EPM_Vea Porotetani_196805.pdf
- Texte
-
MAI
1968
Rédacteur
S.
Raapoto
VE A POROTETANI
vea
avae
no
te faaroo
porotetani» mensuel protestant de
polynésie
PENTECOTE 1968
MESSAGE
DES PRESIDENTS DU
C.O.E.
POROI
NA TE
MAU
APOORAA AMUl
UN NOUVIW mUR IT UN SEUL ESPRIT
PERETITENI
O TE
MAU
NO
TE
EKALESIA
n HOE AêU AP! E TE HOE VARUA AP!
"Je
vous,
coeur
un
de leur
et
je
Les
les
injustices du
sé
devront
nouveaup
mettrai
prit
donnerai
en vous
un
es¬
j’ôte¬
nouveau?,
rai de votre corps le
coeur
je
de
pierrej
vous donnerai
de chair.
coeur
mettrai
vous
mon
esprit
Eglises
abord
être extirpées,.
A la
en
et
que
leur donner.
tien¬
dra du 4
au 20 juil¬
let à Upsal en Suède»
Son thème est une pro¬
Dieu
t
a
de.e séchés
de
commune
re¬
leur vie
"Voici,
tes
choses
nouvelles"
Ap. 2Iî5).
jour
de
nous
vous
En
ce
Pentecôte,
exhortons,
tant
que
présddents du Conseil oecu¬
en
ménique
des Eglises,
à joindre vos prières
aux nôtres pour deman-der l'Esprit de Dieu,
qui seul peut faire
toutes choses nouvel¬
les»
Cette promesse du
Nouveau Testament est
enracinée
dans l'An¬
cien» Le prophète Ezéchiel la proclama aux
exilés
de
Babylone»
Il les avertit toute¬
fois
que
le retour
dans le pays de leurs
pères
pas
un
signifiera
automatiquement
ne
renouveau
créateur
chrétiens
croient
qu'au jour de
Pentecôte
phétie
cette pro¬
a
Une nouvelle communau¬
té est née,
composée
de ceux qui,,
à tra”
vers les âges,
cher¬
chent dans
leur
vie
-
à_ pratiquer
l’amour da.Dieu» Nous
commune
gf.âces à Dieu
Esprit qui
l’Egli¬
se;
d.smando.no ..égale¬
ment son pardon,
car
par la faute et la di¬
pour son
est actif dans
tuù
rotO
pou
i te
aaU miaru.
E
tau
E
commencé
S;’ accomplir»
En ce
jour,
l’Esprit
de
Dieu
a été donné atix
disciples de Jésus'»
rendons
e e
e
...
tupu ffia.i te 4
Upsal,
"
e
Suède,
fenua
te mahaiia te putuputufaa a te. Apooraa Aaui
O te mau Ekalesia°
Te
parau
tumu
tuputuraa
taua pu-
no
s
" Inaha,
au i te
te
faaapî nei
mau
1)0
raea’toà(Apokalu21/5 ) I teie maha-
na
no
te
faaitoito
»
te
Penete.kose,
nei ma”tou ia outou, na roto
i to matou tiàraa peretiteni
no te Apoo¬
raa
Amui
O
lesia, ia
oia ia ratou, e, eita
i roto 1 te
fenua o
to ratou mau
te hoiraa
tupuaa
no
pîraa
no
raa
te mau Eka-
amui outou
i ta
outou mau
i ta matou no te
i te Varua
o te
Te nounou
te
la
nn^'
e
ia haamou-roa-
hia na mua»
la monohia to ratou aau pfai,
i te hoê aau apî e- te
hoê Varua apî e o
te
Atua anaé te nehenehe
ia horoà .mai ia ratou
i te reira»
Ua fafau
mai te Atua e e horoà
mai oia ia ratou i to*
na iho Varua, ia nehe¬
nehe te mau ivi marô
no to ratou oraraa amui ia
hia
tapoi-faahou-
te io e
ia
ei nunaa noa’na i
to i te maitai e
hau»
e
ora
ro¬
te
Te tiaturi nei te
feia Keretitiano
e,
i te mahana Penetekose,
Ua
haamata teie
pure
nei tohu i te
ani~
taua mahana ra, ua horoàhia te Varua o
te
Atua i
te mau pipi a
lesu,. Ua fanau te hoê
am.uir'aa apx, te amui—
raa no
te
feia
tei
imi i roto i to ratou
Atua,
anaè hoi te nehenehe ia faaapî
i
te
mau mea’toà.
oia
Teie nei parau fafau ho .-.te Paufaa-Apî
ra
chrétiens;,
l’action .de l’Esprit
a souvent
été entra¬
vée» Pour que les os-
te mau tîtî
ha
nia. Ua faaara’toà râ
ua
na
nunaa.
ïarautik ore
te tau
i .mahoffio,
e
faatumuhia xa i ro¬
to i te Eaufaa-Tahito»
Ua faaite
Ez0kie.la i
vision des
riro noa ei
te hoê faaa™
to ratou ora-
e
auraa
tia
tae noa'tu i te 20 no
Tiurai
i mua. nei, i
prennent chair en scî-te qu'ils vivent com¬
me
son
peuple dans.
l’harmonie et la paix:»
Lea
hô
e
(Ezek. 36/26-27)»
_
triomphante.
je fais tou¬
messe
api ta’ù
1 roto ia outou
promis de leur donner
son propre
Esprit,
pour que les
osse¬
ments:
ta'ù
ia outou; e i~
riti au i te aau ofai
i roto ia outou na, e
e horoà’tu vau ia
ou-
nouveau
esprit nouveau
seul Dieu peut
api
atu ia outou na,
i
dra un coeur
un
"B aau
varua
un
26-27o
se
d'
Je
Cet été,
la qua¬
trième Assemblée
du
Conseil
Oecuménique
des
pas,-
place ife leurs coeurs
endurcis, il leur fau¬
et
O
E.3échiel 361
vie nationale»’
convoitises
et
.Babulo-
oraraa
tupu» I
amui,
i te
atoà, i te
faaohiparaa i te aro-
mau
tau
o te Atuà. Te haamaitai nei tatou i te
MESSAGE
DES
te
desséchés
sements
PRESIDENTS DU
re¬
prennent vie,
nos
coeura de pierre doi¬
vent
convertirO
se
Nous rendons
éga¬
grâces à hieusp
lement
Car
Espi’it
oeuvre
les
hommes
et
HOHOA TE TINO NO TE EKAIESIA
é-
tait
un
ble
de la conversicrio
(Tuatiraa),
signe tangi¬
Si Dieu
un
renouvelant la socié¬
té du dedans et trans¬
formant les relations
entre
tion de la société
Dieu-n i’
dans le monde,
de
E
chiel, la transforma¬
un
--u
.
TUAROI
X'X’ière»
xa
Dans le messagQ d'Eaé-
1^
avons
nous
à
pa3
C.O.E.
nous
coeur
donné
a
et
nouveau
esprit nouveau',
attend
de
des
nous
prières dans
il
Egli¬
nos
et des actes dans
le monde» Que ce jour
de Pentecôte
soit un
ses
TE TINO
-
T4,A.TA E
TE
raahia te hiero
na
Ua aha lesu i taua
tino ra Y
Ua haere oia x terâ vahi e i terâ vahi
faahou oia i taua hie¬
pays»
L* Esprit
qui fait toutes
cho¬
nouvelles
ses
1*
au j
o euvr e
est
dans la recherche
des
mune
hommes
à
' hvii
o ur d
com¬
pour
la justice et la paix^
jour de
persoriiielle,
mais qu'il soit aussi
pour chaque
paroisse
du peuple
de Dieu un
j our
d' engagement,
seulement dans
non
l'éducation et le dé-
amour,,
vel,oppemento II est à
l'oeuvre
également
dans le progrès acien^ifique et techuiologique,
G'^’dque fois
que celui-ct améliore
dans l’action
la situation matériel¬
le des horrmiesij
prépa¬
rant ainsi le terrain
pour
une
commiuiauté
mondiale.,
C'
nous
est
vous
vous,
pourquoi
appelonSjt
peuple de
^le
Dieu, à prier
pour
1'
unité et le renouveau
de l'Eglise ainsi
que
pour 1 * unité et le re¬
nouveau du monde»
tre tâche
ne
se
No¬
limi-
de
renouveau
notre vie
mais
1'
encore
prati¬
que pour le renouveau
de la société»
Les
présidents du Con¬
oecuménique des
Eglises î
( Airchevêque ) Michael
seil
Cantuar
-
Londres»
(Archevêque)
lahovos
New York
Dr Akanu Ibiam
-
Snu-
gu,
(Pasteur) David
MoNouvelle Delhi
tPasteur) Martin Nieses
-
moller
M» Joli»
Wiesbaden.
Qldham - St
Leonards-on-Sea°
Mo Charles
C» Parlin
-
New York»
maitai;
e
faarahi
oia
X
na pane rix;e
ua ià rii no te faaamu i te feia tei poia
Ua faaaraara i te ma¬
ta O te matapô
e
ua
iriti i te taria o te
turij ua fai to'na vaha i te aroha o te Atua e ua faaite
i te
feia hara; i te eà
o
MAU
POROI NA TE
areà râjr ua
faahapa'tcà i te mau
pharisea p te roau S'akudea, mai te 'heheu x
to
ora,
ratou huru
to ratou
mau
faaroo
nemi
te
i
hinaaro
roto
i
te
toraa
faaapî
haafifi-pinepine -hia
te ohipa
a te Varua»
Ei raveà e ora faahou
mau
ia tauihia
tou
mau
ivi
xa
aau
marô;,
to ta¬
ofai
e
tia*i»
E haamaitai
tatou
i
te mea te
tou i
te
x
ia'nat>
ta'na x
îohu, e toru mahana i
mûri aè i
ts vavahimai
PERETITENI NO TE
to'na Varua
tei ohipa i roto i te
Ekalesia,
e a ani atoa i to'na aroha faaoreraà hara,
no
te
mea na roto i te hape
e te aioaharaa o te fe¬
ia Keretitiano,
ua
no
mau
e-
ai
taparahi
Teie râ
aita
e
p,a.rau maitai x parau-
-ijàahou-hia mai
xte
taata; ua oti atoa te
parau faahaparaa,
te mau faahaehaaraa x
mua i te taata» No te;
mau
aha,
Ua
maitai
ore
anei te
te miti ? Ua
riro anei teie
tino
o
te
tiafaahouraa
mai te noê varua
aita
e huru ?
no
la tiai rii to
te
i te tahi tau maha¬
ao
na, ei reira oia e ite ai e, te vai nei i
teie nei te
tahi atu
tino
tino
i
to
ora
te
Mesia,
e
te itoito
e
e
tino hohoa
0
te Vai noa
na roto
te macro
o te
mau
apî, faarahihia, faaanohia, e
i
tenetere,
e
na’na
e
APOORAA C.O.E.
ors.raa ma'
taata,.
teria no te mau
te
e
ore»
No reira to'na mau
reira i te
ai
faaoraraa,
e
.
te
noa'tu
oia i te itoito no te
rai mai,
aita râ oia
i ohipa faahou s aita
e semeio
faahou, aita
&®¥:îîWe:ï¥:i:::::;;SSW:Sæ%¥*:sS%SS*:s:WSSS5SÏÎ¥SiS5:ïWS:ï:S-:-:SWSiSSSÏ5S5¥AWiSSSîïSïS8S¥SiSS»SSSSS8SSSSêS8SSSKB8888SSS88
SfSSiSSSiWSSiSSÏSSSSSSWÿS
Atua
haa-
ua
ua
î
faaapîhia,
rii, te feia paruparu
e te feia mai; ua faaora to'na tu puè rima,
tauturu
faatia-
ua
ei
hiero hanahana
aè i tei mutaaiho» Areà râ, teie nei tino
i
te
hamani-maitaihaere-raa.«
( Ohipa
10/38) O Ua tano to'na'
mata i nià i te taata
Ua
tino,
ro
»
les
to'
o
TINO NO TE ræsiA»
atoa
te Atua, no
ite nei ta¬
Varua,o te
Atua i te ohiparaa
x
ma
e
ma
no
ru
i
teie
nei ao
„
i te ro™
no te mau taa^a
te taui i te hu¬
te mau tuatiraa
rotopû i te
mau
taa¬
Te Va¬
0 te faaapî i
te
mea'toà, te ohipa
ta e te fenua»
rua
nei la i teie
maha^
i roto i te imiraa amui a te ftiau. taata i
te parautia e te hau,
haapiiraa e te faarahiraa, te mau mea'toa» Te ohipa'toà nei
oia i roto i.te tupu—
raa no te ite e te ohipa X te mau taime atoà e haamaitai ai te
te
si faaineineraa
hoê
nunaa
i teie
apî
i
te
i roto
nei a'o»
No
rsira
te pii ’
atu nei matou ïa
ou-
te
outou
Atua,
tou,
nunaa
ia
pure
outou no
te hoêraa é
no te
faaapîraa o te
Ekalesia,
no te hoê¬
o
te
no
^
te
faaapîraa
raa
e
hoi
E
râ ta tatou ohipa
ere
e
te
o
o
kiela, te
hoê aau^
ia tatou e te
hoê
apî
va¬
apî, te tiai nei—
rua
oia i ta tatou mau pu¬
re i roto i te Ekale¬
sia e te ohipa i roto
i teie nei ao» la ri¬
ro teie
nei mahana -
faa,apînaa i to tatouoraraa tatai tahi, ia
riro atoa nâ oia no¬
te mau. pahoisa tataxtahi no te nunaa
no¬
to
^Ev,©-
ei mahana faaôeiaha i roto
x
aroha
anaè, i ro¬
a,toà râ i te ohipa
no
te
teie nei ao»
te pure noa»
1 te parau
a
tua i te
T
faahuruêraa
te mau taata o
te
hoê la
tapao no
te
fariuraao
Mai te mea
Atua,
raa,
te
mau
faaapînaa i
te
amuiraa taata»
no
e,
ua
horoà mai te A
no
Te mau peretiteni
te Apooraa Amui
o
te
mau
Ekalesia s
3
TUAROI
TUATIRAA
afai i te
oiiipa
a
te Atua e tae
te liopeà o
i
noa'tu
te
parau e
te fenua®
apî
'Saua tino
ra,
ïa» Tel
taua tino ra to te Mesia horoàraa i te mana no
te
tamauraa i
ta'na ohipa
i
i
te fenua nei»
Teie
O
te Ekalesia
hoi tan'a iho i parau
mai i ta'na’niau pipis
'’lmene, amené,
e pa¬
rau atu vau ia outou,
0 tei faaroo mai ia'ù
nei, e rave atoà
oia
i te mau ohipa ta’ù e
rave nei,
e
e
rahi
atu â ta’na
e
rave,
no te mea,
te haere
nei au i te Metua ra"
(loane 14/12)»
I
a
roto
te
mau
i te
ohipa
aposetolo,
i
haamataraa no te tup'u™
raa o teie parauj
na
te
ite nei tatou
roto
i te
hia
e
taaê
Mesia,
ohipa rave-
te
mau
melo
no te tino,o te
te
faaorahia
feia mai,
ua noaà
te
itoito
ua
i
feia
te
paruparu i te pae ti¬
no e i te pae
varua,
Ua
no
faaitehia te parau
té ora i
te taata
nei, e
hia te
ua
taua-roa-
te
mau taata e rave rahi»
Areà te mau fenua faa¬
roo 0
te reira
tau,
faaroo faahou
atura
oraraa
o
ïa i te reo itoito ta
ratou i manao e, e riro
i
mamû
te
roa
e
a-
muri noa’tu»
te reo
tei faahapa ma te ma-
taù
e
ore
here
ore
var^
e
te faaherei te peu haa-
te peu
"Ite
ihora
ratou e,
ia lesu atoà ra ratou"
te Parau a
Teie râ, te
(Ohipa 4/13)
tei
tapalesu, e
ua
rahi ratou ia
taata hoê noa| e inaha, te ite faahou nei
ratou, eiaha hoê,
e
toru râ
tausani e
e
pae hoi sautani i
te
poro-haere-raa ia le¬
su, i te
faaoraraa i
te mau mai
i te mau va-
parareraa
hi atoà
apr
no
i te haa-
e
te
i
hanahana
i te
e
i te haehaa o
ra
aore
te upooo
tei riro
Te Ekalesia,
tino
ei
no
Mesia, ua ite la i
te horoàraahia
ia’na
te mau taleni tei itehia i roto i te Mesia
a faatere ai oia i ta'
na mau ohipa
i te ao
te
(Mat. 25/14
nei»
EPh»4/7-8).
Te
-
to nei hoi i te Elale-
sia to te Mesia ohiparaa i roto i teie nei
ao, mai te upoo e ohi¬
nei na roto i
te
mau melo 0 te tino. E
pa
iaau hoi, iTiai te
te paruparu
nei
parau
mea
tahi
te
mau
fifi mata-
ore,
te rave nei
oia i te tahi atu mau
ma
"
e faariro
oia i te matai ei veà
na'na"- E nehenehe ia'
na ia ohipa na roto i
te feia faaroo ore, e
raveà
aore
mau
reba
s
roto i te
animala, mai te ora,
a
na
Elia,
e ‘ aore
Balaai te
parau no
te hoê uri
tei afai i te hoê api
te asini
ra,
(ia
ma
a
atoà
te Bibilia i
no
i
au
te
raa
tu
roto
hoê' fare tapeàtei opani-roa-hia
miau
te afàiraa i te
te ' Evàhelia,
parau 0
to'na iho ïa mau me¬
lo» Ua
parau te
hoê
taata faaroo es
'» "I
te mau taime
e
rave
o
rahi, te ohipa nei te
Varua na roto i te Ei«
kalesia, no te mea O)
te tino oia no te Me¬
sia, eiaha râ, na ro¬
to i te melo hoê noa".
Areà râ, no te mea, e
tino oia
no
te
Mesia,
te
farerei
atoà nei
te Ekalesia
i te ma¬
ino, te patoiraa,
mai
nao
te hamani ino,
tei farereihia
te
e
(Mat»5/I0)j Luka
21/12î loane 15 / 205
I Kor»4/l2|
II Kor»
4/9; II Tim»3/I2)»
Patu
-
OROA EUH,/lRI E
TE
TINO 0 TE MESIA»
TE
I roto i ta’na
setOle matamua
i
.Eorinetia,
ua
eijito
rave
vPaulo i te reo "te ti■no o te Mesia"
i to'
tino
teie
parauhia
nei, te û nei i nià i
oia hoi, te
pao,
nao
taata
e
tino Varua,
o
manao
â
aore
7>"
(I Kor.
tei amu hoi
tei inu ma
te au
e
o
ore
ra,
ua
Ua
inu i
na
iho,
oia
hio ite
ïa
amu
e
te pohe no’
tino
aore
i
0 te Pa¬
tu ra"» (I Kor. 11/29)
Tei hea tino
teie
e
parauhia nei ?
0
te
tino taata anei no te
Mesia,
ra, to'
(te tino
hio)? t4
haapapûraa e, o teie
e aore
tino moè
itea ore ia
na
tino
e
aore
ra
terâ
VW1500
Tel. 1027
mea
ra
oia
ra
-
tatou atoà e
nei, hoê â
tino,
te amu atoà
pane,
rave
la
rahi
nei tatou i taua pane
Teie
ra
te
hoi, te
na ti¬
no atoà .e T.iti» E ne¬
henehe atura ia tatou
ia iriti i te hoê faaauraa i ropû i te pa¬
ne no te oroà e te Ekalesia» Ua
na reira
te hui
faaroo
mata¬
mua i
"'no te mea hoê
ras
hoê ra"
10/16) "0
no
hoê â ioa
tei parau¬
hia no
taua na
tino
a
Mesia
ma¬
i te tino
aore ra
i te
oia
ra
i te oroà
parauraa
e
te tahi mau fifi rarahip E nehenehe ia manaohia e, te haama.nao
ra Paulo
i
te parau
iho a
te
Patu i te
taime a haan^u ai oia
i te oroà euhari s "o
taù tino teie".
E na
roto i te haa^janaorae.
i taua parau ra,
t ”
tei faarapuhia
e
te
mau
hoê
mea
e
no
rave
•
i roto
i te
no
i/e
auana
-Ua riro■na maha~
tamataraa
ai te hoê mea toi
i ô tatou nei» ei
mau mahana faufaa ra¬
hi» 0 te'ore roa e ne-
pa
heneha ia
faraoa» E ere aaei te¬
ie i te hohoà 'ûo EPr.a-“
D-esia ? I
roto
i te
Levitiko
2/4-7.,
te
te pa”
te faraoà huà
faatiahia, nei
faahopue-ore-hia» tei
anoihia i te hinu oli¬
ve» e tei
pûpûhi.a ci
tusia amu» Te ite xneiS
tatou i reira i te ho¬
hoà
ia
E parau mau;
i te 17 no
Eperera i
mairi aênei
ratou
i
tae mai ai, mai te hopoi atoa mai
i roto
ia tatou (i te Ekalesia Tahiti)
i te hoê
ora apî«
Te vaira to
te fenua
Eidji,
to
Fiu-Heberida,
to te
fenua Samoa» to Salo¬
mon, to te fenua Mar¬
shall
te auaha no
e
Tonga» Noa'tu te mau
fifi, te ravai-ore no
te pae
o
te faufaa,
te Mesia e no
no
tatou
haamoêci
atu_mau
i noaà mai ai te
no
reà» ta te
no te Tomite
te mau Ekale-
ohipa no
s;ia no Patitifa i ohi¬
te
hia i te tahi
rau
mero
mau
"faraoa"» E mea na ro
tp-i te
ohipa rahi,
te faaoromai e te rohirohij i noaà mai te
faraoa ota tei
anoi¬
mea»
aita
na
noaa
taui-roa-hia, oia
to'na tino.
rahi e te
faufaa to roto i teie
nei hohoà no te tino»
tei riro ei pihaa pohe-ore no te mau haa-
ratou tere»
I te matahiti i mairi aênei,
piiraa te nehenehe ia
tatou ia inu» Te
hohoa no te oroà euhari
teie nei
Tomite i te fenua Suva, e i teie matahiti,
B parau
te
e
mea
hohonu
au
maitai
Te
ïa=
inei; to
roa
hohoà no te mea»
no roto raua*toà i te
rima o
teiehamani
i
te mau mea'toa
o
te
faaite nei
raua i te
manao hoê» te manao o
tei faatupu
i te mau
mea'toa»
ia au i tp^
na hohoà e tei l'ilnaaraua
ro
i te
aratai ia
tou na roto
lesia»
taàou
roà,
ta
i te Eka-
ia noaà mai ia
tià
te hohoà no ta’
te
'-na Tamaitio
aita
te reira i riro
ei haafifi raa
i
to
hohoà
putuputu
ua
ua_putuputu i ô tatou
te Mesia
tino h
e
e
i te
farerei
ua
motu
na
oa-
paroita
mau
taua
ite
noaà .mai
a
Tahaa),
ra»
(Uturoa ” Opoa-Eetuna
Patio-Tiva). Ua faa¬
tei tutdiia
9
mo¬
17 (Raiatea-
no
te rai mais
ua
mea
mau
tu Tuhaa
oa,
pape® I mûri aè
i
teie anoiraa e te faate hoê
haere
ua
haere ratou mai te
te
rapuraat.
faanaho,
atu ratou i te
'
nei,
i
Tahiti 'nei»
Noa'tu mai
te mea e,
ua_vai
noa
i
nei
no
ratou iho
auaha ta¬
mau
tai tahi 1 to oaoa ra¬
hi i
to r.atou matai™
tairaa i te
mau fare
(te mau auaha tei tae
mai) e tae noa'tu ia
tatou, te Ekalesia E-
pure,
vanelia’
hou
I to ratou tae raa
Ua
tupu te hoê
pure
fariiraa ia re,tou
i roto i te fars-
mai i Tahiti nei, te¬
ie ta ratou i parau s
"Mauruuru
ia
outou
i Siloama
tei
faaterehia e Koringo-
no
orometua»
I reira atoa to
te mau
auaha
tatai tahi vauvau raa
mai i te aro no te Ekalesia
Tahiti i
to
mai ia .mato VI o
I
te mahana
mai,
pure
.
ratou
manao
m,a,u
mauru-
i te parau no to
uru,
ra,tou tere e te ohipa*
toa ta ratou e rave i
roto i ta ratou putu-
puturaa»
I
no
pô
te
sahati
taua hepetoma
iho
to
â,
ratou.
ia RADIO
ra
faaroohia
ua
reo
na
roto
TAHITI e
i
roto i
te ToVo
Teie
nei chipa, ua riro ia
ei ravaà e ite mai ai
to te atea ê, to roto
i te ma.u motu,
i
te
mau
parau
api
atoa o
tupu i Tahiti neia
Ua tauturu
maite mai
0 Macc TEVaî'TE,
i teie
te
to ratou faaroo
raa
i te
ne»
E i te
mau
to
paatoa
t.e
reo
paè hopeà,
ratou hoiraa
te ma,u hoa
fenua
raro
Mauruuru no ta
e
mau
matai o.
hime-
.
outou farii poupouraa
20
-
Eperera,
no
atu ratou
ua
tere
haati i
e
te fenua»
Ua
tapae
haere ratou i te otue
no^Matavai, i te fare
mai
no
Orofara tei fa-
riihia mai e to tatou
tuati o Mr Aubert
e
to’na hoa» I
mûri aè
i
teie nei
farerei
no ratou e te feia mai no Orofara, ua
tere atu ratou na nia
raa
i
te
pereoo
no
cire
no
pooraa
ta te Tavana
pùpù mai
e
no
te A-
Pirae,
oire
i
teie tere
te haamauruuru mai¬
tai
atu nei
te ’^Vea
Porotetani" i te Tava¬
na Oire
no Pirae oia
i pùpù mai i teie nei
Tahiti mâ
rapaeau
otia
mau
teimaha ia
te
i
te
farereiraa
te pae ,o
te''fà'a^oo',
aita râ
oia i atea ê
atu i te reira na ro¬
to i to*na
taeaeraa
tiaraa
au-
te faaroo
porotetani e vai i ro—
to i te hoê no te
mau
tuhaa
no
e
teie nei aû»
na
roto i
No
reira,
to
ratou tere,
ro
ëi^hopoià
tei ri¬
rahi roa,
aita lai riro ei mea
5
no
te mau auaiia
no teie
nei Tomite»
Ua tapa©
laurao
ei
pereoo
ata ratou i te
Gauguin”
i
"Kasée
te
fa-
haapiiraa no TaravaÇiï e i te pae.ahiare
h.is
Ua
rat ou
moana
Patitifa»
3“ Te
Ohipa
raa
te
tauturu.
Eka3-e-
na
mau
sia»
4- Te '"hoê raa" no te
Ekalesia, i roto i Patitifa neio
Papeario
Ua faaea rii i
ie nei
5- Farereiraa
tere tia atu
i
te roateinaa
pae no
te
i
te mau faaroo
rahi e vai nei
6- Te faataa raa i te
e
Teaiiupoo,
no
te
haapao i te oroà faa-
no
rave
no
te
putuputuraa o te Apooraa Amui r.o te ma.u E-
tumu parau
orometua
(Taaroa) otetupu i
taua pae ahiahi ra°
tahinuraa
kalesia
no
Patitifa i
te
1971 i
mua neiJ e teie te tu¬
mu ta ratou i maiti
t
riro
ina,takiti
"TE OPÜARAA a te
te
rotetani
ia oe e
te
mau Amuiraa Tuhaa
V
no Paofai
o tvoi
farii mai i te amoraa i
oraraa
utuafareo
8- Te
Uî-Api
faatupu
raa
teie
aa
Eaatere
te
ta tatou Ekale-
no
roa»
Peretiteni
roo
-
I
te
Epereras
te
••
•
mui atôa'tu te man an-
aha no te Tomite Pati■fcifa
i
taua rûrûraa
te faa-"
e
hoê
no
ua.
ra»
tairce 22 no
na
iiaamata
putuputuraa no te¬
nei Tomite i
roto
te
ie
i
Âdevenita»
u.a tupu, i te Pa¬
haapiiraa poroteta-
feia api a
te Bkalesia Eva,helia'? e na à-
Ua amui
no
ra».
Taunoa
te
rurûraa rahi no
te
chel
ahiahx
taua mahana sabati
ni
ororcetua Mi¬
Goppenrath e te
mai
pae
no
re
Ohipa no Patitif^. Ua
tupu taua oroà ra i
Ebene-Ezera»
e
oroà
te
I
-
siQi tahiti i te hoe
oroà tamaàraa » fariil
raa i teie nei Tora.ite
nehenehe
tae
e
noa'tu i te ïiiau
taihaa ta
outou i pûpuno ta tatou
nei
?^u
auaha tei ta© ;mai i .ô
tatou neio
lesia»
Ei faahope raa i
nei putuputuraa»
hopoià
teie nei
te Eka¬
e
Te haamauruute Veà Po-
mau»
'ru atu nei
atua
HO TO'NA HUNAA"^
7- Te faaipoiporaa Ke»
retetianOs.
ei farereiraa oa-
raa
oa
teie nei'farerei
te fare pure
no A-
faaoti teie
putuputuraa i te
Mahana pae i te akiahi 26 no Bperera, e i
roto i te pure opaniraa»
ua
tatara poto
rue^
nei
e ua
auaka i te
paraU. ta
rat ou i
feruri s ia au mai te¬
mai te mau
mau
i mûri nei ;
1- Te
neneiraa
FAATAHINURAA OROMETUA
ie
mau
Ua tupu teie nei
oroà i
te mahana maà
-
i te
"buka faaroo e
au
20
Eperera i roto
paroita no Teahupoo oia hoi, te faatahinuraa ia Ta,AROAo Ua
Ekalesia no
Patitifa nei.
2Te ohipa faatupuraa amui i roto i te-
no
te raau
no
i te
I TEAHUPOO
^aata
tae rahj- inai
i
teie
nei
oroà, to
Papeete atn nei e tae
noa'tu
iho
no
i
te paroita
Teahupoo.
■
'Ha
Adnet ororüetiia i f'aa-
ALIMENTATION GENERALE
'Tom. uotM m&uki
ou,
pouu une colUctiviU
ARUPA
Légumes
■
Fruits
-
LES VIVRES LES PLUS FRAIS
Viaudes - Poissous Charcuterie
LES
6
MEILLEURES
-
CONSERVES
Frnmages
Crustacés
TEL.
351
-
Volailles
OU
397
tere
te pure raa
i
'’Ohipa 27 = 24"
s
1
atx
i^aua
üa ho-
hoi, eita oe
roà mai te
Atua i te
feia e fano atoa i to
tae noa’tu i
oe..."
Ua tapa teie nei
tere nei no
-
parau no roto
mai i
te parau tuatapa,pa no
te hoê taata .raau.-au.ri
O.
tei riro
mâ,
ei faa„tia-
noaà- mai
u.a
to mai i te
te hoê taata
hia
no ro¬
parau no;
faautuâ
tei riro ei faa-
O
orao
oxa
ra^
e
pohe
te
e
mau
taata i nia i te pahi»
Na roto
i
teie
-
nei,parau,
e ere a tahi ra taime
to tatou
ite raa i
to te Atua
Taaitoito
raa mai
i
te taata faaroo. I te¬
ie taime paruparuraa,
te taime aita e raveà
faahou,
ua horoà mai
te Atua i to’na puai,
to
te
Aposetolo
haehaa, ua î oia i ta
mana e te puai no to*
na faarora. Te Mesia,
tei faaruehia
e
te
taata nei,
tei faau¬
tuâ hia no te pohej,
ua riro ïa i teie tai¬
me nei ei
faaora
no
8
Î.10
ratou» Ua hinaaro noa
te Atua
i te aroui
i-
to'na
mau tavini i-ro¬
ta'na chipa faa¬
ora, .na roto i te maitiraa ia ratou, na ro¬
to i te faaineine raa,
to
e
i
x’oto hoi i te toraa ia ratou, aita’
tu to
f.HuO l'iei te
Te
e
i
ras
e
ra'^^^e rahi te mau ciauauri» Ua
roohia g te
ati,
e
ineine
ua
no
te tomo'o Te parau ra-.
hi tei tupu raa i y-.ma 0-=
ri
râj
te
mau
ia
haamouhia
maa“-aio\io
U
to’na
pu
auri-ras
te valra o
Paulo (te haere
nei
oia i mua i te aro no
te
no
oia
i Romast
haavaraa
te mea;,
titau
ua
i te haavaraa
na
^aisara)»
Xiiana ?
te
ua
iiiai
i roto
Atua ia’na
tavini,
Maitai*
hoê
-
Te
mana no
te
no
roto
orometua
mai ia i te parau fa-
l^au
ta te Atua i
.^au
la
Paulo,
taahia’i te
sa
na’na
te
e
e
1
-
-
ciû,'”
hoê paroi-
idolo,
rahi
fifi»
noa'tu
rave
mau
I
-
mahaaa,
te
horoà nei te Atua»
i
to'na
tavini» te
feia’toa
tei fano
e
oia’toa,
oia hoi, te
paroita no Teahupoo»
Ua horoà te
Atua
na
teie paroita
ia Taaroa
orometua no
te
faaite ia
ratou ataa
e, ua tupu mau te ohi=
Pa-faaora raa na
te
Atua ia ratouo Mai te
Atua àei parau atu ia
P'aulo es "Toû nei maitai atire
ïa
ta
oe»
ei te paruparu e iteahia î tou nei puai",
te parau
atoa nei te
Atua
i
to*na tavini
api i teie nei hohoà
parau» ( II Korinetia
12/9)»
I
—
te
haere
auaha
ua
Tahiti
nei
no te
faatere i te pure raa»
oaoa
taata
roisa
taua
no
mau
hoi,
no
e
hoê rata
mau
pa¬
ra
i te faaroo
i te^ mau parau çio
te Evanelia tei na ro¬
to mai
i
te vaha no
teie nei mau auaha»
raa
papaihia
Hubert,
e
te faaite
no
ia tatou i te huru
no
teie
haapüraa
e te
mau ohipa e ravehia e
te mau pipis
»
»
»
*’Ua
haamata ta
i te
matou haapüraa
28
no
to
i te
Eebuare,
hoê
na ro¬
pureraa
rahi tei faaterehia
te hoê orometua "^an
e
-
glican'*»
mai te hora
e tae
noa'tu i te
hora 6 i
te ahiahi»
6
i te
poipoi
I te mau monire
toà i te hora 7
a-
1 te
ahiahi, e pureraa ra¬
fîatou, no te ai
te
Atua ia
tiai e
ia tàuturu ia
matou na roto i te hebedoiûa taatoà» Na ma¬
tou iho,
te
irau
pipi,
faatere i teie pure-
e
r.aa.o
te mau
roa
roa
roto i teie Haapüraa»
Teie i mûri nei te
niraa
no
ua
te nehenehe ia
i mûri aè i
te hoê tau faaearaa i
o
ravai
tonp
Pa no Patitifa i roto
i na paroisa atoa e 9
R
ite ïa i te rso para¬
tane» Ug. noaà i ta ta¬
tou tau pipi
te hoê
raaa ite
iti
i
teie
hi ta
hia*tu
te mau
o te Toni’te Ohi-
tonohia i roto
haapüraa,
ia
e
i teie
21
sabati
Bperera,
no
pipi
reo,
teie
I
te .mau mahana
pi atoà,
e
pi¬
tiàhia
oi’oà euhari» E haa—
te
paohia taua oroà ra i
te hora 6 i te poipoi,.,
e na te faatere
haapiiraa e haapao i ta¬
pureraa oroà ra»
I
te
mau .mahana*
toà i te hora 8 i
te
ua
N/l PIPI OROMETUA
/
.haapaô, ia
hinaaro
oia
Atua,
te haamori
fa-
^r-
nehenehe ia’na ia faaite i taua paroita ra
i te
parau
mau.
eiaha i nia i te tahi
mea ê atu, i nia râ i
te Mana no
ta'.n-a PaRAU tei heheu hia .mai
e
i nia i
te
mana e
te puai
no te Varua-
i
mau iiiau-
te Atua hinaaro
tumu i na reira î oia,
maori râ, ia tapeà pa-
^
rotopû. i taua
no
na
no
hoê pahi i Roma.s
nia i taua pahi
nehenehe i te Atua ia
faaora i' te
taata i
te mau ati
huru
rau
atoa no te faaroo-ore,
SUVA
poipoi,
ma.tou,
tatou
i ite,.
ua reva'tu
ta
tatou
tau
pipi orometua e
Mai ta
piti»
MOND
Hubert BREThierry TE-
o
e
0
MaURI i Suva i te pae
matamua o teie matahi-
ti, no
te
faahope i
ta raua haapüraa Bibilia i roto i te haa-
piiraa orometua i haae te mau Ekale-
mauhia
sia no Patitifa»
Te reo tei
parau-
hia i roto i teie Haa-
piiraa orometua, o te
rep' paratane ïa,
no
,te mea, te paeau rahi
no te mau fenua no Pa¬
titifa, (no reira mai
te mau
ïa
ïa» No
nua
pipi)
reo
reira
s raau
fe¬
paratane
te mau.
e pureraa ta
faaterehia e
pipi iho, liou
te mau
te
haamataraa
te
o
haapüraa»
E
haamata te haa-
piiraa i te Hora 8-^ i
poipoi, e e faaoti
roa i te Hora I2t.
I
te
pae ahiahi,
mai te hora It
e tae
noa’tu. i te hora 2-2-,
i te
xiau
mahana’toà
te
(mai te monire a tae
noa'tu
i
te
mahana
pae)
0
te taraâraa ïa
i te fare
haapüraa,
te aua, e te mau faa.
Mai te hora 4t'
apUo
e
tae noa'tu
e
no
i te hora
faaetaetaraa ti-
ïa*
Te
haapüraa,
ê rii ïa te
plan¬
ter eraa i Q„neio
hûe
mau
mea
ir
7
roà
ïioa
"t®
mau tumu.
paraa uo te
haapiiraa,
e
te maa
■buka
te tià ia matou
ia taio. Na matou iîio
e feruri e e faaravai
i te manao i nia i .to
liaapü i
rometua
haapiiraa na roto _i,
te mau buka
i horo'à'-.
h.ia mai no te taio- E
ere te
mau haapim^aa
i te mea fifi noa» to
lûaua nâ fifi
o
te reo ïa® i teie nei
râ,
'^/abi iü
maa
e
tei noaù mai» ® nelie™
nehe atura ia maaa ia
pô
te
raa
rao
te
raea
faa™
atira pai
I. roto i ts bebedo-
hialiia roa?
hoê
mahana.
tei
taM
mau
pa™
nià
i te oraraa o te feia apî* Te
tumu no to matou tere,
eere ïa no te farerei
rau
no
i
hoi i
tamabine
pupu
toro i te
noa
re
mau
feia apî
"YV/Ca*', no te tltoro-
roto 1
paratane». E e~
te
te
te
no
e
na
i te putuputu-
a
noa
pai’au
ma,
teitei® 0 Thlerr/i;
te haere nei oia i te
mau mahana pae atoa i
raa
i te tahi
faatia rii
mau
faataabia ia iaere Eia™
tou e farerei i te fe~”
ia rii veve, ts
feia
mai i te fare cai» te
mau ta.-ûarii
i;.aapii i
roto i te fare liaapii”
te tirotoro
no
te
mau
parau»
te afai
ia i te pate eTanelia i te feia e îarereihia e EJatouc- Te
no
rau
oaoa
hi .fifi
no
l'a
tersy.
.n,a Uiatcu
imi i ta
veà
aatou
iho
mau
o
ra-
te aurai 0raa
i te tahi
e
tafi ai
matou i
te jüau vabi tei rsiïa
lioi
ta matou ohipa®
buru ra»
e
I
te
sabati,
ua
bo™
roàhia. ia matou te
tiamâraa no té baore
i te pureraa ta matou
i hiiiaaroa
tai roa»
E mea mai-”
ta n'.ea» e
nehenehe atura ïa
ia
matou ia ite» i ta huru no te faatereraa i
roto i +eTa.
faaroo c
terâ faaroo®
no
I roto i te oraraa
te
mau
pipi i a
no
nei
J
ia au i ta mauo,
bioraa »
ua
noae*
ia niaua te hoê mau vahi faufaa roa? na ro¬
to
i
ti
pipi
fiuru
o t;
to rat ou.
i
i te mau buru taa"
toà® Ua riro taua mau
toà ia
ei baapiiraa
maua®
Te baamauruuru nei
i
maua
te
Ekaleeia
ia
maua
nebenobe
ite i te
tei tono mai
i ô nei,
ia
ia maua
ia
tahi mau
mea tei ore
i ite hia
i ô tatou,
8 tei horoà mai boi i
te
talii
2uia eauti-'u
iti
maua®
na
faaoti nei au,i
teie rata» mai t® --Uâ'
tae atu i to maua arO'
ba ia outou pa?*-tc3'? î
te te fenua na®
E mea ^ïaitai maua ® la
aaitai atoa éutcuTe
maiL
Hubert
aa-
1
te tani
te here
BREWONI)
1
MAU PARAU API
TE TOMITE
NO PATITIFA
Patuputaraa i Arue
Te Pariiraa i Taunoa
PARAU OTO
VAHINE
TE POHE RAA NO KORINGO OROMETUA
hoê.'^'sie parau peapea
e
te oto
rabi tei
tupu
i roto i te paroita Siloama i Papeete nei i te
Sabati 12 no Mê®i mai”
ri aê nei,
oia boi,,
te poheraa no Koringo
na
vahlne orometua* E pa-
mau
-
rau
0
te
peapea
te oto i
e
roto; i to'na hoa
o
Ko~
ringo orometua e
ta
raua tamaiti,, ta'na i
vaiiho mai
i
teie nei ao®
peapea
topu
roto
E parau
te oto i roi to'na mau fee
tii tei fatata
noa’tu i
ê® E
te
i
to
e
te
tae
atea
parau
peapea e
oto i rotopu i ta'
mau
i roto
tam.arii
i
Siloama
te
e
vai
paroita
ta'na i
ara-
nehenehe
e,
te A* Faatere
o
ie
matahiti i
ve-ohipa
E parau peapea atoa e
te oto i
rotopu i te
orometua
tei riro hoê
vabins
â tau to
ratou i te aua-orometua i Heremona® E pa¬
i
e
i
ati,
taeae
mai
roa
riro
Koringo orometua ibo:
ei mero no taua Apoo¬
raa Faatere ra®
E no
te mea e,
o
tei taeabia
nei
ua
Koringo
e
teie
ati peapea roa,
e
mau
e
mau
boa
ra-
amui
mau
i
mero
anaê
atoa
teie nei A=
Faatere»
tau maoro to
Koringo vabine faaoro-
te
e,
e
pooraa
ti
mea
inaba,
e
hoi te
i roto
peapea'toa i roto
te Apooraa
Faatere
te ' Bkales ia.;. Tahi t i
rau
a~
toa tei farerei i te¬
tai e i faaamu ua fa
tata
i te toru aburu
teie nei®
ia Paraub-ia
E
raa
i teie nei airi i nia
mai tei
ia'na,
ua
imihia te
ravea toà
e aita
i manuia®
Inaha
mau
i
no
.
pô mahana maà II
Mê,
ua faarue, mai
te
oia i to'na hoa here,
i ta’na
tamaiti iti,
i to'na mau
fex;ii
e
ta'na paroita
Silbamac
Te faaite nei
te
Apooraa Faatere i to'
na aroha hohonu ià Ko¬
ringo orometua, i to^
utuafare e tae noa’’
ta'na paroita rahi e faatere nei®
la
tauturu mai
te
Fatu
bau ia'na e ia faaitona
tu i
ito mai i roto i teie
tei
farerei-
nei ati
bia
e
nei
tatou,
ei
ana
”'Te
i
i
ora
ora
ïa
faatapu i ta te Fa-
tuj e te pohe nei ta¬
tou, i pohe ïa ei faatupu i ta te Fatu.
E
teie nei,
te ora nei
tatou e
te
pohe nei
boi, no te Fatu'a ta¬
tou"
®(Roffia 14 i6)®
Fait partie de Vea Porotetani 1968-1970