EPM_Vea Porotetani_197308.pdf
- extracted text
-
POUR CEUX QUI NE LA CONNAISSENT PAS
ENCORE,
VOICI LA NOUVELLE ADRESSE DES ASSURANCES
U.A.P-UNION
VASTE
PARKING
GRATurr
Restaurant
Bougainville
UAP
UNION
RUE
NANSOUTY
RUE
Ecole des
Brasserie
soeurs
HINANO
Agent général : Pciul YEOU (chichong)
RUE TEPANO JAUSSEN
B.R 505
( Face RESTAURANT BOUGAINVILLE )
Tél. 2.80.70
PAPEETE
sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
SOMMAIRE
UN NOUVEAU VEA
HAAPOTORAA
SSSSSSSSSS8SS83SSSSSSSa8SSS8SSSSSSSSSSSSS8SSSSSSSSSSSSSS8S&
Après plus d'une année de silence, le VEA POROTETANI
réparait
Nous L'avons voulu résolument moderne, agréable à lire et à feuilleter
abondamment illustré,
o
o
p.
2
Maruroi e te oikumene
p.
5
Te au ore
p. 6
Foyer de Paofai
p. 8
Dossier C.O.E.
p.9
Faaipojporaa mita
p:. 13
Aumoneri
p.
Tavana rahi
p. 16
.
,
mais aussi bien (tocumenté capable de faire pro gresser la réflexion de ceux qui vont s'attacher^ le lireo
Cette nouvelle formule du VEA POROTETANI marque une progression
dans la conception traditionnelle du journal d'Eglise Notre
plus
grand
souhait est de le voir bientôt s ' affirmer comme l'un des
journaux " qui
comptent " en polynésie Pour cela, tout en laissant une part aux nouvel¬
les de la vie de l'Eglise, le VEA POROTETANI s'attachera plus à ex¬
pliquer, à approfondir chaque mois un thème suggéré par l'actualité
de
1' Eglise et du Monde
Ce journal est bilingue. Et c'est volontairement que certains
articles
ne sont rédigés que dans l'une des deux
langues qu'il utilise, le
fran ¬
çais et le tahitien. Car le VEA POROTETANI veut s'adresser à
tous
dans la langue qui est la leur. Et point n'est besoin de s'attarder
dans
un réflexe paternaliste
dépassé à traduire chaque petit passage.
L'avènement de ce journal marque aussi la disparition d'un autre ti tre : NOTRE LIEN, le mensuel protestant français édité jusque là par la
paroisse de Béthel. Car il n'est pas utile de gaspiller les énergies dis¬
ponibles sur plusieurs fronts à la fois. Mais cela ne nous fait pas
ou blier la valeur du travail fourni par tous ceux qui pendant de longues
années ont fait vivre ce LIEN. Qu'il en soient ici remerciés.
Enfin ce journal espère conquérir un public plus vaste que celui qui jus¬
qu'à présent est le sien. Et cela c'est autant votre affaire que la nôtre .
Si le VEA POROTETANI vous a plu,faites le circuler autour de vous par¬
mi vos parents, vos amis. Et profitez en pour nous dire si nous
avions
»
Ei hoèi..
L'enfant roi
p.
...
Bethel
lit
18
p. 20
m
^
Ce numéro a été tiré à 4.500
exemplaires par les soins de
l'Imprimerie du Journal de Tahiti
"-Mtt
«
«X
M
raison de le concevoir ainsi.
A vous lire,
l'équipe du
mensuel
protestant
de
polynesie
VEA POROTETANI
publié chaque mois
la commission
évangélique d’information
b.p. 113-papeete (tahiti)
est
par
directeur :
Samuel raapoto
rédaction ;
henri hiro
mise
en
page;
henri rohfritsch
abonnements :
1
500 F
6 mois ; 275 F
an
:
france et
Le nouveau rédacteur du Vea Porotetani, Henri HIRO, 29 ans.Il vient de finir
ses études de théologie à la Faculté de Montpellier.
se
etranger;
renseigner
au
journal
1
te
'^'^oikumene” no te mau ekalesia
ia riro ratou atoa ei hoe
Ua riro teie ioa ei faahahamana'oraa ia tatou i te rururaa na te mau
melo-Ekalesia no ta tatou Ekalesia i Paea, i te Qro’a Penetekose noTiunu ra. Ua hohorahia'tu i roto i taua
rururaa ra te frCL rahi e vai noa nei â mai te tau mai, no to te mau Ekalesia 'toa mataêraa te tahi i te tahi,
e te mau rave'a e imihia nei ia tupu te tahi mau taatiraa i rotopu ia
ra¬
tou ei faatia faahou raa i te tino hoê no te Ekalesia na lesu.
E parau rahi, e parau fifiL ia tuath-
papahia, inaha e ere no teie nei
tupu ai te taaêraa e ua paari hoi
roto i to tatou aau e i to tatou tia turiraa tè mana'o e, tei ia tatou te
parau mau e te na reira 'tura te rei¬
Ekalesia i tana hioraa ia ' na iho
E mai te mea ra e, te rave atâ noa
nei to tatou feruriraa ia tatara i te
mau tumu faataaêraa no te imi i
te
ra
Ekalesia. Ite noa'tu ai Va ta¬
tou e, e ma te fai hoi i roto i to ta¬
tou iho faaroo, "e te Ekalesia o te
hoê ia tino", te taoto noa nei â ta¬
tou i ni'a i teie tino tei amahamaha
e
tei mahaehae". ia au i te reo no te
peretiieni Raapoto » lhaha te
aro
aro noa ra i roto ia tatou te mau tu-
Ekalesia
pooraa no te mau Ekalesia no Patitifa apato'a. I te reira'to'a ruru¬
raa te tomoraahia i te avae Tiunu
,
te Fare haapiiraa Orometua i
o-
"
puhia i te matahiti 1961
"
noa'tu ai Ih i te matara ia tatou
ia tatara papu i taua mau peàëà ra.
ite
haapaari i ta tatou mau haapa'oraa
.
E i te matahiti 1819, ua faatupuhia
te Me matamua roa no te afai i
te
Evanelia i rapae. Ua mau te Ekale¬
sia i te mau fenua e rave rahi. A re' a râ mai taua taime maira ua ha-
apa'o noa te mau Ekalesia tataita hi ia 'na iho. Aita e tuattraa faa¬
hou i ropû ia ratou i
Ua iteahia teie fLEL, no reira i te
matahiti 1959 ua haamata te mau Sotaiete faatupuraa parau i te feruri
e ia faatupuhia te hoê ruru raa
no
te mau Ekalesia.
Ua tupu te rururaa matamua i Mahea i te fenua Samoa i te matahiti
1961. Ua tLahia'tu te Ekalesia E vanelia e te mau melo i mûri nei :
Vernier, Raapoto e o Paahu. O
te
farereiraa matamua teie i ropu i te
mau tia no te mau Ekalesia no patitifa nei, no te faatupu i te hoê ohipa amui e au ei taatftaa i te mau Ekalesia ; oia ia ; hoê fare haapii raa orometua amui no PatLtLfa, Ua
haamauhia te hoê tomite-tamau
no
te tuatapapa e no te faaohipa i taua
opuaraa ra.
I te matahiti 1966,ua tupu te
no te rururaa
i Lifou,
piti
tiahia'tu ta
tatou Ekalesia, e Adnet, Koringo ,
2
Anglicane
Réformée
Eglise unie
"
te
Luthérienne.
^
I roto i teie tabula te ite ra tatou
aita te vetahi mau amaa poroteta¬
ni i amui ato' a hia i roto i teie A -
rahi i raro nei i roto i te oraraa no
te mau Ekalesia no Patitifa :
pooraa mai te momoni, Sanito, Mahana-hitu e te Ite no lehova, no te
-
Te haapiiraa orometua no
Pati-
tifa.
X
"
"
e
-
tamarii.
-
re
-
-
Te faaineineraa i te
mau faate-
Ui-Api.
Te faaipoiporaa.
Te oraraa utuafare
Te haaparareraa parau i te pae
.
faaroo.
-
Te mau farereiraa i
mau
Ih, e aore te Ekalesia Evane¬
lia e ite nei ia ratou ei
Ekalesia
Inaha hoi te Apooraa anui no te mau
Ekalesia o te amuiraa Ib i roto i te
autaeaeraa no te mau Ekalesia 'toa
o te tautoo amui nei no te
pahono i
te titauraa hoê roa i titauhia'i ra¬
tou no te hanahana o te Atua
hoê
mea
.
Te haapiiraa evanelia no te mau
ropû i te
Ekalesia.
i reira. Ua tae mai te Evanelia i te
fenua nei i te matahiti 1797, ma te
mana'o hoê e te hinaaro hoe i te fa'
1 hoê Evanelia i to tatou mau hui -
tupuna i vai na i roto it te ite-ore
I
presbytérienne.
méthodiste
œngregatLonnaliste.
Tomite-ohipa no te feruri e no
te tuatapapa i te mau tumu parau ra-
re
No reira ua opani tatou ia tatou
ho i roto i ta tatou faaiKX) ma
.
"
mau
-
mu-peàéà no te mau tau i mahemo o-
ra
faatiDneraa hia teie apooraa no
te
mau Ekalesia ua haamauhia te
tahi
hoê rave'a e tupu ai te ohiparaa hoê i rotopu ia tatou e te tàhi
atu
mau
Miri Rei eo John Doom
I reira i
haamauhia'i te faatureraa no te A.
i
i
( Apooraa Amui no te mau
Ekalesia) i reira i haamatahia'i te
vahiné, e o John Doom ,i te ruru -
haapa'b hia i Suva. I te mau
pae matahiti ato'a e faaaphia'i
te
tomite-tamau no te Apooraa na te
mau Ekalesia e o John Doom to ta¬
tou tia i roto i teie Tomite i teie â
raa i
mahana. Ua faariihia ia amui ato' a
mai i taua ruru raa e piti na tia no
te haapeoraa Katolita ei melo hiopo'
a i te tereraa no te ohipa e feruri hia ra e te Apooraa.
I te matahiti i matri a'e nei, 197^
ua faatae te apooraa Epikopo (C.E.
P.A.) no Papeete nei i te hoê ani -
raa ia faariihia ratou ei melo
tumu
i roto i te Apooraa no te mau Eka¬
lesia no Palltifa. Ei te avae fepuare no te 1974 te tomite tamau e tua¬
tapapa'i i teie parau, o te faaoti hia ih e te Apooraa rahi no te mau
o
te
tupu i te mau motu Papouasie^- NUe
Guinée, aore Va i Tonga. Inaha hoi,
haa -
pa'o raa Katolita i riro atura ei me¬
lo tumu no te Apooraa no te mau Ekalesia no Patitifa maoti râ te mau
te haapa'oraa porotetani,
oia hoi ;
aman no
Te ite nei râ te Ekalesia Evanelia
i te Ekalesia Katolita ei
Ekalesia
C.O.E.
I te matahiti 1971, ua tiahia'tu ta
tatou Ekalesia e Conte,
Pittmann
tae roa mai i teie nei aita te
te Tamaiti e te Va¬
na lesu Mesia. 1 te matahiti 1963,te
matahiti i riro ai tatou ei melo no te
( Te faaroo e te ohipa ).
Ekalesia i te mahtahiti 1976,
roa, te Metua,
rna Maitai.
feruri i te pure a te Fatu.
"la riro ratou ato'a ei hoê".
Te
Ekalesia o te hoê Va tino, e tino râ
tei amahamaha e tei mahaehae i teie
mahana na roto i te taaê raa mai te
porotetani i te Katolita. No reira
ua ferurihia te parau no te mau tuatiraa i ropû i ta tatou Ekalesia e te
Ekalesia
Katolita.
Ua tupu
aenei
te tahi mau farereiraa i ropû i
te
mau tia e te ite hia ra te hoê
hotu-
api. Ua roroma i teie nei
te
tei tutahu noa i te enemiraa i rotopu i na Ekalesia nei
,
raa
mau parau
é ua nehenehe i teie nei ia farerei
no te
feruri amui i te tahi mau tumu
parau fifi i te pae no te oraraa faa¬
roo, mai te bapetizo raa, te faai -
poiporaa, te ohipa haapüraa Evane¬
lia i roto i te mau fare-haapiiraa :
ua iteahia te hoê tapa'o
api ; to'na
Ekalesia faariiraa, ia faatere ato '
a hia te haapüraa Evanelia
porote¬
tani i roto i te mau lare haapiiraa
Katolita, e ia faatere ato'a hia
te
haapüraa Evanelia i roto i te mau lare haapiiraa porotetani. Teie â
te tahi, ua haapaohia i te hebedoma
pure no te tahc^aa i te avae tenuare ra, te hoê pureraa amui
na te
mau
tamarii-haapiiraa Evanelia
no
roto mai i te mau fare haapüraa Ka-
ce
qu’ils pensent
de l’oecuménisme
EGLISE CATHOUQUE
EKALESIA KATOLITA
eita te olive
e
hotu i
polinesia nei
o te hoe oDuaraa rahi ia tei opuahia, na mua roa, e te mau lenua
poNo te faufaa ore o te amahamaharaa o te laaroo kiritiano, ua tatara-
paa.
hapa ratou e ua imi i te ravea ia tapea hia te mau patoiraa e ia tahoe hi-
Le président Raapoto
tolita e porotetani,
i te tare purero
Paofai.
Te mau tapa'o ta tatou e ite nei ;
faaite ia i to te mau Ekalesia hi naaro tumu ia tuatapapa faahou hia
i teie tau te auraa no te hoêraa o te
tino no lesu.
e
Tiaturi anei tatou ma te
hinaaro
hoê, e ore te tino no lesu e riro fa¬
ahou ei tino "tei amahaha e tei mahaehae ? Tiaturi anei tatou ma tet
hinaaro hoê, e ore te io'a no te A-
tua, e te io'a no lesu e faariro faa¬
hou hia ei tumu faataaêraa e tera B-
kalesia , i tera taata e tera taata,
e io' a râ no te tahoêraa mau i rotopu i te mau taata no to lesu here ia
ratou ?
Ua faahitLhia i nia ae, e i te ma tahiti 1963 ra, ua riro te Ekalesia
Evanelia ei melo tumu no te
a mai te mau kiritiano e te mau Etaretia i TOto i te ipure e te here,
te mau hotu matamua ia no te tahoêraa kiritiano ; e ua iteliia ia e te
atoa nei.
O
ao
E faahope roa hia te tahoêraa kiritiano i te mahana ra e riro te mau pi¬
pi no te Fatu ei hoe i roto i te laaroo hoe. O taua taahiraa, na nia ite ea
te tahoêraa, te lifi rahi roa ia.
I Tahiti nei mea atea roa tatou no te tahoêraa kiritiano. Ua taere
te
haereraa i te lenua nei, Eiaha tatou e haama ! la taa maitai ra ia
ta¬
tou te tumu mau i tupu maru noa te autaeaeraa o te feia porotetani e te
Katorika ! Eita te taata faapu e tanu i Polynésia nei i te hoe tumi
oli¬
o
aita e tano to tatou fenua no taua huru tumu raau ; eita te tumu o live e hotu i to tatou mau motu.
A imi noa tatou e tanu io ' nei i te hoe tumu raau o te Hau RiritLano mai
ta te Fatu i hinaaro no tatou, taata Tahiti, i Polynésia larani nei .
No
tatou tataitahi te laaueraa a te Fatu i ta'na mau Apotoro iroto : ia loane ;
no reira a haapao amui tatou i taua laaueraa, eiaha ra mai te hoe
huru
ve...
manao no te fenua popaa mai, mai te hoe i rava laaroo ra o te Evaneria .
Na roto i te tatou laalariuraa mai, e riro te tahoêraa Kiritiano i Tahi¬
ti nei ei ohipa a to tatou mau Etaratia Poljmêsia, eiaha ra ei ohipa no te
Etaretia taatoa noa.
CoOoE
(Apooraa amui no té mau Ekalesia)
-
Eaha ta te Apooraa amui e
titau
nei ? Teie Ih e imi faahou, e faa -
Michel
COPPENRATH.
tupu, e e fa'i i te aro no teie neiao
te tumu hoê roa e tahoê ai te mau Ekalesia Keresetiano ato'a. Teie râ
VK
««
«« • '
«K
'
«W
««
««
«
ua tuu mai taua
apooraa ra i te hoê
tapa'o faaauraa e tia 'i i te mau Ekalesia ia faaô ia ratou ei melo-tumu : ia faarii ratou i te hoê hurutatararaa no ni'a i te auraa no te Ekalesia e tana taviniraa e te auraa
no tana mau oro'a. Ua riro te COE
ei vahi e nehenehe ai i te mau Eka¬
lesia, te tahi i te tahi, ia hiopo'a i
te mau tumu no to ratou taaê raa
No reira te ohipa nei te COE ia tu¬
„
pu te hoêraa no te mau Ekalesia
Ua riro oia ei pû imiraa i te huru
no te auraroraa i te
Evanelia, la rerei i te mau Ekalesia ma te haapae
i te mau mea'toa te ore e au i te parau no te au-taeaeraa. Hoê
Eka¬
lesia ta lesu i vaiho mai o tei purara i mûri a'e no te mau tumu rau
,
te ohipa faahou nei te C.O.E. i roto i te amahamaha no te faahoi i te
mau Ekalesia ia riro ei hoê na roto
i te haapae i te mau mea'toa te ore
e au i te parau no te au-taeaeraa
:
te Evanelia,
EGLISE ADVENTISTE
Nous convevons l'Oecuménisme qui a pour tête Jésus-Christ,
règle de foi,la Parole de Dieu exclusivement.
Si un comité de direction doit être crée, qu'elle soit représentée
ayant
comme statut et
par
toutes les Eglises qui adhèrent à ce mouvement sans tendance.
Pasteur Esposito :
Président de l'Eglise adventiste.
„
EKALESIA MAHANA-HITU
eiha ia riro ei aratoraa pae
tahi
Te tiaturi nei matou ia lesu Mesia ei Upoo no te tahoê raa, haamauhiai
ni'a ana'e ra i te Parau na te Atua ei ture e ei aratai i te laaroo. Mai
te peu e faatupu noa hia'tu te hoê Tomite Faatere,
eiaha ia oia ia riro ei
tei
aratôraa pae tahi, ei Tomite râ o te tia hia e te mau Ekalesia 'toa
taati atu i teie pû.
Orometua : ESPOSITO - Peretiteni no te Ekalesia Mahana hitu.
3
f SUITE DE LA PAGE 3)
DEPARTS
EKALESIA
aore
a
MOROMONI
mata matou
e
ohipa
i roto i te oikumene
la au i ta matou i ite te Oikumene no te mau Ekalesia, o te titauraa ia
ia tahoê te mau Ekalesia Keresetiano no te ao taatoà» E ohipa teie
o te
tia ia aruehia i to matou mana'o raa e e mea maitai hoi ia imi te mau E kalesia i te mau vahi e afaro ai ratou te tahi e te tahi, e no te tahoê raa
i roto i teie nei ao amahamaha na TOto i te mau tamai e te mau mana'o rau
api e faaino nei i te ui api no tèie tau.
Te fai nei matou i te Evanelia no lesu Mesia tei haapapuhia i teie tau i
roto i tona tia mau e te titau nei matou i te ao taato'a, nao'tu eaha te
haapa'o raa, ia faarii i taua Evanelia ra, no te mea te tiaturi nei
Melle MABER, directrice du collège
Pomaré IV est repartie pour la France
ma -
tou e ia aurarohia te mau faaueraa a te Atua e roaa'i ia tatou te
oaoa,e,
e nehenehe ai ia tatou ia aro atu i te mau üfi e haati nei ia
tatou,
,
Te upoo no ta matou Ekalesia o te hoê ia peropheta or a, tei ia'na
te
mau heheuraa a te Atua no te
aratai i te Ekalesia faaapihia i ni'a i te fenua nei i to tatou nei anotau, Mb reira te mana'o nei matou, haamaitainoa'tu ai ia i te mau tautooraa e rave hia'na e outou na, e aore a matou e
ohipa i roto i te Oikumene,
EGLISE MORMONE
D'après ce que nous savons du conseil Oecuménique dès EgUses, cela
aurait pour but d'unir des Eglises Chrétiennes du Monde entier.
Nous penscHis que c'est un but louable et qu'il est bon que les Eglisœ
Chrétiennes cherchent un terrain d'entente et d'unité dans un monde
troublé par les guerres et les théories modernes qui
effectent tant
la
jeunesse de nos jours.
Nous prêclKxis l'EvangUe de Jésus-Christ rétabli de nos jours
dans
toute sa plénitude et nous* invitons le Monde entier, quelque soit sa Reli¬
gion, à l'accepter car nous croyons que c'est en vivant les commande -
ments de Dieu que nous pouvons trouver le Bonheur sur cette terre et
surmonter tous les obstacles qui nous entourent.
Un prophète vivant est à la tête de notre Eglise et il reçoit des révé^
lations de Dieu pour guider son Eglise rétablie sur la Terre à notre é poque.
Nous pensons donc que ce conseil Oecuménique ne nous concerne
pa^
bien que nous louons les efforts que vous faites dans ce sens.
M. et Mme Perissaguet, professeurs
au
collège Pomaré IV, ont repris aus¬
si le chemin du retour. Mais par bateau
eiaha na
roto
i te oikumene
Ua farerei te ve'a la Marurai orometua no te uiui ia'na no to'
na
tia-
raa auvaha i roto i te Oikumene.
Ua maitLhia oia e te Ekalesia Eva-r
nelia ei auvaha e ei tia i roto i te
Oikumene tei tupu i te matahiti 1968
ra, i Upsal, fenua Suède, ia au i
t© faaotiraa a te Oikumene i tiahia '
tu na mua'tu e te Peretiteni Raapoto. Eiterururaa iUpsal, uaô atu q
Marurai or ei melo no te Tomite Ta
mau a te Oikumene i haamuhia e taua
apooraa ra. Melo no te
Tomite
tamau, ua faataahia e oia te auvaha
no te mau Ekalesia no PatittEa Apatoerau. Te tiaraa ia tana e amo nei
e tae noa'tü i te mahana e faapihia'
i te mau melo np te Tomite
tamau
(120 melo !) i té mau pae matahiti a
to'a, tau i haapaohia e hope ai ta na titauraa.
Hoe putuputuraa ta te
Oikumene i te matahiti.
Taa'tu ai Ih teie tuatapaparaa-poto noa no to Marurai riroraa ei aua
ha no te mau Ekalesia no PatLtiEaA-
patoerau, ua ani te ve'a ia'na
ia
faaite mai oia i te mau fifi tana i fa¬
rerei, te mau tapaa'o no te hoêraa
tana i ite i roto i te mau rururaa ,
tana tiaturiraa e tupu ai te tahoêraa
mau, tona mana'o i te Ekalesia Katolita i roto i te Oikumene e te Oi¬
kumene i Polinesia nei.
E vaiho tatou ia'na ia hohora mai
i tana hioraa i teie mau tumu parau.
Te mau fifi no teie tiaraa ?
Te fiÉ. matamua o tei farereihia e
au, i riro ai teie tiaraa ei hopoia
raM teie Ih : o vau te auvaha'tu
i
roto i te Tomite tamau i te mau pa¬
rau no te oraraa o te mau Ekalesia
taatoa no Pàtitifa apatoerau. Ua he-
pohepo vau i te matahiti matamua no
te mea aita e taamuraa i rotopu i te
mau Ekalesia no PatLtüa, a ite atu
ai au i to ratou huru, i to ratoumau hinaaro e
ta ratou mau titauraa
i te Oikumene, Ua matara teie fifi i
mûri mai, i te pitl no te putuputuraa,
i roto i te mau tomite ohipa a te oi¬
kumene, Ohie roatu ai, te vai rate
hoê orometua "Méthodistes", papai
bati, ua haere au i te pureraa a te
EvaneUa piri Luthero. : I
reira ,
ua ite au e te vai mau ra te taaêr;
no te faanahoraa pureraa i te oro
euphàri. No reira, ia au i ta'u i
te , te oikumene e taatiraa noa, fe
reiraa noa, te hoêraa râ, aita ia
I to'u tiaturiraa, e tupu te tahoê
raa,
mai ta te Mesia i tohu,eiaha
oikumene, aita ia e ra
na roto i te
ve'a. Ua a'o vau i te hoê taime
ni'a i te loane 17/22 na roto i teri
dio, ua parau vau, eita e tupu
parau no te Ekalesia, o Tuilovoni
to ' na iba i roto i te hoê Tomite o-
tahoêraa na roto i te mau ravea
te mau Ekalesia
e tupu râ ia tae
hipa. Nana ia e horo'a mai na i te
mau tuatapaparaa e au ia tuuhia
i
te hoiraa mai o te Fatu.
roto i te feruriraa no ni'a i te hu¬
ru no te mau Ekalesia atea i Poline¬
sia nei.
Te piti, o te fifi ia no te reo,
te
taa ore i te reo paratane, reo tumu
e parauhia ra e te mau tLa, eiaha
noa'tu â i te mau taime putuputuraa
no te Tomite no te mea te vai ra te
hoê mau faaroo raa tatara-parau, e
taa ia'u te auraa no te hoê reo , na
teie tao' a e iriti mai i te auraa
na
roto i te reo tahiti. la otL râ te a-
pooraa, i te mau taime farereiraa ,
aita e nehenehe ia ' u ia tauaparau i
te mau taata ite ore i te reo farani.
Aita'tu ai e ravea e imi i te hoê pù-
pù reo farani. No reira, e tano ia
faaauhia no teie tiaraa te hoê taata
Tahiti ite papu i te reo paratane.
Te hoê raa ?
I te mau rururaa ta'u i haere, ai¬
ta e tapa'o ta'u i ite no te tahoê raa , i te mau taime tomiteraa no
te
feruri i te mau tumu parau. Taatu
te reira, aita , aita hoê tapa'o ta'u i ite. A tahi i te pae no te pure raa : aita e pureraa amui. Haapa'o
noa te reira Ekalesia i tana faatere
pureraa. A piti te oro'a EuphaAita'to'a e oro'a amui, taaê
te Ekalesia e tana faanahoraa e ta¬
raa
ri
:
peu. No te imi râ i te
hoê
rave ' a no te tahoê ia pure amui
e
ia tahoê i te amuraa-maa a te Fatu,
na roto i te tuatapaparaa i te auraa
na mau
Le pasteur Marurai
parau tumu no te faaroo, aita
ia vau i ite. Te tahi ato ' a hioraa :
e tanohia na vau i te sabati i Paris
i te tahi mau tere no'u. I te hoê sa¬
mau
mau e
tupu ai te hoê raa i ni' a i te
t
,
E tupu hoi ih te tahoêraa mai te pc
rioa'tu e faarii te tahi mau Ekale¬
sia i te faatereraa a te tahi mau EU
kalesia, oia hoi ia faarii e hoê
at
tatararaa i te auraa no te mau para
u tumu no te faaroo. Teie ia te au raa, e haapae te mau Ekalesia'toa
te mau mea'toa tei reira ratou i
te
haamau raa i to ratou tiaturi raa
e
ta ratou faatereraa : te mau Ekale sia'toa !
Te Ekalesia Katolita ?
Aita te Ëkalesia i roto i te Oikume
ne. E tono mai na râ
ratou i
te
hoê melo hiopo'a , eiaha râ ei melo-
tumu,i te apooraa. No te katolita iho te taupupu no te mea tei te
pâpa
ra te faaotlraa. Noatu râ ia, te vai
nei te hoê tomite amui na te Katoli¬
ta e te Oikumene, tei parauhia SO-
DEPAX. Oia hoi, Tomite no te faa-
te hau. E orome¬
tua Katolita te papai parau no teie
ru peruperaa e no
tomite, o Georges H. Dunne tona i'
oa.
Na teie tomite e feruri nei i
te
parau no te faaôraa mai i te Ekale¬
sia KatolËta e i te tahi mau haafata-
taraa. Aita e faaotiraa i teie nei S
Ua faatae te Papai-Parau Rahi
te Oikumene i te hoê âniraa, i
.
no
te
Pâpa, na ni'a i te i'oa o te Oikume¬
ne i to raua farereiraa i Genève
i
te matahiti 1970 ra. Aita râ e pahonoraa papu ta te papa i horo'a mai .
Aita vau e tiaturi nei e riro te Ka¬
tolita ei melo tumu no te Oikumene
5
te tumu : te vai ra tana apooraa
a-
mui, te VatLcana.
te au ore
Te oikumene i Polinesla nei ?
Aita teie parau i maramarama maiti i roto i te nunaa, la parauhia
te
tahoê raa, eita te pae rahi no te nu¬
naa e hinaaro. Tahoêraa no te Katolika e te Porotetani ta' u e parau nei,
Are'a no te tahi atu mau faaroo, e
parau fifi roatu ia. Te tumu, no
te
mea ia aita tatou iho te Ekalesia E-
vanelia e ite nei ia ratou ei
Ekale¬
sia mau, aita'to'a ratou, aita ra¬
tou e ite nei ia tatou ei Ekalesia maU
?
"Haapao noa oe ia oe e ta oe, haapa'o noa vau ia'u e ta'u.
Ua pinepine tatou i te faaroo i teie huru tai raa reo i roto i
to tatou o-
E fajroro mai mai oia mai roto mai i te hoê utuafare, i rotopu i
te mau tamarli ratou ratou iho, i rotopu i te mau opu fetii te tahi i te tararaa,
hi , i rotopu i e toopiti utuafare tapiri, i rotopu i e taata toopiti,
aturâ , e tae noa'tu i te feia metua iho tei taatihia ëi hoê.
te vai
.X
te
Tahoê tatou, eita anei ?E mai
peu e tahoê, ei hea tatou e tahoe ai
? te ulraa râ ia e vai noa nei â i
mua ia tatou.
tatou aau hiaa'i i te oaoaraa e
te
hau, ua riro ia i taua taime ra
ei
aau ofai.
Faataata-paari ia aurarohia e ia
faaturahia, e aro ia ore ia riro te
faufaa tei reira te haamauraahia to
tatou maitai. Faaetaeta ia ore
ia
aueue te mau pou no to tatou aua
i
te matai rahi u'ana no te au ore ,E
no te mea e hiaa'i raa maha ore, e
NOTES
Mercredi 15 Août ; JOURNEE
PAPEIHA sur le terrain paroissial de
hi'a, eiaha e hi'a i ra¬
oia hoi te haapaariraa i te hoê vahi nahonaho ia
rave rahi te
Papara, Au programme : exposé
re, e hi'a râ i ni'a ;
des buts de l'éssociatLon
, mani festations culturelles et folklori -
roaa hia
groupes de reflexion et
conscientisation. Un tamaraa
ques
prévu à midi. S'inscrire au
ua maitai-hia'i te mau rave'a
LA
FAMILLE ( animé par M„ et Mme O,
Prinz ) 4e séminaire d'un cycle de
cinq ans patronné par le départe
-
ment "Relations entre hommes
et
femmes dans l'Eglise et la Société"
du Conseil Oecuménique des
Egli¬
Le thème de cette année est
"Les conflits conjuguaux",
:
1er Septembre ; Dixième anniver saire de l'Atonomie de l'Eglise E-
vangélique ( 1er septembre 1963 ).
ARRIVEES
De nouveaux collaborateurs vien¬
nent prendre la relève de ceux qui
nous ont quitté cette année
.
Au
moment où le VEA POROTETANI
est mis sous presse la date exacte
de leur arrivée n ' était pas encore
certaine. Nous avons tenu cepen dant à publier les noms de ces amis
M. OLIVIER RICHAUD, vient pren¬
dre la direction du collège POMARE
IV.
M. et Mme ROLAND JOTTER, pren¬
dront la responsabilité de l'internat
de Taravao.
M, et Mme JEAN-MICHEL ROUET,
viennent comme enseignants à PO MARE IV.
M. DANIEL MAUER sera responsa¬
ble de l'administration de l'Ensei¬
gnement Protestant.
M. et Mme HENRI VERNIER, ren trent eux de congé en métropole .
Leur arrivée est prévue 9 septem bre à 5 Heures du matin,
6
rau
ei paruru e ei turui raa i te anotau
de Paofai,
ses 0
na
"haapaari i te hoê vahi nahonaho a-
est
foyer
13-31 Août : SEMINAIRE SUR
"te hoê tiaraa teitei"
ni'a mai ia hi'o i te taata. Oia hoi
de
,
te
fifi, te mea râ o
tatou e ite nei, ia haro'a tatou
i
teie parau, te tupu nei e te faatia hia nei te hoê patu faataaêraa i ropu i te taata. No reira, ia hio ra pae noa tatou i te mau vahi nohoraq
te mau vahi ohiparaa oia hoi te mau
vahi fare]?ei raa no te taata, e riro
Ore noa'tu tatou e ite papu i
mau tumu no teie
tatou i te muhu e ua faataamau
te taata no te ora amui, no te
hia
or a
tahoê. Te farerei ra, te aroha'ta¬
ra, te aparau ra,te ata ra, te himene ra, te upa ra, te oto amui ra,
te ohipa amui ra, te aro amui ra e
te vai aturâ te mau tapa'o rau
i
mua i to tatou mata o te faatupu
i
roto i to tatou aau te hiaa'i te hoê
tahoê raa mau i rotopu i te mautaata'to'a ia hau e ia oaoa tatou i to
tatou oraraa.- "O te taata ihoa te
mea maitai aè , eita te mou'a e hio
mai i te taata".
E hiaa'i raa mau, e hiaa'i raa tia, no te mea e hiaa'i raa no te hau
farereiraa, teie râ e hiaa'i
raa maha ore no te feia'tda e titau
ra i te tahoê raa e maitai ai
e
e
e no te
ruperupe ai te mau hinaaixj ato'a o
te taata nei, E mea rave atâ e te ma
raa ore ia feruri i te mau rave'a no
te vavahi i te mau mea tei faataaê
noa ia tatou tatou iho. Na ô a' era
tatou e "Aita e rave'a, mai tera ihoa te taata, e ino ana'e to rotoia-
Te haavare,
te popore, te titau e
na, aore maitai".
nounou
,
te
te
haru ei nia'e te tahi i te tahi.
Te umeume noa ra ia upootia te ta¬
hi i ni'a i te tahi, ia tiahia vau
i
ni'a ia mea, no te roo, no te io'a ,
no te tura, e te hanahana o to'u tiaraa i mua i te aro o te tahi pae.To
vero ra,
la vai ineine noa no te
a-
rai ia tatou i te mau mea i rapae.
To roto'tu nei o vau ia, to rapae
mai o mea mâ la , aita vau i ite ia
ratou, Faataa'tura tatou e piti tu haa taa maitai i roto i to tatou ora¬
To rapae, e to roto,
"Haapa'o noa vau i ta'u, haapa'o
raa.
noatu oe i ta oe". Teie te patu, teie te otia, te taa mai i onei ra na' u
ia, te taa'tu i ùna ra na oe ia.
Te
tahi râ fitL e itehia nei i nia i te o-
ti'a, te vai ra te hoê mau haari ofa, ei onei te opaa e topa'i are'a
tumu ei ô mai ia tupu ai. Erâ te
pe'ape'a ! Na'u te tumu e
naoe
te
ia te maa ?
Na vài te tiape ! Na te haari anei,
mai te mea ra e e ta otia raa ta te
otia ia ' na iho ? No na taata nei a-
nei, mai te mea ra e ua faaue
te
hoê i te haari, eiaha oe e tupu afaro e
tupu ofa râ ?
Ei faahauraa i
teie pe'ape'a hoê noaiho rave'a, e
faaore i te hoê i rotopu i na tia
e
piti nei mai te peu e eita e faaore
te haari e te otia, E tu¬
pu te maere, eiaha râ e maere,
e
tupu râ mai te peu noa'tu e faaore
hia te otia aore ia te patu, e e vai-
i te taata,
ho i te haari. E semeio Ih, Inaha ,
ia vaihohia te haari e ore Ih te otia : Eaha tura ih te hoê tapa'o faataaraa i rotopu ia taua e teie
au
e tena oe ? Na te aha'tura ih
e
faataa ê ia taua ? Eaha'tura Ih te
hoê tapa'o faaite e tei nia'e
aore
ih tei raro a'e au ia oe ? Tapu râ
i te haari ! o te tanoraa mau ih
Oia mau, aita ih e haapeapearaa
faahou, ei hau i rotopu ia taua, la
aita a oe e opaà. aita '
toa a'u e tumu opiaa, Hoê a
taua
nâ reira,
mea maita ae râ Ih,
au
hau, „ Taua'toa i te ere raa i te tumu haari eiaha roa'tu râ taua ia ere i te otia ! Teie hoi te auraa, ei¬
aha roa'tu taua ia farerei i te vahi
ere raa,
hoê ; ia vai taa ê noa râ„
E tapû e e faaore i te mea o
te
taati ia taua te tahi i te tahi, e tinai i te mea e farerei ai e e tahoê
ai taua. O oe i to oe pae, O vau i
to ' U pae ei parautia e ei hau ta ta¬
Teie ih te auraa, te parautia e
te hau i roto i te faataaê raa !
ua.
E ia tuatapapa maitai hia ra,
tumu rahi e taaê noa ' i te tahi i
te
tahi, QO te Parautia ih e te Hau
i
te
! Te parautia e te hau ?
Teihea te parau mau, teie ih, aita
na reira’i
e
hape i rotopu i na tia tootoru nei,
aore te haari
,
aore te otia,
aore
taata toopiti, i ta ratou iho hioraa. Te parau mau no te parautia i
na
tupu ai te hau, eaha'tu â ta tatou e
titau ua topa te hau.
E hoho'a noa teie ta tatou i rave
mai ei faaauraa no te faahi'o ia ta¬
tou i ni'a i té mau fifi e tupu nei i
roto i to tatou oraraa no te mau rnahana 'toa. Teie râ, ua rtro ato 'a
oia ei uiraa ia tatou te feia Keretetiano i to tatou ti' araa i te mau maEita tatou e maheaitu. Ua ite ta¬
tou paato'a i Polinesia nei ua rau
te haapa'ora KeretetLano,
taaê
noatu ai te rahiraa no te mau haa-
poraa i te mau fenua êê. la tuata¬
papa tatou i te Parau mau, te Pa¬
rautia e te Hau a te mau
Ekalesia
tatai tahi, aita hoê hape. Te reira
Ekalesia e tana parau mau, tana pa¬
rautia e tona hau, te na reira' tura
e te na reira'tura. Area râ ia tuu hia ratou te tahi i mua i te tahi, no
te hoê imiraa i te rave ' a e rlro ai
"te tino" O lesu ei tino hoê, e itehia i reira e rave rahi lesu, e rave
rahi Atua, e rave rahi parau na te
te
tahi. Mau mai tena i tana satauro no
te tairi e ia fati ta te tahi satauro
Tia mai te reira orometua
e
tona
faaroo no te aro atu i te tahi orome¬
tua e tona faaroo. I roto i te mau pa¬
.
tuatapaparaa no te oraraa o te
haapaoraa Keresetiano, ia haapotohia ra, e parau ia no to te Atua
arau
'na iho. E 2000 matahiti i
teie nei i mahemo to lesu aro noa raa ia'na iho no te faahau raa i te feia tei tiaturi ia'na ei Fatu no ratou.
Aita e taata mai te mau Keresetiano
te huru i te aau etaeta e te paari, te
taria turi e te hae no te paruru
e
no te tiai ia ore to ratou fatu ia roohia e te ati. Ahiri ratou tei te anotau no lesu e ore roa'tu paha to ra¬
tou Fatu e faasataurohia mai ta
te
roraa ia
pipi ra, ua horo ê e ua faarue
mai ia lesu, e tae roatu ia Petero ,
ua imi i te haavare ia ore oia ia a-
mau
mau
hia ra i to'na Fatu. I opua na
hoi te hoê o ratou e unuhi i ta'na oè
mau
Ekalesia o te tahoêraa ia no te
taata. Teie te amuiraa o ta ta -
ra
tou e faatupu, te amuiraa no te taa¬
ta tei reira te au taeaeraa : amui raa no te parau mau, te parautia e
te hau i roto i te tahoêraa, amuiraa
no te feia aore e io'a haapa'oraa ,
pohe ia i te oè ! No teie tau,
e
ti'a 'toa ia parauhia e " O tei rave
ia lesu ra e pohe ih ia lesu ? "
no te feia râ tei titau e faatia i
te
hoè utuafare pàpa'i ore, tamaruhia
i te here taeae no lesu.
te taparahi atu i tei haru mai
ia
lesu ra,
Ua na ' ô atura râ te Fatu no te
venelia " O tei rave hoi i te o'e
E-
no
e
A ti'a noa'tu ia, e aita te mau Ekalesia e afaro ra ratou ratou iho ,
hoê â Atua, hoê â Fatu, ta ratou e
haamori ra. Ei mua ih i te
tereno
tatou fâ paato'a 'tu ai ia tae i temahana haavâraa !
Ta tatou râ huaai, aore a ratou e
hape, i fanau hia mai ratou i roto i
te hoê haapa'o raa.
Haapiihia i te haapiiraa a te reira
haapa'oraa, haapiihia i te
feruri
mai ta te reira haapa'oraa, haamatauhia i te oraraa no te reira haa¬
pa'oraa aita a ratou e rave'a
ua
f roa i te varua o te reira haapa'o¬
raa mai te i'o rouru e raro i te
a-
ia ani noa mai te hoê aiu ma
tana reo iti haihai e te huna ore :
vae .E
"E vau ih e porotetani ato'a vau? "
E no te aha ih e porotetani ato'a
-
vau,
eaha tera mea". Eaha te paho"a ahi i to oe papa ! ".Afea
noraa :
hana'toa,
Atua, ia tia mai e aro te tahi i
piti ato'ahia'tu i te hamani inoraa e
rave
tatou e faarii ai e iriti i te papaa
e
paruru noa ra i to tatou mata, note
feruri i teie parau ; te taaêraa
i
rotopû i te tiaraa Keresetiano
e te
tiaraa haapa'oraa.
E vaiho tatou i teie üiraa i ô nei ,
no te mea e ere te reira ta te
mana'o e titau nei. Teie râ hoi e, te
tapa'o i tuuhia i nia ia tatou mai
te
tamariiraa mai â ua riro ato'a ia ei
tapa'o faataaê raa i rotopu i te taa¬
ta nei, i tapaohia'i tera e porotetanj
teie e Katolita, tera'e e Sanito...
T.V. A, E aore i aramoina hia ia
outou te mau pe'ape'a e hotu mai i
roto i to tatou oraraa no teie mau titiro i ni' a i to tatou rae,
E au mau atura tatou i te huru no
Kaina tei tapa 'o hia te rae ei faaite
i tana utu'a e ei paruru ia'na.O ta¬
tou ato'a anei Ih, titirohia tatou
i
te tapa'o no te reira haapa'oraa ei
faaite i ta tatou hara e ei paruru ia
tatou i te ati ? Te hara no te taaê raa te tahi e te tahi, te paruru
no
te i'oa o ta tatou haapa'o raa ?
Faaauraa teimaha e te rave atâ ia
tatara o te faatupu i te riri e te inoino i roto i to tatou aau. E riro paha
outou i te parau e , e faainaina E kalesia
E ere, e parau faaara râ.
"Aita a'u auro e te ario, o ta' u
ra e vai nei o ta'u ia e horoa'tu na
.
oe, a tia a haere i te io'a no lesu i
Nazareta ra ".
"A tia a haere e te mau Kerese¬
tiano e, a haere i roto i te tahoêraa
eiaha râ e haapaari ia tatou i roto i
te faataaê raa ! "Te tahoêraa no to
"Oia hoi to tatou hau, tei faariro
i e pitL ei hoê, e ua huri hoi i raro
te patu faataa ê i ropu ra ; te au o re.
(Ephriens 2/14)
E huri i raro te patu faataaê i ro¬
pu ra teie hoi te auraa, e vavahi
i
te mau mea'toa e tupu ai te au ore
e te taaê raa i rotopu i tera faaroo
e
tera faaroo,
oia ih, e faatupu faa-
hou i te hoê Ekalesia api, te Ekale¬
sia no te mau Ekalesia'toa i
faaorehia ra, te Ekalesia no te mau taa¬
ta'toa aita e porotetani,
aita e Ka¬
tolita, aita e Sanito, aita e Mahana
hitu, aita e Ite no lehova,... aita e
Keresetiano e te vai aturâ. Aore a
te Keresetiano e haapa'o raa,
e
taata râ oia no tona nunaa, e taata
no te mau huru taata to'a e
taata
to'na fenua, e taata no te mau fe¬
, e taata no te mau reo
ato'a. Ua parau lesu aita i te
mau
mea'toa e tupu ai te amahamaha
i
no
nua 'toa
rotopu i te taata nei, no reira e pa¬
rau ato ' a vau eita i te porotetani
,
eita i te Katolita, eita i te Ite no Iehova eita, eita i te mau haapa'o ra-
a'toa, e parau râ vau E i te amui¬
te tahoâraa no te nau
taata
titau ra i te hoê oraraa oaoa haamauhia i ni'a i te ora api : lesu,tei
E i te hoêraa no Tana Ekalesia.
E ere i te ohipa ohie, e aro râ.
E aro ia hoê fare haapiiraa bibiUa amui i Polinesia nei.
E aro ia farerei te mau faaroo ato'a i te vahi hoê, ei nunaa hoê.
E aro ia ore te mau haapa'o raa'
raa e
e
toa, ia hoê râ Ekalesia.
E aro ia tatou iho e i te tahi pae .
E aro ia ohipa amui te mau taata
faaroo ato'a.
Oia hoi to tatou hau tei faariro
i
piti ei hoê, e ua huri hoi i raro
i te patu faataaê i ropu ra.
I reira ra, eita ih tatou e pure faahou i te Fatu ia lesu e hoi mai no
te mea teie oia i rotopu ia tatou,la
e
râ , e te Fatu lesu, eiaha oe
hoi mai no té mea aita to oe e no horaa i te fenua nei, faaea noa'tu i
ni'a i te ra'i ! Tei here ra, e aro
ore
e
ia ; te huru 'fe no te aau mahorahora ; lesu.
HIRO
HENRI
7
n y a deux ans, lorsque le Territoire se préparait à accueillir
4eme Jeux du Pacifique, le Foyer de Paofai n'était encore qu'un
tier, des ouvriers travaillaient de tous côtés, menuisiers,
élec±:riciais etc...
lés
chan¬
peintres ,
'Jous pensons que cette variété est
très bonne, les jeunes filles
font
ar isi
connaissance entre elles
.
T,' y a aussi une certaine variété des
les religions . Ce Foyer est consiruit par l'Eglise Evangélique
de
Polynésie Française, U est
donc
fil¬
les
protestants aient la priorité, mais
normal que les 2/3 des jeunes
les soient protestantes et que
accueillons aussi toutes
autres : adventiste , mormone
nous
les
et
plusieurs catholiques, ce qui nous
permet de réaliser une petite expé¬
rience oecuménique, dans laquelle
nous essayons surtout de vivre les
unes à côtés des autres en req^ectant les idées et les habitudes dif férentes des nôtres, en cherchant
à nous comprendre et à ne pas ju¬
ger nous-mêmes trop rapidement.
Ensemble encore, nous chantons
nous
discutons, nous essayons
mieux comprendre quel rôle
,
de
nous
à remplir dans le monde de
demain, quelles responsabilités nous
aurons à prendre dans notre
pays
aurons
comme
dans notre Eglise.
Melle Evelyne Gall.
Fin septembre
1971 , les pre filles commencèrent
quand même à habiter dans les pre¬
mières chambres terminées. Depuis
ce jour, 96 jeunes filles sont
ve nues à tour de rôle habiter au
Fo¬
yer ; certaines sont là depuis
le
premier jour, tandis que d' autres
ont quitté pour différentes raisons :
mières jeunes
(mariage, changement d'emploietcj.
Dans l'ensemble, le nombre déjeu¬
nes filles a toujours augmenté sauf
pendant les vacances scolaires at¬
teignant pour l'instant un maximum
de 50 à la fois ; la moitié des jeu¬
nes filles sont en effet des
étu diants ou des lycéennes qui raitrent au district pendant les congéso
Celles qui ne vont plus en
classe
travaillent en ville comme sténo .
Dans l'ensemble, le nom¬
bre de jeunes filles a toujours aug¬
menté sauf pendant les
vancances
scolaires atteignant pour
l'ins tant un maximum de 50 à la
fois
;
la m.oitié des jeunes filles sont
en
effet des étudiants ou des
lycéen¬
qui rentrant au district pendant
les congés. Celles qui ne vont plus
en classe travaillent en ville corn nes
me
sténo, dactylo, vendeuse, ser¬
veuse, ménagère, institutrice, pro¬
fesseur de gymnastique etc, etrestent toute l'année au Foyer. Nous
avons remarqué que petit à petit
,
il y a des filles qui arrivent
des
ûes les plus éloignées. Cette an -
née, nous avons eu des jeunes
les de Moorea, des Iles sous
fil¬
le
vent, mais aussi des Australes et
plusieurs des Marquises,
enfin
une américaine, et plusieurs fran¬
çaises .
8
ANNIVERSAIRE
DU CONSEIL OECUMÉNIQUE DES ÉGLISES
Le conseil Oecuménique
des
Eglises fête ce mois-ci ses 25
ans
d’existence Et, pour mar¬
O
quer cet anniversaire, un cul¬
te solennel sera célébré le di¬
manche 26 août à la cathédrale
Saint Pierre de Genève , là
même où prêcha Jean Calvin »
Les 120 membres du comité cen¬
tral du C.OEo , ainsi que des
délégués et invités venus
du
monde entier se joindront aux
fidèles de l'Eglise protestante
de Genève pour la Prière Li-
tanique qui reprend les expres¬
sions utilisées il y a vingt-cinq
ans
lors de la premières
Les pasteurs Carson-Blake et Philip Potter
as¬
semblée du C. O. E et au cours
O
son Blake,
des trois suivantes.
tous deux anciens
Comme par le passé^ls pren¬ secrétaires généraux du Con¬
dront l'engagement de "rester seil Oecuménique,
ensemble", de "s'efforcer d'¬ La télévision retransmettra
avancer ensemble " et de "trou¬ le culte en direct dans
toute
ver en tout lieu ce que
nous
l'Europe. Dans de nombreux
pouvons faire ensemble",
La prédication sera pronon¬
cée par le pasteur Philip Pot¬
ter, secrétaire général du C .
OoE. qui sera assisté, pour le
culte par les
pasteurs W.S.
Visser' Hooft et Eugène Car-
Qu'est-ce que le Conseil oecuméni¬
que des Eglises ?
Le Conseil oecuménique des Egli¬
ses
(COE) est une association fra -
ternelle d'Eglises qui réunit
plus
de 250 membres originaires de tous
les continents. Les principales E -
gUses des traditions orientale et
occidentale en font partie, à l'ex¬
ception de 1 ' Eglise catholique ro maine. Le Conseil entretient néa moins avec cette dernière des rela¬
tions fraternelles, ainsi qu'avec d'¬
autres
communautés
chrétiennes
premier numéro du
question
oecuménique, en nous effor¬
çant de la présenter sous les
divers aspects dont on peut la
percevoir en Polynésie. Mais
il convenait également de pré¬
pays du monde , les Conseils
senter plus précisément
nationaux des Eglises organi¬
le
seront des services oecuméni¬ Conseil Oecuménique par luimême, C'est pourquoi
ques suivant la même liturgie
nous
qu'à Genève,
répondons ici à quelques ques¬
Pour marquer cet anniver - tions que l'on peut se poser à
saire, nous avons tenu à con¬ son sujet.
fessions ;
mais ce n'est qu'au dix-
neuvième siècle que certains chan¬
gements
s ' effectuèrent lorsque
mouvements laies et sociétés mis sionnaires raiversèrent les
bar rières confessionnelles. A notre époque les pionniers de la vision mis sionnaire chrétienne, des mouve ments à la recherche d'une solution
grands problème so ainsi que divers
théologiens en quête de l'unité doc¬
trinale, se réunirent en vue de cré¬
er le Conseil oecuménique des Egli¬
ses
A cause de la deuxième guer commune aux
ciaux de
l'heure
.
plus restreintes qu'il ne compte pas
parmi ses membres. Le Conseil oe¬
mation du Conseil s ' étendit sur dix
cuménique oeuvre en laveur de
ans.
la
restauration de l'unité au sein
de
1 ' Eglise chrétienne par le renou veau de tous ses membres
re
mondiale, la période de la
for¬
Pendant cette période, terrain
d'essai du futur organisme,
celui Eglises eu¬
ropéennes dans leur opposition au
sacrer ce
Vea Porotetani à la
seil international des missions fu sionna avec le Conseil. Les 16 E -
glises orthodoxes en sont devenues
membres. Ces vingt cinq années de
découverte sont un motif de reconnaissOTce tant elles ont favorisé le
progrès du mouvement oecuménique
que le Conseil s ' attache à servir.
Quelle est la portée de la Base du
Conseil
?
La Base du
Conseil oecuménique
énonce en ces termes : "Le Con¬
seil oecuménique
des Eglises est
s '
association fraternelle
d'E glises qui confessent le Seigneur
une
Jésus-Christ comme Dieu et
forts entrepris au cours des années
ce
auprès des prisonniers de guer¬
Sau¬
selon les Ecritures et s ' effor¬
cent de répondre
ensemble à leur
commune vocation pour la gloire du
seul Dieu, Père, Fils et Saint-Es¬
pour ‘forger un instrument effi¬
cace au service de l'unité des chré¬
re
et des réfugiés.
prit."
Après l'échec de nombreux
tiens, le Conseil naquit enfin,
ef¬
en
1948. Plusieurs grands théologiens
s'efforcèrent à
travers l'his
tolre de restaurer l'unité de 1' E
-
-
glise du Christ, anéantie dans les
luttes spirituelles des diverses con¬
ci s'affermit au sein des
mouvement nazi et dans leur servi -
Depuis 1948, le Conseil s'est con¬
sidérablement développé, accueil¬
lant parmi ses membres un nombre
croissant d'Eglises et traitant
de
questions de plus en plus diverses .
Lors de la troisième Assemblée qui
eut lieu en Inde, en 1961, le Con -
veur
Toute Eglise qui accepte cette dé¬
claration et dont la candidature est
acceptée par les Eglises membres
peut adhérer au Conseil.
La Base n ' est pas une confession
de foi mais le fondement du Conseil
et, en tant que tel, elle détermine
9
5 ANS DE CONSE
la voie que suivent les Eglises dans
leur marche commune vers l'unité «
Quel est le sens, pour les Egli de leur adhésion au (!:onseiI ?
ses.
Le Conseil existe pour servir les
Eglises O n leur donne la possibili¬
té d'entrer en contact les unes
avec les autres, de faire connaître
aux autres leur tradition et leur re¬
nouveau, de se mettre en question ,
de se critiquer et de se corriger
mutuellement D. facilite l'achemine¬
ment de l'aide tant spirituelle
que
O
matérielle, d'une Eglise à l'autre ,
El fournit aux Eglises nationales et
régionales un instrument qui
leur
permet de témoigner et d'agir à l'¬
échelon International, et aussi
le
moyen de s'exprimer ensemble,par¬
tout où cela est possible, sur
les
questions qui les intéressent»
Le
Conseil offre aussi aux Eglises
la
possibilité d'agir en se concertant,
selon leur volonté. D. travaille
en
laveur de l'unité d'action mission¬
naire et aide les Eglises à faire la¬
situations de crise, tant
à
l'échelon national qu'international.
11 s ' efforce d ' atteindre à une meil¬
ce aux
leure compréhension de la loi et
la constitution telles que les con
de
-
çoivent les différentes Eglises . El
est enfin le lieu où les Eglises peu¬
vent rechercher ensemble la juste
expression de leur foi et leur cul¬
te, les aidant ainsi à restaurer l'u
nité entre elles. Le Conseil est un
instrument au service de l'unité ; il
est l'un des signes visibles de l'u¬
nité que recherchent les Eglises.
Le COE ne détient ni ne souhaite
détenir de pouvoir de contrôle sur
ses membres. Le Comité central
,
organe directeur du Conseil,
avait
délà affirmé en 1950 : " Etre mem¬
bres du Conseil, pour les
Eglises
signifie nullement qu'elles font
partie d'un organisme habilité
à
prendre des décisions en leur nom .
Chaque Eglise membre conserve le
ne
droit constitutionnel de ratifier ou
de rejeter les déclarations ou déci¬
sions adoptées par le Conseil."
Lorsque l'Assemblée du COE
1 ' un des divers comités
ou
du Conseil
publient une déclaration, ils s' ex¬
priment uniquement en leur nom pro¬
pre. Eæs décisions des comités se
rapportent aux programmes du Con¬
seil en tant que tel. En règle*géné¬
rale, les rappxjrts et résolutions
sont transmis aux Eglises pour qu'¬
elles les examinent et prennent
à
leur sujet les décisions appropriées.
Le Conseil ne prend de décision di¬
recte que dans le cadre du
mandat
quila reçu de ses Eglises membres.
L'un des fondateurs du Conseil
Philip Potter,secréta
du C.O.E.
,
l'archevêque de Cantorbéry, Wil liam Temple, définissait en ces ter¬
mes
la relation du COE avec ses E-
glises membres :
L ' autorité du Conseil, disait-il,
dépendra du poids que lui donnera
sa sagesse auprès des Eglises."
"
C ' est dans le cadre de sa Commis¬
sion de foi et constitution que
lë
Conseil s ' efforce d ' aider les Egli¬
ses
à progresser plus
rapidemeit
dans l'étude de ces questions. Celle-
dans l'étude le ces questtons. Celleci offre aux Eglises un lieu de ren¬
contre et de discussion où elles peu¬
vent dissiper les malentendus, af fronter leurs divergences en tou te franchise et envisager l'unité nou¬
velle. "Los membres du Conseil oe¬
cuménique des EgUses, en s'ap¬
puyant les uns sur les autres, de -
en vue
de ce
temps où un concile authentiquement
vraient travailler
Réalisé grâce à l’aide du C<
le foyer de jeunes-filles
WORLD
MISSIONARY
CONFERENCE
WORLD
EDINBURGH
X
COUNCIL /
OF
CHURCHES l
foundcd
\,
STOCKHOLM
OXFORD
World Sunday School Association
10
ROME
I
I
(AMSTERDAM
194g
EIL OECUMENIQUE
universel pourra enfin parler
au
de tous les chrétiens et ouvrir
la voie de l'avenir"»
nom
Le Conseil
se
prëoccupe-t-il de
problèmes politiques et sociaux é
Comme chacun sait, les
Egli ses membres
du Conseil
vivent
sous des régimes politiques et éco¬
nomiques qui sont souvent en conflit
les uns avec les autres. Face à cet¬
te situation, il incombe essentielle¬
ment au Conseil de sauvegarder, pardelà les frontières géographiques et
idéologiques, la communauté chré tienne
témoigne de la fidéli¬
té commune et première des Eglises
qui
membres à Jesus-Christ. En pir
-
temps elle donne la possibilité à
des chrétiens d'opinions politiques
divergentes de se réunir pour dis¬
cuter leurs vues, les amenant ain si à veiller davantage à ce que les
institutions politiques soient au ser¬
vice de l'homme et à ce que l'on édifie une société plus responsable ,
au plan national et international.
me
^ter,secrétaire général
du C.O.E.
Le Conseil oecuménique ne cesse
de réaffirmer que les chrétiens ont
le devoir de se prononcer avec
vi¬
gueur et discernement sur les pro¬
blèmes politiques, sociaux et écono¬
miques de 1 ' homme contemporain „
C'est pour cette raison qu'il diri¬
ge des études interdisciplinaires à
l'échelon international et reste
en
contact parmanent avec des hommes
politiques chrétiens, des spécialis¬
tes d'éthique sociale et des institu¬
tions travaillant pour le renouveau
de la société» Sa commission
des
Elises pour les affaires internatio¬
nales
a
notamment pour tâche d'exprimer
auprès des Nation Unies, lors
de
conférences diplomatiques ou d ' au¬
tres réunions semblables, les points
de vue de ses Eglises membres sur
les problèmes internationaux»
En
diverses occasions, elle a formulé
des déclarations ou des positions sur
des questions telles que la cessa tion des expériences nucléaires, le
désarmement, la liberté religieu¬
se, le problème des réfugiés, l'ai¬
de économique et 1 ' auto-détermina¬
tion» Il lui est également arrivé d'¬
offrir ses services, dans des
flits politiques, pour oeuvrer
laveur de la réconciliation»
y>L'écart entre nations riches
plus explosifs de notre temps. L'E¬
glise chrétienne vit de part et d ' au¬
tre de ce-fossé qui sépare les mem¬
bres delà famille humaine, mais est
identifiée aux riches» La charité des
riches envers les pauvres doit s'
qui permettront aux pauvres d ' être
associés au développement. Ainsi
que l'a déclaré la quatrième Assem¬
blée du Conseil, réunie à Upsal ,
"Les Eglises, dans leur prédica tion et leur enseignement, y compris
1 ' enseignement théologique,
sont
appelées à dégager la vision bibli¬
que de 1 ' unité donnée par Dieu
à
1 ' humanité puis à en tirer les consé-^
quences concrètes pour la solidari¬
té humaine universelle et la bonne
gestion des ressources de la terre.
C ' est refuser cette vocation que de
s'en tenir égoifetement au seul bienêtre du une nation ou d'une région,
être d'une nation ou d'une région".
Afin d'aider les Eglises dans cet¬
te tâche, la Commission de la par -
ticipation des Eglises au développe¬
ment
WTÜ.
(CPED) a été instituée
GHANA
V
NEW DELHI
UPPSALA
© © V"V
MONTREAL
GENEVA
-
accompagner d'une lutte en laveur de
structures économiques plus justes
BANGKOK
MEXICO
et
pauvres est l'un des problèmes les
'aide du Conseil oecuménique :
îunes-filles de Paofai
WILLINGEN
con¬
en
ASSEMBLY
1975
en
te
tomite oikumene
Quelles sont les relations du Con¬
seil avec 1 ' Eglise catholique ro maine 1*
Au cours de ces dix dermères an¬
nées , les relations du Conseil oe -
cuméMque et de l'Eglise catholique
romaine ont radicalement changé
I - Ua haamau Ma teie tomite e te A.R. no te mataMti. o.... rio te mea,
te ô nei te Ekalesia Evanelia i roto i te hoe tau parau Ma ; te tau no te
aparau raa i te taM atu mau Ekalesia„ Ua haamau atoa Ma râ teie tomite,
no te mea ua farii Ma te Ekalesia Evanelia no TaMti nei i roto i te Apooraa Amui no te mau
Ekalesia (C.OoE.) e na teie tomite e feruri i te mau
parau e tae mai i roto i te Ekalesia no ô mai i te Apooraa Amiii no te mau Ekalesia e tae noa • tu i te parau e tae mai no roto mai i te Apooraa A mui no te mau ekalesia no Patitifa.
Te mau oMpa i rave Ma :
I^a teie tomite i faanaho i te mau oMpa no te seminare matamua i te ma¬
taMti 1970 e tae noa'tu i te Seminare no te mataMti 1971 no te mea e o -
Mpa teie tei faanaho Ma e te Apooraa Amui no te mau Ekalesia (CoO.E.)
pae. I teie nei râ ua haamauMa te hoe tomite api parau
Ma te "Tomite Seminare" no reira ua vaiho Ma teie oMpa i roto i
tona
no na mataMti e
.
Jusqu'au pontificat de Jean XXin ,
la position de l'Eglise catholique ro¬
maine face au mouvement oecuméMque était restée incertaine. U est
vrai que l'on assistait dans les mi¬
lieux catholiques romains à de sé rieux efforts sur le plan oecuméM-
tels ceux de l'Abbé Coutu la Semaine de prière
pour l'umté des chrétiens - et qu'¬
un certain nombre de théologiens s 'que
rier,
-
avec
intéressaient vivement au mouve ment oecuméMque à titre personnel.
Mais la pxjsition officielle du Vati can resta négative jusqu'à Vatican
II. Les catholiques ne furent pas qu-
rima.
Na teie atoa tomite i feruri i te parau no te pure raa amui no te hauti raa no Patitifa (J.O) , pure raa faatere Ma e te PorotetaM e te Katolita.
Ua faaoti atoa teie tomite ia haapa'o te Ekalesia Evanelia i te tabula pu
re hebedoma no te tahoe raa o te mau Ekalesia e ua haamata Ma taua o -
II. Les catholiques ne furent pas au¬
Mpa ra i te mataMti i mahemo.
tican pour l'Unité des chrétiens, la
situation s ' est totalement transfor¬
Ua feruri atoa teie tomite i te parau no te hoe teata raa taata i Ma i
te
faasatauro raa Ma o lesu tei faanaho Ma e Cavallo ; e na BSeily
orome
tua no te pae porotetani e te Metua Cochard no te pae Katolita eo Caval¬
lo i feruri i teie parau.
Te tumu parau no teie mataMti ;
Ua feruri teie tomite, e mea ti'a i teie nei ia tupu te mau farerei raa ,
eiaha i rotopu i te PorotetaM e te Katolita ana'e i rotopu atoa râ ite Po¬
rotetaM e te mau amaa amahamaha, no reira oia i rave ai ei tumu parau
nana
i teie matahiti "TE EKALESIA EVANELIA E TE MAU FAAROO EE'.
torisés à assister aux deux prémières assemblées du Conseil oecumé¬
Mque, réumes en 1948 et 1934.
Avec le Concile de Vatican n et
la création du Secrétariat
du Va¬
mée. Aujourd'hM, l'Eglise catho lique romaine participe pleinement au
mouvement oecuménique et entretient
un certain nombre de relations avec
le secrétariat du COE et les Eglises
membres
La Commission pontificale "Justi¬
ce et Paix" et le Conseil oecuméM¬
que ont nommé conlointem ent une Com¬
mission pour la société.
M dévelop¬
Tana mau opuaraa ;
pement et la paix (SÔDEPAX), dotée d'un secrétariat. Neuf théolo -
te imi raa i te rave ' a ia ite te mau paroisa atoa i te auraa mau no te oM¬
tie de la Commission de foi et cons¬
pa Oikumene i roto i teie nei ao na roto i te mau haapiiraa e faatere Ma.
Ua haamatâMa i roto i te mau rururaa Ekalesia, ia tae atoa râ i roto ite
titution. Presquetous les comités du
Conseil invitent des catholiques ro¬
mau paroisa
mains à participer à leurs travaux à
titre d'observateurs ou de conseil¬
iho.
II - Te Pime raa no te
ha^ana'o raa i te 25 raa o te mataMti no
ha^auraa
hia
te Apooraa Amui no te mau Ekalesia.
l'a anihia
te
nei te mau Ekalesia melo no te Apooraa Amui no te mau Eka¬
lesia ia faataa i te sabati 26 no Atete 1973, ei mahana pure raa, haamana'o raa i te 25 raa o te mataMti no tona haamau raa Ma. E tupu teie pu
re raa i roto i te mau paroisa atoa ia au i te tabula pura raa i faataaMa
no te reira oro'a.
OR. Georges KELLY.
giens catholiques romains font par¬
lers.
En dehors du Conseil oecuméMquq
des contacts se créent, de plus en
plus nombreux. Ainsi, plusieurs dio¬
cèses catholiques romains sont au-
jourd'hM membres à part entière de
conseils nationaux.
On assiste également à une colla¬
boration croissante tant sur le plan
de l'action sociale que de la recher¬
che biblique. La visite du
VI au siègei du COE, en juin
a
pape
1969 ,
été le signe concret de ce
nou¬
de coopération.
Quant
veau climat
à la discussion concernant l'adhé¬
sion de l'Eglise catholique romaine
au
Conseil oecuméMque, elle n' en
est encore qu'à ses débuts.
Néanmoins, tout ceci ne devrait
pas masquer les véritables difficMtés qM séparent encore le Conseil
de l'Eglise catholique
romaine ,
notamment que «celle-ci dispose d' une solide structure MérarcMsée ,
alors que le Conseil est une asso dation fraternelle d'
Eglises
pour seMe autorité celle que
accordent ses membres.
a
12
qM
IM
ia faaipoipo ato’a te
ekalesia katolita
e te ekalesia
porotetani
Tane Katolita , vahiné porotetani ; mai te apHt-aa mai, haapa'o i te mau
ohipa O te faaroo ; no roto mai raua i te mau utuafare faaroo e mai te mau feia paieti. ato' a, ua faahohonu i te parau no to raua tiaturîraa, E
,
i
te mau haapii raa'toa ta te Ekalesia i horo'a ia raua ei haapaarl i to
raua tiaraa ; e melo Ekalesia te vahiné i roto i te faaroo porotetani.
Tae roa mai i te mahana opua orehla ra, ua farerei raua... 'E Ka tolita vau, e porotetani vau", Haamata apf faahou ! Oia nei, e haamata api faahou, no te mea e
ere
hoê a raua Ekalesia, hoê a raua fa¬
aroo paari mai
ai, e te hinaaroo na.
faaipoipo? Nahea ? I taua taime
ra to raua iteraa e, e ere i te ohi¬
pa ohie ; te ara mai nei i roto ia ra¬
ua tataitahi te mau fi£i e tupu mai no
ta raua haapaoraa, ia raua e ta ra¬
ua mau tamarîi ! Imuara, "aitateie mana'o Katolita e porotetani, i
i teie nei râ, ua ite maua e, e
flEL
e
rahi ! " Ua farerei i te mau tia
no
te faaroo, pahonoraa i te pae poro¬
tetani", aitâia ohipa i matara’tura",
i te pae Katolita,
teie te reo no te
tane ,"i to ’u tau i te fare haapiiraa, ua
parauhia mai au, e la faaipoipo
i te hoê porotetani, e haapaehia oe
aita râ vau i
haapa'o i te reira parau e ua tupu
mai tei parauhia mai.
Taaê ia ta te fetii mau faatiaparaa:
no te mea i to ratou mana'o raa
e
porotetani
ra ei
i te peu noa'tu e tahoêhia te faai
apee au i ta'u vahiné ia apeemai i
a ta maua mau tamarii ia'u ,
i te
ite e no te aha ? " Te hinaaro o te
vahiné ia haamaitai ato'a hia to ra¬
pae no te faaroo" „ O ta raua ia faa-
ua
auraa, ua faarii te vahiné. O te ta-,
ne ia te haap'o i te haapiiraa Eva-
Katolita, ia tia i tma tane ia
neUa, no ta raua huaai. Haapa' o
noa te tane i tana haapa'oraa,
na
reira'toa te vahiné i tona paeau
.
"Eita vau e faarue i ta'u faaroo, e
porotetani au, e ona , eita'toa
e
faarue i ta'na faaroo. Taa noa' tu
ai te reira, ua faaipoipohia maua i
roto i te hoê faaipoiporaa Kerese -
a
apiti ,
porotetani ia te
apiti, eiaha râ e anoi : " Aita e
rave'a, mai ter a ihoa, no te meaua
paari ratou i roto i tena faaroo, I
mûri iho râ ua manuia maua ia faa '
rii ratou i to maua taatiraa, fera
-
râ, mea huru roa.
(
ahi i te amuraa maa a te Fatu.
E
mai te mea ra e, i to raua mana 'o-
oraa, aita i hope roa te haamaitairaa, hoê â teie e toe nei ta te faa¬
roo a ta'na tane." la tahoê atoà te
mau
Ekalesia, no te mea (te tane),
i
hoê huru ia'u e, aita maua i hoê
teie taime i te pae faaroo".
Ua pe'ape'a te vahiné i te omua raa, i ta raua faaauraa no te tama¬
raa e ei opani roa raa ia ratou eia¬
ha e haere i te pureraa a te porote¬
tani. "I te Sabati, tei ineine na mua
i roto ia maua ra, nana ia e aratai
i
te
tamarü
i
te
pureraa". Aita 'tu hoi e rave'a hau roa'^
ia afaro ia te mau tia no teie na Ekalesia
Te vai nei vetahi mau utuafare pea-
rii , "i teie nei râ, ua ite au e
te
haapa'o maitai ra ta'u tane i ta
maua mau tamarii, ua mamâ rii mai.
Are'a te tane, te vai noa ra ia teie
tapa'o no to'na faatura ore i te mau
faaotiraa a tana haap'o raa. Tiaturi raua, e te faaipoiporaa, e haa maitai raa ia na te faaroo, ia haa¬
piihia ta raua mau tamarii i te Evanelia , e ia arataihia ratou i ni'a i
te e'a no te faaroo Keresetiano, ia
tupu te tahoê raa i rotopu i ta raua
haapa'oraa, e itehia'i te hoê paho¬
.
pea, ua vahi hia te mau tamarii, afaraa Katolita , afaraa porotetani.
"Eiaha'tu â no te tane e te vahing
no te tamarii râ. Aita i papu e tupu
mau anei te tahoêraa i rotopu ia ra¬
te
aita e afaro raa.
e
i roto i ta'u haapa'o
raa". Ua apee oia i tana vahiné no
te mea e melo Ekalesia. "Te
tano
amu i te oro'a
o vau te apee i ta ' u
tane, teie râ eita e nehenehe ta'u;
ua maoTO vau i te haapiiraa, i
te
tamarii i roto i te mau fare haapii¬
raa mau ra,
porotetani, te hi'o ino'tura ia
vau ia ratou.
faaipoiporaa e te hoê oremetua
amui
Haapiihia te tamarii i te haapiiraa
Katolita, aita râ i riro ei umeume -
tane) eita vau e nehenehe faahou
raa
Katolita, teie râ ia tiamâ ato'a vau
te haapa ' o i ta ' u haapa ' oraa
?
Hoê â uiraa ta te tane : " Aita vaui
no
tiano".
tou, no teie mau peapea haapao raa
ia paari mai ratou, paari mai ratou
Te vahi tLEL râ hoi no'u ra,
-
poiporaa, aita vau i ite no te ahaia
eita vau e nehenehe e haere 1 ô
te
oe
i te oro'a a te Fhtu ,
Katolita ra ei Katolita ia te
Ei hea faaipoipo ai, Porotetani a? Ua faarii te tane
ma te haapae i tana oro'a i roto
i
te Katolita teie râ, ia faarii te va¬
hiné e ia bapetizohia ta raua
mau
tamarii i tana haapa'o raa. "
Ua
ore ia Katolita
la'u i haere e farerei
i te mau tia no te Ekalesia Evanelig
no te ani, E nehenehe anei au e amu i te oro'a mai te
peu e, e faai -
poipo vau i ô te Katolita ? Ua pahonohia mai eu E, tera râ aita ia flfi
i matara roa'tu ra".
Ua afaro maua no te reira vahi,no
te tahi râ mau utuafare e vai noa nei
â i roto i te pe'ape'a."
Parau mau roa, e ohie te ohipa no
te reira pae ahiri e ua tahoê te mau
Ekalesia, eita ia hepohepo e
hotu
utuafare aita
i
tano atu i te maitiraa i te hoe apiti
noa i roto i te mau
au maitia no te
oraraa, i te Katoli¬
ta aore ia i te porotetani : O ta
taata ae ia hepohepo raa ia ore
afaro i to raua fili. Tae roa
mai i teie nei, i te uiraa a te tama¬
rii no te aha oe marna eita e haere
mai i ta matou pureraa ? - No
te
rave atâ ia tatara i teie mau parau
i mua i te tamarii, ua imi noa oia i
ta tahi mau faatupu puraa,
" mea
fatata ae o Pirae, aita to'u e tai¬
noraa
me, e rave au i ta tatou maa, haere
noa'tu outou papa mâ„.."
E teie ta raua tiairaa, "ahiri e ta¬
hoê te mau Ekalesia, aita 'tu e ra¬
ve'a, e matara ia maua i to maua fifi i te pae faaroo, no maua e ta ma¬
ua huaai".
te
ia
hape te farereiraa'tu i tei au hia e
te aau ? No te aha na eita e ti'a ?
"Ua parau noa vau i ta'u tan«, ma¬
Ahiri to ni'a e tahoâ?aa na !
Ahiri to ni'a e faaipoiporaa na
!
13
Uiraa ia Dimier i te huru no te haapiiraa Evanelia i roto i te mau
re
fa -
haapiiraa»
Le pasteur Dimier
AUMONERI ?
la au i tona :faanahoraa e tana ohipa te aumoneri o te Tavlniraa ia
i rapae i te mau paroisa : tare
utuuturaa, te nuu, mau fare haapii raa. Te aumoneri i roto i te mau fa¬
re haapiiraa teitei ua itehia ia e te
Hau, itehia e te Pû-faatere i
te
haapiiraa o te fenua. Paruruhia oia e te ture tei faatia e ia faaterehia
oia i roto i te mau fare haapiiraa
teitei e puhaparaa tamarii to reira.
Mai Polinesia nei hoi, te "Lycée" ,
ta te hau e ta te faaroo, te
mau
"collège",i Tubuai, Raiatea, e te
haa piiraa-faaapu i Moorea.
Te aumoneri, o te toro'a-orometua ia i pihai iho i te mau tamarii a-
tahi atu mau haapiiraa mai te
ore e taeaehia nei e te mau haapii raa-sabati i roto i ta ratou mau pa¬
roisa Ei pihai matou ia ratou note
feruri e ratou ato'a i te parau no
te faaroo Keresetiano.
E ere râ matou i opua’i i te aumo¬
neri no te faaineine i te tabula haa»
piiraa-Sabati, no te apee râ i
te
haapiiraa e titauhia ra e te mau tamarii i roto i te mau Haapiiraa
teitei. Teie hoi ia e, ei ni'a i te ta¬
bula haapiiraa a te mau tamarii ma¬
mau
tou e faanaho ai e e faaau ato’a i
i
te haapiiraa Evanelia mai te montre
e
tae'tu i te mahana maa»
yl rotopu i teie mau tamarii ,te vai
nei te hoê pae e uiui nei i roto ia
ratou iho i te auraa no te faaroo
no te
e
Ekalesia» Te uiui ra e te fe -
ruri ra no te mea no roto mai ratou
i te mau mataeinaa, te mau paroisa,
te mau utuafare E te faaroo ra ra¬
tou i reira i te mau parau no te faa¬
»
roo aore ia no
te Ekalesia.
I roto
eiaha te taato'a,
te
tupu nei te uiuiraa e te tahi mau hioraa i te mau parau ta ratou e haro'
i te hoe pae,
No reira ua mana'o ma¬
tou e titau i te tahi mau tia no
te
Ekalesia ia tae mai i rotopu ia ra¬
tou no te pahono aore ia no te tatara ia ratou i te mau vahi e hinaaro
hia ra e ratou» Ua tae mai te Papai
Parau Rahi no te Ekalesia tei faataa mai i te huru no te Faatereraa
a noa ra.
te Ekalesia, ua tae mai te Pere titeni Raapoto, no te hohora mai i
14
a
te parau no te toro'a orometua, e
te tahi atu â mau parau, ua tae mai
te Faatere no Moria, Vaea Neuffer,
tei aratai mai i te huru no Moria »E
ua ite au e, ua anaanatae roa
te
mau tamarii
,
ua tupu te
tauaparau
ia ratou e teie mau tia ,
e ua ani mai â ratou ia tae atu â
i
rotopu ia ratou te tahi mau tia no te
faatia mai i te tereraa no te mau ohipa e ravehia nei i roto i te Ekale¬
raa i ropu
mau
haapiiraa teitei no Papeete nei
Ua tupu te farerei raa matamua i te
25 no tenuare ra 1971, i nia i te tu¬
parau ra : "Te rave'a puai
e
te ravea marû". Ua putuputu
ma¬
tou i roto i ta tatou fare tamaaraa
mu
na te tamarii haapii no Taunoa,
no
te mea aita matou i laariihia i roto
i te fare pure, e 68 tamarii no
te
sia.
Lucée, no Lamennais, e no Pômare
ia anuihia ra ; e 16 orometua haa¬
pii no taua mau lare haapiiraa ra ,
No reira, ia ara ato'a matou
no
te imi i te rave' a e anaanatae ai te
ia amuihia»
Ua ruru laahou i mûri mai i te
mau tamarii.
no Febuare ra
ia mana'o vau, e ri tamarii, te nunaano ananahi, ei fifL no te Ekalesia no ananahi» E farerei ratou i te mau üfi, aore â tatou i ite a'enei, iafaainene ia, i teie nei â, te mau oro metua'toa ia ratou no te pahono a tu i te mau aniraa a teie ui api, ia
No te mea,
ro teie mau
vai ara noa ratou i nia i te mau ma¬
na'o api e tupu nei e e hotu mai â
a rauae iho» la ara'toà te mau orometua e tia'i, ia nehenehe ia ra¬
tou ia apee atu i teie uL, no te pa-
hcHK), e no te aratai : tai'o, tuatapapa, feruri maite !
Mai te faito 15 e tae'tu i te 20ma-
tahiti, te uiui nei ratou i teie mau
uiraa :
Eàha te tiaraa e te ohipa e au i te
Ekalesia i teie tau ? Te vai ra
anei te hoê titauraa aore ia te hoê opuraa te au i te hoê Keresetiano ia
rave, e eaha ia te mau tapa'o aratairaa ia 'na? Te auraa i rotopu i
te mau tamarii tamahine e te tama roa ? Te vai ato'a ra i te pae poli-
tita, oia hoi, te huru no te mau faa¬
tereraa i te nunaa, i te oire. E tia
anei i te hoê Keresetiano ia faaô atu i roto i te mau pû faatere raa hau
no to'na fenua
?
E tae noa'tu i te parau no te Oi kumene ; te ohipa nei te aumoneri
ia feruri te mau tamarii i teie tumu
. No reira, ua tuuhiateie ma' o i roto i te tabula haapiiraa,e
parau
na
operehia te mau tumu parau no
!
Te
uiraa e tahoê ai tatou e te mau fi. -
ua
na matahiti leruriraa e toru
fi i taaê noa'i.
E ua faatupuhia te tahi mau lare reiraa i ropu i te mau tamarii no te
15
1971 i nia i te tumu
parau ra : "Te laulaa e te veve " .
Ua tuatapapa matou i te parau no te
laufaa e te mau fenua veve, te laufaa e te fenua rava'i, te huru no te
oraraa i Polinesia nei. Ua putuputu
ia matou i roto i te fare tamaaraa
lare haapiiraa a te "Mission".
E i te 25 no Tenuare 1972 ,
ua
amui â matou i te lare pure no Pao-
no te
fai, 220 tamarii, i nia i te
parau
tumu no te pureraa tebedoma ; " Te
horo ' a tu nei au ia outpu i te
hoê
faaueraa api, e here outou ia outou iho mai ia'u i here atu ia
ou¬
tou na "
E te ohipa hope'a, te hoê ia
fa»
fereiraa tei haapararehia na roto i
te "Télévision".
Terâ ia te mau ohipa tei ravehia
no teie ui api, ter a râ, te pe'ape '
a nei au no te mea, na tatou te po rotetani i faanaho i teie mau lare -
reiraa, e i teie matahiti 1973 aita
te Katolita i titau mai ia tatou. No
reira, atta e ohipa i ravehia i teie
matahiti.
I te opuaraahia te mau laanahoraa
i nia nei, ua faaara vau i te tomite
tamau. I roto i ta'u aumoneri
te
vai ato'a ra te Sanito, te
mahana
hitu no te mea aita ta ratou e
au¬
moneri i roto i teie mau lare haa -
piiraa, e ua amui ato'a mai ratou i
roto i teie mau farereiraa. Ua faai¬
neine amui matou, porotetani e te
Katolita, i te mau tumu parau.
Area râ, te itehia nei i teie maha¬
na, e aita ia rave'a i laalaufaahia.
No reira e ara i te mau ananahi ta '
i navenave
E ere no te mea, e te
.
farerei nei te mau ui api
hoê taime
i te matahiti e laulaahia'i teie ohi -
pa.. Ua au hoi te mau mea i faatupuhia a ' enei i te hoê auahi tutahuhia i
te aihere, eiaha râ i te vahie aito „
Amâ noa ihora, e pohe atura acre i
roaroa„ No te rave atâ ia tatara
i
te maupe'a pe'ai rotopui tePorotetani e te Katolita aita'tura i
hotu
maio E ere ato’a hoi ia i te mea a naanatae roa, tatou noa ia tautoo
noa'i are' a i te tahi pae mai, aita
ia e tau'a mai neio
E 430 tamarii e hau atu, ta tatou
i roto i te haapiiraa Katolita « Eita
nehenehe ia tatou ia otohe i mua i
te aniraa a te mau utuafare , e pa-
e
hono râ, Eiaha ia/io te mea ua aratai ratou i ta ratou mau tamarii i 6
te Katolita, e mata ê ia tatou ia ra¬
tou, te vai ra ia te mau tumu ratou
i na reira'i, tatou râ i mua i teieti-
tauraa eita e nehenehe ia tatou
ia
imi i te otoheraa ma te parau e ! Na
vai i faaue ia outou e afai i ta outou
mau tamarii i relra
No reira,mai
te tenuare ra 1973, te haapa'o hia
nei te haapiiraa Aumoneri no te mau tamarii porotetani i ô te Katolita.,
E ua faarii te tomite Tamau iafaatere te Katolita i ta ratou aumoneri i
ô te PoTOtetanio lëié râ aita te Ka¬
tolita e haapa'o mai nei note mea,e
mea iti roa to ratou i ô tatou»
Te vahi
ta'ue hinaaro nei,
tuafare ? E ere teie ohipa i te ohipa faufaa ore» Mea oaoa na te
mau tamarii itetaioe te
mau parau no
tahi
feruri i te
te Bibilia.
I teie mau taime, 18 taata e tautu.ru mai nei ia'u, e te haamauruuru
nei au ia ratou, teie râ eita e nehe¬
nehe ia ratou ia haapao papû i
te
aumoneri, maoti râ hoe taata i faataahia no teie toro'a» Ta'u ia e oa¬
oa nei ia tae mai o Dure Raapoto, o
ta'na te reira opuaraa. No te m^ea,
tae roa mai i teie nei, ua faatere
noa hia te aumoneri na te màu
ta marü no te haapiiraa teitei,
aita
roatu i faanahohia' no te mau
ta¬
marii o te haapiiraa matamua»
taa
noa'tu ai te tomite tamiau, ua papu
ia, ia mata ara ato'a mai tau mau
hoa orometua no Polinesia i te
o-
hipa » No te aha ratou aore i pahono
pinepine mai i ta'u mau titauraa ia
ratou no te tere na roto i te mau u-
Orometua Dimier»
jaaitoitoraa hope’a i te mau tamarii
e
rururaa
te mau
orometua-pupu
^
tama papenoo
(Camp tama à Papenoo Tuhaa I» )
Ua tupu te Rururaa tama i roto
i
te Paroisa no Papenoo i teie mata-
hiti. Ua haamata i te Monire 2
no
Tiurai e ua opani i te SabatL 8
no
Tiurai i te hora 2 I te ahiahi»
O te hoê teie ohipa tumu i ravehia
i roto i na matahiti e rave rahi
i
mairi e tae roa mai i teie nei»
Ua
opua hia i te faatupu i teie ohipa no
te amuiraa i te mau tamarü o te Tu¬
haa iho i te vahi hoê e nehenehe ai
i te faatere raa o te Tuhaa iho o te
Ua riro ato'a teie ohipa ei tumu
titau ato 'ai te mau faatere
i
tahi mau tino no te faaô i roto i
Ekalesia.
te
to mana'o atoa to puai, to varua e
ia hope e ia Aroha oe i to taata tu¬
te
pu mai to aroha ia oe iho.
e
I te pae no te faatereraa i te mau
ohipa aita roa e ftfi i iteahia e tae
noa'tu i te tabula ohipa i faahano hia, Teie noa te tahi fifi i iteahia te
nainai o te mau tamarii e te piriha'
o o te vahi rururaa. Te tahi vahi i
hio hia te tahoê ore ia te tahi
mau
tino orometua i roto i te ohipa.
Te tumu parau i faaterehia,
^
teie
H. SabatL iahoro'ai te tahi mau
faaitoitoraa hope ' a i ni ' a i te mau
tamarii e tae noa'tu i te mau or.Pu-
ia, te Ture, Te mau ture no te F.T
e te mau haapotoraa no te mau ture
i roto i te F.A. Ua puohu hia teie
haapiiraa na roto i teie ture :
E
pu hou afaaoreroa'tu ai te H „ Saba-
hinaaro oe i to Atua ia lehova
ma
Eaha te mana'o i nia i teie Ruru¬
7
”
“Teie to'u mana'o, ia faatupuhia e
raa
2 taime te mau Rururaa Orometua
pupu no te faaineine maitai ia ratou
i nia i to ratou toro' a no ta ratou
mau tamarii e faatere
nei e ia faaauhia te faite mau o te mau tamarii
o te nehenehe ia haere mai i roto i
teie rururaa mai te 13 no te matahi¬
ti haere atu ai. E mai te mea e ra¬
ve'a, ia faatupu atoà ia i te tahi ru¬
ruraa na te mau tamarü nainai.
haere matou i hea
ia mahuti matou?
Oro'à haamana 'o raa i te matahi¬
ti i haamauhia'i o Moria, hoê auahuru
a'e nei matahiti, - i te 29 no Tiunu
-
ra.
Te ohipa rahi ; imi i te mau rave'a
no te faaau i te ohipa haapüraa i te
ferurihia te ohipa rahi e au ia ra vehia e to Moria ; a tahi, ia faato-
huru no te oraraa e taui noa nei. Te
vai nei i rotopu i te mau tamarii tei
taui no te hoê oraraa utuafare mai -
marü e faaê i Moria mai te n mata¬
hiti. No te mea e roaa â ia taui i te
( - 10 e anniversaire de Moria - )
tai, te vai ato'a nei râ, ia mahuti ,
te hoi faahou i roto i te huru i faa -
Haere matou i hea ia mahutL matou?
ruehia'tu na. A tia noa'tu râ, te ite ato'a hia te hoê tauiraa rü i ro¬
to i
te
mana'o
taata, teie
mana'o
taata tei
faariro
ia
Moria ei haamehameharaa e ei haaviraa i te tamarii faaroo ore ma te
faahoho'a ia Moria i te hoê fare auri no te mau tamarii iino.
Te fifi rahi roa e itehia nei ; te ineine ore ia no te mau utuafare
e
no te nunaa taato'a no te faariiraai
te mau tauiraa o teie tau. Aita to ta¬
tou oraraa i apee atu i te tereraa no
Haamauhia o Moria i te matahiti
1963 ra ei utuafare haapü faahou
raa i te mau tamarii no roto mai
i
te mu utuafare rava'i ore i te rave
'
a no te imiraa i te mau maitai
no
ta ratou mau tamarii. I mua ra,
e
popaa ia te faatere, area i teie nei
taata tahiti iho te faatere oia hoi,o
Vaea Neuffer. Taata tahiti no
te
amo i ta tatou utu'a, e, te vahi fau¬
faa roa'tu, taata tahiti no te tomo
i roto r te naturaa o te taata tahiti
no te mea e taata oia no te nunaa
.
te tau.
No reira, no te mau tau i mua,
pahia mai te faite matahiti no te ta¬
api roa raa ra, eiaha râ e tiai roa
ia paari, aita e semeio.
A piti, te tomoraa na rote i te mau
utuafare o te mau tamarü, no te fa-
rerei, parap^au, tauturu, e no te
faaineineraa ia ratou no te
farü
faahouraa i ta ratou mau tamarü.Te
rave'a ia i ferurihia ei pahonoraa'
tu i te reo no te mau tamarü,
ia
tae i te tau e mahutL ai ratou, i ni '
a ia Vaea. "Mai roto mai matou i te¬
nu apoo e faahoi faahou oe ia matou
i reira ! "
Haapotoraa i te paraparauraa i ro¬
topu ia Vaea Neuffer eo John Doom
na roto i te reva -
ua
Sabati 8 no
Tiu¬
rai 1973.
15
ia tupu a teie huru taatiraa autaua
i ropu i te ekalesia e te tavana rahi
farereiraa
i te
mau
hope’a na te tavana rahi Angeli
ti’a
no
ta tatou
ekalesia
I te mahana pae 20 no Tiurai ra, ua amùi mai i to te aua pipi e rave ra¬
hi mau ti'a no te Ekalesia Evanelia no te faariiraa i te Tavana Rahi An¬
geli, tei haere mai no tana poroiraa hope'a e no te faatapa'o i na Oro metua e toru i raro nei : Raapoto orometua i te tajja'o ra "Officier
de
l'ordre naticmal du mérite".
Panai orometua i te "Chevalier de
l'ordre national du mérite", e
ia
Mauarii orometua i te "Chevalier du
mérite agricole". I mûri ae i te hi-
faarüraa, ua tia mai te Peretiteni Raapoto no tana oreroraa parau i mua i te tavana Rahi e te mau
tia no te Ekalesia. Ua faa haamana'
O mai oia i te ohipa tumu a te Faate-
mene
remise des médailles
Hau oia hoi, te imiraa e te
faatupuraa i te mau rave'a ei maitai no te nunaa e no te taata hoê i roto i te hoê oraraa tiamâ.
Are'a ta te Ekalesia, o te poro ia
reraa
,
pû
i te parau ora no te Evanelia te
no te tiairaa, o te riro ei faaapi-faahouraa i te taata hoê e te nunaa. Inaha hoi, e ore e tia i te feia faatere ia aratai i te taata mai te peu, e
aore i papu i roto ia
te
ratou iho
Ua titauhia te Ekalesia ia auraro i
te
auraa no te maitai e te ino.
maufaaueraaate Evanelia, to'naaratai na roto i te mau fifi. e farereihia nei i teie tau. I te mau ti' a
no
te Ekalesia ua faahaamana'o mai oia i te auraa mau no te toro ' a tavinj
ma te faahiti i te reo no lesu i ta'na
mau
pipi i roto i te Luka 17 : 10
:
"Rave noa'tu outou i te mau mea'toa
ia outou na, a parau
outou e : e tavLni anae hoi matou nei
i faauehia'tu
ua rave noa matou i tei au i to
ma¬
tou tiaraa,"
Inaha hoi, aore te tavini i hau atu i to'na Fatu. Ua faaoti te Pere-
titeni i ta'na oreroraa ma te haa Tavana Rahi oia
i
mauruuru i te
haapa'o mai i te mau fifi ta te Eka¬
lesia i tuu atu i mua ia'na i te mau
tau i mahemo, e ma te faaite ato'ai
te hinaaro o te Ekalesia ia tupu â
teie huru taatiraa autaua, no te mau
tau i mua nei, i rotopû i te Ekalesia
e te Tavan Rahi e mono mai ia'na.
16
Un monceau de colliers
ua
faarue mai o tehihio ahupu i
Ua faarue roa Tehihio Ahupu i te
12 no Tiurai ra, i te 76 raa o to'na
matahiti, tei pii ato'ahia Tetuanui
orometua Fanauhia oia i Avéra (Ra-
iatea) i te 12 no Atopa 1897. Ua paari râ i Fetuna.Ua ô oia i teHaapiiraa Orometua i Heremona i te
27
no Tenuare 1935 e ua faatahinuhia i
te 9 no Febuare 1938 i te tare pure
no Paofai. Tau mahana i mûri mai ,
i te n no Febuare 1938 ua haamauhia oia ei orometua no te paroisa no
Papetoai i reira to'na haapaoraa i
te
paroisa e te Ekalesia na roto i te
te ohipa no to'na toroà tavini i
maororaa e
33 matahiti. Ua faatura-
hia oia i te 7 no Tenuare 1971, i te
mahana i haamauhia'i ta'na iho tamaiti o Mihuraa ei orometua no
te
mono ia'na i Papetoai.
Ua riro oia ei metua tei faatere i
tana paroisa mai te metua tei faate¬
re i tana mau tamaril, ma te itoito,
te paari i roto i ta ' na faatereraa e
te mana'o hohonu i roto i ta'na mau
feruri raa, e ma te tura e te faaturahia e te hui mana e te mau taata '
toa tei ite ia'na, Na roto i te mau
matahiti e rave rahi ua riro oia ei
melo no te Apooraa Rahi, tei fau faahia na roto i to'na mau mana'o e
ta'na mau feruriraa.
E haamaitai tatou i te Atua tei horo ' a mai i te hoê tavini tei pOpû
e
33 matahiti no to ' na oraraa no
te
tavini ia'na e ta'na Ekalesia i Po linesia nei.
I te orometua ia Mihuraa e te utuafare tamarü, i te fetii taato'a
e
te paroisa no Papetoai te amui ato'
a tu nei te Tomite Haaparare
raa -
Le Temple de Papetoai bondé pour la cérémonie
parau i te Faatereraa a te Ekalesia
te faatae atu i ta ' na poroi aroha
ia oitou paato'a na tei taeaehla i té
no
parau oaoa, i te oro'a hunaraa ra,
no to lesu upootia raa i ni'a i tepo-
he. .Oia te Fatu no te tia-faahouraa.
Le cortège funèbre
décès du pasteur Tetuanui
i:
L'Eglise Evangélique de Polyné-'
sie Française a la douleur de vous
^
faire part du décès du Pasteur Te-
t
tuanui AHUPU dit î
Tetuanui orometua,
décédé le
juillet 1973 à l'âge de 76 ans.
12
fils)
Le Pasteur Tetuanui fut né à Ale 12 octobre 1897.11
entra à l'école Pastorale d'Her mon au mois de janvier 1935 et fut
consacré Pasteur en 1938 et devint
Au pasteur Mihuraa (son
et à
tous les membres de sa famille ainr
si qu'à la Paroisse de Papetoai ,
les membres de la Commission d' information se joigent ici aux re -
depuis lors le conducteur spirituel
de la Paroisse de Papetoai jusqu'¬
en 1971, année à laquelle il prit sa
retraite, après 33 ans de ministèra
présentants de l'Eglise pour
vera Raiatea
vous
ixprimer leurs sincères condoléan¬
ces dans la foi en Jésus le
Maitre
de la Résurrection»
17
l’enfant roi...pendant les vacances
Comme chaque année, pendant la pé¬
riode des grandes vacances c' est
le branle-bas général dans
la plu -
part des familles et différents or ganismes. Une attention particuliè¬
la colo ! On vit pour... à la
pro¬
chaine ! Ce n'est pas toujours
de
la faute des parents lui rétorqua l'¬
autre, "car les parents n'ont
re est
pas
aussi les moyens de donner une éducation puisqu'il n'en ont pas re¬
ment et consciencieusement en l'oc¬
çu . C'est la faute de la société .On
leur a dit, il faut faire des
gosses
mais on ne leur a pas dit
comment
les éduquer". Le terme de socié té est si complexe et par là-même à
portée sur l'enfant.Sont mo¬
bilisés, personnel pédagogique, équipements, appropriés et enfants
pour faire se rencontrer en un lieu
et en un temps consacrés
pleine à ce qui ne peut pas se fai¬
par ailleurs et en d' autres mo¬
ments parce que, on a pas le temps
et peut-être également parce que on
fugitif qu'U serait, en tout cas pour
peut pas consacra? tout le temps
colonies, mais il y a le reste, 340
JOUX^S O O O O • • O
curence
re
ne
nécessaire pour l'enfant.
Enseignement, travail, gain, las¬
situde, "ÊLu", peine, devoir envers
les employeurs, devoirs envers soi-
même, tels que, fêtes loisirs, sor¬
ties , amis et divers autres fréquen¬
tations etc... ce qui nous
prend
tout le temps. Résultats ! Il faut en¬
voyer nos enfants en colonies devacances pour leur faire se trouver et
trouver ensemble ce à quoi nous avons manqué de nous sacrifier
et
sacrifier notre temps ! Bien sûr ,
bien sûr , par pour tout le monde ,
mais il est quand même sympthoma-
tique d'apprendre que dans lesdeiK
colonies de Taravao qui s ' étaient
déroulées du 2 au 23 juillet organi¬
sées par le C.P.C.V.,
( comi¬
té Protestant de colonies de
va -
cances) sur 220 enfants de 7 à 14
ans, il y en a 120 qui étaient enre¬
gistrés comme des cas sociaux.
Alors ! une colotâe c * est quoi
?
machine de refonte à faire fonc¬
tionner pendant chaque période
de
une
vacances pour redonner confiance ë:
bonne conscience en l'avenir
de
éventuels démunis et
bâtards
ces
en puissance
?
Avenir ? si ce n'est pas la
son, c'est certainemoit Moria
les attend.
Car l'effort fourni pendant
pri qui
ce
laps de temps ne suffit pas, malgré
le dévouement et la bonne volonté (fe
ces moniteurs et monitrices, à dé¬
velopper chez l'enfant, responsa bilité et initiative personnelles,
à
éveiller en lui l'intérêt et le goût
de vivre en bonne santé dans
la
joie , et la sécurité. L'éducation
est en effet affaire de tous lesjou?s
! Comme le disait un des moniteurs
"
Une lois à la maison ils ipédevien'rcMit comme avant ! "
Comme avant,
en
18
cela ne signifie ri¬
d'autre, comme toujours après
l'instant, plus efficace de
porter
notre effort à sa base : la famille .
Dans l'année, il y a 20 jours
de
l’unité se vit avec la viellesse
camp
d’adolescents d Papara
Les participants au camp de Papara. «Unité avec Dieu, unité avec les hommes»
Du 9 au
23 Juillet 1' école de Pa
para a vu vivre en ses
lieux 78
participants au camp
d' adoles
cent organisé par le CPCV , comi¬
té Protestant de colonies de Vacan¬
ces ^
Un peu plus d'une cinquantaine de
jeunes de 14 à 19 ans,
aicadrés
par plus d'une vingtaine d'anima¬
teurs et animatrices s ' y étaient réu
nisen l'occurence, sous la direc¬
tion de Roger Doom et Vahirua Au -
guste assistés de deux jeunes pas¬
teurs , Samuel Reid et Antonio Te ■*<
maurioraa.
Nous avons eu un entretien sur le
lieu avec tous les responsables qui
vous donnera un bref aperçu sur les
préoccupations essentielles qui ont
motivé et animé cette rencontra
Tous
firmer
ont
été
le
unanimes pour af¬
n ' avait pas
pour intention de donner aux jeunes
uniquement une occasion de détente
que
et d'amusement,
camp
mais bien de
me -
ner auprès d'eux une action de for¬
mation, d'éducation et de prépara -
tion dans une perspective d'avenir
concernant les domaines social et
spirituel»
Unité avec Dieu et Unité avec les
hommes, telle en était l'idée direc¬
tive qui traduit une prise de con cience d'une situation de divisions
et de déchirements dans laquelle
nous nous, débattons
joyeusement ou
désespérément ; tout dépend bien
entendu du clan auquel on appartient !
Unité, cela signifie pour ces res¬
ponsable dévoués, apprendre à vi collectivité dans l'égalité et
le respect de l'autre, échanger les
vre en
idées et connaissances dans des ac¬
tivités et discussions dirigées afin
de permettre à chacun d'affirmer sa
personnalité»
Hormis, ce souci fondamental de
créativité et de responsabilité,cer¬
tains ont
exprimé le regret
leurs expériences ne lussent
également partagées par les
que
pas
an -
ciens et par certains jeunes isolés,
et se demandaient sincèrement pour
quoi ne pourrait-on pas dans l'ave¬
nir réaliser un camp pour des per¬
âgées ?
Pourquoi pas ? L'unité ça se vit
sonnes
avec la vieillesse
!
19
nouvelles de béthel
Pensons et préparons déjà la rentrée de septembre.
DEPART
4.Le
Pendant les grandes vacances scolaires, la paroisse vit un peu au ra¬
lenti puisque plusieurs activités sont interrompues. Mais elles repren dront et s'amplifieront en septembre. Voici déj^ quelques dates sûres :
mercredi 12 sept, à 20 h. ; début des réunions de catéchisme pour
les
DETIENNE
RAAPOTO
vendredi 14 sept,
Etienne Raapoto est parti le
adultes.
à 17 h.
début des réunions de catéchisme
jeunes.
samdedi 15 sept, à 7h30
rentrée de l'Ecole du Samedi
dimanche 16 sept, à 8 h. : rentrée de l'Ecole du Dimanche
15
juin pour 6 mois en France et Suis¬
se,
envoyé par le Comité Protestant
des centres de Vancances
pour
suivre des stages d'instructeur
-
:
pour
les
Projets
1. Quelques membres de la paroisse ont émis l'idée de se réunir cha
( 3 mois )
dim^che après le culte à la Fraternité
-
chercher
que
pour
ensemble conment éméliorer le travail de la paroisse et favoriser le rayonnement de
et envoyé par la paroisse de
Bé¬
thel pour se perfectionner dans les
l'évangile.
activités paroissiales (Ecole du Di¬
manche, Club de Jeunes) »
2. Le pasteur a déjà pris contact avec quelques jeunes mariés dans
le
but de constituer un groupe des Jaines Foyers pour permettre aux cou -
pie de débattre, à la lumière de l'évangile, des difficultés et les joies
conjugales, etc...
3. Des études bibliques mensuelles auront lieu dans plusieurs
quartiers
de Papeete ainsi que dans les communes avoisinantes dès la mi-septem¬
bre.
Le programme de ces réunions sera publié ultérieurement.
groupe des dames du jeudi poursuit normalement ses activités
Une lois par mois, il consacrera une heure de sa réunion à une étude
biblique.
B
BANQUE
DE TAHITI
Pasteur Tinembart.
R.KLIMA
entreprise
tei. 2 92 92
de travaux publics
Rue Paul Gauguin, Papeete - Tel. 2.93.89
marie
ah you
A VOTRE SERVICE
*
Bureaux à
Pirae, Uturoa
Bora Bora
rue
Tour de l'Ile
Tahiti
Moorea
Huahine
20
paul gauguin
PAPEETE
b.p. 211
_
tel: 2.03.31
PHOTO-CINE-SON
Rue
François Cardella
TEL.2.87.43
B.P. 1662- Papeete
2000 MATAHITI TAAE RAA !
25 MATAHITI FAREREIRAA!
No te mea ua fatata i te 2 000 matahiti te amaha noa raa te mau Ekalesia ra, e tiai ato' a
ia tatou e 2 000 matahiti faahou tahoê ai, ia aifaito te mau mea'toa'a ?
Ua pahono te vetahi mau Ekalesia,-aita, i te au ore e te amaha»
Mai te hoê mai e ua pitaataa, e faahoi faahou i te hoeraa, o te opua raa rahi teimaha
ia
a te Oikumene no te mau Ekalesia i teie mahana. E 25 matahiti i mahemo i teie nei
to' na
perehahu noa raa i te mau vahi e hoê faahou ai te tino ô lesu, taua tumu hoê nei â no reira
mai te mau amaa rau i te.mahuti raa mai,
taa'tu ai te tahi i te tahi ma ta'na tiaturiraa e ta-
na faatereraa»
Te Oikumene, e tapa'o faaite ia e hoê Mesia teie e ohipa nei i roto i teie nei ao,
noa' tu
te nunaa, te huru oraraa, te mau tiatuiiraa , te mau Hau, te mau faatereraa politita. I reira 'toa, te Oikumene o te reo ia no tei parau e, aita, i te mau taaoti'araa'to'a i rotopu i te taata, ma te faatura i te huru no vetahi êo
e ua rau te reo,
E mai te mea ra e
,
ta te Oikumene e faahohonu nei, o te auraa ia no te Evanêlia e te tia-
raa no te mau Ekalesia i roto i teie
nei ao no teie tau„
Eaha ia te auraa ? Ei mua i te mau fiü e tupu noa nei, te mau Ekalesia imi ai i te hoê raa eiha râ i roto i te mau mea tei haamauhia e te mau Ekalesia tataitahi mai te tau
e te tau mai no te pahono i te titauraa a to ratou Fatu ?
Ua itea hoi e, na te ohipa pororaa Evanêlia, te opereraa Bibilia, e te mau potoiraa a te
mau
ui-apf i faaferuri ia ratou i te hohoa no te Ekalesia ta ratou e haamàhora nei i mua
i te taata»
Ua riro ia hoho' a ei ite i te aro no te taata i to tatou aaù etaeta te tahi i te tahi, i to ta¬
tou teoteo ; feia no te Mesia mau, ore noa'tu ai ia, e ua ite tatou paato'a, to tatou
huru
e ta tatou taviniraa i au i te huru e te taviniraa a te Fatu, tei haapae i tona tiaraa mana
i
roto i te haehaa, no te aro i te mau mana'to'a ia upootia te here e te hau i rotopu i te taa¬
ta nei ; te here e te hau i roto i te tahoêraa»
Te haavaraa e vai noa nei â, te mata ê ia e te feii i ropu i te mau Ekalesia» E tae roa te
uiraa ; eaha e tia'i i te mau Ekalesia tataitahi ia huti i te reva no lesu, i mua i te nunaa ,
e aore hoi ratou e tahoê nei ? Tiai roa anei ia hoi mai te Fatu, faahau ai ? E ia hoi
mai
oia ra, eaha te pahono atu ? Na te vahiné ta oe i horo'a mai ei apiti no'u, aore ia, o
te
ophi te tumu ! Hoê â ia tiavarü raahia mai i rapae i te parasaido ; E hoiraa fifi, eiaha' tu
â paha no teie nei ao no te mau Ekalesia iho râ !
I te apooraa na te Tomite ohipa tonoraa e te pororaa Evanêlia, a te Dikumene tei tupu i
Bangkok, i te avae Tenuare ra, 1973, e piti tumu parau i roto i fana mau faaotlraa tei ne neihia e te ve'a "Reforme (no te 2^ no Febuare 1973) maori râ ; t) Te faufaa rahi ia iritihia te mau uputa farereiraa i rotopu i te mau Keresetiaço no te fenua tinito e no te vetahi
atu mau fenua.
2) To te apooraa hinaaro tumu ia amui ato'a mai te mau Tomite Katolita (no te tonoraa e
te pororaa Evanêlia) i roto i ttflffomite ia ohipa amui ratou, ore noa'tu ai ia te Katolita roma e faaô ia'na ei melo
tumu no te oikumene»
■=
Uputa farereiraa, ohipa amui, o na faaotiraa ia a teie tomite»
E fenua atea Bangkok, tei te fenua Afrika, ua mahemo aenei te rururaa, e teie tana
ti¬
tauraa, e itehia anei ra te hoê nohoraa no raua i roto i te aau o te mau Keresetiano no Polinesia ?
Te na ô ra te orometua Jacques Maury i roto â i te "Reformé", 3 no tenuare 1973,
tano rahi teie no te hoê faapi raa, ia ite râ tatou i te horo'a ia tatou no'na"»
Hiro
Henri.
" E
Fait partie de Vea Porotetani 1971-1973