EPM_Vea Porotetani_197308.pdf
- Texte
-
POUR CEUX QUI NE LA CONNAISSENT PAS
ENCORE,
VOICI LA NOUVELLE ADRESSE DES ASSURANCES
U.A.P-UNION
VASTE
PARKING
GRATurr
Restaurant
Bougainville
UAP
UNION
RUE
NANSOUTY
RUE
Ecole des
Brasserie
soeurs
HINANO
Agent général : Pciul YEOU (chichong)
RUE TEPANO JAUSSEN
B.R 505
( Face RESTAURANT BOUGAINVILLE )
Tél. 2.80.70
PAPEETE
sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
SOMMAIRE
UN NOUVEAU VEA
HAAPOTORAA
SSSSSSSSSS8SS83SSSSSSSa8SSS8SSSSSSSSSSSSS8SSSSSSSSSSSSSS8S&
Ei hoèi..
p.
2
p.
5
p.
6
Foyer de Paofai
p.
8
Dossier C.O.E.
p.9
Faaipojporaa mita
p:. 13
Aumoneri
p.
Tavana rahi
p. 16
Maruroi
Après plus d'une année de silence, le VEA POROTETANI
réparait
Nous L'avons voulu résolument moderne, agréable à lire et à feuilleter
abondamment
illustré, mais aussi bien (tocumenté capable de faire
la réflexion de ceux qui vont s'attacher^ le lireo
pro
te
e
oikumene
.
,
-
gresser
Cette nouvelle formule du VEA POROTETANI marque une
dans la conception traditionnelle du journal d'Eglise » Notre
souhait est de le voir bientôt s ' affirmer comme l'un des
progression
plus
grand
journaux " qui
comptent " en polynésie Pour cela, tout en laissant une part aux nouvel¬
les de la vie de l'Eglise, le VEA POROTETANI s'attachera plus à ex¬
pliquer, à approfondir chaque mois un thème suggéré par l'actualité
de
1' Eglise et du Monde
Ce journal est bilingue. Et c'est volontairement que certains
articles
ne sont rédigés que dans l'une des deux
langues qu'il utilise, le
fran ¬
çais et le tahitien. Car le VEA POROTETANI veut s'adresser à
tous
dans la langue qui est la leur. Et point n'est besoin de s'attarder
dans
un réflexe paternaliste
dépassé à traduire chaque petit passage.
L'avènement de ce journal marque aussi la disparition d'un autre ti tre : NOTRE LIEN, le mensuel protestant français édité jusque là par la
paroisse de Béthel. Car il n'est pas utile de gaspiller les énergies dis¬
ponibles sur plusieurs fronts à la fois. Mais cela ne nous fait pas
ou blier la valeur du travail fourni par tous ceux qui pendant de longues
années ont fait vivre ce LIEN. Qu'il en soient ici remerciés.
Enfin ce journal espère conquérir un public plus vaste que celui qui jus¬
qu'à présent est le sien. Et cela c'est autant votre affaire que la nôtre .
Si le VEA POROTETANI vous a plu,faites le circuler autour de vous par¬
mi vos parents, vos amis. Et profitez en pour nous dire si nous
avions
o
o
Te
au ore
L'enfant roi
p.
18
p.
20
...
Bethel
m
lit
^
Ce numéro
a
exemplaires
été tiré à 4.500
par
les soins de
l'Imprimerie du Journal de Tahiti
"-Mtt
«
«X
M
raison de le concevoir ainsi.
A
vous
lire,
l'équipe du
mensuel
protestant
de
polynesie
VEA POROTETANI
publié chaque mois
la commission
évangélique d’information
b.p. 113-papeete (tahiti)
est
par
directeur
:
Samuel raapoto
rédaction ;
henri hiro
mise
en
page;
henri rohfritsch
abonnements
1
:
500 F
6 mois ; 275 F
an
:
france et
Le
nouveau
ses
rédacteur du Vea Porotetani, Henri HIRO, 29 ans.Il vient de finir
études de
se
etranger;
renseigner
au
journal
théologie à la Faculté de Montpellier.
1
te
'^'^oikumene”
ekalesia
te mau
no
ia riro ratou atoa ei hoe
Ua riro teie ioa ei faahahamana'oraa ia tatou i te rururaa na te mau
melo-Ekalesia no ta tatou Ekalesia i Paea, i te Qro’a Penetekose noTiunu ra. Ua hohorahia'tu i roto i taua
rururaa ra te frCL rahi e vai noa nei â mai te tau mai, no to te mau Ekalesia 'toa mataêraa te tahi i te tahi,
e te mau rave'a e imihia nei ia tupu te tahi mau taatiraa i rotopu ia
ra¬
tou ei faatia faahou raa i te tino hoê no te Ekalesia na lesu.
E parau
rahi,
e parau
fifiL ia tuath-
papahia, inaha e ere no teie nei
tupu ai te taaêraa e ua paari hoi
roto i to tatou aau e i to tatou tia turiraa tè mana'o e, tei ia tatou te
parau mau e
te
na
Miri Rei eo John Doom
I reira i
haamauhia'i te faatureraa no te A-
Ekalesia
pooraa no te mau Ekalesia no Patitifa apato'a. I te reira'to'a ruru¬
raa te tomoraahia i te avae Tiunu
,
te Fare haapiiraa Orometua i
o-
"
puhia i te matahiti 1961
"
.
i
i
reira 'tura te rei¬
Ekalesia i tana hioraa ia ' na iho
E mai te mea ra e, te rave atâ noa
nei to tatou feruriraa ia tatara i te
mau tumu faataaêraa no te imi i
te
hoê rave'a e tupu ai te ohiparaa hoê i rotopu ia tatou e te tàhi
atu
mau Ekalesia. Ite noa'tu ai Va ta¬
mau
tou e, e ma te fai hoi i roto i to ta¬
tou iho faaroo, "e te Ekalesia o te
hoê ia tino", te taoto noa nei â ta¬
tou i ni'a i teie tino tei amahamaha
tifa.
ra
tei
mahaehae". ia
peretiieni Raapoto
e
aro noa ra
i te reo
lhaha te
no te
»
aro
i roto ia tatou te mau tu-
au
no te mau tau i mahemo ore noa'tu ai Ih i te matara ia tatou
ia tatara papu i taua mau peàëà ra.
No reira ua opani tatou ia tatou iho i roto i ta tatou faaiKX) ma
te
haapaari i ta tatou
mau
haapa'oraa
.
E i te matahiti 1819, ua faatupuhia
te Me matamua roa no te afai i
te
Evanelia i rapae. Ua mau te Ekale¬
sia i te mau fenua e rave rahi. A re' a râ mai taua taime maira ua ha-
apa'o noa te mau Ekalesia tataita hi ia 'na iho. Aita e tuattraa faa¬
hou i ropû ia ratou i
Ua iteahia teie fLEL, no reira i te
matahiti 1959 ua haamata te mau Sotaiete faatupuraa parau i te feruri
e ia faatupuhia te hoê ruru raa
no
te mau Ekalesia.
Ua tupu te rururaa matamua i Mahea i te fenua Samoa i te matahiti
1961. Ua tLahia'tu te Ekalesia E vanelia e te mau melo i mûri nei :
Vernier, Raapoto
e o Paahu. O te
farereiraa matamua teie i ropu i te
mau tia no te mau Ekalesia no patitifa nei, no te faatupu i te hoê ohi-
pa amui e au ei taatftaa i te mau Ekalesia ; oia ia ; hoê fare haapii raa orometua amui no PatLtLfa, Ua
haamauhia te hoê tomite-tamau
no
te tuatapapa e no te faaohipa i taua
opuaraa ra.
I te matahiti 1966,ua
te
tatou
no
2
tupu te piti
Lifou, tiahia'tu ta
Ekalesia, e Adnet, Koringo ,
rururaa
i
no
te
rarahi i raro nei i roto i te oraraa no
te mau Ekalesia no Patitifa :
Te
-
X
haapiiraa orometua
haapiiraa evanelia
no
te mau
mau
faate-
tamarii.
Te faaineineraa i te
-
re
Ui-Api.
Te faaipoiporaa.
Te oraraa utuafare
Te haaparareraa parau
-
.
-
i te
pae
-
Te
mau
farereiraa i
ropû i te
Ekalesia.
( Te faaroo
Luthérienne.
^
I roto i teie tabula te ite ra tatou
aita te vetahi mau amaa poroteta¬
ni i amui ato' a hia i roto i teie A pooraa mai te momoni, Sanito, Mahana-hitu e te Ite no lehova, no te
Ih, e aore te Ekalesia Evane¬
lia e ite nei ia ratou ei
Ekalesia
Inaha hoi te Apooraa anui no te mau
Ekalesia o te amuiraa Ib i roto i te
autaeaeraa no te mau Ekalesia 'toa
o te tautoo amui nei no te
pahono i
te titauraa hoê roa i titauhia'i ra¬
tou no te hanahana o te Atua
hoê
mea
vahiné,
e
te ohipa ).
e o
pae
matahiti ato'a
e
-
mau
faaaphia'i
te
tomite-tamau no te Apooraa na te
mau Ekalesia e o John Doom to ta¬
tou tia i roto i teie Tomite i teie â
mahana. Ua faariihia ia amui ato' a
mai i taua ruru raa e piti na tia no
te haapeoraa Katolita ei melo hiopo'
a i te tereraa no te ohipa e feruri hia ra e te Apooraa.
I te matahiti i matri a'e nei, 197^
ua faatae te apooraa Epikopo (C.E.
no
Papeete nei i te hoê ani
-
ia faariihia ratou ei melo tumu
i roto i te Apooraa no te mau Eka¬
lesia no Palltifa. Ei te avae fepuare no te 1974 te tomite tamau e tua¬
raa
tapapa'i i teie parau, o te faaoti hia ih e te Apooraa rahi no te mau
Ekalesia i te mahtahiti
1976,
o
te
tupu i te
mau
motu Papouasie^- NUe
Guinée,
aore
Va i Tonga. Inaha hoi,
roa
mai i teie nei aita te
haa
-
pa'o
raa Katolita i riro atura ei me¬
lo tumu no te Apooraa no te mau E-
kalesia
Patitifa maoti râ te mau
te haapa'oraa porotetani,
no
aman no
oia hoi ;
e
te Va¬
Te ite nei râ te Ekalesia Evanelia
i te Ekalesia Katolita ei
Ekalesia
( Apooraa Amui no te mau
Ekalesia) i reira i haamatahia'i te
John Doom ,i te ruru
i
Metua, te Tamaiti
Maitai.
C.O.E.
haapa'b hia i Suva. I te
raa
P.A.)
roa, te
na lesu Mesia. 1 te matahiti 1963,te
matahiti i riro ai tatou ei melo no te
I te matahiti 1971, ua tiahia'tu ta
tatou Ekalesia e Conte,
Pittmann
tae
Anglicane
Réformée
Eglise unie
e
rna
faaroo.
mau
"
"
.
Te
-
Pati-
no
presbytérienne.
méthodiste
œngregatLonnaliste.
"
te
Tomite-ohipa no te feruri e
tuatapapa i te mau tumu parau
i reira. Ua tae mai te Evanelia i te
fenua nei i te matahiti 1797, ma te
mana'o hoê e te hinaaro hoe i te fa'
1 hoê Evanelia i to tatou mau hui -
tupuna i vai na i roto it te ite-ore
I
.
faatiDneraa hia teie apooraa no
te
mau Ekalesia ua haamauhia te
tahi
-
mu-peàéà
ra
"
feruri i te pure a te Fatu.
"la riro ratou ato'a ei hoê".
Te
Ekalesia o te hoê Va tino, e tino râ
tei amahamaha e tei mahaehae i teie
mahana na roto i te taaê raa mai te
porotetani i te Katolita. No reira
ua ferurihia te parau no te mau tuatiraa i
ropû i ta tatou Ekalesia e te
Katolita. Ua tupu aenei
Ekalesia
te tahi mau farereiraa i ropû i
te
mau tia e te ite hia ra te hoê
hotu-
api. Ua roroma i teie nei
te
parau tei tutahu noa i te
enemiraa i rotopu i na Ekalesia nei
,
raa
mau
é ua nehenehe i teie nei ia farerei
no
te feruri amui i te tahi
mau
tumu
parau fifi i te pae no te oraraa faa¬
roo, mai te bapetizo raa, te faai -
poiporaa, te ohipa haapüraa Evane¬
lia i roto i te mau fare-haapiiraa :
ua iteahia te hoê tapa'o
api ; to'na
Ekalesia faariiraa, ia faatere ato '
a hia te haapüraa Evanelia
porote¬
tani i roto i te mau lare haapiiraa
Katolita,
e ia faatere ato'a hia
te
haapüraa Evanelia i roto i te mau lare haapiiraa porotetani. Teie â
te tahi, ua haapaohia i te hebedoma
pure no te tahc^aa i te avae tenuare ra, te hoê pureraa amui
na te
mau
tamarii-haapiiraa Evanelia
roto mai i te
mau
no
fare haapüraa Ka-
qu’ils pensent
ce
de l’oecuménisme
EGLISE CATHOUQUE
EKALESIA KATOLITA
eita te olive
o te hoe
tolita
e
Raapoto
porotetani, i te tare
purero
Paofai.
Te
mau
tapa'o ta tatou
e
ite
nei ;
faaite ia i to te mau Ekalesia hi naaro tumu ia tuatapapa faahou hia
i teie tau te auraa no te hoêraa o te
tino no lesu.
Tiaturi anei tatou ma te hinaaro
e
hoê,
e ore te tino no lesu e riro fa¬
ahou ei tino "tei amahaha e tei mahaehae ? Tiaturi anei tatou ma tet
hinaaro hoê, e ore te io'a no te A-
tua,
e
te io'a
no
lesu
e
faariro faa¬
hou hia ei tumu faataaêraa
kalesia ,
e io' a râ
i tera taata
no
e
tera B-
e
tera taata,
te tahoêraa
mau
i roto-
pu i te mau taata no to lesu here ia
ratou ?
Ua faahitLhia i nia ae, e i te ma tahiti 1963 ra, ua riro te Ekalesia
Evanelia ei melo tumu
(Apooraa amui
no
té
no
mau
te
hotu i
polinesia nei
rahi ia tei opuahia, na mua roa, e
te amahamaharaa
te mau lenua
po-
te laaroo kiritiano, ua tatarahapa ratou e ua imi i te ravea ia tapea hia te mau patoiraa e ia tahoe hia mai te mau kiritiano e te mau Etaretia i TOto i te ipure e te here,
O
te mau hotu matamua ia no te tahoêraa kiritiano ; e ua iteliia ia e te ao
atoa nei.
E faahope roa hia te tahoêraa kiritiano i te mahana ra e riro te mau pi¬
pi no te Fatu ei hoe i roto i te laaroo hoe. O taua taahiraa, na nia ite ea
o te tahoêraa, te lifi rahi roa ia.
I Tahiti nei mea atea roa tatou no te tahoêraa kiritiano. Ua taere
te
haereraa i te lenua nei, Eiaha tatou e haama ! la taa maitai ra ia
ta¬
tou te tumu mau i tupu maru noa te autaeaeraa o te feia porotetani e te
paa.
Le président
oDuaraa
No te faufaa
e
ore o
Katorika ! Eita te taata
o
faapu e tanu i Polynésia nei i te hoe tumi
oli¬
tano to tatou fenua no taua huru tumu raau ; eita te tumu o live e hotu i to tatou mau motu.
A imi noa tatou e tanu io ' nei i te hoe tumu raau o te Hau RiritLano mai
ta te Fatu i hinaaro no tatou, taata Tahiti, i Polynésia larani nei .
No
tatou tataitahi te laaueraa a te Fatu i ta'na mau Apotoro iroto : ia loane ;
no reira a haapao amui tatou i taua laaueraa, eiaha ra mai te hoe
huru
manao no te fenua popaa mai, mai te hoe i rava laaroo ra o te Evaneria .
Na roto i te tatou laalariuraa mai, e riro te tahoêraa Kiritiano i Tahi¬
ve...
aita
e
ti nei ei ohipa a to tatou mau
Etaretia taatoa noa.
Etaratia Poljmêsia, eiaha ra ei ohipa no te
CoOoE
Ekalesia)
-
Eaha ta te Apooraa amui e
titau
nei ? Teie Ih e imi faahou, e faa -
e e fa'i i te aro no teie neiao
te tumu hoê roa e tahoê ai te mau Ekalesia Keresetiano ato'a. Teie râ
Michel
COPPENRATH.
tupu,
ua
tuu mai taua apooraa ra i
tapa'o faaauraa
e
tia 'i i te
««
VK
«« • '
«K
'
«W
««
««
«
te hoê
mau
E-
kalesia ia faaô ia ratou ei melo-tumu : ia faarii ratou i te hoê hurutatararaa no ni'a i te auraa no te Ekalesia e tana taviniraa e te auraa
no tana mau oro'a. Ua riro te COE
ei vahi e nehenehe ai i te mau Eka¬
lesia, te tahi i te tahi, ia hiopo'a i
te mau tumu no to ratou taaê raa
No reira te ohipa nei te COE ia tu¬
pu te hoêraa no te mau Ekalesia
Ua riro oia ei pû imiraa i te huru
no te auraroraa i te
Evanelia, la rerei i te mau Ekalesia ma te haapae
i te mau mea'toa te ore e au i te parau no te au-taeaeraa. Hoê
Eka¬
lesia ta lesu i vaiho mai o tei purara i mûri a'e no te mau tumu rau
,
te ohipa faahou nei te C.O.E. i roto i te amahamaha no te faahoi i te
mau Ekalesia ia riro ei hoê na roto
i te haapae i te mau mea'toa te ore
e au i te parau no te au-taeaeraa
:
te Evanelia,
„
EGLISE ADVENTISTE
Nous convevons
l'Oecuménisme qui a pour
tête Jésus-Christ,
statut et règle de foi,la Parole de Dieu exclusivement.
Si un comité de direction doit être crée, qu'elle soit représentée
toutes les Eglises qui adhèrent à ce mouvement sans tendance.
ayant
comme
Pasteur
par
Esposito : Président de l'Eglise adventiste.
„
EKALESIA MAHANA-HITU
eiha ia riro ei aratoraa pae
Te tiaturi nei matou ia lesu Mesia ei
ni'a ana'e ra i te Parau na te Atua ei
te peu e
tahi
Upoo no te tahoê raa, haamauhiai
ture e ei aratai i te laaroo. Mai
faatupu noa hia'tu te hoê Tomite Faatere, eiaha ia oia ia riro ei
aratôraa pae tahi, ei
taati atu i teie
Orometua
:
Tomite râ o te tia hia e te mau Ekalesia 'toa
tei
pû.
ESPOSITO
-
Peretiteni
no
te Ekalesia Mahana hitu.
3
f SUITE DE LA PAGE 3)
DEPARTS
EKALESIA
aore
a
MOROMONI
mata matou
e
ohipa
i roto i te oikumene
la au i ta matou i ite te Oikumene no te mau Ekalesia, o te titauraa ia
ia tahoê te mau Ekalesia Keresetiano no te ao taatoà» E ohipa teie
o te
tia ia aruehia i to matou mana'o raa e e mea maitai hoi ia imi te mau E kalesia i te mau vahi e afaro ai ratou te tahi e te tahi, e no te tahoê raa
i roto i teie nei ao amahamaha na TOto i te mau tamai e te mau mana'o rau
api
e
faaino nei i te ui api
no
tèie tau.
Te fai nei matou i te Evanelia no lesu Mesia tei haapapuhia i teie tau i
roto i tona tia mau e te titau nei matou i te ao taato'a, nao'tu eaha te
haapa'o raa, ia faarii i taua Evanelia ra, no te
Melle MABER, directrice du
Pomaré IV est repartie pour
collège
la France
mea te tiaturi nei ma tou e ia aurarohia te mau faaueraa a te Atua e roaa'i ia tatou te
oaoa,e,
e nehenehe ai ia tatou ia aro atu i te mau üfi e haati nei ia
tatou,
,
Te upoo no ta matou Ekalesia o te hoê ia peropheta or a, tei ia'na
te
heheuraa a te Atua no te aratai i te Ekalesia faaapihia i ni'a i te fenua nei i to tatou nei anotau, Mb reira te mana'o nei matou, haamaitainoa'tu ai ia i te mau tautooraa e rave hia'na e outou na, e aore a matou e
mau
ohipa i roto i te Oikumene,
EGLISE MORMONE
D'après ce que nous savons du conseil Oecuménique dès EgUses, cela
aurait pour but d'unir des Eglises Chrétiennes du Monde entier.
Nous penscHis que c'est un but louable et qu'il est bon que les Eglisœ
Chrétiennes cherchent un terrain d'entente et d'unité dans un monde
troublé par les guerres et les théories modernes qui effectent tant la
jeunesse de
nos
jours.
Nous prêclKxis l'EvangUe de Jésus-Christ rétabli de nos jours
dans
toute sa plénitude et nous* invitons le Monde entier, quelque soit sa Reli¬
gion, à l'accepter
car nous croyons que c'est en vivant les commande ments de Dieu que nous pouvons trouver le Bonheur sur cette terre et
surmonter tous les obstacles qui nous entourent.
Un prophète vivant est à la tête de notre Eglise et il reçoit des révé^
lations de Dieu pour guider son Eglise rétablie sur la Terre à notre é -
poque.
Nous pensons donc que ce conseil Oecuménique ne nous concerne
pa^
bien que nous louons les efforts que vous faites dans ce sens.
M.
au
Mme Perissaguet, professeurs
collège Pomaré IV, ont repris aus¬
et
si le chemin du retour. Mais par
bateau
eiaha
roto
na
i te oikumene
Ua farerei te ve'a la Marurai orometua
auvaha i roto i te Oikumene.
no
te uiui ia'na
no
to'
na
tia-
raa
Ua maitLhia oia e te Ekalesia Eva-r
nelia ei auvaha e ei tia i roto i te
Oikumene tei tupu i te matahiti 1968
ra, i Upsal, fenua Suède, ia au i
t© faaotiraa a te Oikumene i tiahia '
tu na mua'tu e te Peretiteni Raapoto. Eiterururaa iUpsal, uaô atu q
Marurai or ei melo no te Tomite Ta
mau a te Oikumene i haamuhia e ta-
te Tomite
tamau, ua faataahia e oia te auvaha
no te mau Ekalesia no PatittEa Apaua
apooraa ra.
Melo
no
toerau. Te tiaraa ia tana e amo nei
e tae noa'tü i te mahana e faapihia'
i te
mau
melo np
(120 melo !) i té
te Tomite
mau pae
to'a, tau i haapaohia
e
tamau
matahiti a
hope ai ta
-
na titauraa. Hoe putuputuraa ta
te
Oikumene i te matahiti.
Taa'tu ai Ih teie tuatapaparaa-poto noa no to Marurai riroraa ei aua
ha no te mau Ekalesia no PatLtiEaA-
patoerau, ua ani te ve'a ia'na
faaite mai oia i te
mau
ia
fifi tana i fa¬
rerei, te
mau tapaa'o no te hoêraa
tana i ite i roto i te mau rururaa ,
tana tiaturiraa e tupu ai te tahoêraa
mau, tona mana'o i te Ekalesia Katolita i roto i te Oikumene e te Oi¬
kumene i Polinesia nei.
E vaiho tatou ia'na ia hohora mai
i tana hioraa i teie mau tumu parau.
Te
Te
mau
fiÉ.
fifi no teie tiaraa ?
matamua o tei farereihia
au, i riro ai teie tiaraa ei hopoia
raM teie Ih : o vau te auvaha'tu
i
roto i te Tomite tamau i te mau pa¬
rau no te oraraa o te mau Ekalesia
taatoa no Pàtitifa apatoerau. Ua he-
pohepo vau i te matahiti matamua no
te mea aita e taamuraa i rotopu i te
mau Ekalesia no PatLtüa, a ite atu
ai au i to ratou huru, i to ratoumau
hinaaro
e
ta ratou
mau
titauraa
i te Oikumene, Ua matara teie fifi i
mûri mai, i te pitl no te putuputuraa,
i roto i te mau tomite ohipa a te oi¬
kumene, Ohie roatu ai, te vai rate
hoê orometua "Méthodistes", papai
parau no te Ekalesia, o Tuilovoni
to ' na iba i roto i te hoê Tomite o-
hipa. Nana ia e horo'a mai na i te
mau tuatapaparaa e au ia tuuhia
i
roto i te feruriraa no ni'a i te hu¬
ru no te mau Ekalesia atea i Poline¬
sia nei.
Te piti, o te fifi ia no te reo,
te
ore i te reo paratane, reo tumu
parauhia ra e te mau tLa, eiaha
noa'tu â i te mau taime putuputuraa
taa
e
te Tomite no te mea te vai ra te
mau faaroo raa tatara-parau, e
taa ia'u te auraa no te hoê reo , na
teie tao' a e iriti mai i te auraa
na
roto i te reo tahiti. la otL râ te ano
hoê
pooraa, i te mau taime farereiraa ,
aita e nehenehe ia ' u ia tauaparau i
te mau taata ite ore i te reo farani.
Aita'tu ai e ravea e imi i te hoê pù-
pù
reo farani. No reira, e tano ia
faaauhia no teie tiaraa te hoê taata
Tahiti ite papu i te reo paratane.
Te hoê raa ?
I te mau rururaa ta'u i haere, ai¬
ta e tapa'o ta'u i ite no te tahoê raa , i te mau taime tomiteraa no
te
feruri i te mau tumu parau. Taatu
te reira, aita , aita hoê tapa'o ta'u i ite. A tahi i te pae no te pure raa : aita e pureraa amui. Haapa'o
noa te reira Ekalesia i tana faatere
pureraa. A piti te oro'a EuphaAita'to'a e oro'a amui, taaê
te Ekalesia e tana faanahoraa e ta¬
raa
ri
:
peu. No te imi râ i te
hoê
rave ' a no te tahoê ia pure amui
e
ia tahoê i te amuraa-maa a te Fatu,
na roto i te tuatapaparaa i te auraa
na mau
Le pasteur
Marurai
mau e
parau tumu no te faaroo, aita
i ite. Te tahi ato ' a hioraa :
mau
e
tupu ai te hoê raa i ni' a i te
ia
vau
e tanohia na vau i te sabati i Paris
i te tahi mau tere no'u. I te hoê sa¬
bati,
ua haere au i te pureraa a te
EvaneUa piri Luthero. : I
reira ,
ua ite au e te vai mau ra te taaêr;
no te faanahoraa pureraa i te oro
euphàri. No reira, ia au i ta'u i
te , te oikumene e taatiraa noa, fe
reiraa noa, te hoêraa râ, aita ia
I to'u tiaturiraa, e tupu te tahoê
raa,
na
mai ta te Mesia i tohu,eiaha
oikumene, aita ia e ra
roto i te
ve'a. Ua a'o
vau
ni'a i te loane
i te hoê taime
17/22
na
dio, ua parau vau, eita
tahoêraa
na
roto i te
roto i teri
tupu
t
e
mau ravea
te mau Ekalesia , e tupu
te hoiraa mai o te Fatu.
E
râ ia tae
tupu hoi ih te tahoêraa mai te pc
rioa'tu e faarii te tahi mau Ekale¬
sia i te faatereraa a te tahi mau EU
kalesia, oia hoi ia faarii e hoê
at
tatararaa i te auraa no te mau para
u tumu no te faaroo. Teie ia te au raa, e haapae te mau Ekalesia'toa
te mau mea'toa tei reira ratou i
te
haamau raa i to ratou tiaturi raa
e
ta ratou faatereraa : te mau Ekale sia'toa !
Te Ekalesia Katolita ?
Aita te Ëkalesia i roto i te Oikume
ne. E tono mai na râ
ratou i
te
hoê melo hiopo'a , eiaha râ ei melo-
tumu,i te apooraa. No te katolita iho te taupupu no te mea tei te
pâpa
ra te faaotlraa. Noatu râ ia, te vai
nei te hoê tomite amui na te Katoli¬
ta e te Oikumene, tei parauhia SO-
DEPAX. Oia hoi, Tomite no te faaperuperaa e no te hau. E orome¬
tua Katolita te papai parau no teie
ru
tomite,
oa.
o
Georges H. Dunne tona i'
Na teie tomite
e
feruri nei i
te
parau no te
sia KatolËta
faaôraa mai i te Ekale¬
taraa. Aita
e
e
i te tahi mau haafatafaaotiraa i teie nei S
Ua faatae te Papai-Parau Rahi
te Oikumene i te hoê âniraa, i
Pâpa,
na
.
no
te
ni'a i te i'oa
o te Oikume¬
farereiraa i Genève
i
i to raua
te matahiti 1970 ra. Aita
ne
noraa
papu
râ e pahota te papa i horo'a mai .
Aita vau e tiaturi nei e riro te Ka¬
tolita ei melo tumu no te Oikumene
5
te tumu : te vai ra tana apooraa
a-
te au ore
mui, te VatLcana.
Te oikumene i Polinesla nei ?
Aita teie parau i maramarama maiti i roto i te nunaa, la parauhia
te
tahoê raa, eita te pae rahi no te nu¬
naa e hinaaro. Tahoêraa no te Katolika e te Porotetani ta' u e parau nei,
Are'a no te tahi atu mau faaroo, e
parau fifi roatu ia. Te tumu, no
te
mea ia aita tatou iho te Ekalesia E-
vanelia
e
ite nei ia ratou ei
Ekale¬
sia mau, aita'to'a ratou, aita ra¬
tou e ite nei ia tatou ei Ekalesia maU ?
"Haapao noa oe ia oe e ta oe, haapa'o noa vau ia'u e ta'u.
pinepine tatou i te faaroo i teie huru tai raa reo i roto i
to tatou oroto mai i te hoê utuafare, i rotopu i
te mau
rotopu i te mau opu fetii te tahi i te tahi , i rotopu i e toopiti utuafare tapiri, i rotopu i e taata toopiti, te vai
aturâ , e tae noa'tu i te feia metua iho tei taatihia ëi hoê.
Ua
raraa,
E fajroro mai mai oia mai
tamarli ratou ratou iho, i
.X
?E mai te
tahoê, ei hea tatou e tahoe ai
Tahoê tatou, eita anei
peu e
? te ulraa râ ia
mua ia tatou.
e
vai
noa
tatou
nei â i
aau
te
hiaa'i i te oaoaraa e
ei
hau, ua riro ia i taua taime ra
aau
ofai.
Faataata-paari ia aurarohia e ia
faaturahia, e aro ia ore ia riro te
faufaa tei reira te haamauraahia to
tatou maitai. Faaetaeta ia ore
ia
aueue te mau pou no to tatou aua
i
te matai rahi u'ana no te au ore ,E
no te mea e hiaa'i raa maha ore, e
NOTES
Mercredi 15 Août ; JOURNEE
PAPEIHA sur le terrain paroissial de
Papara, Au programme :
des buts de l'éssociatLon
, mani
festations culturelles et folklori
groupes de reflexion et
conscientisation. Un tamaraa
ques
au
-
hia "te hoê tiaraa teitei"
na
ni'a mai ia hi'o i te taata. Oia hoi
roaa
-
"haapaari i te hoê vahi nahonaho a-
est
foyer
ua
13-31 Août
cinq
:
SEMINAIRE SUR
Ore noa'tu tatou e ite papu
tumu no teie fifi, te mea
LA
mau
( animé
par M„ et Mme O,
séminaire d'un cycle de
patronné par le départe -
Le thème de cette année est
"Les conflits conjuguaux",
0
:
ARRIVEES
nous
ta'to'a ia hau
collaborateurs vien¬
prendre la relève de ceux qui
ont quitté cette année . Au
moment où le VEA POROTETANI
est mis sous presse la date exacte
de leur arrivée n ' était pas encore
certaine. Nous avons tenu cepen dant à publier les noms de ces amis
M. OLIVIER RICHAUD, vient pren¬
dre la direction du collège POMARE
IV.
M. et Mme ROLAND JOTTER, pren¬
dront la responsabilité
de Taravao.
de l'internat
M, et Mme JEAN-MICHEL ROUET,
viennent comme enseignants à PO MARE IV.
M. DANIEL MAUER sera responsa¬
ble de l'administration de l'Ensei¬
gnement Protestant.
M. et Mme HENRI VERNIER, ren
trent eux de congé en métropole
Leur arrivée est prévue 9 septem
bre à 5 Heures du matin,
6
o
tahoê. Te farerei ra, te aroha'ta¬
ra, te aparau ra,te ata ra, te himene ra, te upa ra, te oto amui ra,
te ohipa amui ra, te aro amui ra e
te vai aturâ te mau tapa'o rau
i
mua i to tatou mata o te faatupu
i
roto i to tatou aau te hiaa'i te hoê
tahoê raa mau i rotopu i te mautaa-
vangélique ( 1er septembre 1963 ).
nouveaux
râ
pu i te taata. No reira, ia hio ra pae noa tatou i te mau vahi nohoraq
te mau vahi ohiparaa oia hoi te mau
vahi fare]?ei raa no te taata, e riro
tatou i te muhu e ua faataamau
hia
te taata no te ora amui, no te
or a
1er Septembre ; Dixième anniver saire de l'Atonomie de l'Eglise E-
De
nent
te
i
tatou e ite nei, ia haro'a tatou
i
teie parau, te tupu nei e te faatia hia nei te hoê patu faataaêraa i ro-
ans
ment "Relations entre hommes
et
femmes dans l'Eglise et la Société"
du Conseil Oecuménique des
Egli¬
ses
maitai-hia'i te
ei paruru e
de Paofai,
FAMILLE
Prinz ) 4e
rahi te
re, e
de
,
prévu à midi. S'inscrire
hi'a, eiaha e hi'a i ra¬
hi'a râ i ni'a ; oia hoi te haapaariraa i te hoê vahi nahonaho ia
rave
exposé
.
-
e
ia
oaoa
tatou i to
tatou oraraa.- "O te taata ihoa te
mea maitai aè , eita te mou'a e hio
mai i te taata".
E hiaa'i raa mau, e hiaa'i raa tia, no te mea e hiaa'i raa no te hau
te farereiraa, teie râ e hiaa'i
raa maha ore no te feia'tda e titau
ra i te tahoê raa e maitai ai
e
e
e no
ruperupe ai te mau hinaaixj ato'a o
te taata nei, E mea rave atâ e te ma
raa ore ia feruri i te mau rave'a no
te vavahi i te mau mea tei faataaê
noa ia tatou tatou iho. Na ô a' era
tatou e "Aita e rave'a, mai tera ihoa te taata, e ino ana'e to rotoia-
na, aore
nounou
,
maitai". Te haavare,
te popore, te titau e
te
te
haru ei nia'e te tahi i te tahi.
Te umeume noa ra ia upootia te ta¬
hi i ni'a i te tahi, ia tiahia vau
i
ni'a ia mea, no te roo, no te io'a ,
no te tura, e te hanahana o to'u tiaraa i mua i te aro o te tahi pae.To
vero ra,
mau
rave'a
rau
ei turui raa i te anotau
la vai ineine noa no te
a-
rai ia tatou i te mau mea i rapae.
To roto'tu nei o vau ia, to rapae
mai o mea mâ la , aita vau i ite ia
ratou, Faataa'tura tatou
e
piti tu
haa taa maitai i roto i to tatou
-
ora¬
To rapae, e
to roto,
i ta'u, haapa'o
noatu oe i ta oe". Teie te patu, teie te otia, te taa mai i onei ra na' u
ia, te taa'tu i ùna ra na oe ia. Te
raa.
"Haapa'o
tahi râ fitL
noa vau
e
itehia nei i nia i te
o-
ti'a, te vai ra te hoê mau haari ofa, ei onei te opaa e topa'i are'a
tumu ei ô mai ia tupu ai. Erâ te
pe'ape'a ! Na'u te tumu e
naoe
te
ia te maa ?
Na vài te tiape ! Na te haari anei,
mai te mea ra e e ta otia raa ta te
otia ia ' na iho ? No na taata nei a-
nei, mai te mea ra e ua faaue
hoê i te haari, eiaha
ro e
tupu ofa râ ?
oe e
te
tupu afa-
Ei faahauraa i
teie pe'ape'a hoê noaiho rave'a, e
faaore i te hoê i rotopu i na tia
e
piti nei mai te peu e eita e faaore
taata, te haari e te otia, E tu¬
pu te maere, eiaha râ e maere,
e
tupu râ mai te peu noa'tu e faaore
hia te otia aore ia te patu, e e vai-
i te
ho i te haari. E semeio Ih, Inaha ,
ia vaihohia te haari e ore Ih te otia : Eaha tura ih te hoê tapa'o faataaraa i rotopu ia taua e teie
au
e tena oe ? Na te aha'tura ih
e
faataa ê ia taua ? Eaha'tura Ih te
hoê tapa'o faaite e tei nia'e
aore
ih tei raro a'e au ia oe ? Tapu râ
i te haari ! o te tanoraa mau ih
Oia mau, aita ih e haapeapearaa
faahou, ei hau i rotopu ia taua, la
reira, aita a oe e opaà. aita '
toa a'u e tumu opiaa, Hoê a
taua
nâ
ere
maita ae râ Ih,
au
Taua'toa i te ere raa i te tu-
raa, mea
hau,
„
haari eiaha roa'tu râ taua ia ere i te otia ! Teie hoi te auraa, ei¬
aha roa'tu taua ia farerei i te vahi
mu
hoê ; ia vai taa
tapû
ê
noa
râ„
te
taati ia taua te tahi i te tahi, e tinai i te mea e farerei ai e e tahoê
ai taua. O oe i to oe pae, O vau i
to ' U pae ei parautia e ei hau ta ta¬
E
e e
faaore i te mea o
Teie ih te auraa, te parautia e
te hau i roto i te faataaê raa !
ua.
E ia tuatapapa maitai hia ra,
tumu rahi e taaê noa ' i te tahi i
te
tahi, QO te Parautia ih e te Hau
te
i
reira’i ! Te parautia e te hau ?
Teihea te parau mau, teie ih, aita
na
e
hape i rotopu i na tia tootoru nei,
te haari , aore te otia, aore
taata toopiti, i ta ratou iho hioraa. Te parau mau no te parautia i
aore
na
tupu ai te hau, eaha'tu
titau ua topa te hau.
â ta tatou
e
E hoho'a noa teie ta tatou i rave
mai ei faaauraa no te faahi'o ia ta¬
tou i ni'a i té mau fifi e tupu nei i
roto i to tatou oraraa no te mau rnahana 'toa. Teie râ, ua rtro ato 'a
oia ei uiraa ia tatou te feia Keretetiano i to tatou ti' araa i te mau ma-
mau
hia ra i to'na Fatu. I opua na
hoi te hoê o ratou e unuhi i ta'na oè
mau
taparahi atu i tei haru mai
ia
lesu ra,
Ua na ' ô atura râ te Fatu no te
venelia " O tei rave hoi i te o'e
E-
no
te
ra
pohe ia i te oè ! No teie tau,
e
ti'a 'toa ia parauhia e " O tei rave
ia lesu ra e pohe ih ia lesu ? "
e
A ti'a noa'tu ia, e aita te mau Ekalesia e afaro ra ratou ratou iho ,
hoê â Atua,
hoê â Fatu, ta ratou
e
haamori ra. Ei mua ih i te
tereno
tatou fâ paato'a 'tu ai ia tae i temahana haavâraa !
Ta tatou râ huaai, aore a ratou e
hape, i fanau hia mai ratou i roto i
te hoê haapa'o raa.
Haapiihia i te haapiiraa a te reira
haapa'oraa, haapiihia i te
feruri
mai ta te reira haapa'oraa, haamate reira haa¬
pa'oraa aita a ratou e rave'a
ua
f roa i te varua o te reira haapa'o¬
raa mai te i'o rouru e raro i te
avae .E ia ani noa mai te hoê aiu ma
tana reo iti haihai e te huna ore :
tauhia i te
"E
-
vau
E
vau,
oraraa no
ih e porotetani ato'a vau? "
te aha ih e porotetani ato'a
no
eaha tera mea". Eaha te paho"a ahi i to oe papa ! ".Afea
noraa :
hana'toa,
Eita tatou e maheaitu. Ua ite ta¬
tou paato'a i Polinesia nei ua rau
te haapa'ora KeretetLano,
taaê
noatu ai te rahiraa no te mau haa-
poraa i te mau fenua êê. la tuata¬
papa tatou i te Parau mau, te Pa¬
rautia e te Hau a te mau
Ekalesia
tatai tahi, aita hoê hape. Te reira
Ekalesia e tana parau mau, tana pa¬
rautia e tona hau, te na reira' tura
e te na reira'tura. Area râ ia tuu hia ratou te tahi i mua i te tahi, no
te hoê imiraa i te rave ' a e rlro ai
"te tino" O lesu ei tino hoê, e itehia i reira e rave rahi lesu, e rave
rahi Atua, e rave rahi parau na te
Atua, ia tia mai
e aro te tahi i
te
tahi. Mau mai tena i tana satauro no
te tairi e ia fati ta te tahi satauro
Tia mai te reira orometua
e
tona
faaroo no te aro atu i te tahi orome¬
tua e tona faaroo. I roto i te mau pa¬
.
tuatapaparaa no te oraraa o te
haapaoraa Keresetiano, ia haapotohia ra, e parau ia no to te Atua
arau
ia 'na iho. E 2000 matahiti i
teie nei i mahemo to lesu aro noa raa ia'na iho no te faahau raa i te feia tei tiaturi ia'na ei Fatu no ratou.
Aita e taata mai te mau Keresetiano
te huru i te aau etaeta e te paari, te
taria turi e te hae no te paruru
e
no te tiai ia ore to ratou fatu ia roohia e te ati. Ahiri ratou tei te anotau no lesu e ore roa'tu paha to ra¬
tou Fatu e faasataurohia mai ta
te
roraa
pipi ra, ua horo ê e ua faarue
mai ia lesu, e tae roatu ia Petero ,
ua imi i te haavare ia ore oia ia a-
mau
piti ato'ahia'tu i te hamani inoraa e
rave
tatou
e
faarii ai
e
iriti i te papaa e
paruru noa ra i to tatou mata, note
feruri i teie parau ; te taaêraa
i
rotopû i te tiaraa Keresetiano
e te
tiaraa haapa'oraa.
E vaiho tatou i teie üiraa i ô nei ,
no te mea e ere te reira ta te
mana'o e titau nei. Teie râ hoi e, te
tapa'o i tuuhia i nia ia tatou mai
tamariiraa mai â
ua
te
riro ato'a ia ei
tapa'o faataaê raa i rotopu i te taa¬
ta nei, i tapaohia'i tera e porotetanj
teie e Katolita, tera'e e Sanito...
T.V. A, E aore i aramoina hia ia
outou te mau pe'ape'a e hotu mai i
roto i to tatou oraraa no teie mau titiro i ni' a i to tatou rae,
E au mau atura tatou i te huru no
Kaina tei tapa 'o hia te rae ei faaite
i tana utu'a e ei paruru ia'na.O ta¬
tou ato'a anei Ih, titirohia tatou
i
te tapa'o no te reira haapa'oraa ei
faaite i ta tatou hara e ei paruru ia
tatou i te ati ? Te hara no te taaê raa te tahi e te tahi, te paruru
no
te i'oa o ta tatou haapa'o raa ?
Faaauraa teimaha e te rave atâ ia
tatara o te faatupu i te riri e te inoino i roto i to tatou aau. E riro paha
outou i te parau e , e faainaina E kalesia
E ere, e parau faaara râ.
"Aita a'u auro e te ario, o ta' u
ra e vai nei o ta'u ia e horoa'tu na
.
oe, a tia a haere i te io'a no lesu i
Nazareta ra ".
"A tia a haere e te mau Kerese¬
tiano e, a haere i roto i te tahoêraa
eiaha râ e haapaari ia tatou i roto i
te faataaê raa ! "Te tahoêraa no to
Ekalesia o te tahoêraa ia no te
taata. Teie te amuiraa o ta ta -
tou e faatupu, te amuiraa no te taa¬
ta tei reira te au taeaeraa : amui raa no te parau mau, te parautia e
te hau i roto i te tahoêraa, amuiraa
no te feia aore e io'a haapa'oraa ,
no te feia râ tei titau e faatia i
te
hoè utuafare pàpa'i ore, tamaruhia
i te here taeae no lesu.
"Oia hoi to tatou hau, tei faariro
i e pitL ei hoê, e ua huri hoi i raro
te patu faataa ê i ropu ra ; te au o -
(Ephriens 2/14)
re.
E huri i raro te
patu faataaê i ro¬
pu ra teie hoi te auraa, e vavahi
i
te mau mea'toa e tupu ai te au ore
e te taaê raa i rotopu i tera faaroo
e
tera
faaroo, oia ih, e faatupu faa-
hou i te hoê Ekalesia api, te Ekale¬
sia no te mau Ekalesia'toa i
faaorehia ra, te Ekalesia no te mau taa¬
ta'toa aita
e porotetani, aita e Ka¬
tolita, aita e Sanito, aita e Mahana
hitu, aita e Ite no lehova,... aita e
Keresetiano e te vai aturâ. Aore a
te Keresetiano e haapa'o raa,
e
taata râ oia no tona nunaa, e taata
no te mau huru taata to'a e
taata
to'na fenua, e taata no te mau fe¬
'toa , e taata no te mau reo ato'a. Ua parau lesu aita i te
mau
mea'toa e tupu ai te amahamaha
i
no
nua
rotopu i te taata nei, no reira e pa¬
rau ato ' a vau eita i te porotetani
,
eita i te Ite no Ite mau haapa'o rarâ vau E i te amui¬
eita i te Katolita,
ehova eita, eita i
a'toa,
e parau
te tahoâraa no te nau
taata
e titau ra i te hoê oraraa oaoa haamauhia i ni'a i te ora api : lesu,tei
E i te hoêraa no Tana Ekalesia.
E ere i te ohipa ohie, e aro râ.
E aro ia hoê fare haapiiraa bibiUa amui i Polinesia nei.
E aro ia farerei te mau faaroo ato'a i te vahi hoê, ei nunaa hoê.
E aro ia ore te mau haapa'o raa'
raa e
toa, ia hoê râ Ekalesia.
E aro ia tatou iho e i te tahi pae .
E aro ia ohipa amui te mau taata
faaroo ato'a.
Oia hoi to tatou hau tei faariro
i
piti ei hoê, e ua huri hoi i raro
i te patu faataaê i ropu ra.
I reira ra, eita ih tatou e pure faahou i te Fatu ia lesu e hoi mai no
te mea teie oia i rotopu ia tatou,la
e
râ , e te Fatu lesu, eiaha oe
hoi mai no té mea aita to oe e no horaa i te fenua nei, faaea noa'tu i
ni'a i te ra'i ! Tei here ra, e aro
ore
e
ia ;
ra ;
te huru 'fe no te aau mahoraholesu.
HIRO
HENRI
7
n y a deux ans, lorsque le Territoire se préparait à accueillir
4eme Jeux du Pacifique, le Foyer de Paofai n'était encore qu'un
tier, des ouvriers travaillaient de tous
élec±:riciais etc...
côtés, menuisiers,
lés
chan¬
peintres ,
'Jous pensons que
cette variété est
très bonne, les jeunes filles
font
ar isi
connaissance entre elles
.
certaine variété des
les religions
Ce Foyer est consiruit par l'Eglise Evangélique
de
Polynésie Française, U est donc
normal que les 2/3 des jeunes fil¬
les soient protestantes et que les
protestants aient la priorité, mais
T,' y a aussi une
.
accueillons aussi toutes
autres : adventiste , mormone
nous
les
et
plusieurs catholiques, ce qui nous
permet de réaliser une petite expé¬
rience oecuménique, dans laquelle
nous essayons surtout de vivre les
unes à côtés des autres en req^ectant les idées et les habitudes dif férentes des nôtres, en cherchant
à
comprendre et à
nous
ne pas
ju¬
ger nous-mêmes trop rapidement.
Ensemble encore, nous chantons
nous
discutons, nous essayons
mieux
,
de
comprendre quel rôle
nous
à remplir dans le monde de
aurons
demain, quelles responsabilités nous
aurons
comme
à prendre dans notre
dans notre
Eglise.
Melle Evelyne Gall.
Fin
septembre 1971 , les pre filles commencèrent
quand même à habiter dans les pre¬
mières chambres terminées. Depuis
ce jour, 96 jeunes filles sont
ve mières jeunes
nues
à tour de rôle habiter
au
Fo¬
certaines sont là depuis le
premier jour, tandis que d' autres
yer ;
ont
quitté
pour
différentes raisons
:
(mariage, changement d'emploietcj.
Dans l'ensemble, le
nes filles a toujours
nombre déjeu¬
augmenté sauf
pendant les vacances scolaires at¬
teignant pour l'instant un maximum
de 50 à la fois ; la moitié des jeu¬
nes filles sont en effet des
étu diants ou des lycéennes qui raitrent au district pendant les congéso
Celles qui ne vont plus en
classe
travaillent en ville comme sténo .
Dans l'ensemble, le nom¬
bre de jeunes filles a toujours aug¬
menté sauf pendant les
vancances
scolaires atteignant pour
l'ins tant un maximum de 50 à la
fois
;
la m.oitié des jeunes filles sont
en
effet des étudiants ou des
lycéen¬
nes
les
en
qui rentrant au district pendant
congés. Celles qui ne vont plus
classe travaillent en ville corn
-
sténo, dactylo, vendeuse, ser¬
veuse, ménagère, institutrice, pro¬
me
fesseur de gymnastique etc,
tent toute l'année au Foyer.
etresNous
remarqué que petit à petit ,
il y a des filles qui arrivent
des
ûes les plus éloignées. Cette an née, nous avons eu des jeunes fil¬
les de Moorea, des Iles sous
le
vent, mais aussi des Australes et
plusieurs des Marquises,
enfin
une américaine, et plusieurs fran¬
avons
çaises .
8
pays
ANNIVERSAIRE
DU CONSEIL
OECUMÉNIQUE
Le conseil
DES ÉGLISES
Oecuménique des
Eglises fête ce mois-ci ses 25
d’existence Et, pour mar¬
quer cet anniversaire, un cul¬
te solennel sera célébré le di¬
manche 26 août à la cathédrale
Saint Pierre de Genève , là
même où prêcha Jean Calvin »
Les 120 membres du comité cen¬
ans
O
tral du C.OEo
, ainsi que des
délégués et invités venus
du
monde entier se
joindront aux
fidèles de l'Eglise protestante
de Genève pour la Prière Litanique qui reprend les expres¬
sions utilisées il y a vingt-cinq
ans lors de la premières
as¬
semblée du C. O. E et au cours
des trois suivantes.
Les pasteurs
Carson-Blake
et
Philip Potter
O
premier numéro du
question
oecuménique, en nous effor¬
çant de la présenter sous les
divers aspects dont on peut la
percevoir en Polynésie. Mais
il convenait également de pré¬
pays du monde , les Conseils
senter plus précisément
nationaux des Eglises organi¬
le
seront des services oecuméni¬ Conseil Oecuménique par luimême, C'est pourquoi
ques suivant la même liturgie
nous
qu'à Genève,
répondons ici à quelques ques¬
Pour marquer cet anniver - tions que l'on peut se poser à
saire, nous avons tenu à con¬ son sujet.
Blake, tous deux anciens
son
Comme par le passé^ls pren¬ secrétaires généraux du Con¬
dront l'engagement de "rester seil Oecuménique,
ensemble", de "s'efforcer d'¬ La télévision retransmettra
avancer ensemble " et de "trou¬ le culte en direct dans
toute
ver en tout lieu ce que
nous
l'Europe. Dans de nombreux
pouvons faire ensemble",
La prédication sera pronon¬
cée par le pasteur Philip Pot¬
ter, secrétaire général du C .
OoE. qui sera assisté, pour le
culte par les
pasteurs W.S.
Visser' Hooft et Eugène Car-
le Conseil oecuméni¬
Eglises ?
Qu'est-ce que
que
des
oecuménique des Egli¬
une association fra ternelle d'Eglises qui réunit
plus
de 250 membres originaires de tous
Le Conseil
ses
(COE) est
les continents. Les principales E
-
gUses des traditions orientale et
occidentale en font partie, à l'ex¬
ception de 1 ' Eglise catholique ro maine. Le Conseil entretient néa moins avec cette dernière des rela¬
tions
fraternelles, ainsi qu'avec d'¬
autres
communautés
chrétiennes
fessions ;
mais ce n'est qu'au dix-
neuvième siècle que certains chan¬
gements
s ' effectuèrent lorsque
mouvements laies et sociétés mis sionnaires raiversèrent les
bar rières confessionnelles. A notre époque les pionniers de la vision mis sionnaire chrétienne, des mouve ments à la recherche d'une solution
grands problème so ainsi que divers
théologiens en quête de l'unité doc¬
trinale, se réunirent en vue de cré¬
er le Conseil oecuménique des Egli¬
ses
A cause de la deuxième guer l'heure
.
mation du Conseil
cuménique
ans.
laveur de
la
restauration de l'unité au sein
de
1 ' Eglise chrétienne par le renou veau de tous ses membres
Après l'échec de nombreux
ef¬
forts
entrepris au cours des années
pour ‘forger un instrument effi¬
cace au
service de l'unité des chré¬
tiens, le Conseil naquit enfin,
en
re
mondiale, la période de la
s
Pendant cette
' étendit
sur
que
organisme, celui Eglises eu¬
ropéennes dans leur opposition au
ci s'affermit
au
sein des
mouvement nazi et dans leur servi
-
auprès des prisonniers de guer¬
re et des réfugiés.
Depuis 1948, le Conseil s'est con¬
sidérablement développé, accueil¬
ce
glise du Christ, anéantie dans les
luttes spirituelles des diverses con¬
Lors de la
questions de plus en plus diverses .
troisième Assemblée qui
eut lieu en Inde, en 1961, le Con -
le Conseil
s
' attache à servir.
Quelle est la portée de la Base du
Conseil
s
?
La Base du
Conseil oecuménique
' énonce en ces termes : "Le Con¬
seil
lant parmi ses membres un nombre
croissant d'Eglises et traitant
de
-
naissOTce tant elles ont favorisé le
une
d'essai du futur
-
progrès du mouvement oecuménique
dix
période, terrain
-
glises orthodoxes en sont devenues
membres. Ces vingt cinq années de
découverte sont un motif de recon-
for¬
1948. Plusieurs grands théologiens
s'efforcèrent à
travers l'his
tolre de restaurer l'unité de 1' E
-
seil international des missions fu
sionna avec le Conseil. Les 16 E
commune aux
ciaux de
plus restreintes qu'il ne compte pas
parmi ses membres. Le Conseil oe¬
oeuvre en
sacrer ce
Vea Porotetani à la
oecuménique
association
E glises
des Eglises est
fraternelle
d'-
qui confessent le Seigneur
Jésus-Christ
comme Dieu et
Sau¬
selon les Ecritures et s ' effor¬
cent de répondre
ensemble à leur
commune vocation pour la gloire du
seul Dieu, Père, Fils et Saint-Es¬
veur
prit."
Toute Eglise qui accepte cette dé¬
claration et dont la candidature est
acceptée
par
les Eglises membres
peut adhérer
au Conseil.
La Base n ' est pas une confession
de foi mais le fondement du Conseil
et,
en
tant que tel, elle détermine
9
5 ANS DE CONSE
la voie que suivent les Eglises dans
leur marche commune vers l'unité «
Quel est le sens, pour les Egli de leur adhésion au (!:onseiI ?
ses.
Le Conseil existe pour servir les
Eglises O n leur donne la possibili¬
té d'entrer en contact les unes
avec les autres, de faire connaître
aux autres leur tradition et leur re¬
nouveau, de se mettre en question ,
de se critiquer et de se corriger
mutuellement D. facilite l'achemine¬
ment de l'aide tant spirituelle
que
O
matérielle, d'une Eglise à l'autre ,
El fournit aux Eglises nationales et
régionales un instrument qui
leur
permet de témoigner et d'agir à l'¬
échelon International, et aussi
le
moyen de s'exprimer ensemble,par¬
tout où cela est possible, sur
les
questions qui les intéressent»
Le
Conseil offre aussi aux Eglises
la
possibilité d'agir en se concertant,
selon leur volonté. D. travaille
en
laveur de l'unité d'action mission¬
naire et aide les Eglises à faire la¬
situations de crise, tant
à
l'échelon national qu'international.
11 s ' efforce d ' atteindre à une meil¬
ce aux
leure compréhension de la loi et
la constitution telles que les con
de
-
çoivent les différentes Eglises . El
est enfin le lieu où les Eglises peu¬
vent rechercher ensemble la juste
expression de leur foi et leur cul¬
te, les aidant ainsi à restaurer l'u
nité entre elles. Le Conseil est un
instrument au service de l'unité ; il
est l'un des signes visibles de l'u¬
nité que
recherchent les Eglises.
Le COE
ne
détient ni
ne
souhaite
détenir de pouvoir de contrôle sur
ses membres. Le Comité central
,
organe directeur du Conseil, avait
délà affirmé
en
1950
:
" Etre mem¬
Conseil, pour les Eglises
signifie nullement qu'elles font
partie d'un organisme habilité
à
prendre des décisions en leur nom .
Chaque Eglise membre conserve le
bres du
ne
droit constitutionnel de ratifier ou
de rejeter les déclarations ou déci¬
sions adoptées par le Conseil."
Lorsque l'Assemblée du COE
1 ' un des divers comités
ou
du Conseil
publient une déclaration, ils s' ex¬
priment uniquement en leur nom pro¬
pre. Eæs décisions des comités se
rapportent aux programmes du Con¬
seil en tant que tel. En règle*géné¬
rale, les rappxjrts et résolutions
sont transmis aux Eglises pour qu'¬
elles les examinent et prennent
à
leur sujet les décisions appropriées.
prend de décision di¬
dans le cadre du mandat
Le Conseil ne
recte que
quila reçu de ses Eglises membres.
L'un des fondateurs du Conseil
Philip Potter,secréta
du C.O.E.
,
l'archevêque de Cantorbéry, Wil liam Temple, définissait en ces ter¬
mes
la relation du COE avec ses E-
glises membres :
"
L'
autorité du Conseil, disait-il,
dépendra du poids
sa
sagesse
que
lui
donnera
auprès des Eglises."
C ' est dans le cadre de sa Commis¬
sion de foi et constitution que
lë
Conseil s ' efforce d ' aider les Egli¬
ses
à progresser plus
dans l'étude de ces
rapidemeit
questions. Celle-
dans l'étude le ces questtons. Celleci offre aux Eglises un lieu de ren¬
contre et de discussion où elles peu¬
vent dissiper les malentendus, af fronter leurs divergences en tou te franchise et envisager l'unité nou¬
velle. "Los membres du Conseil oe¬
cuménique des EgUses, en s'ap¬
puyant les uns sur les autres, de de
vraient travailler
en
temps où un concile
authentiquement
vue
ce
Réalisé grâce à l’aide du C<
le foyer de jeunes-filles
WORLD
MISSIONARY
CONFERENCE
WORLD
EDINBURGH
COUNCIL
OF
X
/
CHURCHES l
foundcd
\,
STOCKHOLM
OXFORD
World Sunday School Association
10
ROME
I
I
(AMSTERDAM
194g
EIL
OECUMENIQUE
universel pourra enfin parler
au
de tous les chrétiens et ouvrir
la voie de l'avenir"»
nom
Le Conseil
se
prëoccupe-t-il de
problèmes politiques et sociaux é
Comme chacun
ses membres
du
sous des régimes
sait, les
Conseil
Egli
-
vivent
politiques et éco¬
nomiques qui sont souvent en conflit
les uns avec les autres. Face à cet¬
te situation, il incombe essentielle¬
ment au Conseil de sauvegarder, pardelà les frontières géographiques et
idéologiques, la communauté chré
tienne
té
qui
commune
-
témoigne de la fidéli¬
et première des Eglises
membres à Jesus-Christ. En pir
-
temps elle donne la possibilité à
des chrétiens d'opinions politiques
divergentes de se réunir pour dis¬
cuter leurs vues, les amenant ain si à veiller davantage à ce que les
institutions politiques soient au ser¬
vice de l'homme et à ce que l'on édifie une société plus responsable ,
au plan national et international.
me
^ter,secrétaire
général
du C.O.E.
Le Conseil oecuménique ne cesse
de réaffirmer que les chrétiens ont
le devoir de
gueur
et
prononcer avec vi¬
discernement sur les pro¬
se
blèmes politiques, sociaux et
écono¬
miques de 1 ' homme contemporain „
C'est pour cette raison qu'il diri¬
ge des études interdisciplinaires à
l'échelon international et reste
en
contact
parmanent avec des hommes
politiques chrétiens, des spécialis¬
tes d'éthique sociale et des institu¬
tions travaillant pour le renouveau
de la société» Sa commission
Elises pour les affaires
nales
a
notamment pour
des
internatio¬
tâche d'exprimer
auprès des Nation Unies, lors
'aide du Conseil oecuménique
îunes-filles de Paofai
de vue de ses Eglises membres sur
les problèmes internationaux»
En
diverses occasions, elle a formulé
des déclarations ou des positions sur
des questions telles que la cessa tion des expériences nucléaires, le
désarmement, la liberté religieu¬
se, le problème des réfugiés, l'ai¬
de économique et 1 ' auto-détermina¬
tion» Il lui est
également arrivé d'¬
offrir ses services, dans des
flits politiques, pour oeuvrer
y>L'écart entre nations riches
identifiée
riches
aux
envers
riches» La charité des
les pauvres doit s'
aux pauvres d ' être
développement. Ainsi
que l'a déclaré la quatrième Assem¬
blée du Conseil, réunie à Upsal ,
"Les Eglises, dans leur prédica tion et leur enseignement, y compris
qui permettront
associés
au
1'
enseignement théologique,
sont
appelées à dégager la vision bibli¬
que de 1 ' unité donnée par Dieu
à
1 ' humanité puis à en tirer les consé-^
quences concrètes pour la solidari¬
té humaine universelle et la bonne
gestion des ressources de la terre.
C ' est refuser cette vocation que de
s'en tenir égoifetement au seul bienêtre du une nation ou d'une région,
être d'une nation
ou
d'une
© © V"V
GENEVA
région".
Afin d'aider les Eglises dans cet¬
te tâche, la Commission de la par -
ticipation des Eglises au développe¬
(CPED) a été instituée
en
ment
WTÜ.
V
MONTREAL
-
accompagner d'une lutte en laveur de
structures économiques plus justes
BANGKOK
UPPSALA
et
est l'un des problèmes les
plus explosifs de notre temps. L'E¬
glise chrétienne vit de part et d ' au¬
tre de ce-fossé qui sépare les mem¬
bres delà famille humaine, mais est
pauvres
GHANA
NEW DELHI
con¬
en
laveur de la réconciliation»
:
MEXICO
WILLINGEN
de
conférences diplomatiques ou d ' au¬
tres réunions semblables, les points
ASSEMBLY
1975
tomite oikumene
te
Quelles sont les relations du Con¬
seil avec 1 ' Eglise catholique ro maine 1*
Au cours de ces dix
dermères
an¬
nées , les
relations du Conseil oe cuméMque et de l'Eglise catholique
romaine ont radicalement changé
Jusqu'au pontificat de Jean XXin ,
la position de l'Eglise catholique ro¬
.
I - Ua haamau Ma teie tomite e te A.R. no te mataMti. o.... rio te mea,
te ô nei te Ekalesia Evanelia i roto i te hoe tau parau Ma ; te tau no te
aparau raa i te taM atu mau Ekalesia„ Ua haamau atoa Ma râ teie tomite,
te mea ua farii Ma te Ekalesia Evanelia no TaMti nei i roto i te Apo-
no
oraa
Amui
no
te
mau
Ekalesia
(C.OoE.)
e na
teie tomite
e
feruri i te mau
parau e tae mai i roto i te Ekalesia no ô mai i te Apooraa Amiii no te mau Ekalesia e tae noa • tu i te parau e tae mai no roto mai i te Apooraa A mui no te mau ekalesia no Patitifa.
oMpa i rave Ma :
I^a teie tomite i faanaho i te mau oMpa no te seminare matamua i te ma¬
taMti 1970 e tae noa'tu i te Seminare no te mataMti 1971 no te mea e o Mpa teie tei faanaho Ma e te Apooraa Amui no te mau Ekalesia (CoO.E.)
no na mataMti e pae. I teie nei râ ua haamauMa te hoe tomite api parau
Ma te "Tomite Seminare" no reira ua vaiho Ma teie oMpa i roto i
tona
Te
mau
maine face au mouvement
oecuméM-
restée incertaine. U est
l'on assistait dans les mi¬
lieux catholiques romains à de sé rieux efforts sur le plan oecuméMque - tels ceux de l'Abbé Coutu rier, avec la Semaine de prière
pour l'umté des chrétiens - et qu'¬
que était
vrai que
un certain nombre de théologiens s 'intéressaient vivement au mouve -
oecuméMque à titre personnel.
pxjsition officielle du Vati can resta négative jusqu'à Vatican
II. Les catholiques ne furent pas qu-
ment
Mais la
rima.
Na teie atoa tomite i feruri i te parau no te pure raa amui no te hauti raa no Patitifa (J.O) , pure raa faatere Ma e te PorotetaM e te Katolita.
Ua faaoti atoa teie tomite ia haapa'o te Ekalesia Evanelia i te tabula pu
re hebedoma no te tahoe raa o te mau Ekalesia e ua haamata Ma taua o -
II. Les catholiques ne furent pas au¬
Mpa ra i te mataMti i mahemo.
tican pour l'Unité des chrétiens, la
situation s ' est totalement transfor¬
te hoe teata raa taata i Ma i te
faasatauro raa Ma o lesu tei faanaho Ma e Cavallo ; e na BSeily
orome
tua no te pae porotetani e te Metua Cochard no te pae Katolita eo Caval¬
Ua feruri atoa teie tomite i te parau no
lo i feruri i teie parau.
Te tumu parau no teie mataMti ;
Ua feruri teie tomite, e mea ti'a i teie nei ia tupu te mau farerei raa ,
eiaha i rotopu i te PorotetaM e te Katolita ana'e i rotopu atoa râ ite Po¬
rotetaM e te mau amaa amahamaha, no reira oia i rave ai ei tumu parau
nana
i teie matahiti "TE EKALESIA EVANELIA E TE MAU FAAROO EE'.
Tana
mau
te imi
raa
opuaraa ;
i te
rave
' a ia ite te
pa Oikumene i roto i teie
Ua haamatâMa i roto i te
mau
II
nei
mau
paroisa atoa i te auraa mau no te oM¬
roto i te mau haapiiraa e faatere Ma.
rururaa Ekalesia, ia tae atoa râ i roto ite
mau
ao na
Te Pime
te
ha^ana'o raa i te 25 raa o te mataMti
ha^auraa
hia
te Apooraa Amui no te mau Ekalesia.
l'a anihia
raa no
mée. Aujourd'hM, l'Eglise catho lique romaine participe pleinement au
mouvement oecuménique et entretient
un certain nombre de relations avec
le secrétariat du COE et les Eglises
membres
La Commission pontificale "Justi¬
ce et Paix" et le Conseil oecuméM¬
ont nommé conlointem ent une Com¬
société. M dévelop¬
pement et la paix (SÔDEPAX), dotée d'un secrétariat. Neuf théolo giens catholiques romains font par¬
tie de la Commission de foi et cons¬
titution. Presquetous les comités du
Conseil invitent des catholiques ro¬
que
mission pour la
mains à participer à leurs travaux à
titre d'observateurs ou de conseil¬
paroisa iho.
-
torisés à assister aux deux prémières assemblées du Conseil oecumé¬
Mque, réumes en 1948 et 1934.
Avec le Concile de Vatican n et
la création du Secrétariat
du Va¬
no
te
nei te mau Ekalesia melo no te Apooraa Amui no te mau Eka¬
lesia ia faataa i te sabati 26 no Atete 1973, ei mahana pure raa, haamana'o raa i te 25 raa o te mataMti no tona haamau raa Ma. E tupu teie pu
re raa i roto i te mau paroisa atoa ia au i te tabula pura raa i faataaMa
no te reira oro'a.
OR. Georges KELLY.
lers.
En dehors du Conseil oecuméMquq
des contacts se créent, de plus en
plus nombreux. Ainsi, plusieurs dio¬
cèses catholiques romains sont au-
jourd'hM membres à part entière de
conseils nationaux.
On assiste également à une colla¬
boration croissante tant sur le plan
de l'action sociale que de la recher¬
che biblique. La visite du
VI au siègei du COE, en juin
a
été le signe concret de ce
veau
climat
de
pape
1969
,
nou¬
coopération. Quant
à la discussion concernant l'adhé¬
sion de l'Eglise catholique romaine
Conseil
oecuméMque, elle n' en
qu'à ses débuts.
Néanmoins, tout ceci ne devrait
au
est
encore
pas masquer
les véritables difficM-
tés qM
de
séparent encore le Conseil
l'Eglise catholique romaine ,
notamment que «celle-ci dispose d' une solide structure MérarcMsée ,
alors que le Conseil est une asso dation fraternelle d' Eglises
qM
pour seMe autorité celle que
accordent ses membres.
a
12
IM
ia
e
faaipoipo ato’a te ekalesia katolita
te ekalesia porotetani
Tane Katolita
, vahiné porotetani ; mai te apHt-aa mai, haapa'o i te mau
te faaroo ; no roto mai raua i te mau utuafare faaroo e mai te mau feia paieti. ato' a, ua faahohonu i te parau no to raua tiaturîraa, E
,
i
te mau haapii raa'toa ta te Ekalesia i horo'a ia raua ei haapaarl i to
raua tiaraa ; e melo Ekalesia te vahiné i roto i te faaroo porotetani.
ohipa
O
Tae roa mai i te mahana opua orehla ra, ua farerei raua... 'E Ka tolita vau, e porotetani vau", Haamata apf faahou ! Oia nei, e haamata api faahou, no te mea e
ere
hoê
Ekalesia, hoê a raua fa¬
paari mai ai, e te hinaaroo na.
faaipoipo? Nahea ? I taua taime
a raua
aroo
e
to
raua iteraa e, e ere i te ohi¬
ohie ; te ara mai nei i roto ia ra¬
ua tataitahi te mau fi£i e tupu mai no
ta raua haapaoraa, ia raua e ta ra¬
ua mau tamarîi ! Imuara, "aitateie mana'o Katolita e porotetani, i
i teie nei râ, ua ite maua e, e
flEL
ra
pa
rahi ! " Ua farerei i te mau tia
no
te faaroo, pahonoraa i te pae poro¬
tetani", aitâia ohipa i matara’tura",
i te pae
Katolita, teie te
reo no
te
tane ,"i to ’u tau i te fare haapiiraa, ua
parauhia mai
i te hoê
la faaipoipo
au, e
porotetani,
i te oro'a
te Fhtu
a
e
,
e ua
i te peu
apee au i ta'u vahiné ia apeemai
a ta maua mau tamarii ia'u ,
i
ite e no te aha ? " Te hinaaro o te
vahiné ia haamaitai ato'a hia to ra¬
pae no
ua
auraa,
ne ia te haap'o i te haapiiraa Eva-
neUa,
Taaê ia ta te fetii
te
mea
Katolita
e
mau
tupu
faatiaparaa:
raa
ei Katolita ia te
porotetani
ra
a
apiti
,
ei porotetani ia te
apiti, eiaha râ e anoi : " Aita e
rave'a, mai ter a ihoa, no te meaua
paari ratou i roto i tena faaroo, I
mûri iho râ ua manuia maua ia faa '
rii ratou i to maua taatiraa, fera
-
râ,
mea
huru
Haapiihia te tamarii i te haapiiraa
Katolita, aita râ i riro ei
umeume
-
ei opani roa raa ia ratou eia¬
haere i te pureraa a te porote¬
tani. "I te Sabati, tei ineine na mua
i roto ia maua ra, nana ia e aratai
i
te
tamarü
i
te
pureraa". Aita 'tu hoi e rave'a hau roa'^
ia afaro ia te mau tia no teie na Ekalesia
Te vai nei vetahi mau utuafare pea-
roa.
e
.
pea, ua vahi hia te mau tamarii, afaraa Katolita , afaraa porotetani.
"Eiaha'tu â no te tane e te vahing
no te tamarii râ. Aita i papu e tupu
mau anei te tahoêraa i rotopu ia ra¬
tou,
teie
haapao raa
paari mai ratou, paari mai ratou
Te vahi tLEL
râ hoi no'u ra,
(
te
ia
aita
no
e
mau peapea
afaro raa.
tane) eita
vau e nehenehe faahou e
i te oro'a i roto i ta'u haapa'o
raa". Ua apee oia i tana vahiné no
te mea e melo Ekalesia. "Te
tano
amu
ta ' u
tane, teie râ eita e nehenehe ta'u;
ua maoTO vau i te haapiiraa, i
te
raa mau
ra, o vau
tamarii i roto i te
raa
te apee i
mau
fare haapii¬
porotetani, te hi'o ino'tura ia
ia ratou. la'u i haere e farerei
i te mau tia no te Ekalesia Evanelig
no te ani, E nehenehe anei au e amu i te oro'a mai te
peu e, e faai vau
poipo
vau
i ô te Katolita ? Ua pahorâ aita ia flfi
nohia mai eu E, tera
i matara roa'tu ra".
faaipoiporaa
e
te hoê oremetua
amui
Katolita, ia tia i tma tane ia
ahi i te amuraa maa a te Fatu.
mai te mea ra e, i to raua mana
E
'ooraa, aita i hope roa te haamaitairaa, hoê â teie e toe nei ta te faa¬
roo a
mau
ta'na tane." la tahoê atoà te
Ekalesia,
no
te mea (te tane),
i
hoê huru ia'u e, aita maua i hoê
teie taime i te pae faaroo".
tiano".
raa e
i to ratou mana'o
ra
ta raua huaai. Haapa' o
tane i tana haapa'oraa,
na
no
te
reira'toa te vahiné i tona paeau
.
"Eita vau e faarue i ta'u faaroo, e
porotetani au, e ona , eita'toa
e
faarue i ta'na faaroo. Taa noa' tu
ai te reira, ua faaipoipohia maua i
roto i te hoê faaipoiporaa Kerese noa
ha
no
i
te
te faaroo" „ O ta raua ia faaua faarii te vahiné. O te ta-,
Katolita, teie râ ia tiamâ ato'a vau
te haapa ' o i ta ' u haapa ' oraa
?
Hoê â uiraa ta te tane : " Aita vaui
no
oe
haapaehia oe
aita râ vau i
haapa'o i te reira parau
mai tei parauhia mai.
noa'tu e tahoêhia te faai poiporaa, aita vau i ite no te ahaia
eita vau e nehenehe e haere 1 ô
te
Ei hea faaipoipo ai, Porotetani aia Katolita ? Ua faarii te tane
ma te haapae i tana oro'a i roto
i
te Katolita teie râ, ia faarii te va¬
hiné e ia bapetizohia ta raua
mau
tamarii i tana haapa'o raa. "
Ua
ore
Ua afaro maua no te reira vahi,no
te tahi râ mau utuafare e vai noa nei
â i roto i te pe'ape'a."
Parau mau roa, e ohie te ohipa no
te reira pae ahiri e ua tahoê te mau
Ekalesia, eita ia hepohepo e hotu
noa i roto i te mau utuafare aita
i
tano atu i te maitiraa i te hoe apiti
au maitia no te oraraa, i te Katoli¬
ta aore ia i te porotetani : O ta te
taata ae ia hepohepo raa ia ore
ia
hape te farereiraa'tu i tei au hia e
te aau ? No te aha na eita e ti'a ?
"Ua parau noa vau i ta'u tan«, ma¬
Ua
raa,
pe'ape'a te vahiné i te omua i ta raua faaauraa no te tama¬
rii , "i teie nei râ, ua ite au e
te
haapa'o maitai ra ta'u tane i ta
maua mau tamarii, ua mamâ rii mai.
Are'a te tane, te vai noa ra ia teie
tapa'o no to'na faatura ore i te mau
faaotiraa a tana haap'o raa. Tiaturi raua, e te faaipoiporaa, e haa maitai raa ia na te faaroo, ia haa¬
piihia ta raua mau tamarii i te Evanelia , e ia arataihia ratou i ni'a i
te e'a no te faaroo Keresetiano, ia
tupu te tahoê raa i rotopu i ta raua
haapa'oraa, e itehia'i te hoê paho¬
afaro i to raua fili. Tae roa
mai i teie nei, i te uiraa a te tama¬
rii no te aha oe marna eita e haere
mai i ta matou pureraa ? - No
te
rave atâ ia tatara i teie mau parau
i mua i te tamarii, ua imi noa oia i
ta tahi mau faatupu puraa,
" mea
fatata ae o Pirae, aita to'u e tai¬
noraa
me, e rave au i ta tatou maa, haere
noa'tu outou papa mâ„.."
E teie ta raua tiairaa, "ahiri e ta¬
hoê te mau Ekalesia, aita 'tu e ra¬
ve'a,
e matara ia maua i to maua fifi i te pae faaroo, no maua e ta ma¬
ua
huaai".
Ahiri to ni'a e tahoâ?aa na !
Ahiri to ni'a e faaipoiporaa na
!
13
Uiraa ia Dimier i te huru no te
Le pasteur
Dimier
AUMONERI ?
la au i tona :faanahoraa e tana ohipa te aumoneri o te Tavlniraa ia
i rapae i te mau paroisa : tare
utuuturaa, te nuu, mau fare haapii raa. Te aumoneri i roto i te mau fa¬
re haapiiraa teitei ua itehia ia e te
Hau, itehia e te Pû-faatere i
te
haapiiraa o te fenua. Paruruhia oia e te ture tei faatia e ia faaterehia
oia i roto i te mau fare haapiiraa
teitei e puhaparaa tamarii to reira.
Mai Polinesia nei hoi, te "Lycée" ,
ta te hau e ta te faaroo, te
mau
"collège",i Tubuai, Raiatea, e te
mau haapiiraa mai te haa piiraa-faaapu i Moorea.
Te aumoneri, o te toro'a-orometua ia i pihai iho i te mau tamarii a-
tahi atu
ore e taeaehia nei e te mau haapii raa-sabati i roto i ta ratou mau pa¬
roisa Ei pihai matou ia ratou note
feruri e ratou ato'a i te parau no
te faaroo Keresetiano.
E ere râ matou i opua’i i te aumo¬
neri no te faaineine i te tabula haa»
piiraa-Sabati, no te apee râ i
te
haapiiraa e titauhia ra e te mau tamarii i roto i te mau Haapiiraa
teitei. Teie hoi ia e, ei ni'a i te ta¬
bula haapiiraa a te mau tamarii ma¬
mau
te parau no te toro'a orometua, e
te tahi atu â mau parau, ua tae mai
te Faatere no Moria, Vaea Neuffer,
tei aratai mai i te huru no Moria »E
ua ite au e, ua anaanatae roa
te
mau
i ropu
raa
tupu te tauaparau
ia ratou e teie mau tia ,
tamarii
,
ua
ani mai â ratou ia tae atu â
i
rotopu ia ratou te tahi mau tia no te
faatia mai i te tereraa no te mau ohipa e ravehia nei i roto i te Ekale¬
e ua
No reira, ia ara ato'a matou
te imi i te rave' a e anaanatae ai
mau
no
te
tamarii.
ia mana'o vau, e ri tamarii, te nunaano ananahi, ei fifL no te Ekalesia no ananahi» E farerei ratou i te mau üfi, aore â tatou i ite a'enei, iafaainene ia, i teie nei â, te mau oro metua'toa ia ratou no te pahono a tu i te mau aniraa a teie ui api, ia
teie
mau
vai ara noa ratou i nia i te mau ma¬
na'o api e tupu nei e e hotu mai â
a rauae iho» la ara'toà te mau orometua e tia'i, ia nehenehe ia ra¬
tou ia apee atu i teie uL, no te pa-
e no te aratai : tai'o, tuatapapa, feruri maite !
Mai te faito 15 e tae'tu i te 20ma-
hcHK),
tahiti, te uiui nei ratou i teie mau
tou
te
Eàha te tiaraa e te ohipa e au i te
Ekalesia i teie tau ? Te vai ra
anei te hoê titauraa aore ia te hoê o-
e faanaho ai e e faaau ato’a i i
haapiiraa Evanelia mai te montre
tae'tu i te mahana maa»
yl rotopu i teie mau tamarii ,te vai
nei te hoê pae e uiui nei i roto ia
ratou iho i te auraa no te faaroo
e
te Ekalesia» Te uiui ra e te fe ruri ra no te mea no roto mai ratou
i te mau mataeinaa, te mau paroisa,
no
te mau utuafare E te faaroo ra ra¬
tou i reira i te mau parau no te faa¬
»
roo aore
ia
no
te Ekalesia.
I roto
eiaha te taato'a,
te
tupu nei te uiuiraa e te tahi mau hioraa i te mau parau ta ratou e haro'
i te hoe pae,
No reira ua mana'o ma¬
tou e titau i te tahi mau tia no
te
Ekalesia ia tae mai i rotopu ia ra¬
tou no te pahono aore ia no te tatara ia ratou i te mau vahi e hinaaro
hia ra e ratou» Ua tae mai te Papai
Parau Rahi no te Ekalesia tei faataa mai i te huru no te Faatereraa
a noa ra.
a
te
Ekalesia, ua tae mai te Pere Raapoto, no te hohora mai i
titeni
14
:
puraa te au i te hoê Keresetiano ia
rave, e eaha ia te mau tapa'o aratairaa ia 'na? Te auraa i rotopu i
te mau tamarii tamahine e te tama roa ? Te vai ato'a ra i te pae poli-
tita, oia hoi, te huru no te mau faa¬
tereraa i te nunaa, i te oire. E tia
anei i te hoê Keresetiano ia faaô atu i roto i te mau pû faatere raa hau
no
to'na fenua
?
E tae noa'tu i te parau no te Oi kumene ; te ohipa nei te aumoneri
ia feruri te mau tamarii i teie tumu
parau
na
'
o
. No reira, ua tuuhiateie mai roto i te tabula haapiiraa,e
operehia te mau tumu parau no
matahiti leruriraa e toru !
Te
uiraa e tahoê ai tatou e te mau fi. fi i taaê noa'i.
ua
na
E
Ua
25
mu
no
ua
faatupuhia te tahi mau lare
reiraa i ropu i te mau
-
tamarii no te
tenuare ra 1971, i nia i
te tu¬
"Te rave'a puai
e
marû". Ua putuputu
ma¬
parau ra :
te ravea
tou i roto i ta tatou fare tamaaraa
na te tamarii haapii no Taunoa,
no
te mea aita matou i laariihia i roto
i te fare pure, e 68 tamarii no
te
Lamennais, e no Pômare
16 orometua haa¬
taua mau lare haapiiraa ra ,
Lucée,
no
ia anuihia ra ; e
ia amuihia»
Ua ruru laahou i mûri
no
No te mea,
ro
haapiiraa teitei no Papeete nei
tupu te farerei raa matamua i te
mau
pii no
sia.
uiraa
e
fa -
haapiiraa Evanelia i roto i te mau
haapiiraa»
re
mai i te
15
Febuare ra 1971 i nia i te tumu
parau ra : "Te laulaa e te veve " .
Ua tuatapapa matou i te parau no te
laufaa e te mau fenua veve, te laufaa e te fenua rava'i, te huru no te
oraraa i Polinesia nei. Ua putuputu
ia matou i roto i te fare tamaaraa
no te lare haapiiraa a te "Mission".
E i te 25 no Tenuare 1972 ,
ua
amui â matou i te lare pure no Pao-
fai, 220 tamarii, i nia i te
parau
tumu no te pureraa tebedoma ; " Te
horo ' a tu nei au ia outpu i te
hoê
faaueraa api, e here outou ia outou iho mai ia'u i here atu ia
ou¬
tou na "
E te ohipa hope'a, te hoê ia
fa»
fereiraa tei haapararehia na roto i
te "Télévision".
Terâ ia te mau ohipa tei ravehia
no teie ui api, ter a râ, te pe'ape '
a nei au no te mea, na tatou te po rotetani i faanaho i teie mau lare -
reiraa, e i teie matahiti 1973 aita
te Katolita i titau mai ia tatou. No
reira, atta e ohipa i ravehia i teie
matahiti.
I te opuaraahia te mau
i nia nei, ua faaara vau
laanahoraa
i te tomite
tamau. I roto i ta'u aumoneri
te
vai ato'a ra te Sanito, te
mahana
hitu no te mea aita ta ratou e
au¬
moneri i roto i teie mau lare haa -
piiraa, e ua amui ato'a mai ratou i
roto i teie mau farereiraa. Ua faai¬
neine amui matou, porotetani e te
Katolita, i te mau tumu parau.
Area râ, te itehia nei i teie maha¬
na, e aita ia rave'a i laalaufaahia.
No reira e ara i te mau ananahi ta '
i navenave
E ere no te mea, e te
.
farerei nei te mau ui api
i te matahiti
e
hoê taime
laulaahia'i teie ohi
-
pa.. Ua au hoi te mau mea i faatupuhia a ' enei i te hoê auahi tutahuhia i
te aihere, eiaha râ i te vahie aito „
Amâ
noa
roaroa„
ihora, e pohe atura acre i
No te rave atâ ia tatara
i
te maupe'a pe'ai rotopui tePorotetani e te Katolita aita'tura i
hotu
maio E ere ato’a hoi ia i te mea a naanatae roa, tatou noa ia tautoo
noa'i are' a i te tahi pae mai, aita
ia e tau'a mai neio
E 430 tamarii e hau atu, ta
i roto i te haapiiraa Katolita «
tatou
tauraa eita e nehenehe ia tatou
ia
imi i te otoheraa ma te parau e ! Na
vai i faaue ia outou e afai i ta outou
mau tamarii i relra
No reira,mai
te tenuare ra 1973, te haapa'o hia
nei te haapiiraa Aumoneri no te mau tamarii porotetani i ô te Katolita.,
E ua faarii te tomite Tamau iafaatere te Katolita i ta ratou aumoneri i
ô te PoTOtetanio lëié râ aita te Ka¬
tolita e haapa'o mai nei note mea,e
mea iti roa to ratou i ô tatou»
Eita
ere teie ohipa i te ohifaufaa ore» Mea oaoa na te tahi
mau tamarii itetaioe te feruri i te
mau parau no te Bibilia.
I teie mau taime, 18 taata e tautu.ru mai nei ia'u, e te haamauruuru
nei au ia ratou, teie râ eita e nehe¬
nehe ia ratou ia haapao papû i
te
aumoneri, maoti râ hoe taata i faa-
tuafare ? E
pa
taahia no teie toro'a» Ta'u ia e oa¬
oa nei ia tae mai o Dure Raapoto, o
ta'na te reira opuaraa. No te m^ea,
tae
nehenehe ia tatou ia otohe i mua i
te aniraa a te mau utuafare , e pahono râ, Eiaha ia/io te mea ua aratai ratou i ta ratou mau tamarii i 6
te Katolita, e mata ê ia tatou ia ra¬
e
tou, te vai ra ia te mau tumu ratou
i na reira'i, tatou râ i mua i teieti-
Te vahi
ta'ue hinaaro nei,
noa'tu ai te tomite
tamiau, ua
ato'a mai tau
ia, ia mata
taa
papu
ara
mau
hoa orometua no Polinesia i te
o-
mai i teie nei, ua faatere
hia te aumoneri na te màu
ta marü no te haapiiraa teitei,
aita
roatu i faanahohia' no te mau
ta¬
marii o te haapiiraa matamua»
roa
noa
hipa » No te aha ratou aore i pahono
pinepine mai i ta'u mau titauraa ia
ratou
no
te tere
na
roto i te
mau u-
Orometua Dimier»
mau tamarii
mau orometua-pupu
jaaitoitoraa hope’a i te
e
rururaa
Ua riro ato'a teie ohipa ei tumu
titau ato 'ai te mau faatere
i
tahi mau tino no te faaô i roto i
Ekalesia.
Ua tupu te Rururaa tama i roto
i
te Paroisa no Papenoo i teie mata-
hiti. Ua haamata i te Monire 2
I te pae no
no
Tiurai e ua opani i te SabatL 8
no
Tiurai i te hora 2 I te ahiahi»
O te hoê teie ohipa tumu i ravehia
i roto i na matahiti e rave rahi
i
mairi e tae roa mai i teie nei»
Ua
hia i te faatupu i teie ohipa no
te amuiraa i te mau tamarü o te Tu¬
haa iho i te vahi hoê e nehenehe ai
i te faatere raa o te Tuhaa iho o te
opua
H. SabatL iahoro'ai te tahi mau
faaitoitoraa hope ' a i ni ' a i te mau
tamarii e tae noa'tu i te mau or.Pu-
haere
e
te
te
te faatereraa i te mau
ohipa aita roa e ftfi i iteahia e tae
noa'tu i te tabula ohipa i faahano hia, Teie noa te tahi fifi i iteahia te
nainai o te mau tamarii e te piriha'
o o te vahi rururaa. Te tahi vahi i
hio hia te tahoê ore ia te tahi
mau
tino orometua i roto i te ohipa.
Te tumu parau
i faaterehia, teie
ia, te Ture, Te mau ture no te F.T
e te mau haapotoraa no te mau ture
i roto i te F.A. Ua puohu hia teie
haapiiraa na roto i teie ture :
E
hinaaro oe i to Atua ia lehova
hou afaaoreroa'tu ai te H „ Saba-
^
^
tama papenoo
(Camp tama à Papenoo Tuhaa I» )
pu
te
ma
to mana'o atoa to puai, to varua e
ia hope e ia Aroha oe i to taata tu¬
pu mai to aroha ia oe iho.
Eaha te mana'o i nia i teie Ruru¬
7
”
“Teie to'u mana'o, ia faatupuhia e
raa
2 taime te mau Rururaa Orometua
pupu no te faaineine maitai ia ratou
i nia i to ratou toro' a no ta ratou
tamarii e faatere nei e ia faaauhia te faite mau o te mau tamarii
o te nehenehe ia haere mai i roto i
teie rururaa mai te 13 no te matahi¬
ti haere atu ai. E mai te mea e ra¬
mau
ve'a, ia faatupu atoà ia i te tahi ru¬
ruraa na
te
mau
tamarü nainai.
i hea
matou
ia mahuti matou?
Oro'à haamana 'o raa i te matahi¬
ti i haamauhia'i o Moria, hoê auahuru
a'e nei matahiti, - i te 29 no Tiunu
-
ra.
(
-
10
e
anniversaire de Moria
-
)
no
ohipa rahi ; imi i te mau rave'a
ohipa haapüraa i te
te faaau i te
huru no te oraraa e taui noa nei. Te
vai nei i rotopu i te mau tamarii tei
taui no te hoê oraraa utuafare mai -
tai, te vai ato'a nei
râ, ia mahuti
te hoi faahou i roto i te huru i faa
Haere matou i hea ia mahutL matou?
o Moria i te matahiti
ei utuafare haapü faahou
raa i te mau tamarii no roto mai
i
te mu utuafare rava'i ore i te rave
'
a no te imiraa i te mau maitai
no
ta ratou mau tamarii. I mua ra,
e
popaa ia te faatere, area i teie nei
taata tahiti iho te faatere oia hoi,o
Vaea Neuffer. Taata tahiti no
te
Haamauhia
1963
Te
ra
amo i ta tatou utu'a, e, te vahi fau¬
faa roa'tu, taata tahiti no te tomo
i roto r te naturaa o te taata tahiti
no te mea e taata oia no te nunaa
.
,
-
ruehia'tu na. A tia noa'tu râ, te ite ato'a hia te hoê tauiraa rü i ro¬
to i
te
mana'o
taata, teie
mana'o
taata tei
faariro
ia
Moria ei haamehameharaa e ei haaviraa i te tamarii faaroo ore ma te
faahoho'a ia Moria i te hoê fare auri no te mau tamarii iino.
Te fifi rahi roa e itehia nei ; te ineine ore ia no te mau utuafare
e
no te nunaa taato'a no te faariiraai
te mau tauiraa o teie tau. Aita to ta¬
tou oraraa i apee atu i te tereraa no
te tau.
No
reira, no te mau tau i mua, ua
ferurihia te ohipa rahi e au ia ra vehia e to Moria ; a tahi, ia faato-
pahia mai te faite matahiti
no te ta¬
faaê i Moria mai te n mata¬
hiti. No te mea e roaa â ia taui i te
api roa raa ra, eiaha râ e tiai roa
marü
e
ia paari, aita e semeio.
A piti, te tomoraa na rote i te mau
utuafare o te mau tamarü, no te fa-
rerei, parap^au,
tauturu, e no te
faaineineraa ia ratou no te
farü
faahouraa i ta ratou mau tamarü.Te
rave'a ia i ferurihia ei pahonoraa'
tu i te reo no te mau tamarü,
ia
tae i te tau e mahutL ai ratou, i ni '
a ia Vaea. "Mai roto mai matou i te¬
nu apoo e faahoi
i reira ! "
faahou
oe
ia matou
Haapotoraa i te paraparauraa i ro¬
topu ia Vaea Neuffer eo John Doom
roto i te
rai 1973.
na
reva
-
Sabati 8
no
Tiu¬
15
ia tupu a teie huru taatiraa autaua
i ropu i te ekalesia e te tavana rahi
farereiraa
i te
mau
hope’a
ti’a
no
na te tavana
ta tatou
rahi Angeli
ekalesia
I te mahana pae 20 no Tiurai ra, ua amùi mai i to te aua pipi e rave ra¬
hi mau ti'a no te Ekalesia Evanelia no te faariiraa i te Tavana Rahi An¬
geli, tei haere mai no tana poroiraa hope'a e no te faatapa'o i na Oro metua e toru i raro nei : Raapoto orometua i te tajja'o ra "Officier
de
l'ordre naticmal du mérite".
Panai orometua i te "Chevalier de
l'ordre national du mérite", e
ia
Mauarii orometua i te "Chevalier du
mérite agricole". I mûri ae
i te hi-
faarüraa, ua tia mai te Peretiteni Raapoto no tana oreroraa pa-
mene
i mua i te tavana Rahi e te mau
tia no te Ekalesia. Ua faa haamana'
O mai oia i te ohipa tumu a te Faaterau
remise des
médailles
Hau oia hoi, te imiraa e te
faatupuraa i te mau rave'a ei maitai no te nunaa e no te taata hoê i roto i te hoê oraraa tiamâ.
Are'a ta te Ekalesia, o te poro ia
reraa
,
pû
i te parau ora no te Evanelia te
no te tiairaa, o te riro ei faaapi-faahouraa i te taata hoê e te nunaa. Inaha hoi, e ore e tia i te feia faatere ia aratai i te taata mai te peu, e
i papu i roto ia ratou iho
te
te maitai e te ino. Ua titauhia te Ekalesia ia auraro i
te
maufaaueraaate Evanelia, to'naaratai na roto i te mau fifi. e farereihia nei i teie tau. I te mau ti' a
no
te Ekalesia ua faahaamana'o mai oia i te auraa mau no te toro ' a tavinj
ma te faahiti i te reo no lesu i ta'na
aore
auraa no
mau
10 :
mea'toa
pipi i roto i te Luka 17 :
"Rave noa'tu outou i te mau
ia outou na, a parau
tavLni anae hoi matou nei
ua rave noa matou i tei au i to ma¬
tou tiaraa,"
Inaha hoi, aore te tavini i hau atu i to'na Fatu. Ua faaoti te Peretiteni i ta'na oreroraa ma te haa mauruuru i te Tavana Rahi oia
i
haapa'o mai i te mau fifi ta te Eka¬
lesia i tuu atu i mua ia'na i te mau
i faauehia'tu
outou
e : e
tau i mahemo, e ma te faaite ato'ai
te hinaaro o te Ekalesia ia tupu â
teie huru taatiraa autaua, no te mau
tau i mua nei, i rotopû i te Ekalesia
e te Tavan Rahi e mono mai ia'na.
16
Un
monceau
de colliers
ua
faarue mai
o
tehihio ahupu i
Ua faarue roa Tehihio Ahupu i te
12 no Tiurai ra, i te 76 raa o to'na
matahiti, tei pii ato'ahia Tetuanui
orometua Fanauhia oia i Avéra
iatea) i te 12
(Ra-
Atopa 1897. Ua paari râ i Fetuna.Ua ô oia i teHaapino
iraa Orometua i Heremona i te
27
no Tenuare 1935 e ua faatahinuhia i
te 9 no Febuare 1938 i te tare pure
Paofai. Tau mahana i mûri mai ,
i te n no Febuare 1938 ua haamauhia oia ei orometua no te paroisa no
no
Papetoai i reira to'na haapaoraa i
ohipa no to'na toroà tavini i te
paroisa e te Ekalesia na roto i te
te
maororaa e
33 matahiti. Ua faatura-
hia oia i te 7 no Tenuare 1971, i te
mahana i haamauhia'i ta'na iho tamaiti o Mihuraa ei orometua no
te
mono ia'na i Papetoai.
Ua riro oia ei metua tei faatere i
tana paroisa mai te metua tei faate¬
re i tana mau tamaril, ma te itoito,
te paari i roto i ta ' na faatereraa e
te mana'o hohonu i roto i ta'na mau
feruri raa, e ma te tura e te faaturahia e te hui mana e te mau taata '
toa tei ite ia'na, Na roto i te mau
matahiti e rave rahi ua riro oia ei
melo no te Apooraa Rahi, tei fau faahia na roto i to'na mau mana'o e
ta'na mau feruriraa.
E haamaitai tatou i te Atua tei horo ' a mai i te hoê tavini tei pOpû
e
33 matahiti no to ' na oraraa no
te
tavini ia'na e ta'na Ekalesia i Po linesia nei.
I te orometua ia Mihuraa e te utuafare tamarü, i te fetii taato'a
e
te paroisa no Papetoai te amui ato'
a tu nei te Tomite Haaparare
raa -
Le
Temple de Papetoai bondé
pour
la cérémonie
parau i te Faatereraa a te Ekalesia
te faatae atu i ta ' na poroi aroha
ia oitou paato'a na tei taeaehla i té
no
parau oaoa, i te oro'a hunaraa ra,
no to lesu upootia raa i ni'a i tepo-
he. .Oia te Fatu
no
te tia-faahouraa.
Le cortège
décès du pasteur
i:
^
L'Eglise Evangélique de Polyné-'
Française a la douleur de vous
faire part du décès du Pasteur Te-
t
tuanui AHUPU dit î
sie
Tetuanui
orometua, décédé le
juillet 1973 à l'âge de 76 ans.
12
funèbre
Tetuanui
fils)
Le Pasteur Tetuanui fut né à ARaiatea le 12 octobre 1897.11
entra à l'école Pastorale d'Her mon au mois de janvier 1935 et fut
consacré Pasteur en 1938 et devint
Au pasteur Mihuraa (son
et à
tous les membres de sa famille ainr
si qu'à la Paroisse de Papetoai ,
les membres de la Commission d' information se joigent ici aux re -
depuis lors le conducteur spirituel
de la Paroisse de Papetoai jusqu'¬
en 1971, année à laquelle il prit sa
retraite, après 33 ans de ministèra
présentants de l'Eglise pour
vera
vous
ixprimer leurs sincères condoléan¬
ces dans la foi en Jésus le
Maitre
de la Résurrection»
17
l’enfant roi...pendant les
Comme chaque année, pendant la pé¬
riode des grandes vacances c' est
général dans la plu part des familles et différents or ganismes. Une attention particuliè¬
le branle-bas
vacances
la colo ! On vit pour... à la
pro¬
chaine ! Ce n'est pas toujours
de
la faute des parents lui rétorqua l'¬
autre, "car les parents n'ont
re
pas
aussi les moyens de donner une éducation puisqu'il n'en ont pas re¬
ment et consciencieusement en l'oc¬
çu . C'est la faute de la société .On
leur a dit, il faut faire des
gosses
mais on ne leur a pas dit
comment
les éduquer". Le terme de socié té est si complexe et par là-même à
est portée sur l'enfant.Sont mo¬
bilisés, personnel pédagogique, équipements, appropriés et enfants
pour faire se rencontrer en un lieu
et en un temps consacrés
pleine -
à ce qui ne peut pas se fai¬
par ailleurs et en d' autres mo¬
ments parce que, on a pas le temps
et peut-être également parce que on
curence
re
ne
peut pas consacra? tout le temps
nécessaire pour l'enfant.
Enseignement, travail, gain, las¬
situde, "ÊLu", peine, devoir envers
les employeurs, devoirs envers soique, fêtes loisirs, sor¬
ties , amis et divers autres fréquen¬
tations etc... ce qui nous
prend
tout le temps. Résultats ! Il faut en¬
même, tels
voyer nos enfants en colonies devacances pour leur faire se trouver et
trouver ensemble ce à quoi nous a-
manqué de nous sacrifier
et
sacrifier notre temps ! Bien sûr ,
bien sûr , par pour tout le monde ,
mais il est quand même sympthomavons
tique d'apprendre que dans lesdeiK
colonies de Taravao qui s ' étaient
déroulées du 2 au 23 juillet organi¬
sées par le C.P.C.V.,
( comi¬
té Protestant de colonies de
va -
cances)
sur 220 enfants de 7 à
14
il y en a 120 qui étaient enre¬
gistrés comme des cas sociaux.
ans,
Alors ! une colotâe c * est quoi
?
machine de refonte à faire fonc¬
tionner pendant chaque période
de
une
vacances
pour
redonner confiance ë:
bonne conscience en l'avenir
de
ces éventuels démunis et
bâtards
en
puissance ?
Avenir ? si
ce
n'est pas la
son, c'est certainemoit Moria
les attend.
Car l'effort fourni pendant
pri qui
ce
laps de temps ne suffit pas, malgré
le dévouement et la bonne volonté (fe
ces moniteurs et monitrices, à dé¬
velopper chez l'enfant, responsa
-
bilité et initiative personnelles,
à
éveiller en lui l'intérêt et le goût
de vivre en bonne santé dans
la
joie
,
et la sécurité. L'éducation
est en effet affaire de tous lesjou?s
! Comme le disait un des moniteurs
"
Une lois à la maison ils ipédevien'rcMit comme avant ! "
Comme
en
18
avant, cela ne signifie ri¬
d'autre, comme toujours après
fugitif qu'U serait, en tout cas pour
l'instant, plus efficace de
porter
notre effort à sa base : la famille .
Dans l'année, il y a 20 jours
de
colonies, mais il y a le reste, 340
JOUX^S O O O O • • O
l’unité
camp
se
vit
d’adolescents d Papara
Les participants
Du 9
au
23 Juillet 1' école de Pa
para a vu vivre en ses
lieux 78
participants au camp
d' adoles
cent organisé par le CPCV , comi¬
té Protestant de colonies de Vacan¬
ces
la viellesse
avec
^
Un peu
plus d'une cinquantaine de
jeunes de 14 à 19 ans,
aicadrés
par plus d'une vingtaine d'anima¬
teurs et animatrices s ' y étaient réu
nisen l'occurence, sous la direc¬
tion de Roger Doom et Vahirua Au guste assistés de deux jeunes pas¬
teurs , Samuel Reid et Antonio Te ■*<
maurioraa.
Nous avons eu un entretien sur le
lieu avec tous les responsables qui
vous donnera un bref aperçu sur les
préoccupations essentielles qui ont
motivé et animé cette rencontra
au camp
de Papara. «Unité
Tous
firmer
ont
que
été
le
avec
Dieu, unité
unanimes pour af¬
camp n ' avait pas
pour intention de donner aux jeunes
uniquement une occasion de détente
et d'amusement, mais bien de me ner auprès d'eux une action de for¬
mation, d'éducation et de prépara tion dans une perspective d'avenir
concernant les domaines social
et
spirituel»
Unité
avec
Dieu et Unité
hommes, telle
en
avec
les
était l'idée direc¬
tive qui traduit une prise de con cience d'une situation de divisions
et de déchirements dans laquelle
débattons joyeusement ou
désespérément ; tout dépend bien
nous nous,
entendu du clan auquel on
Unité, cela signifie
appartient !
pour ces res¬
avec
les hommes»
ponsable dévoués, apprendre à vi
le
-
collectivité dans
l'égalité et
respect de l'autre, échanger les
vre en
idées et connaissances dans des ac¬
tivités et discussions dirigées afin
de permettre à chacun d'affirmer sa
personnalité»
Hormis, ce souci fondamental de
créativité et de responsabilité,cer¬
tains ont exprimé le regret
que
leurs expériences ne lussent
pas
également partagées par les an ciens et par certains jeunes isolés,
et se demandaient sincèrement pour
quoi ne pourrait-on pas dans l'ave¬
réaliser un camp pour des per¬
sonnes âgées ?
Pourquoi pas ? L'unité ça se vit
nir
avec
la vieillesse !
19
nouvelles de béthel
Pensons et
4.Le
DEPART
préparons déjà la rentrée de septembre.
Pendant les grandes vacances scolaires, la paroisse vit un peu au ra¬
lenti puisque plusieurs activités sont interrompues. Mais elles repren dront et s'amplifieront en septembre. Voici déj^ quelques dates sûres :
mercredi 12 sept, à 20 h. ; début des réunions de catéchisme pour
les
DETIENNE
RAAPOTO
vendredi 14
Etienne Raapoto est parti le
15
juin pour 6 mois en France et Suis¬
se,
envoyé par le Comité Protestant
des centres de Vancances
pour
suivre des stages d'instructeur
adultes.
sept, à 17 h.
:
à 7h30
à 8 h.
:
samdedi 15 sept,
dimanche 16 sept,
-
début des réunions de catéchisme
jeunes.
rentrée de l'Ecole du Samedi
rentrée de l'Ecole du Dimanche
pour
les
Projets
1. Quelques membres de la paroisse ont émis l'idée de se réunir cha
( 3 mois )
-
dim^che après le culte à la Fraternité pour chercher ensemble con-
que
ment éméliorer le travail de la
et envoyé par la paroisse de
Bé¬
thel pour se perfectionner dans les
l'évangile.
(Ecole du Di¬
manche, Club de Jeunes)
activités paroissiales
»
paroisse et favoriser le rayonnement de
2. Le pasteur a déjà pris contact avec
but de constituer un groupe des Jaines
quelques jeunes mariés dans le
Foyers pour permettre aux cou pie de débattre, à la lumière de l'évangile, des difficultés et les joies
conjugales, etc...
3. Des études bibliques mensuelles auront lieu dans plusieurs quartiers
Papeete ainsi que dans les communes avoisinantes dès la mi-septem¬
bre.
de
Le programme de ces
réunions
sera
publié ultérieurement.
groupe des dames du jeudi poursuit normalement ses activités
Une lois par mois, il consacrera une heure de sa réunion à une étude
biblique.
B
BANQUE
DE TAHITI
Rue Paul
Gauguin, Papeete
-
Pasteur Tinembart.
R.KLIMA
entreprise
de travaux
ah you
A VOTRE SERVICE
*
Pirae, Uturoa
Bora Bora
rue
Tour de l'Ile
Tahiti
Moorea
Huahine
20
publics
Tel. 2.93.89
marie
Bureaux à
tei. 2 92 92
paul gauguin
PAPEETE
b.p. 211
_
tel: 2.03.31
PHOTO-CINE-SON
Rue
François Cardella
TEL.2.87.43
B.P. 1662-
Papeete
2000 MATAHITI TAAE RAA !
25 MATAHITI FAREREIRAA!
No te mea ua fatata i te 2 000 matahiti te amaha noa raa te mau Ekalesia ra, e tiai ato' a
ia tatou e 2 000 matahiti faahou tahoê ai, ia aifaito te mau mea'toa'a ?
Ua pahono te vetahi mau Ekalesia,-aita, i te au ore e te amaha»
Mai te hoê mai e ua pitaataa, e faahoi faahou i te hoeraa, o te opua raa rahi teimaha
ia
a te Oikumene no te mau Ekalesia i teie mahana. E 25 matahiti i mahemo i teie nei
to' na
hoê nei â no reira
te.mahuti raa mai, taa'tu ai te tahi i te tahi ma ta'na tiaturiraa e ta-
perehahu noa raa i te mau vahi e hoê faahou ai te tino ô lesu, taua tumu
mai te
na
mau amaa rau
i
faatereraa»
tapa'o faaite ia e hoê Mesia teie e ohipa nei i roto i teie nei ao, noa' tu
te nunaa, te huru oraraa, te mau tiatuiiraa , te mau Hau, te mau faatereraa politita. I reira 'toa, te Oikumene o te reo ia no tei parau e, aita, i te mau taaoti'araa'to'a i rotopu i te taata, ma te faatura i te huru no vetahi êo
Te
Oikumene,
e ua rau
e
te reo,
Evanêlia
E mai te mea ra e , ta te Oikumene e faahohonu nei, o te auraa ia no te
e te tiate mau Ekalesia i roto i teie nei ao no teie tau„
Eaha ia te auraa ? Ei mua i te mau fiü e tupu noa nei, te mau Ekalesia imi ai i te hoê raa eiha râ i roto i te mau mea tei haamauhia e te mau Ekalesia tataitahi mai te tau
e te tau mai no te pahono i te titauraa a to ratou Fatu ?
Ua itea hoi e, na te ohipa pororaa Evanêlia, te opereraa Bibilia, e te mau potoiraa a te
raa no
mau
ui-apf i faaferuri ia ratou i te hohoa
no
te Ekalesia ta ratou e haamàhora nei i mua
i te taata»
Ua riro ia hoho' a ei ite i te aro no te taata i to tatou aaù etaeta te tahi i te tahi, i to ta¬
tou teoteo ; feia no te Mesia mau, ore noa'tu ai ia, e ua ite tatou paato'a, to tatou
huru
e ta tatou taviniraa i au i te huru e te taviniraa a te Fatu, tei haapae i tona tiaraa mana
i
roto i te haehaa, no te aro i te mau mana'to'a ia upootia te here e te hau i rotopu i te taa¬
ta nei ; te here e te hau i roto i te tahoêraa»
Te haavaraa e vai noa nei â, te mata ê ia e te feii i ropu i te mau Ekalesia» E tae roa te
uiraa ; eaha e tia'i i te mau Ekalesia tataitahi ia huti i te reva no lesu, i mua i te nunaa ,
e aore hoi ratou e tahoê nei ? Tiai roa anei ia hoi mai te Fatu, faahau ai ? E ia hoi
mai
oia ra, eaha te pahono atu ? Na te vahiné ta oe i horo'a mai ei apiti no'u, aore ia, o
te
ophi te tumu ! Hoê â ia tiavarü raahia mai i rapae i te parasaido ; E hoiraa fifi, eiaha' tu
â paha no teie nei ao no te mau Ekalesia iho râ !
I te apooraa na te Tomite ohipa tonoraa e te pororaa Evanêlia, a te Dikumene tei tupu i
Bangkok, i te avae Tenuare ra, 1973, e piti tumu parau i roto i fana mau faaotlraa tei ne neihia e te ve'a "Reforme (no te 2^ no Febuare 1973) maori râ ; t) Te faufaa rahi ia iritihia te mau uputa farereiraa i rotopu i te mau Keresetiaço no te fenua tinito e no te vetahi
atu
mau
fenua.
apooraa hinaaro tumu ia amui ato'a mai te mau Tomite Katolita (no te
te pororaa Evanêlia) i roto i ttflffomite ia ohipa amui ratou, ore noa'tu ai ia te
ma e faaô ia'na ei melo
tumu no te oikumene»
2) To te
tonoraa
Katolita
e
ro-
■=
Uputa farereiraa, ohipa amui, o na faaotiraa ia a teie tomite»
E fenua atea Bangkok, tei te fenua Afrika, ua mahemo aenei te rururaa, e teie tana ti¬
tauraa, e itehia anei ra te hoê nohoraa no raua i roto i te aau o te mau Keresetiano no Polinesia ?
Te na ô ra te orometua Jacques Maury i roto â i te
tano rahi teie no te hoê faapi raa, ia ite râ tatou i te
"Reformé", 3 no tenuare 1973,
horo'a ia tatou no'na"»
Hiro
Henri.
" E
Fait partie de Vea Porotetani 1971-1973