EPM_Vea Porotetani_19681112.pdf
- Texte
-
NOVEMA
TITEMA
-
Rédacteur
1968
S.
.Raapoto
VE A POROTETANI
avae
vea
no
te faaroo
porotetani» mensuel protestant de
polynésie
HOO ITE MATAHITI HOE 20 TARA
(lOL
fftÜÂ/tOÀ/ tcb
6
!
e
kopol mû fiâ U OdLtoa dû,
0
te ûdo
Id û
koe
û te
l te oUe
meil
ie
e
auraro ©—
taeàhia
ua
ia’na
iho,
ta'na
Tamaiti,
amo
ra
oûoul
T)doUd, oU koc
0
id
d
do
ia’na
te pohe, te hoturaa
no te hara. No te faaora 1 to te ao tel faaino e tei marô ia*na,
te horoà nei
te Atua
te
do
marô, te
e
S ddmdel l
tmtd toa.
mm
OdOMM
NOELA
UL
te
re
te
roto
na
i
no te’
i te utuà o te ha
te ore e
maraa
i
taata nei. No
ta*
parautià,
eita
e
nehenehe i te Atua ia
ore ia faahapa
i te
na
te
^dtd"
taata hara.
No to*na
râ aroha, na’na iho e
amo
.JLdkdl 10-11
i
taua
faahaparaa
ra.
No
reira, te pa¬
ta te melahi e faaite nei i te mau ti¬
ai mamoe, o te hoê îa
rau
0 Noela, o te ma^
hana ïa i
faaiteiila
mai
ai
te hoê parau
apî
i
rahi
oaoa
nei»
taata
E
parau
te
parau
oaoa, eiaha uo te
pae taata e nO''te
hoê noa nunaa, no te
apî
hojê
taata'toà râ
mau
te
mau
moe
”
J
fanau te hoê faa-
ua
ora
no
outou
üa
hitimahuta
e
te
mau tiai
mamoe i te
fâraa*tu
teie melahi
ia ràtou
ra i teie
hora
p8 e
te faaiteraa ia ratou
ua
i
ore
maere
te
roa
ratou i
hoê
parau tei
i
tiaihia e
taua pô ra, E
parau mau,
ua
tohu
te mau peropheta i tahito e ua faaara i te
taeraa mai no te
hoê
Faaora.
üa parau-pinepine-hia teie mau pa¬
rau e ua tiai-noa-îiia
e
parau
teimaha
te Atua, no te-mea
ei nià i taua Tamaiti
here na’na ra, ,e hUri
ai pia i te utuà a to
te ao; na’na e amo
e
na'na e hopoi ê i ta-^
ua hara ra,
ia au
i
te parau a loane Bàpetito ; "A hio na i te
Arenio a te Atua ô te
no
nunaa'toa* Ta-
parau apî
ra,
no
nià mai ïa,
no o mai
i te Atua ra, e na te
hoê melahi
e
faalte
nei i te mau tiai ma—
te
râ,
^e no
ua
oaoa mau no
taata nei,
eiaha no
te hoê pae taata noa,
no te mau
taata*toa
râ : ua fanau te Faa¬
ora o to te ao.
Areà
te
tupuraao
I teie rS
riro teie
parau
apî ei parau
tei faatupu i te hitimahuta i te mea e, aita roa e taata i araj
e aita hoi e taata
i
manao e, ua tae i~teFaaora i parauhia loai
taime,
ua
rao
tei vai noa i roto
i
te manao e te aau>
©
te hoê râ mea mau, te
hoê mea ora. üa horoà
te Atua i ta’na Tamaiti fanau tahi, te here na’na,
o te ore
e
nehenehe
ia monohia,
no te mea,
aita to*na
e
faito i te mattai e
te
Te riro nei
teie
mahana ei mahana taaê
roa, te mahana i faa—
itehia mai ai te taa¬
ta nei i te hoe parau
maitai,
i
te
taime
aita ratou e tiai ra,
e
taua
parau maitai
ra, 0 te parau
îa no
te tupuraa o te aroha
o te Atua.
E ere taua
aroha ra i te hoê pa¬
rau
noa,
te
hoê
mea
moà, ia
rau
Atua
au
loane
a
ra
:
oia,
ora
e
na
to te
i
te
ora
o
e
te
te A—
Na roto
te horoàraa i ta*na
Tamaiti tei faito
a—
te
te
horoà
ua
Atua ia'na
taata nei,
ora no ratouo
iho
no
ei Faa¬
E parau aro
teie
rahi
te noaà ore ia
imi, üa hara te taata
i te Atua no
te in©,
e
te ao".
”i
i
ia'na,
to
i te pa¬
tua hoi oia".
toà
hopoi ê i te
e
Na
i
amo
ao
hara
a
te Faa—
te
utuà,;
e
farii
te
oaoà'#
Mai te mau tiai mamoe,
a fariu tatou i to ta¬
e
tou mau mata,
to ta¬
tou aau e to tatou tiaturiraa i
nia i
te
melahi tei faaite mai
ia tatou i teie parau
oaoa :
"I naua nei
i
fanau ai te hoê Faao¬
ra no outou".
TUATIRAA I TE API 7
TE FAATIA FAHOU RAA I TE HAU ISERAELA
TÜATIRAA”
te
fenua Arabia,
te hau
amui fariiraa i te hau Iseraela i roto ia’na i te
14 no Me 1949. Mai te
taime i tiafaahou
ai
Iseraëla i nià
i to*
na fenua, ■ ua ite tatou i
te
mau'semeio
tei tupu e teie
â te
tahi :
i medebara.
me
I te tai¬
i faaruè mai ai te
turetia
i
te fenua,
aita e raau faahou
e
tupu ra, e aita hoi e
pape O
Riro
atura te
faaapuraa i te fenua
ei fifi rahi
roa
no
teie Hau apî o tei ite i to*na taata i te
haere-noa-raa i te ra¬
hi (600.000 i te mata¬
hiti 1948, e "2.400.000
i te matahiti 1966).E
nafea teie fenua papa-
|marô
e riro ai ei fe"nua ho tu ? Ei
tupu e
SUNAGO
-TE
nua
aihere
e
raa
hi
e
ruperu-
tiare
parau nei
te
E te
ra..c
â Isaia
ù
e
hoi mai
pe
NO
4l/l8-20«t Na'
i
vaere
te
pape
i te
teitei
ra
tahemau va¬
te
e
pihaa i ropû i
mau peho ra,
pe
ro
i
vau
te
ei pape
hopuna
e
fenua pâpâ marô ra ei
pihaaraa pape anaè...
e faatupu vau i te arezi i te medebara, e
te sitima, e te heseda e te raau Hinu ra}
KAPERENAUMl
mineraia
i
â
roto mai
no
teie miti,
tei oi’e
i ravehia mai tahi-
to mai»
te
reo hebera,
ua
ite—
atoà-hia te hoê ohipa
maere.
ti
no
pae
E 2 000 matahi¬
te moëraa taua reo
e tei parauhia i roto i teie hau
papaihia
e
reo
ra
riro taUa
ua
i
teie mahaha
ei
raveà faaohieraa i
to
te
mau
ati-Iuda,
roto
mai i na fe¬
nua
mau
a-
ra, e te tedara, e te
tasura i te vahi hoê}
ia hio ratou e ia ite
€ na te rima o lehova
teie i raye, e na tei
moà i
Iseraela nei i
hamani”.
faufaa e
i te pae no
te parururaà i te fe¬
Galilea, e ua
faatahehia na te
mau
vahi atoà no te faara-j
rirari i te fenua^i»- Apape no
ore
nei
i mahia, te
itea
te mau vahi mede—
-
——vwciaBTOai»
bara
i mutaaiho i te
hèeuriraa. Ua tanuliia
e
ua
tupu te
te
mau
vahi atoà^^'
raau
i
Tupu atura te tohu
a
Isaia
8
e
35/1-2 tei
”E reàreà te
medebara e te vahi pa*?
pamarô, e oaoa te
na
:
i
te be-
fenua marô
Ua ite-atoà
hia
te semeio i te pae no
te mau hamaniraa tau—
haao
I
nià i te hoê
fenua
aore
â i itea
te hoê mau fare hama¬
niraa tauhaa, te ite—
hia nei i teie mahana
te mau fare hamaniraa
timâ, hamaniraa ripe—
ne hohoà,
e te hamani¬
raa
i
te
mau
huru ïnau-
haa’toà, etc...
I te
hiti no te miti pohe,
te tere nei te mau fa¬
re
ohipa
i’reira
mai
i
i haamauhia
no
te
te
mau
riroraa ei
1 te tupu,
8-
au
topa te tahi
na
ua
e
ua
basileia
i
mûri
ia'na i teie nei. Mai *
te matahiti 1948 mai,
te matahiti i porohia*
i to'na tiamâraa e to*
mau
ra, e inaha i teie mahana o te
reo ïa tei
apî
no
0
teie nei
amuiraa i roto i
ao,
te
70
e
taata
mau
no
te fe*
ta te
pae
no
te
nua, te
ite-atoà—hia
nei te semeio.
naaro
nei
to’na mau taata
feia apî e te feia pa-
ari)
no te ohipa faa—
apu e no te mau hamaniraa tauhaa.
Te hi-
atoà nei râ oia
mau taata (te
taatoà no
te
feia e
nehenehe
e
amo i te
mauhaa tamài)
no
te
naaro
i to'na
parururaa
Na roto i
19 i
iriti
ia
faufaa
no
i te fenua.
na
matahiti
ua noaà
Iseraela te raveà
mairi,
te parururaa
i
faaea
Ua purara
ie nei
ao
na
matahiti
uà ere oia i
na
nua;
e
inaha
roto
i
2 OOG,
to'na fee
i
teie
mahana,
oia
nua,
ua tiafaahou
i nia i to'na fe¬
e
itehia
ua
riro ei hau
te
e
Eiaha
te
Hau, ai¬
semeio
Iseraela i roto 'i te¬
nua.
I
Aita mau
parau taaê atu e ne¬
henehe
ia
parauhia,
na roto i te mau tauiraa rarahi e te maere
tei tupu i roto i te¬
ie fenua iti tei hae¬
re noa i mua,
e i mua
roa,
te
I
reira,
te
e
e
faahou-hia te
rave-atoa-hia hoi
ravehia nei,
parau ta ra¬
parau, maori râ:
e
tou e
"e Semeio".
tanu hoi
rusi i
te
pape apî i te mau vahi e rave rahi, e ' ua
ratere
feia
aita'tu
la!
poo pape a te mau paterearehia ta te Bibilia e faaite nei i te
vairaa.
Ua ite-ato®hia te tahi mau
apoo
te
no
Te
pape
No
aita te mau
otià
tei haere na
roto
i
teie fenua, ia hio ra¬
tou i te mau
ohipa i
hi tei haamaitaihia i
hé 19 O te tenetere »
te taatoà
o te fenua
riro îa
raveà ra,
fenua
i
faaruèhia
i
te
hoê
taime, te tiai-maite—
hia nei râ.
TE SEIŒIO NO TE'EAAHOTÜRAA I TE'fenua.
A taa'i te mauva-
ua
ra¬
tamai i to ratou rima:
e
feia faaapu ratou e
e
faehau atoà
no
te
tamai. Na roto i taua
mau
aletina,
taua
e
veà ra,
o
te tuùraa
ïa i te feia faaapu i
nià i te mau otià no
te fenua ma te mauhaa
to
e
fenua,
na
I roto
i
te veà
no te avaè
i
mairi,
ua hio tatou i te se~
meio no te
tupa-faahou-raa te hau Iseraela i te matahiti 1948,
i mûri aè i to Iseraela upootiàraa i nià i
mau
hauVo
e
maere, na
i horoà i
te fenua KTanaana la Ite Atua iho
-seraela,
a
horoà • i
oia i taua
fenua ra
ia Aberahama, a 4 000
matahiti
i teie nei.
No
ta'na hara, ua faataaê te
Atua i to»na
nunaa i te fenua ta*na i horoà
no*na. na
roto i
2 OOüo
na
matahiti
e
Na roto i
to
Iseraela hoiraa mai e
to'na mana-faahou—raa
i nià i
to'na fenua,
te vai nei te fifi ra¬
hi no
te
mau arabia
tei ere i te. fenua ta
ratou i
to i to
parahi na ro¬
Iseraela
i to*
3
TE FAATIA.FAAHOU=IÎAA I TE ÎLAE ISERAELV
vai
i roto i 1:e‘
purararaa
ie nei
ao,
e
e
mea
ia imihia te
tia hoi
noaà'i i te
aratia te hoe vahi nohoraa« Areà râ, te fe>
nua Kanaana,
e fenua
ïa no Iseraela, pÛpuhia ia'na na
roto
1
raveà
e
par au mana
a
.,tç
Atua iho. Te na 6 nei
te parau faaaa fafauhia e te AtUa ia Aberahama : "te fenaa ta
te
oe
noa
parahi. taata ê
na, o Kanaana taa*
e
ta*ù ïa
toà
ra,
atu éi
e
iiô
oe,
(Genese
te
na
ta’na i
na roto
Atua
17/«).^
Aita
i horoà i te—
horoà no*
te mau
i
mau
na roto i te
tau atoà no to*na
Areà ra,
mau
taaèraa i to’na fenua,
aita te Atua i
faaea
te
tamahanahana e
i
te tauturu
ia ratou,
e
ua faaara oia ia ra¬
tou na roto i te vaha
te mau peropheta, e
e hoi
faahou ratou i
to
ratou
fenua e
e
o
faatià-faahou-hia
to
A faaroo
na
i te
leremia (30/3)
"Inaha, te fatata maira te
tau,
e
ruri ê
ai au
i te tîtîraa o
parau
a
to'ù
roàhia
ore
e
tupu ai te
anoi e te
fifi,
ua
faataa roa
iho 1 te
mau
te fenua Ka¬
naana
ta'na
i horoà
no
Iseraela
( Genese
Atua
otià no
te
15/18)0 I te
pae
i
a-
patoà,
O te pa^e
ïa
Eupharateo
x
te
pae i
te hitià o te
râ,
0
te pape ïa no
loridanai
e i te^pae
no
i te
tooà 0 te râ, 0
te miti rahi ïa (Médi¬
te rrannée) o I teie laa-
hana, aita Iseraela i
tae roa i nià i te otia i te pae i apatoerau, oia hoi te pae i
Eupharate.
Mai te
mea e, ua
faatia te Atua ia ere
to'nanunaa i te
fe—
VW1200
e
tou ra mau
na ratou e
A
rau
a
au
i
to ra¬
metua,
e
parahi,
faaroo i te pa¬
Ezekiela (37/21-
"Te
na ô maira
Patu
ra o lehova,
inaha e rave mai au i
te tamarii a Iseraela
mai roto mai i te mau
fenua i reva’tu ai ra¬
22):
te
tou,
e
na’u ratou e
haaputu mai».o e e a—
ratai
ia
ratou i to
ratou ihora fenua,
E
faariro vau
ia ratou
ei nunaa hoê i
nià i
te fenua nei"» »,
Te
haapapû nei te—
ie mau parau i to Ise—
raela faataà-raà-hia
e te Atua i
rotopH i
te mau nunaa,
e
te
noaàraa
ia’na te hoê
fenua
no
ô mai i te
ra
o
Zekaria
Isaia 49/6"... te
haaraau nei
au
ia oe
ei tiarama
no te mau
nunaa,
no te hopoi i
te ora na’ù e tae noa’
tu i
te mau hopeà
0
te fenua ra".
Genese
12/3
e
maitai
tii
ia oe
".,0 ei
î
ai
atoà
o
te mau fete ao nei",
ie
i
i
outou
"Mai
ia
faai-
ei
rotopû. i
te
nunaa, e te utuafare o luda e te utuafare
0
Iseraela,
e
faaora vau ia outou e
e riro
outou
ei a.a4—
tai"
(Zekaria 8/13).
Te faahiti nei te pe-
mau
ropheta i
ô nei i te
ohipa a te nunaa o te
Atua i
te tau
no te
hasileia o te Mesia,
ua
te
mau fenua e ei
tumu no te mau peàpeà,
no te aha
Iseraela i
na reira-noa-hia
’ i?
Eere anei
no te mea,,
aita oia i tauturuhia
e
te mau nunaa, ua fana
aruèhia râ
vahahia
:
riro
i te¬
riro noa Iseraela ei faahaparaa
nei,
parauraa
ati-Iuda,
te na
te peropheta ra
noraa
nunaa»
e
e
ua
ratou
noa'tu hoi i
Keretitiano
vahae tae
te feia
iho
Ua riro to Isera¬
ela 1-jûiraa i to'na fe¬
nua e to'na tiafaahoui
raa
anotau
te
hopeà
roto i te ma¬
na o
Atua, ei tapao te au ia tatou ia
haapao,
e ei omuaraa^
nei,
na
te
te
no
hoê
tupuraa
parau
!
naa
o
tau
apî, t^^
no te
mau
tohu no te nu-^
"
te Atua.
TOMORAA FARE
I VAIRAO
I te 7 no Titema,
ua tomohia te fare parolsa
no Vairao, tei
faatiàhia i pihai iho
i
te fare pureraa, i
te pae i uta i te pu-
iho no
te
l’i
aè
i te pureraa,
haapaohia
ua
fare
nehenehe
roa e te nahonaho mai¬
tai. Te pae
i mua, o
te
vahi
putuputuraa
aufauraa
E
Tuhaa i haa¬
i te pureraa, mai
te tauturuhia e te tahi Diau
melo
no
te
Apooraa-Eaatere» I mu-
pao
rumuo
tei
hoê
te
manuia^
ïa, areà te pae i mû¬
ri,: ua faanahohia ia
roa, e i te hopeà, uaw
fariihia te mau manihini na roto i te hoê
tamaaraa tei faaineinehia e te
paroisa e
te tamaaraa
e
te
mau fariiraa manihini.
ua purara te mau
hini ma te oaoao
no
Na
te
peretiteni
VW1500
VW 1300
COMPTOIR POLYNESIEN
4
ô
mauhaa
no te hau,
te ruperupe e te oi
rotopû i te mau
Tae roa mai
noa”tu»
e
ei
ratou hauo
ra taata 0 Isera¬
ela e o luda:
e aratai faahou mai
au ia
ratou i te fenua i ho-
raveà
titau-raa-hia ia riro
ra
ta’na
to'na
te
no
no
I
to'na hoi,
e
i
hara”.
na
ie fenua
no
te
hoê
taime noa,
no te mau
tau atoà râ
e
amujri
Ei
Atua ra,
tenetere e rave rahi,
ei faautuàraa ïa ia’-
parahlraa tumu
e no to oe iiu—
uai e aciuri noa’tu, e
ei Atua vau no ratou"
no
nua
Tel. 1027
mani-
TUA TIR AA 1 TE API 8
VW Automatic
NOUVELEES EN IMAGES
PARAU API NA ROTO I TE HOHOA
(presque 4- fois la Po¬
lynésie). Il faudrait
des médicameats,
des
pansements,
de l'ar¬
gent.
Les
chrétiens
de plusieurs pays ont
déjà envoyé plusieurs'
23--AE
avions avec
Pensez-vous
pouvons
chose
1=- Ce
cain
afri¬
Mon¬
pasteur
s'appelle
Mbende.
H
Cameroun. Il
d'être
nommé
sieur
vient
vient
du
vice-président du
mité
de
la
des Mis si 00,8
(celle qui
voie
res)
re
nos
e
co¬
Société
de Paris
en¬
missionnai¬
nous
Pour la premi^
fois
un
dirigeant
de ce comité
a
été
choisi
dans
un pays
hors de 1 * Europe^..Pans
ce comité
on
trouve
aussi notre président,
le pasteur
Raapoto.
E orometua AEERI—
teie,
o
Mbende to*
ioa.
No
te fenua
Cameroun, üa maitihia
iho nei oia ei Percti
teni mono no te Comi¬
té a te Sotaiete Eaa-
na
tupuraa
parau
no
tel. tono
mai
i ta tatou mau misionare.
A tahi roa ra a
maitihia *i te hoê taa-
Paris
0
.
ta no rapae i
Europa
ei faatere i
roto
i
teie nei Tomite. I ro¬
to i teie Tomite,
te
ite -atoa-hia
nei to
tatou Peretiteni,
o
Raapoto orometua.
2“
Cet
homme
brûlé
par
une
dans l'affreuse
re
du
Biafra.
déjà
a
été
bombe
guer¬
Cette
fait
plus de 300 000 morts
guerre
a
l'aide,
que
nous
faire quelque
?
ont
peur
que
ces
conférences
res¬
eu
tent des paroles inu¬
tiles. ^^Ils voudraient
1*Evangile change
que
mon3e. Sur
cette
photo un
jeune porte
une pancarte où il ré¬
clame
que toutes les
le
soient
races
avec
amour
et
que
Sud,
en
traitées
(en Améri¬
Afrique
d.u
les
.
Européens
traitent
les
très durement),
se
passe
grande
noirs
Cela
dans la plus
église
de la
ville.
taata teie
paepaa i
1«=
KA
de
nés
ta
i roto
no
te
hau
tei
te hoê topi-
i
te tamai
fenua Biaffà.
üa
atu
i
"te
300 000 taata tei pohe i teie nei i
roto
i teie tamai
(fatata
e
4 hauraa i te rahiraa taata o Polinesia)
Ei raaii, ei taamu,
e
ei moni no
i teie mau
te
t'auturu
taata.' Ua
tono aè nei
te
mau
taata faaroo
no
te
mau fenua e rave raiii
i te mau manu reva no
te faauta i ta
ratou
tauturuo E neheneanei tatou ia l’ave
atoà i
te
hoê ohipa
tauturu ?
mau
he
l'Assemblée mon¬
diale des
Eglises
à
Upsal, il y a eu
des
conférences
et
des
cultes
très sérieuxl
Mais beaucoup de jeu-
I te Apooraa Raiii
3no
te
Ekalesia i
mau
te
te
mau pureraa tei
haapaohiao
Te mataù nei
râ te feia apî e rave
e rave rahi
paraparauraa e
Upsal,
mau
rahi
mau
riro
te
o
parau
i
teie
parauliia
ei mea faufaa ore. Te
hinaaro nei ratou
ia
taui te evanelia i te¬
ie nei ao. I nia i te
hohoà
te mau nei
te
hoê taata
apî ' i te
hoê tapura
i nià
i
te
haamauhia
hoê
raau
tei
reira
te papairaahia te hoê parau
tei
titau ia haapaohia te
mau huru taata'toà ma
te aroha (i Amerika e
i Aferika
apatoa te
hamani-ino-hia nei te
taata ereere). Ua tu-
4-Voic
pu te reira
ohipa i
roto i' te
fare purer-a rahi aè no te
^ci¬
re
o
cien
le plus an¬
temple de T.ancma-
_^^ve, capitale de î-a—
'•da.gascax*. Cette aiiiiee
est une année de fête
pour
les protestrùits
de ce pays.
Il y a
150 ans
que les pre¬
miers
missionnaires
apportaient l'Evangi¬
le à Madagascar.
De
plus,
au mois d’août
19û8 eut lieu la réu¬
nion de trois Eglises
protestantes.
e
5
NOUVELLES
-
PARAU API
La nou¬
velle Eglise
compte
maintenant 800 000 fidèlea. Elle s'appelle*
hine matamua ïa
tei
riro ei
orometua no
te Ekalesia Lutero no
te fenua Danemakaii ¥a
Eglise de '
JésusChrist à Madagascar^
faaipoipo oia
maiif> ta'na,
Graff to'na
4-
0 te fare pureraa
rahi aè teie no ÎEana—
-narive, te oire
no
te
tua)
ïa
ralii
e'taInge
ioa.
metua tàne
na
fenua
e
o
Te*
(orome-
te peretiteni
o
taua
no
Ekalesia
Madagasa
|Teie matahiti,
o
te
tià nei oia i
pihai iho i ta'na ta¬
nei
mahine
Aita
te
mau
orometua no teie ^alesia i
faaruè i
te
faito ahu no te tau o
Lutero.
la ite
atcà
tatou e, e
mea maoro
aè nei to te mau vahi¬
né farii raa
hia
ei
orometua i
roto i te
ra,
te hoê ïa matahiti oroà no te mau porotetani no taua fenua ra
150 matahiti
i teie
«
to Jte mau-misiona"
matamua
tàeraa
i
reira no te afai i te
évanelia. I te avaè A>
re
tete i--mairi aè nei^
i
maii
tupu ai te tahoêraa
Ekalesia porote-
ni
na na
tani
sia
na
Te Ekale¬
toru*
e
i. taua
Parani,
vetia,
te
Marite, etc..*
apî tel fanau mai
roto
Ekalesia poroteta¬
no
tahoè~
ra,
ua
roàà Éa
800 000 melOo
Te Isa
0 taua
Ekalesia
apî
no
no
Helefenua
raa
TAUTURU
ra, teie ïa : Te Eka¬
lesia a iesu-Mesia
i
Madagasa.
I TE
VEA
5v Ce sont
aussi des
protestants Voici la
première femme pas¬
teur de 1'-Eglise
Lu¬
NOUMEA
thérienne du Danemark,
^arepa:
O
Elle est mariée
des enfants
et
père
est
(=présidént)
a
évoque
dans cet¬
te Eglise.
C'est lui
qui se trouve
à côté
de sa fille
Les pas¬
O
teurs
de
cette
Eglise
années
il y a des f^pasteurs dans les^
Eglises protestantes
de Erancè, de Suisse,
d'Amérique etCo
mes
ont gardé les anciens
hahits du temps de Lu¬
ther
Il
faut savoir
que depuis
plusieurs
o
E Porotetani teie
5-
taata (te metua tane e te tamahine)'^ Te¬
ie tamahine, o te Va-f
na
200 P.- Tapua-
rii 20 0- Viri
* 2GfoHonore v,/l00 P,— Vit
100 P,- J.Taputuarait
100 PcJo Teniaore:
100 Po- Teturani: 100,
Mataarii V./
1001^Teuruarii
VotlOO
Tereihau;
100 P^'
Nefea: 200 P*- Teïnataua 200 Po
Amuih-ia
1840 Prs. Mauruurd^
’i
ALIMENTATION GENERALE
'Joua, mUt imukt
ou
fOUA, (UU CtlUcÜHté
ARUPA
LES VIVRES LES PLUS FRAIS
Légumes
-
Fruits
-
Viandes
-
Poissons ■
Charcuterie
LES MEILLEURES
6
*
100 Po- TaraihausIOGP.
s'appelle Inge Craff^i
Son
Viriamu
d«’‘lCü”P7-''Tinô d®
E3P.e
O
*
-
CONSERVES
Fromages
-
Crustacés
TEL. 351
-
Volailles
OU
397
NOELA
Teie nei parau,
e
parau mau ïa, e parau
no te mau taata*
toa,
e e tià i te mau taa-
ta'toà la farii,
$e
parau nei te
melaJii
ia tatou na roto i te
ioa o te Atua :
*^ua
horoàhia mai
te
ho%
Faaora no outou, a oaoa
outou,
ia'na
!
ie nei
e
Na
a
roto
farii
i te¬
horoà, te iiaa-
faaoti
te
Atua
i
te
hoê parau o te ore
e
nehenehe
i
te taata
nei ia faaore.
A liio
tatou
i te mahana |ei
haapiiraa
Te
tatou.
ia
nei te mahana i nia iho i te fenua i te
mau mahana*
toà.
Ua mauruuru ta¬
tou i te mahana, o te
reira ïa; e
aita ta¬
tou i
mauruuru o
te
anaana
papû nei te Atua i to»
reira'toà ïa.
na
aroha e to *na îiere
te taata nei, îe pa¬
rau nei oia ia tatoui
"ua here au ia outouj
noa'tu
i
mauruuru, eita e nehe¬
nehe ia tatou ia faa¬
ore i te mahana,
ia ore oia ia anas^ fâahou maio
E
nehenehe
tatou ia horo i raroaè i te marû raau,
e
no
outou,
pipiri
here, ua
ia'na
roto
horoà râ vàü
no
outou
ia'na,
i
te
faahou".
nei
faa
aita vau i
i taù Tamaiti
au
0
e
na
te fafau
te hoê fau-
matara
ore
e
Oia
mau,
!
ua
râ
la
tatou
ore
ia
aore, i roto i te fare, ia ore
tatou ia
hitihia
e te mahana,
eita râ e nehenehe ïa
tatou ia faaore
i te
mahana.
Oia ' toà te
faufaa no te aroha ta
te Atua i
fafau
mai
ia tatou,,Ua farii ta¬
tou i
taua aroha ra,
o
te reira ïa; e
ai¬
ta tatou i farii o te
reira'toà ïa,
nehenehe
ia faaore i
eita l'à
ia
e
tato^
to'na aro-
ha, ore noa'tu
tatou
hinaaro i' te fariiv
oaoa.
tou tei
E ere o ta¬
hinaaro
atu
ia'na, oia.râ tei hi¬
mai ia tatou, E
tatou tei haere
atu ia'na ra,
oia 2^
tei faaehaa ia'na iho
naaro
o
ere
nei â
taua horoà
Eita tatou*e patoi i te hoê taoà
ia
horoàhia mai ia tatou,
e
farii râ
tatou
no
te faaoaoaraa
i
te
taata horoà,
e e pa,-
noa
ra.
tatou ia'na
fau_
I teie ïïoëla 1968,
te faaara-faahou— hia
nei tatou
i teie pa¬
rau no te
rai
mai,
tei vai hoa
ei parau
apî
te haere mai ia ta¬
tou neio Ua horoà
te
Atua i ta'na
Tamaiti
ei Faaora no tatou, e
i teie Noëla,
te vai
no
!
mauruuru
A
i
toà tatou
te
no
rai
e
î
farii ate horoà
mai, te ho¬
roà tei hau
horoà'toà,
e
i
te mau
a
parau
tatou i te Atua î"mau0 oe i
manao
mai ia'ù S mauruuru i
ta oe horoà! te farii
nei au ma
te oaoa
e
e ma te haamaitai
ia
ruuru
oe"8
TE APOORAA RAHI AMUl
A TE Ul API
ti
mai
te
ia te
i te
no
oia
i
suke,
te parau
ia
hotu
suke
na
tau
hoturaa
mua
a*e
e
tia'i, te
maa e
hotu
na mua a'e
i
te tau
hotu raa
e moni rahi
to'na, oia'toa te UiAplh ia hotu ia na mua
i
te tau hoturaa
no te mau ohipa rau e
ravehia nei no te uia'e
api.
Ua tupu i Taravao
te Apooraa rahi
amui
a te Ui-Api i te
1-2-
Novema 1968* Ua
3 no
120 auaha no
i te Tuhaa III-III-IV-VII. E rave
rahi te mau
orornetua
tei amui mai
i
teie
nei apooraa rahi amui
i ta te Ui Api îto te
Tuhaa I, Tau orometua
tae mai
roto mai
peretiteni
tuhaa no
te Ui Api;
to te tu¬
haa II,
Panai orome¬
tua peretiteni tuhaano te ui api;
to
te
Tuhaa III Etera
pipi
orometua
maitihia
raa
Maiao tei
e
te Apôôrahi amui
no
te
Ui Api
no
ei peretiteni
Tuhaa
te
no
te Ui
tuhaa
torug
orometua; to te
IV
Api 0
hoon
ti;^Jaa
Teriitua ororaetua
peretiteni
te Ui api y
tuhaa
no
Philippe
Orometua
tei rird ei
modérateur no te Apoo¬
rahi amui,
Mauarii orometua te pere¬
titeni tuhaa Ekalesia
no te Tuhaa
IV, Âriirau orometua.
raa
Ua iritihia te Apooraa rahi
amui na
roto i te hoê pureraa
tei
faaterehia
e te
peretiteni rahi 0 te
Api Né do Salmon ta-
Ui
Na
roto
faâitoitoraa
ne.
i
ua
ta*na
iri-
Ua
tia
mai
o
Albert Schneider tane
papai
rahi no
te tata—
ra poto noa mai
i te
parau tumu
no
teie
nei apooraa rahi amui,
parau
te Ui Api no
oia hoi
roto
na
te maiti raa,
i
ta'na vau-
vauraa
parau,
ite papu mai
tel roto
hoê
faa-
ua
oia
e,
.g^atou i te
anota^
apiapij
apiapi
no
te rahi
u
te manao,
apiapi no
te rahi o te mau tai—
haa api, apiapi i nià iho i te purumu,
e
no te mea tei roto ta¬
tou i te hoê tau api¬
api i tuù ai oia i te¬
ie' nei
parau
tumu *
'>aiti".
la ite
îe ui api i te maiti
:^pu'
iià“i,
e
Ua tià mai te oro¬
metua
Philippe Tupu
no te tuatapapa mai i
te parau no
raa
e
puhia
te
na
ruru-
piti tei faatute ui api
e
ruru
raa
ÿ
faaineine
raa "moniteurs" e"monitrices" no te
mau
tamarii 14 e tae noa*
tu i te 20 matahiti —
ti parauhia " adoles¬
cent"
te
te
e
puhapa
raa
tamarii tei
tuPli i Paea. Na rotoi To 'na tuatapaparaa-
no
mau
parau ua faaite papÛte orometua Tupu
ia
faaoioihia te faaineineraa i te mau faatere ui api,
faatere pu-
haparaa, orometua pupu
no te haapiiraa Sabati
to
te
ravao
e
tià'i.
puhaparaa
ua
I
ro¬
Ta¬
no
rahi te
mau
raveà tei horoà hia i
roto i,te rima no
te
mau taata'toà tei tàe
mai i taua puhaparaa-
faaineineraa ra, e erè râ i te mea
ravai
te faaineineraa i ro¬
to noa i te puhapa raa,
i
ia faatupu hia
roto
i
2:%
te matahiti-
7
Ua ..là
mai te tomate
ture r^'to : "ei ekal'esia te mau melo faate¬
tatai tahi, te talii —
faaineine raa ta-
mau
aè,
toru mahana te-
e
maoro.
'
I
roto
te
i
puhaparaa no Paea ua tuuhia te tahi mau ohipa
'
taa’ê i
mua
i te
pu^u atoà e feruri
itàmarûraa i taua
te
tare
aro
te nana'o i
te
raau, te raraa i
te
peue, te nira i te ahu, te rsgaau i te ho~
pee,
aturat'^a
ui
O
te
i
O te tamarii,
oia îioi
te haapiiraa ia ratou,
i te hamani i te haa-
hoà
te
re
api
Tomite
roahia
Faufaa
nia
na
faaineine
maitai
te mau faatere ia ratou‘ ^a horoàhia
te
i
te mau tuhaa
n'o te tuatapapa mai i
te mau ohipa tei ravehia i roto
ia ratou,
e ua ite hia
te
hoe
ia moehia
i
te
reira
te
ua
tahi
mau
api
e
pô
e
I MAHINA
I te
mahana maa,
^4 no Titema, ua tomofaahou-hia te fare putuputurafi a te amui-
‘Teniela”.
I
te
25 no ïitema 1953, i
tupu ai te tomoraa matamua. I teie maltahi-,
ti,
ua
te fare,
faaapîroa~hia
«
Api
e
haere i
i te P.O.J.EiP-o
no
te
te
ta¬
rotoT
peapea
Ë
teie parau
te faatere
Ekaï^ia.
I
te
tae
te
-
e ua faarahihia o mûri mai
no te
mau fariiraa manihini.
Riro atura teie fare,
mai
te
hoê fare apî
roa e te nahonaho mai¬
tai hoi
I te 14 no Titema
i te pae ahiahi, i tu¬
O
pu ai te tomoraa.
Na
te orometua iho i tua-
auvaha.
mau,
ta'na orerohaaraauruuru
i
te
Ui Api
oia
te ohipa
rave
ito
e
to ratou mana'o i nià
iho i te parau tei ferurihia e
ratou,
ia
nehenehe i te apooraa
rahi amui ia faarii e
aore ra ia faaoreT
raa
O
mau
no
ohipa ia faaite mai i
I
ra,
oia la
ta ratou
ua faaitotamau â i
haapao i te ui api
vai_ nei
iô tatou
Ua tae atoa mai
neio
Forest tane taata ra¬
hi no te pae ui api e
faaetaetaraa
(Jeunesse et
no te afai xnai
tino
sport)
i
te
tapapa mai i te parau
teie nei
fare,
e
na
te
peretiteni no
no
te
Tomite
amuiraa i
iriti i te fare, a tomo atu ai te mau manihini (mau
melo no te
Apooraa-Faatere e
mau
orometua
haa)
.
Na
no
aravihi i
pô ua faatu¬
pu te orometua Tupu i
te hoê haapii raa
i
nià i te parau
no te
te
(Martin
no'
To
Yuther King)
(non
raa*
te marû
violence), no te
i
raa
i
te nunaa erei nia i te tiama-
*^a feruri amuite
parau no
te
(viiPjlence) e te
parau no
^
te
poi-
saVati
ua
faatere
•^chneider tane i
avatea,
0
te
e ua
faatiahia te oroà
T^oni orome¬
mon
mono
la,ahiahi
ua
tu¬
te hoê
faaûraa i
rotopû i te mau pupu
ui apio Ua rau te mau
pu
hauti tei faatito
la
ratou : te
raraa-raa
i te niau, te faahororaa i te opaa,
te faahoro raa
i
te huero
moa, te tapuraa
tumu haario
i te
roa,
mau
e ua fariihia te
manihini na
roto
i te hoê tamaaraa
henehe roa.
ne¬
Philippe
Ehibs
orometua
Papal
parau rahi
9
Schneider
mono
f
John Doom
Haapao Faufaa
rai
Mono
:
Maru-^
:
orometua
Philippe orome-â
tua..
Tabula ohipa
no
te
te faaineineraa
i
tau i
-
te
-
mau
Te
mau
mau
mua
;
-
faatere.
faaapiraa
melo ui api
melo faatere
i te
te
e
o
te
pupu tatai tahi.
Te
faaineineraa i
te tabula ohipa no te
matahiti
i
nià i te
parau o te taata e to*
-
na
oraraa,
Te
E horoà: hia
te
hoê auà na te
pupu e
manuia mai.
Inaha Ua
mahuti mai te pupu I10
haapuai
haapiiraa.
la haamaital
mai
te Atua i ta'na ohipa
tauhaa'toa, mai te piha nehenehe,
na f^ataotoraa
e maha,
te
piha ohipa a te orome¬
tua, piha tamaaraa e
o
te ravehia
i roto
i
teie na fare apî i tonohia iho nei.
-
te
14
no
Titema,
i te pae ahiahi,
te
.
4
TUFU;,
te vahi tunuraa
maao
Ua riro teie fare ra¬
hi e te nahonaho
tei
orometua,
ei hio-
raao
i to-
mo-atoa-hia'i te fare
orometua apî no Paea,,
0 te fare orometua ra¬
hi ai teie e te nehe-,
nehe i Polinesia nei,
Ua ravehia
teie fare
paroiaa iho e ô.a
faaîhia hoi
i te mau
e
i te
ravehia e
te paroisa
Paea ei nohoraa no ta*
I PAEA
I
raa
Orometua Ph,
na
tua no Tautira, pere¬
titeni mono no te Tu¬
haa i haapao i te pureraa.
Ua
haapaohia
te hoê aufauraa iti i
mûri aè
tei \ manuia
:
eu-
£hari
e te orometua
éon Taea,
i
Te Tomite rahi üi Apit
Peretiteni : Né do' ëaï-
te marô*
poi
pureraa
Na te himene taai
opani
teie
apooraa rahi amui
te matahiti i raua^
te
fenua Marite.
teie nei
orometua
maiti
to Teahupoo.
nei Apooraa rahi amui
ta te U'i Api. I mûri
aè i te pureraa
Ua
purara te
mau auvaha
ma te haamana'o
i te
ra, 0
Lutero arii
te
te Tu¬
êraa
Wiroo
orometua
e
Teahupoo no te mea e
pupu api oia, e, e ri¬
ro teie au'a ei
faaanaanatae i te mana.’o
o te ui api e vai
ra
i Teahupoo0
te tama¬
te puliaparaa no Paea,
hia
O
i
raa
tei faaite
te haapao i
rii i roto i
teUi
»
nei
Mahana maa, ua titau hia te mau tomite
e
ratou
to
ere
pu i
te
Na roto i
raa
te
api no Parani.
Taravao,
afai
pae ahiahi,
ua
mai te
peretiteni no
te Apooraa Rahi fenua'
o Millaud tane
i roto-
te Ekalesia'"*
faaineine'
raa
Te Tomite üi Api e fte
P Û J R,F
ua hinaaro
raa
la oti te reira, teata raa i nia i te
oraraa no te
hoê pupu
ui
ra-
api.
tuuhia râ
i
mua
i
tomite ohipa,
no te feruri i te parau no te Paufaa,
te
ture roto,
te ui-api
e te P.O.J.E.Pc,
te
ui
te Ui
hi
mahana
haamauhia te
pae
i
taime
faatitiaifaro i
faatere.raa.
I
te
e te Etei roto
Vê
ui api i te
Eicalesia,
rapae
no te hoê
piiraa, oia hoi, eiaha te mau pupu
tatai
tahi
i
ia tauturu mai
a
te
faatere raa
Ekalesia
parau
Ua faarii râ to Papeari ia horoa hia‘tu te
au'a na te
pupu
no
Maratini
kalesia,
ua
i
niàji, te 3 (oia hoi 2/
3) faoj te moni, na tetomite Rahi üi Api
e
faatere, e hoê tuhaa,
(oia hoi I/3) e opere-
raa
e
ia ho-
,2 tuhaà
e
hia ia
Pàpe'à'ri
roaa
i
Tomite Ui Api
puhapa-^
piti no te mea
na
ra.
te vai
manuia teie na
e
e
parau
tapao "tei
i
te mau “moni¬
teurs” “monitrices ••iÿ
tei haere i te puhapa
mau
0 te mau auaha no
te
Apooraa-Faatere
tei tae i
teie. oroà
iti, e ua amui mai
hoi
te paroisa no te
tomoraa i
ta’na fare
orometua©
Fait partie de Vea Porotetani 1968-1970