
haapiihia o ia eiaha
patol i te chipa a te Etaretla.
no
e
ia
msa
ihca i te toata.
noa atoà tatou e te feiâ naval
feiâ puai roa i te tautum
i teie hum
voita
te
,
teimaha
feià
te
e
tara
.nÊrliani* tara i ...te. âuaè.
nai ihoa
Ifea
E anlMa i te taata
ICXX)
tahi
1000 taata
e
teie
noaa
i te
noa
no
ia
titau
moni, 16 imrioni tira i roto
area 16 âvaè, ola 1 mirictii
rahiraa
e
E
Punaaula.
to
haavà mai, e
tae
anuamu
parauhia e teie faanaho¬
)Spsà nei ta te nau paroita e
pinepine nei. Te na reira ra
pam, i te feiâ aore e oraraa
hla.
"Ua faaôti te tâatoàma o
noaa
Te
raa
ia i cnocno
acre la
mataù la haavahia nai. Eita
o
tuhaa,
na
archa nai râ.
la 'cçua te Mchi e hânani i te
fare pure tatou e nære ai i to na
te
hoi i te mcîii i te taata
E tià ia
anei faaroo
na
ai ite àufau i ta
reo
râ
i roto i te
Ua
Ite
reo
teinaha
E.Roe.
teie,
hoê vahiné porotetani
te
no
hepchepo.
tatou
mea
e
rahi ia hum
Chauffe-eau
solaire
taata io tatou nei.
ai
la tatou i teie tau la feruri nâite
ia are te faaroo ia rlro ei h^ià.
No teie
nei
la rlro râ
mau
ei
taata
tautum
tum ia na i roto 1 to
hepo. I
pdlial
Iho
o
na
e
tano
la
ei
hepo-
na,
mau
ia i te feiâ pam-
CGEE
ALSTHOM
"TAHITI"
A PARTIR DE
135 000 FCP
Tél:2.48.52
VEA POROTETANI
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie fran¬
çaise
THENEW
LAND ROVER
ONE TEN
B.P
Ettrecteur de la
•
Airrinistiatien
Coimissioii évangélique
B.P
Suspensions de la Range Rover
•
Direction assistée
Freins à disque
•
Ifise
Diesel
5 vitesses, 4 roues motrices
•
pil)1i cation
Jchn Docin
CARROSSERIE
ALUMINIUM
•
113, üpeete, Tahiti, Tél. 2.CO.29
publicité
Polygcœ
Rie des Bençarts, B.P 3061, fepeete,
Tahiti, Tél. 2.78,52
en
Atelier
INTERCAR
Tel. 2(). 43. 5 Vaüee de
Tipaetw
d'informaticn
113, lâpeete, Tahiti, Tél. 2.00.29
pa^s et
5 NO MATI ; UA HAERE VETAHI E ORI
5
Ua
tupu faahou
taeraa
mâti
mai-
te
maîri
i
aè
tuhaa atoà
na
No
nei.
187
E
haamanabraa i te
matahiti,
teie
te ôvoà
matahiti i teie
rave
rahi
nei,
i
te
S
no
faanahoraa i ravehia
mau
e
hoê
piti, ua rave-noa-hia te pureraa i
roto i te paroita tataî tahi i te poipoi, âreà i te pae ahiahi
ua
âmui mai te mau paroita atoà o te tuhaa hoê i roto i te
fare, heivaraa o Mahina, e to te tuhaa piti i Paea.
I te tuhaa hitu,
ua âmui atu ia na paroita atoà e maha i
te pae poîpoi i roto i te fare pure âpï no Tipaerui
(tei ore
à
tomohia).
i
reira'toà
I
mûri
tuhaa.
nià
atu
aè
i
i
te
E
te
reira
te
te
te
tamâaraa^
e mai
reva.
o te
tupu atoà i reira te piti
ua putuputu
ia i te poipoî i
màhora a Tiare Anani i Paopao e tae noa atu ra i te
aha te tahi mau parau e tià ia faahitihia no te ôroà
Area
ahiahi.
e
faatupuraahia te ôroà pureraa
haaparareraahia te pureraa na roto i te
I
to
ua
tuhaa
te
toru,
To te taata ia ànaànatæ
e
râtou
to
râtou,
no
vai
e
o
i roto i te parau
ra
te Atua. Na te faaroo e te tiàturl-
vai
raa e
1 roto la râtou i
ra
mal ia râtou
aratai
nià i teie
paE. Ua
faaruè râtou i to râtou âià, to râtou
fétu., to râtou mau hoa no te haere
mai
huru
na
râvini
e
tere mai
o
i
te
te
mâchl.
nunaa
râtou nai te
ite
vâhi ta râtou
are
e
Ua
i te
haere
ra
chipa atoà e tiçu mai, no
reira, e tià ia râtou la tàpeà mai
i te huru o to teie mau à^to o te
Evaneria, no te faatipi 1 te chipa
e
te
mau
no
te mau chipa o
E aha te mea e au ia ravehia no teie
mahana
EL
hioraa,
nau
taua
ra.
tæ
ua
mal i
manaô.
Tipaerui, 1200 taata, i Ifehina
1700, i Pæa 3000, e i fâcpao, 1000
taata, te feiâ paari e te feiâ âpi.
faanahoraa i roto i t feiâ
Ife âfai mai râtcu i te
mau
râtou i
ta
e te mau
I
toru,
te
tâatoà
ravehia te
ua
Evaneria ei
mahana
taua
ia,
Te
tLçu,
mai
te
taata paari e
te
ravehia
Nœra
ra.
e
na
te
e
râ, la hiohia, i roto i te
Itl
roa
faaineine
ia
cMpa
taeraa te Evaneria
te
mau
porotetani
e
val nei,
tel tae mai,. Te tahi pae
noa la râtou no te pure¬
1 te taharaa
teie ôroà mai
îtenetetote, ia
piti, te lâpetito-
te irahana
ôroà e
ôroà Euharl i taua mahana
la riro te taime
ahiahi, i te talme
te fêla âpŒ, ei taime e
te
taata
mau
e
la riro te parau no
te
i te mau irahana atoà e ite
whi atoà : o letu te ora o to
Teie
nei
âpâ
iiBhana.
no
te ao.
ua
ia
parau turau
parau-raa
rasa
roa
raa
rahlraa
teie
râtou
àau
âpâ, ia riro te reira ei tauà
taata
HBu
i
rave-tànau-liia
Evaneria
ra.
te
la
i Tahiti m nei e tae roa mai i teie
rau.
tuhaa
paroraa
no
atoà
mea
faaineine, mai te hlmene
haùti
te
bhipa
mau
pure ra
haere ai te
i to râtou
Evaneria
i
mau
mau
tiàtono
taata.
Tahiti,
la tae atoà te
5
187 matahiti
a
no
fârerei
e
Uâ tae mai te
irati i roto i
ùtuafare tatai tahi.
nehana, ua haere
e orl haere;te rahlraa ra,
alta roa
la 1 manaoiab 1 te bhipa 1 ravehia
teie ôroà 1 Ifehina. Te tahi atoà iranab
i taua mahana
e
raa
e
ra.
Teie mahana ta te Etaretia
la
mai
riro ei mahana
to
na
faariro
mau
ia
3.98.29
tahi tau
i mûri nei, teie te
tau
JEANNINA
haapab 1 to râtou hlnaaro.
no te
ïxçûraa ia râtou
ua
a
ora
e,
i
Tarapu io
te haapoi ia la tatou
tatou
àlto
mau
teie matahiti.
o
e
nei,
tatou
naital
Haamanab
mai ai te
tæ
i te
8.
e
tuhaa
te
i
Evaneria,
iiHti ei mahana pcroraa i te eva¬
no
neria.
taata
vêtahi
faaearaa
i
te
ei
te
mau
I te
val
tià
la
tiàtcmo.,
mau
ôroà
mahana
no
mau
te
5 matahiti atoà ia ravehia
nei, te faaitoitoraa la te nau
aratai,
i ani
te
mau
tià
feiâ
braœtua,
te mau
te mau haapii evaneria, te
te mau
no
te Haapdlraa tâpati, e
âpï ia faarlrohla teie ôroà
Av. Régent
Paraita. MAMAO
Rue A. Leboncher 2.09.62
ta
râtou
o to
e
hlnaaro nei
no
te
maltal
râtcu fenua.
Te vai nei te parau a te
Atua tei
haapii mal ia râtcu i te èà e tià
la râtou ia rave ia râpœ râtou i
te
vâhi ta râtou
e
hlnaaro nei.
e
ia tâmau te taata atoà i te tiàtu-
rlraa
i te
ora
e
vai nei
i roto i
to râtou Fatu la letu-lfetla.
Joseph
o
Hunter e
Ralph Teinaore
Beta
ouvert du lundi
au
Te
haapii. nai neL o la e, e tià la râtou
la faaâpT noa i te mau râveà atoà
ta râtou e faachipa neL,
la faaroo
samedi de8hà12h etde14hà18h
Pont de r Est /tel.3.05.46
E
i
te
parau no te hlxoà tunu, aore
la titau O la e ia itéhia to
ra
faahiH
la
hûê
te
taata
HIROÀ TO Ù
na
àha ia ta na e parau
lüxoà tunu, e
ra.
EAHA TE HIROA
matahiti i nairi
puairaa mai te parau
no te
hiroà i
te
faahitihia e
te taata, noa atu â pal e aita te
faatereraa fenua e tauà nei i te
teie
Nd
ia
faufaa
ta
na
râ
e
i te
teie
parau
aratal
nei,
o
e
mau
te
tatou
te ÎÊcM,
hib i to
no te lûnaa
îfo tâtcu nei
târaata ia tâtcu
e
na
auraa,
penei aè
haapôiraa ta na e hcfroà nai ia
tatou no te àveià e tano ia tâtcu
e
ia
rave.
Bere
anaè
tatou
o
fa^Mpa nei i teie
Mue :
te
rDnaa
e
tao.
iloilo tana, te auraa
ra
:
paari (ferurixaa),
faataa i te hioraa
àravihi.
teie
e
Samoa : -ito
hol
i
:
taa,
âputa,
tauè
nea- tei
maramaràma
te
tahi
oia
noa
vai
taa are noa na.
iloga
:
tâp^Ma, faata-
Te
mea
ia
:
natânua
ta
te
nanab
ahia
e
■iloa
o to tatou reo,
aita ta teie
e h e te faaohipa nei
atu mau tairaa, acre
mau
haapao^ taa(te na-
;
nab), lte(te Ite
nünaa
i
te tahi
te tahi
atu hhu reta, mai te l e te.g. E taa noa ra ia hio e hoê â ta tatou
i
râ
noaa
mai), vai
ara noa.
Rarotoà :i-ro
tâpab Iteliia
:e
riveà
e
e
taahia ai
te auraa o te
parau.
tahi
mea.
manab
Te
tede
raa a
SOCREDO
BANQUE DE DEVELOPPEMENT
tunu i roto i teie pa¬
hiroà, ia
rau no te
au i te faaciiipanOnaa teie ia : te
mau
ta te feruriraa e
faatupu
àau, aore ra te
tahi chipa tei pâpû taùe noa mai
i roto i te manab, no reira te taata
i te Ite, no reira te noaa i te
nanab ia faataa, e no reira te taata
maramarama
nai
i
i
roto
te
Te Wroà te tahi
i vai ara noa ai.
atoà ia
faaite
ta autau
j^ane moni
chipa
61
26
65
26
Guichet
Guichet
de
de
Taravao
Moorea-Maharepa
;
26
26
7
15
52
6
13
06
a
i
o
te
i
te
e
no
tahi
te
hiroà;
a
tahi
reira
parau;
Te taa ra ia
hoê ril to tatou nanab
ua
to teie nau rDnaa taeaè.
Te taata i'moè te hiroà, e taata
pohe ia, no te mea ua moè to na
naranarana, ua piri te mata, aita
te nanab e chipa ra, eita e noaa
ia
mea
ite
faataa
ia
na
i
ra,
i
auraa
o
te
inaha aita
noa ai o ia,
o
ia
te
tupu,
ara
e naa
pohe ri.
A tahi ra
vau a
hiroà i te reira
parau : a tahi ra ia vau a taa,
a tahi ra vau a naramaraiiH. Te parau-
noa-hia
LllIllIlIIIlïï IT I f 3
hiroà
na
hiroà tunu nâchi.
e
65
moè to
ua
te
mau
66
nei tâtcu
parau
:
vau
e
Siège social-Département des Dépôts 3
Siège social-Département des Prêts..3
Siège social-Direction
et Département Etranger
3
Guichet du Front de Mer (Fare Tony) 3
tei
ra,
auraa
e tiçu ra.
ra
tâtcu
PAR SES GUICHETS ITINERANTS
ite
TE HIROA 10 TE MAOHI
taata
PRESENTE SUR LES ILES
ta ù e
ia ù i te
mai
Te
to'outou hoa/
tâpab
nai
ra,
te
faatoroHxa-
L'I 1 1 1 t 1 i îlltitil X Tl
EHIROÀTOÙ
hia
E
nsi
aita lâ
ra,
parahi i rcto i te hcê
raa, e \râhi ê roa râ to
-rahi
e
ê
to
roa
na
i hiroà.
vau
hoê taata tel
atu ra vau i te
au
parapaiau-
marab,
na
eita
varua,
hiroà i te chipa e tupu ra.
Te hiroà tmu o te Î'^M.
la
o
e
faaite
nei
teie
Te
la tatou i
te huru mau o te hBohi tupuna tei
haaiiHU i to na ite, to na raaramrama, to na paari i roto i to na
fenua, nai te hoê tunu raau te huru,
parau
àueue, no te mea te fenua
pârahi nei, te fenua ia i
vaihohia nai no ù, te fenua i haapii
e i faaora i to ù nau tupuna.
Te
paari i roaa ia râtou no roto i
teie fenua,
te tebtèb i roaa ia
râtou no roto i teie fenua, te puai
te
are
ta
ù
i
e
e
ia râtou
roaa
ô nei to ù
ô nei atoà
na
e
atoà
na
hü i ta
ai,
ai
au
e
0
vau
be
parau, i
vai au.
E
o
na
to
fenua
e
tâpab
te
e
‘la
ù,
tei
e
to
nia
fenua,
oe
fatu i teie
itéhia
e
rm
e
o
fenua. E
ai
aita
e
tâpao
e
itehia ai
faæa
ra
be
te
moemoea,
i
riro ei tàvini
E hiroà
noa.
to
i parau ai. Te hiroà ra
i te''chipa e tupu nei, o vau
o
vau
te
i
ai
i
tâpab
te
oe
hiroà
naranaraira.
to ù.
E HIROA FAAHOU ANEI
ai
be
to
ra
aha
E
te
itehla
e
faahou mai
be paari, to be
la i îfichi
i Wroàhla ai :
aha
iho
te
âvæ
â te
noa
aha
itehià
e
oe
pdie. A ara, ia bre be ia
hiroà i teie nei, na vai be e tai
a
nanahi, a ara, ia are te fatu
POROI
noaa
la ù mai te hoê metua
na tara.
o vau
e
haapdi nai ia ù,
e
aratai
e
ite
e
tapao
â to
à
naranarama
ai, tel ô nei atoà to ù
Ife
e
hoo. patë i ta oe faufaa
be i horoà ra, eita la e hoi
faahou nai, e ta be i hoo ra, eere
faahou la be te fatu.
ta
vaiho tâatoà mai.
ta râtou i
I
roto i teie ferua
no
eiaha
vau
i faaara atu ai.
e
te
Turo
Raapbto.
a
VEA POROTETANI_
TO TATOU
néneiMa
E
E
aha
teie
tâpab
te
mahana,
tatou
i0chi;e
te
e
aha
e
tâpab
te
te
no
nei
e iteWa
teie fenua
maitai.
o
te
Teie te pahcno aita hoê aè.
E Wroà itcni to teie
e
hiroà hOrcà
e
hiroà
avare.
e
e
î©cihi.
mahana,
pote., a hiroà tôpee,
taata, e hiroà haHoê noa mahana e ite-riihiroà nachi to
e
maitiraa.
la fâtata mal te
to
ificM
te
hlrcà
e
ai
teuteu,
e
i teie
be
:
E hiroà
mahana,
tâparu,
hiroà
hiroà tâhochoo.
ê, e
pche te hiroà taata, no te aha
huru o te feil faatere, te huru
hiroà mata
Ua
te
atoà la
te iiünaa ta na e
o
faatere
Etaretla
Evaneria, tae
taata atoà e ani mai.
Hcx)
o
Ifoo
i
feia
te
"Veà
mois,
et à
n
be
A hea
e
te
lËchi
e
rave
be paari, to be hiroà el haaraai to be fenua. A hea be
ite ai e, aita to œ e ara, la
mal
chaque
abcmés
ta
:
500 RJP.
outou
nau
rata,
hchoà e ani mai la neneira nau haapapuraa i to outou
aoire
nchoraa
i
fenua, cxia imnora.
be. Eiaha e hoo patë la
be, eiaha e hoo patë i to be âià.
Tëlqime
:
Polygone
te
a
poha ohipa a te
: AEata rata 113,
niuniu : 2.00.29.
e
haapao i te
tca.
mau
E
Raiçarts, âfata rata 3061,
Tahiti; niuniu : 2.78.52.
Rolyguie
nau parau
faatae
ddiectanait
:
noa
Rue des
îâpæte,
l'Atelier
drtires publicitaires
Haiçarts, B.P 306l, F^eete,
peur vœ
Ibhiti, iméïjxre
:
2.78.52.
Haaiaunjururaa
Te haamauruuru atu nei te Faatere¬
raa
a
te
Etaretla evaneria
no
Pori-
netia
farani, ta na Tcraite haaparareraa
parau, te faatereraa e te feia
papal i te "Veà porotetani" i te taatcàraa o te nau pu cMpa e te nau
toa e parau faaite ta ratou i nenelhla
i roto i te teie veà.
te
HanareieDoents
Le
Ccnæil
stçÉrieur de l'Eglise
de Polynésie française,
la Oonmissiai évar^licpe d'infanra-
B'argéUque
Tbute
corresîpcridance
lier
lllllllt
ses
parau e
e
œ
i
Thhiti,
atu ia i te aniraa i reira
ai
Abcnnemait de seutien
uédæticnnel
to
à
al
i to
a
destiné
est
ransrama
i
paraît
pcrobetani"
cpiixnque
Faatae
Na
faaite
Rje des
fait la daisnde.
Prix cie vaite au nuiÉro : ^ FÜFP,
Abcmemait annuel : 250 FCFP,
HHu
Fâpeete,
Ccntacter
tauturu
e
100 tara.
lâpeete,
œ
feia i tapao-
hinaaro
e
"veà porotetani"
Tahiti,
A HEA
atu
atu i te
tara,
Hoo i te matahitl, no te
hla te iœ : 50 tara,
vahi
noa
noa
mau
te veà : 8
113,
2.00.29.
E hcxihla teie veà i te feia i tapao
i to ratou ioa i te Faatereraa o te
hla,
ra.
ere
porotetani"
tâvlri
Wa mai ai
ttvirl
ta
aha te tâpao
fenia teie no te
faaterehia
î'Ëohi
te
ai i
e
tamarll;e
mau
itéhia ai,
e
itehla
e
fSohi tâtou,
e
"Veà
te
hcê talme i te âvaè.
des
ccxir-
lecteurs) et à caractêrea
almnistratif
irents
à caractère
(articles, phctgs,
(àbcmaœnts,
chan^
d'adresses) doivait être adres¬
sée à la lédactim (±i journal
llffffTflTI
:
B.P
ticn, la directim et la rèdaotim
porotetani" iHnerciânt tous
du"Veà
les
qui ent ccnfdé au nmprotestant leurs œssg^ publi¬
citaires,
\
arrmeeurs
ari
Il 111rri111II
111111
AÔRAA TÂPi
AOM O IA I
o
hto pâpü tatou t te auraa
O
te mau ohtpa ta na e faa^te net,
e vte maramarama tatou e,
e
pâpü otot noa to tatou manao e, atta tete net pene parau e
faattà mat net ta tatou t te huru tupuraa o te ttàfaahouraa
tai-o
la
o
Ota
tatou
mau,
o
Marta
Iteraa
to
t
atu
parau ta
ahouraa o
t
tei-e net parau e ta
i
Fatu.
te
o
tatou
ta tete net pene parau e haaptt mat net ta
te mau ite matamua ta, t ô net, o te mau vahtne ta
Matatara e te taht Marta haereraa t te menema e te
te
ua
e
tatou e,
te
Fatu.
faahou te Fatu.
Te haapàpü mat net tete
atta tete na vahtne t vte mata t te ttà-faTe ohtpa râ ta raua t vte, ta te meraht ta
faavte mat ta raua "Aore o ta v ô net".
El TAPAO NA TE ATUA
I
roto
i teie
faaitéhia
tau
irava
matânua,
ferma
mai. E aha te
auraa teie
nei chipa. I roto noa
i te hioraa, üa riro teie nei irau
chipa atoà ei tâpab faaararaa la tatou
te
e
to
tupu te
te Atua ra. E
e,
nei
te
àueueraa
te merahi pouraa
e
hoê chipa
no
ô mai i
mau chipa teie tel itepinepine-hla i roto i te Faufaa tahito
e
tae roa mai i te Faufaa /^. la
tupu te tahi mau chipa hmi ê, e tàpao
i
e
te hinaaro nei te Atua
faaite i ta na parau i te ta¬
E aha la te auraa o teie nei
reira
te
te
ata
.
tàpao ? I roto noa i te tahi hibraa, e tià ia tatu ia parau e, aita
teie fâraa mai to te merahi e tae
rca atu
i te àueueraa ferma i riro
ei faatià-faahou-raa i te Fatu tiai
te pche irai. la au i tel itehla i
to Bataro faatià-faahou-raahla e letu
i roto i te loane 11. Ua riro râ teie
hurlraahia te ôfai menana ei faatoneraa i teie na vahiné i roto i te mene¬
ia
ite
e au
o
te
ia faaauhia i te tià-
E parau mau,
taata.
e
teie
na
vahiné
atcà
i
manao.
r
t
j
No reira
atoà paha,
aita
roa atu
]
pene parau i roto i te Faufaa ^
taatoà e faatià nei i te huru tupura-
j
I
Fatu. Te
i
taui-
î
e
a
o
te
tià-faahou-raa
o
te
vâhi pâpü râ i teie talme, o te
raahia la te cpuaraa a te taata.
j
1
iTHU
ma
>fetia
lioê i vairaa, tel roto i te menema,
teie râ, ua taa ê rii te tià-faahouraa o te Fatu 1 te nea ta te taata
mea
ttà
te
faahou-raa
Ô NEI (T1AORA/
atu
to raua mata
aita faahou Iho 1 o ia i te
râtou Iho i valho ia na, ua
taata e
vâhi ta
tià faahcu
râ, mai ta na i faaara atea ia râtcu.
Te haaîâpQ atoà nei teie parau
ia tatou e, aita te tià faahou-raa
SUPER WONBER
3
I
tÆea ^aaÂi^ahiW mau
1
ï
3
C
1
(
]
^ÏJ-arnUam
1
*^ï[)ii»triLyution
1
Tél: 2.81.82
]
I
1
1
I
1
]
1
1
ft;
1
r
TAPATI PATA
lAORAA
28/1-10)
MATAIO
:
E TERE FAATAVAI
ê to teie
Oia mau, e t:ere
tere hio i te
e
16/ le,
nei b ffereto
iho à i te
au
luta i taua
tahi
mau
vahiæ
faaite
faatavai
e tere
vahiné i te tino
to teie na
ia
m
Te
msnema.
o te
Fatu
peu a te
Ati-
mai te tuu atu
tau ra,
noànoà.
I
teie
i
te
râ
cMpa teie e tupu nei,
bhipa âjâ teie e horoahia nei ia
e
mau
taine,
hoi
Oia
raua.
raau
e
ia
faaite
e
tià-faahou-
o te
E àha te parau e tià
parau.
i teie
roto
te
te
baca
Teie maoti, na
chipa i tupu, te hinaaro
Atua e faaite pâjîi ia tatou
ia
tatou
nei
hæreraa
te
i te parau âpl
raa o te Ifetia.
nei i te huru tupuraa ote
taata
parau ta na i fafau. Oia hoi te riroraa te rë la na.
I roto i te nanao
teie na vahiné, e, penei aè te mau
pipi a letu atoà, ua noè te nau parau
atoà, te mau haapüraa atoà ta te
o
Fatu i horoà i roto ia rltou hou o
ia
faatataurohia ai.
a
Te
nei
liro
tupu nei.
râtou
te
ro
Ua riro atu râ râtou irai
pche ra te huru. la feruri
tatou, e aha te tumu i na reira
taata
roa
teie
vahiæ
tau
ei
tâpab pâpü
no to te taata pouri. Te
haere nei raua i te menara no te rave
hia ai râtou.
E
pahcro
te
e,
no
bibi
ireà
i te mau peu i mataühia no te feiâ
pcte. I roto i to raua manab, ua riro
letu mai te tahi atoà taata pche te
huru.
nei
faariro
Te
hoê
te
nei
te are
No reira
mau,
tià-faahou mai.
teie tere faatavai to raua.
atu
roa
letu
ia
raua
pdhe
taata
e
EF 1400
UA TIA FAAHOU
Aore
raua
tià
o
ia -L ô néi,
faahou aè nei
ia
imi
i
ai
tei
raua
ora
i
tei
o
te
tatou
Te' tahi -vâhi
menara.
e
hib mai,
merahi. A taa
noa atu
E
atoà
tià
ia
parau
ia râtou. Te iihu
o te
NOUVELLE SOURCE
O'ENERGIE
groupes
ua
o
la
atoà ta
huru la o te
ai te mau chipa
fâraa irai i
tatou
ia
ET 900
EF 2000
Sortie C.A.
maxi. 900 W.
•iiaxi 2000 W.
,)rtie C.A.
YAMAHA
haapab
EF 2800
huru, i to na parauraaita o la e haapao
nei i te mau faâiau tiai irenema,
aita to râtou e faufaa i teie taime.
Ifei te
e
faufaa roa i teie taine,
merahi ia e teie na vahiæ.
e ua
iiaite i to na
a.
nerahi
i
o te
huru ê i tupu i to na
na
vahiæ too piti.
te
taata
i te- vai-
pohe ?". Oia mau,
papu te manab o teie na vahiæ
pche mau o letu, e tei roto 1
raa
aita iho â ta
a
i te EvaneE aha
te parau i papaihla i roto
lia a Ruta i te peæ 24/ 5
outou
te
éléctrogènes
ua
haapâpû
Te
mai nei te veà a te Atua
tatou i
tuhaa i roto i teie parau
tià-faahou-raa. Aita roa atu
Sortie C.A.
maxi, 1200 U'
^Të haapâpû nai nei râ te merahi
ia
noa
e
te
irea ra e,
Eita râtou
e
ô i roto i te
YAMAHA
faanahora-
haapachia. Aita atoà to ratcu e
puai faahou, aita e mana faahcu no
te t-âppà i te tereraa o te chipa e
a
TAHITI AUTOMOTO FareUte.Ac'ôtéTahitiQuincaillerie Tél29788
LlfllffflTfff l
^^^^
1^11^
^
^
AORE O IA lONEI
ta ratou tuhaa
E PARAU OAOA
i tele
raua
Te merahi
te
te
no
tei ia na
mea,
te Atua, e teie nei na
no te mea ua rlro imu raua
parau
vahiné,
a
Te taura tâamu
.e faatuàti nei i teie nei merahi e
teie na vahiné o te parau baoa la
ei râveà
te
no
tià-faahou-raa. E eita teie
e tià ia tâanuhla i taua
faèhau
mau
taura
E
teie parau.
no
ra,
te
no
mea
parihla râtou i te
fifi ratai.
are i
e
haapab
A
taime ei '
ite
matâmia no
maere rahi : te tià-faahcuFatu. Te riro nei. raua ei veà
chipa
te
te
raa
no
chipa,
haaparareraa i teie parau oaoa.
te
hib
te
tâtou i te huru taulraa ta
na
parau
te tià-faahou-raa e
no
fa-
atupu mal. Ua mataù na teie nei na
vahiné i to raua iteraà i te merahi
e te hoi nei raua imi te baoa e imi
te
ua
ite e
Aore
o
ia i
tiàfaahou aè nei ia".
ô
nei
ia
tatou
te
faaotlraa
manab
aita to tatou
e
e
i
imitai,
nea
la
val
te
ia
na.
atu tâtai
I
i
roto
Fatu
i te vhai
e
ia
o
îtenel
firerei
taiaraa;na te
na vahiné
fârerel ai i ta
imiti
e
aè
imi te mea
haèhaa
na
i te taime
i
E
ia
nei
na mau
e
aita
Te
vai
tatou
la
i roto
hape. Tele
eita e hape
i ta
tiàturi
tâtou
na
te
e,
tatou ia na mai
haapab
huna
e
o
ia.
imi
e
te
e
aueraa.
Fatu
o
tatou
tiàturi tatou
e
tele
te
e
i te vâhi aita
râ
no
hinaaro
\râhi. Te ite nei ia tatou e,
tlà ia tatou ia imL i te Fatu
te
eita
râ,
i
i tele
e
na
e
te
no
tatou
ta
pLpL. Na
imu
Fatu,
faataa nei
e
no
tatou
imna
e
faataaraa i te vâhi ta tatou
nei
mana
ta
la val te Fatu
Mta to tatou
i reira.
e
vâhi
te
na.
te
nei
ara.
E tâpao
aratairaa
mau inriraa.
la tatou
i
tei
no te
i roto i ta tâtou
te
fa-
la haamau tâtou i to tâtou tiàturi-
tlà faahou mai te Fatu mai te
raa e ua
pdie mai, eita
rei ia
nua
roa
io tâtou
e
tâtou i te fare-
e are
No te mea, o te tunu matâteia no to na haereraa mai
na.
nei,
faaora.
0
imi
no te
te
ta
ara
i tei pche
na
e
hinaaro
tâtou, elaha te p±e. E tiàturi
atoà ia tâtou e, e tùtam tlà to tâtou
imta i te ara ta na i faataa no tâtou,
ola hoi te haapaoraa i ta na mau fanei
no
aueraa.
Te
te
o
bhipa .faufaa
parau 'oaoa ia
te
raa
roa
i teie taine,
no te
no
te taulraa i te mau mea
atoà. Ua haere mal teie nei
hau
e
tiai
i
te
menema
Ua ite râtou i te
mau
mau
Fatu.
te
o
bhipa
faè¬
i tupu,
aita râ râtou i maramarama i te auraà
o te
reira
Ua
no
te
i to
mau
haere
teie
mal
i
rave
raua
chipa.
ta
raua
nei
na
chipa,
vahiné
ia
au
tiàraa vahiné. Te riro nei
P>aCiFi’CAlÿ
faaueraa
te
e
tlà
o tele iho â
nei i tele ta vahiné
haapao,
tià-faahou-
Fatu, teie te parau e tià ia
^haamauhia
E
TO TATOU MANAO HAPE
E aha ta teie parau e
nei ia tâtou.
nei
te
aore
e,
faaite
imi nei teie
ia tâtou te taata nei e,
parau
imnab
Te
haa^apu iml
Fatu
i
te
vâhi ta tâtou i
ia
la ta
A
tâtou
na e
ia
faaue
haevê oi-oi
parau atu i ta na mau
pipij, e ua t-ià faahou o ia mai
na
orua
a
te
pohe mai"(ir.
7).
tei reira o ia.' Na tâtou,
na
te
taata
te
menema,
nei i tuu atu ia
na
E ITE TATOU
1
i te valxaa o te pche.
Ua hinaaro tâtou i te faarlro ia na
mai ia tâtou atoà.
Te
haapdi mai nei râ teie parau
Rue
dc5 Remparts.Pont de r£$t.
aha ta te tià-faahoumal nei ia tâtou i tele
E parau êpâl baoa imu tele
Oia mau,
raa
e
e
parau
mahana.
4ito
ACHAT
-
VENTE
LOCATION
-
peaP6®
-
REMORQUAGE
-
HO'O RAA
PEREOO TARAHU
RAVEMAI
-
TAVERE
MOUHURU PEREOO ATOA
-
-
NO TE PEREOO E UIRA API.
TOUTES MARQUES DE VOITURES.
2.43.04/2.43.64
l 1 J I
I
J- J "J
■ >
Tf f
I
f fl 1
AORE O IA I O NEI
'
Blanchisserie
Pressing
Linge de maison
Ameublement
Tapis et Moquettes
*
Faaa P.K. 5,600
-
* ♦
B.P. 663 Papeete Tahiti
■
Tél: 2.90.28
Dépôt à Papeete - Centre Commercial Aline
Tél. 3.70.70
01a naü
tel
aratai
nai te tau
i te Etaretia
e
a
te
te tau e tae roa
Fatu
iteie
Ik niühia te Etaretia i nià i to
Fatu, Iètu-^fetia, te ora tel içxx)tià i nià 1 te pcte. Tel roto la na
te ara, no reira, alta atu e chipa
e tià la haapachia, maoti râ te faaiteraa 1 tele parau baba nai te tlàna
no
tatou
hou-raa.
te
i te
nà
ara
ta
i
to
roto
na
na
1 faataa
tlà-faa-
na roto
e, ua
val
Fatu i roto,
nanab
nei mahana.
turi nalte
Iteraa
i to tele
na
vahiné
noa te nanena e
aita
te pâpû nei to raua
tià faahou nai o la. E
chipa e rave. Alta
atu, naoti râ, te faalteraa i te naa
e,
o
ta
tatou nau
taata
cpuaraa
ua
ta raua 1 ite e
E
te
i faaroo.
hau ê
o
te Atua
i nià i te mau lœa
haafifl i te tupuraa o to
na hau. Te titau atoà nei te tià faahouraa la tatou ia faaite i te hau
M lai ^ ^
ove
i
,
teie
net,
te
butou
te
a
ei
faahopue
Metia
tâmâ
tahito
faahopue
vivo
tei
bpanlraa 1 Torinetla 5/ 6
El
"
Elta telfi parau e tià la hunahla,
la faaitéhla râ i te tâatoà. E nana
o
e
nei.
àha atu â hoi te
atoà
faaruè i to tatou huru
te Atua e ia
tahito
hoi
tapavahihia ia
mea
ia
na
va,
:
i
ia
âpt,
ia
butou
na,
ta
tatou
na
tatou".
pata
Ralph Teinaore.
^ü
^
E HIA TATOU RAHIRAA TAATA POROTETANt
la
au i te luœraraa a te INSEE,
haapotoraa i te ioa papaâ o te
pu diipa a te Hau na m teie tapaaraa
ioa i rave, 166.773 rahiraa taata
e ndiD nei i Porlnetia,
acre ra i
Ifediiaii nei, i tels mahana. E Ma
ra taata porotetani, nero no te Etaretla evaneria. No te ha^apu i teie
parau i ani ai te Faatereraa o te
Etaretia evaneria i na paroita e
ei
79 atoà
ra
no
Porinetla
e
IfeoMim
i
te
i
atu
nca
mau
nei.
te
tiàtono,
Titre
Le
No
farerei
la i
te tapao i to
reira,
oroDoetua,
no
:
aore
1983,
Taratcni
tapao mai i te rahiraa pcrotetani
e
i
I
natahiti
te
1978 ra,
tlahapa taata i haapapu
tetanL ratou.
Fatata ia
e
80.000
Eita
e
59 i nia
ore
ua
taui
teie
roto
noa
taui
nuœra
rahi atoà la te taata
E haamanao tatou e i
i te area e pae irataMti,
vaamataèlnaa
e
ua
taui
te Mroà faaroo o te taata.
y iS
isa iü «fcs I» 1» tü ïs SJ
Aijourd'lmi,
des haMtants
peut
penser
que
de 1977,
la répartition
varié. Il n'est
Nous serons, en tous
les
cas,
fixés
d'ici quelques mois, puisque le Con¬
supérieur de l'Eglise évangé¬
a demandé à ses‘soixante-dixneuf paroisses de Polynésie et de
seil
Sony et seulement Sony
Distribué et Garantie par
Novadis
I teie
pal la tapaoraa ioa i faauehla i te mau paroita e haapao e papu
ai e, e Ma nau taata porotetani
ncntie
confessions a
dit que les protestants soient
encore très ncnihreux,
ai égard aux
nutations sociales, culturelles et
religieuses qu'a connu le territoire.
ua
te
glctoale.
le
pas
porotetani.
ua
que
par
mataMti
1977 ra,
plus de 80.000
considérablenient augnenté de 21,4%
on
1984. Eiaha no te
læa ua î faahou te ferma i te taata,
ia faaaiihla i te numera o te nataMti
teie
un peu
se
par rapport au recensenent
nei i faalte e, e raero ratou no te
Etaretia evaneria i taua tau ra.
i
?
réclanaient
de leur
appartenance à l'Eglise évangélique
Soit une proporticn de 59% de la
a
e, e poroe
1978,
en
pcprlatlcn
100 rahiraa taata i Porinetla
i te
Qéjà
personnes
alors
o ratou.
e
au mal ta te Faate¬
Etaretia evaneria i ani
ioa, la
te
atu.
récent
fin
o
Combien sommes-nous de protestants
recensaient,
effectué
porte le ncnire des
haM.tants de la Polynésie à 166.777
en
outou mau
reraa
lique
Nouvelle-Calédonie
individus.
Conhien
sont
1'Eglise évangélique ?
ta îs
martres
de
montre
exact
des
de
vérifier
fidèles
de
le
leurs
clxccnscriptions.
ta ta tai ta sa ta ta sa ta ta ta SS ta SJ ta sa ta SJ
1
BULLETIN D’INFORMATION
la parcâsæ Béthel au service de
laquelle a été ncrané depuis 1981 un
pasteur calédonien, M. Beniela Hounixxçr
édite scîi propre bulletin d'infannaticn : le "Béthel-Info". Il paraît
en principe tous les trois mois sous
la directicn de M.
oiterai,
Victor Teriiero-
menilxe de l'^tadéme tahi-
tlenne.
D'aspect très modeste,
il informe
français les fidèles sur la vie
interne et les principales activités
de leur paroisse. Il caiporte aussi
un éditorial à damnante spirituelle.
Le dernier,
"rémoins de l'awnir",
que nous publiais dans nos colomes
a été écrit sous la plume du pasteur
Hcnibouy.
Ite telle entreprise aussi siiiple
soit-elle méritait
d'être signalée
à titre d'exemple pour d'autres parois¬
ses. Pourquoi pas!
en
la
se
"Témoins de l'avenir"
Extraordinaire!
Voici, il est vivant.
Il était pourtant bien mort. Joseph
d'Arinathée qui s'était chargé de
SOI corps avait, bien fermé le taiibeau
après l'y avoir déposé. Ibis voici,
il n'est plus dans le sépulcre. îbrce
qu'il'est vivant. On n'y croyait pas.
les disciples. L'évènement dépas¬
coiprétiension de
l'haime. Et
pourtant, ce Jésus crucifié Vendredi,
le voici réellonent vivant. Il est
tendre
Et
Lui
d'elle
Honneur
:
visible.
la Puissance et la
le
des siècles.
Il parle et irHnge;cn peut
toucher. Point n'est besoin de
tant
Gloire.
Gloire,
aux
siècles
réfléchir. Il suffit de croire.
Extraordinaire!
Loué
soit
Dieu,
le Père de Jésus. Plus cte doute. Réel¬
lement,
Il est le tout-puissant. Il
plus à l'humanité entière
qu'à lui rendre ce qu'il a droit d'at¬
ne
et
tout haime recomaisse qu'à
seul appartiennent le Règne,
que
reste
Pour
que
la
l'hairae
signifie
victoire
de
martel
que
célébrer
Dieu
sur
je
suis,
aujourd'hui
la mort
?
Pour le chrétien que je prétends être
cela slgnlfle-t-il que j'y découvre
1 n
BULLETIN D’INFORMATION
plus incertain qu'il nous soit
connaître, ne doit nous dé¬
courager de la Vie. Aucune situation
sociale, politique ou éconamque ne
doit être considérée acceptable tant
cqje la Vie n'y trouve pas son plein
épanouissement, la raisète est la néga¬
tion de la Vie. Accepter qu'un seul
hcmiE puisse vivre dans la misère,
c'est accepter que la Vie puisse être
iiiisérable. Arpuel cas la Résurrection
et le
DES VOITURES DE TOUS LES PAYS ATOUS LES PRIX
Ta
ServKe occasion
'
/
du Christ est vaine pour l'hxnanité.
Seule désormais la loi du plus fort
JllHl
TEL-.rSQQS
JEAN PIERRE
A VOTRE SERVICE
Immeuble
damé de
lui
TRACQUI / Av. G. BAIMBRIDGE
serait la plus utile. Dès lors
U est ûiportant d'être du bon côté.
la Résurrection c'est l'appel à
vivre.
cité
une
raisOTi de
vivre,
un sens
à nm
existence ?
Célébrer
ccranémxer
la
fête
de
lâques peur
la Toute-puissance de Dieu
manifestée
dans
la
Bésurrection
de
ÏÏLls
n✠tençs pour ncus. En ressuscitant
scti
ElLs, Il ncntre ainsi ce dont
Il est capable pour tous cajx qiâ
lui
à
la
qu'elle ait
de
SOI
à oublier certains soucis particu¬
liers. Une telle fête de Pâques. Célé¬
de
Jésus-Christ, sans crodre
eu lieu en notre faveur,
n'a pas plus de sens qu'une bringue
qui soit disant aide à passer le tenps
scîi
ou
brer
c'est
l'évènement
du
reccîinaître,
fond du
coeur
que
Qrrist
c'est
Dieu,
vivant,
croire du
en se
révélant
tout-puissant en mettant un terme
pouvoir de la mort, se révèle en
au
,
la
Ainsi
appartiennent.
rectlai du Christ
Résur-
est-elle l'armcnce
fois de notre
résurrecticn et
acccnpli.ssement.
Célébrer
la
lec tara.
C'est l'appel de "CeUd
Insurrection
du
EUs
aimée, protégée,
respectée, envers et centre tout.
avenir, fut-11 le plus sa±re
Aucun
Bénléla Hombouy.
Cellule de prière
Quelrpes
une
lai.
de
fois
ou
persennès
se
retrouvent
semaine, le mercredi à
par
le jeudi à
Béthel,
17h. à la Fraternité
parfois dans le tenple.
Tl
^^
^
^^
^^
^^
^
qui ouure^
feme. Celui qui ferme,
et
personne
n'ouL>rira"(Apo.
Z/7).
Célélier la Résurrection, c'est être
aujourd'hui des témoins de l'Avenir
et personne ne
la Vie.
E4eu, proclamer aujourd'hui qu'Il
e^' vivant pour l'éternité, c'est
croire en la 'Viè malgré les souffi;ançes et la mort. C'est croire que
la Vie mérite d'être
C'est l'appel que le Ressus¬
aux disciples
de tous
ar resse
y^
Fait partie de Vea Porotetani 1982-1984