EPM_Vea Porotetani_19671011.pdf
- extracted text
-
PmTETJUK
VEA AVAE NOTE FAAROO POROTETANI ■ MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
IHOO
I
TE
MATA
OCTOBRE
NOVEMBRE
Rédacteur
s. raapoto
67.
N9@
ACTUALITE DE LUTHER LUTERO E TAATA NO
450eme Anniversaire
TEIE TAU
450 Matahiti
Üon
pas
parce
que
Martin Luther
aurait
été une espèce de sur¬
homme
qui
point
eu
n' aurait
pareil
son
dans 1'histoire! Mais
tout
simplement parce
qu'il n'a voulu être
et qu'il n'a
été qu'
un
témoin de
l'Evan¬
gile. C'est pour cet¬
te raison, à l'%..cclusion de
toute ' autre,
qu'on est en droit de
parler dans ce jour¬
nal
de 1' ''actualité
Â
l'oocasion de la
culièrement ,
au
mo~.
où üon
célèbre
le 450e
anniversaire
|des 95 thèses,
une
question ' se pose, à
laouelle
on
ne
peut
théolo¬
giens
la
définition
exacte
de la "décou¬
verte
réformatrice"
que pose
du
aux
moine
de Witten-
berg,
échapper» Est-il légi|tirLB , oui ou non,' de
"commémorer un évène¬
ment qui s’est
passé
nous
distin¬
dans son messa¬
ge quatre points qui,
aujourd'hui.
encore,
à l'aube du XVIe siè¬
cle dans un pays qui-
commandent
chrétienne»
n'est pas
le nôtre?
Est-il justifié
‘ de
priment dans les for¬
mules i
par
la
foi
seule,
par
la grâce
seule,
par le Christ
prêter
attention
à
protestation éle¬
vée,
il ya
quatre
siècles et demi, dans
un climat
différent.,
à tous points de vue,
*de celui que nous con¬
une
aujourd'hui?
Malgré les
aspira¬
tions oecuméniques de
naissons
notre
temps,
nous
croyons pouvoir répon¬
dre affirmativement à
questions
(sans
faire preuve d'un conces
f essionnalisme
désuet)
guons
seul
re
et
par
seule»
la
vie
Ils
s'ex¬
l'Ecritu¬
Par la foi
seules
entend par là
Luther
qu'on
peut connaî¬
ne
Dieu
tre
comme
le
Dieu d'amour et de mi¬
séricorde
qu'sn
se
soumettant à sa volon¬
té salvatrice,
qu'en
le
laissant s'emparer
de'tout
qu'en
sans
être,
notre
lui
confiant
réserve
notre
■
no
te
ReforoLTiatio^,
taime
mau hoi
faatiahia'i te mahana hanere e pae ahururaa o te mafahiti
no
ixa tumu
parau patoir.aa e 95 tei piahia e
Liltero
1 nià i te oe
te fare pureWittenberg i
51 no
Atopa 1517,
pani
raa
te
no
no
te vai nei te hoê ui-
te
haapaehia.
de Dieu ?
Sans abor¬
der ici
le
problème
ment
te
e
Mais
quelles sont
les vérit és encore ac¬
tuelles que Luther
a
tion, et, plus parti¬
la
i
tairae
te
raa
réapprises à l'écoute
de
te
o
de Luther»
déforma¬
fête
I
oroà
o
ore
E
e
au
ia
tià
mea
anei,
e
aore
ra, e
mea tià ore te haamanaoraa i te hoê ohipa
tei tupu i te pae mataraua no
te 16 o
te
tenetere
hoê fenua
i
roto
eere
i
te
i
to
tatou? E mea tià anei
ia haapaohia
te
hoê
patoiraa
tei
a mahana
parau
faatupuhia
tenetere
teie nei,
taime tei
au
e
te afa i
e
i
roà: i
te huru i ta
ite
nei
i
hoê
te
ore
tatou
teie ma¬
hana ?
Noa'tu
te raau raveà tahoêraa e faatu¬
puhia nei i teie tau,
e nehenehe
ia
tatou
ia pahono mai t^ faatià i teie raau uiraa»
E
ere
riro
no
te mea,
Lutero
hoê huru
mai
via
te
taata ê roa
tei ore â i itehia aè
nei i roto i te tuât a'
pauvre
destinée.
Sn
affirmant cela, le Ré¬
formateur
ne prétend
rien innovero
"Je ne
s-.ls pas le premier à
avoir
dit
que
se\ile
la foi sauve, déclaret-il
dans
Sa Lettre
sur l'art de traduireo
Avant moi, saint
Am¬
broise,
saint Augus¬
tin et
bon nombre d'
autres l’ont dit.
Ce¬
lui
qui veut
lire et
comprendre saint Paul
ne peut parle!? autre¬
ment"»
Par
la
foi
?
seule
Oa
souvent
a
reproché à cette for¬
mule
d'être
restric¬
tive.
On
prétendu
qu*
a
elle
abolissait
toute éthique et bri¬
sait du même
coup le
ressort
de
la
vie
chrétienne»
C’est
en
déformer
sens 2
En
foi qui
ne
Par la grâce seule!
Bien
que la prédica¬
tion
inspirée
renouveau
par
le
biblique
ait
habitués
à
elle,
cette
seconde
affirmation de Luther
n’a rien perdu de son
actualité»
Car
la
"religion" sert tou¬
jours - et il clI sera
nous
ainsi
perpétuellement
à Camoufler
un indé¬
racinable authropocentrisme. Parler de *la
grâce seule",
c’ est
rappeler
notre
que
prétendue bonne volon¬
té, que notre engage¬
ment
de
notre
piété du diman¬
sont incapables,
che
en
la semaine
et
fin de
compte, de
procurer le
sa¬
nous
C’est constater
la faillite
de notre
lut.
inciterait pas à
agir
pour
Dieu et
pour
le
prochain ne
religiosité nature].le,
et, partant, recormaître que Dieu nous sau¬
ve
gratuitement, avec
une générosité totale¬
serait
ment
effet,
une
le
nous
pas digne
nom»
Une foi
son
' de
qui
inconnue des hom¬
"Il
faut enten¬
mes.
dre par
grâce,
traduirait pas
dans l’amour
ne
se¬
Luther dans la Préfa¬
rait
ce
ne
se
pas
véritable¬
ment
la
foi.
l’a bien noté,
Luther
qui,
au
en
comparant
lui
li¬
bon|ugal la rela¬
tion existant
le croyant
et
entre
Dieu,
faisait remarquer que
les
deux
époux qui
ont mis leur confian¬
ce l’un dans
l'autre
ont l’un pour l’autre
des
égards-dépassant
toutes les
exigences
du code civil.
de
écrit
l’Epître
aux Ro¬
la
faveur
et
•la bienveillance
que
mains ,
Dieu
éprouve
en
lui-
même à notre égard..»
La
grâce n'est pas
donnée
en
morceaux,
mais la bienveillance
de Dieu nous envelop¬
pe
tout entiers"»
Par le Christ seuil
A la
tres
suite
et des
Luther voit
personne
de
dés
apô¬
prophètes,
dans
la
Jésus de
ai te tahi atu
tumu,
n’est pas seule¬
ment
un
"saint"
"exemple",
mais
et
un
en¬
core
et
surtout
le
don de Dieu
offert à
des pécheurs.
Ainsi,
à l’encontre d’un cer¬
tain
moralisme
qui
tend à
ne considérer
Jésus que comme un mo¬
dèle à imiter, Luther
â
mau
pai teie
rauhia i roto
nei veà e, "o
Lutero
o te hoê îa taata
no
teie tau".
Eaha rà te mau pa¬
rau mau
no
teie tau
ta Lutero
i
haapii
faahou mai
i te faarooraa'i
te
Atua ?
Mai te faahiti
ore i
te Parau fifi
no
te
tià
i te
rau
i-fiau
rale atoà
atu ai te
a
eere
faaroo
mau»
ma
anaè,
roto
i
roto
na
te Kirito
i
anaè,
e na
-Ibe Parau
anae
papaihia»
paruparu
Kere¬
titiano.
E faahuruêraa te reira i te au¬
raa 2
Oia mau, to hoê
faaroo o te ore e faaitoito ia tatou ia ohipa no te Atua e no
te taata tupu,
e ore
ïa e au ia parauliia e
faaroo. Te hoe faaroo
roha,
i te
parau mo¬
oraraa
te
na
i
anaè»
Ua
-manaohia e
te faaore nei teie pa¬
Reforomatio,
na
pa¬
i
te faaliapahia,
mai te mea e,
aita i
ravai i
te
faaroo
o
vahi
ra ; na
faaroo anaà
roto i
te
aroha
roto
E
rau
te
no
mau
faataa nei tatou i ro¬
to i
ta’na parau
e
maha tau vahi,
tei
faatere
i
te oraraa
Keretitiano
i
teie
nei â
mahana»
Té|iéî
taua
anaè ?
pinepine teie
mea
no
mea
te
te faaroo
i itehia
auraa
mau
o
te
ore
e
xaui
ei
a-
xg. i te
0 Lutero,
tei faaau i te tuà-
tiraa i ropû i te taa¬
ta faaroo e te Atua i
te
faaipoiporaa,
ua
faaite oia e, na taa¬
ta
faaipoipo o tei
tuù i to raua
Aiaturi-g
raa te tahi
i i'oto i "
te
tahi,
ua
te tahi
noaà
te ta-â
,
'
a
no
te ture tivira.
tiraa, te
parau
ra
i
te
Lutero i
reira e,
e
i
nia
nehenehe
a
i
te
taata ia
ite i te Atua ei Atua aroha noa
e te faaore i te
hara,
maori râ,
na
roto i
to’na auraroraa’tu
i
tou
to
te
roto
horoàraa’tu
ia’na i
i
to tatou huI to’na parauraa
tau parauraa i taua
aita Lut ero
parau ra,
e
laanao
ra
faatupu
e
te hoê
mea
apî. I
roto i te hoê rata ta’
i
i papai,
te na ô
oia
;
"Eere
au i
te taata
matamua tei
na
ra
te faaroo
anaè te faaora. Ua pa¬
rau atoa Saint Ambroi¬
se, Saint
Augustin e
te tahi atu â mau taa¬
ta i taua parau ra na
mua ia'ù.
Te
taata
tei hinaaro i te taio
Parau
e,
o
i
te
ite
episetole
i
a
te
mau
Paulo,
e
B
nehenehe ia'na
ia parau i te tahi pa¬
rau ê atu"» Na roto i
ore
tatou iho i
ia
i
to
hepetoma
ro¬
to
tatou paiete no te ma-A
hana s abat i e
ore ïa
e tià ia horoà mai ia
tatou i te ora» Te pa¬
rauraa
i
te "aroha
anaè", o te iteraa ïa
i te faufaa
ore o to
tatou Dianao
faaroo e
te
iteraa hoi
e te
faaora nei te Atua ia
e
tatou
ma te taui ore,
te manao horoà noa
tei ore roa
i itehia
e te taata nei.
Te au¬
raa no
te
aroha, ia
au i te parau omûaraa
tei papaihia e Lutero
ma
.
e
te mau parau
té faahaamanaoraa
ïa
e, to tatou manao mai-^.i
tai, to tatou faataa—
raa
na
i
tero
ei
parau
no
teie tau. Te parauraa
i
"te aroha anaè", o
ia
e
matau-maitai-raa
aoraa faatumuhia
bibilia,
te vai noa
nei â teie parau a Lu¬
to’na hinaaro faaora,
na roto i te vaihoraa
ia’na
ia faatere mai
tatou,
'
hi, te haapao tei hau J
atu i te mau titauraa •
raua
NA ROTO I TE AROHA
ANA 2 Noa’tu
to
ta¬
ore
,
ia
■NA ROTO
I
TE Faaroo
AN^' ' 2
Na -roto i teie faahi-
trice de
Dieu; il le
Salue
en conséquence
comme
le Fils unique
du Père. Ce n’est pas
là quelque pieuse ba¬
qui
mea
tià’i ia
e
ruô
Christ,
e
ta’na i hinaaro maori
râ, ei ite oia no te
evanelia» No taua tumu ra,
a taa ê noa'tu
hoi i
vrai visage du
@
râ, aita’tu
mea
Razareth l’expression
de la volonté rédemp¬
nalité! En sondant le
mystère de l'incarna¬
tion,
le Réformateur
a
su
découvrir
le
2 No te
paparaa parau
no
te
Roma,
re
episetole i to
o te faaherehe-
ïa
e
te hamani mai-
tai ta te Atua e faa¬
tupu nei i roto ia’na
iho
no
tatou»
Aore
te
aroha i horoà-r±iriihia noaî, area te hamani maitai o te Atua
te vehî nei ïa ia ta¬
aposetolo e te
peropheta, te ite
o
i roto
ia
Nazareta
i te
te
manao
mau
no
itea ia Lu-
ua
te
hohoà
Kirito,
mau
no
tei ore
ei taata-
o
i
riro noa
moà e ei hi(praa,
areà
râ, ei
horoà pûpilhia
e te Atua
i
te feia
hara nei= No reira, i
i
mua
à
Svon
com¬
être
intGrrîrete
son
nicioro et
notre faute»
"Go nui
est capital dans l'E-
authentique.
vangile.5
(dont
aucune
sion
n'est
il
dans la P3
Postules
tiques
voir
ace
ecclesias¬
c'est de rece¬
de reconnaî¬
ü
et
tre Christ
un
de'Dieu, avant de
don
le
co;r..ie
considéï’er
coniûe
exemple.
Il t’est
donn^’,
do sorte que,
un
quand tu vois
tends
ou
dire
subit
oxx
en¬
qu'il fait
telle
ou
tel¬
le
chose, tu ne dois
pas douter
qu'il le
.
fait
toi
le
ou
et
subit pour
tu
te
l'attribuer
avec
la
même assurance que si
tu l'avais
fait toimême
et
si tu étais
toi-même ce; Christ"»
que
Par
1*
Ecriture
Luther _L * P mon•1
seul,e!
tré dei
ble
peux
::ianièr
P
G ' est
:
ada irapar le
fait
qu'elle Cl ‘Pts ste
Jesue-Christ
ue
la
est
li vre
Bible
Uil
et
"uniqu.e
En
qualité
gnage
de
—
-QT 3 0
C. VÂ.
ff
0
de témoi¬
1’action sal¬
Dieu dans
le monde, elle est la
règle de
notre foi?
C'est à
elle
que la
vatrice de
dans
l'ordre de la rc'demption.
C'est elle que
vérité
se
mesure
Contre
certain absolutis¬
un
ecclésiastique
me
confes¬
ex
erapt e )
contre
la
sclérose
des traditions hirmairies,
Luther. nous -in¬
vite à nous
Boui^enir
de l’autorité incondi¬
tionnée des
Ecritures.
"Dieu veut que notre
foi se
fonde unique¬
ment sur Sa Parole di¬
déclare -t-il
vine,
dans
Traité
son
sur
1-^ autorité
civile.
C'est donc pure folie
d'ordonner
de croire
à 1’Eglise,
aux
leur
pas
aux.Pères,
Conciles,
quand
opinion n'est
confirmée par' une -
Parole
de Dieu...
Dans
tout
ce
cerne
le
salut
qui
con¬
de 1'
âme, il ne faut ensei¬
gner
et
écouter que
la Parole de Dieu"»
Par la foi seule,
par
par
la
le
seule!
quatre
principes
que Luther
salut
mis en
chions
Que
en
du
a
nous
sa¬
vivre
au-
j ourd * hui,
afin
tre transf'-’rmés,
d'êre¬
nouvelés, .’ré-formés
par euxo
i
roto
i
teie
te riro
nei
oia ei reni no to ta¬
tou faaroo. Tei ia'na
to te parau iTiau faitoi roto i te ohipa
faaoraraa. 0 taua pa¬
raa
rau
te'E-
te tià i
ra
kcalesia ia
■tei
te
faariro
lesu
raa
te
mau
mai
te
manao
noa
ia
te hôe liio—
au
ia
pëeHiâP
faahaamanao -nei ïfU-
tero ia tatou e,
Kirito,
te
te Paaora
o
ïa tei rave i nia iho
ia'na
i to tatou ino
e to tatou
hape. la
au ia Lutero te
parau
te
patoiraa
i te ma.u
tutuù a te taa"=
ta, te titau nei Lute—
ro ia
tatou, ia haamaparau.
tatou
i te
mana
hau ê
no te Bibilia.
nao
"Tg hinaaro nei
Atua ia.
tatou faaroo i nia
te
papai i roto i
ta'
parau
i nia iho i
te
maua tiv.trao No
na
reira,
raa
ia'na ei
hioraa»
Ua horoàhia oia ia
oe,
ia nehenehe ia oe, ia
ite oe e aore
ra,
ia
faaroo oe ia
paraxihia
©^■fce rave ra oia i tera mea,
e
ore e tià.
la oe ia feaà e
te ,ra■^6 ra
oia i taua
mea
ra, no
oe.
.
Na roto i te Parau
ANAE I PaPAIHIa i
e
mea
ro
faahiahia ta Lute¬
faaiteraa i taua
parau ra.
e
Ua
na
ô oia
;^"No te mea te h.aa-
j^apu nei
iei
te
lesu—Mesia,
Bibilia
i riro
e
mea
naamaa
te
faaueraa ia tiaturi i te
Ekalesia, te
mau Metua,
te inau Apooraa, ia ore to ratou mau manao ia haapapûhia e te Parau a
nelia,
^ariiraa
o
i
te
ïa e
te
iteraa i tei
Kirito ei horoà na te'
Atua, hou te faariro-
a-
Parau",
ïa ta Lutero
pa,rau
mau
te
tè
haamauhia to
naè i ta'na
tumu i roto i te evao
faatura,
Atua.
I roto i
mea'toa
no
ora
roa
o
te varua,
eiaha
e
haapii
e
maori
râ,
e
te
te
faaroo,
i te
Parau
anaè a te Atua^
Na
roto i te faa-
roo^anaè,
i te aroha
ahaè, i. te Kirito
nae,
e
naè
i
i
a-
te Parau
a—
papaihia, oia
hoi te Bihilia I G na
parau ïa e maha no te
ta Lutero i
faate vahi 'tia^ramarama, la ite
tatou i
ora
ite
i
te
ora
rau
ra
i
taua
i t.eie
mau
pa¬
â roaha—
ia nehenehe tatou
faahuru-ê-hia, ia
faaapihia e ia faaa—
faro faahou-hia e ta¬
ia
ua
na
parau ra.
grâce seule,
Christ seul,
par l'Ecriture
Tels
sont les
lumière.
faaiteraa i
faaora a te
ei
te
qui prend
pte -notre
ohipa
i te parau aro no
to lesu
riroraa
ei
taata,
-afin d'
to'na
te
faaroo ma.
ia
riro
oia ei
auaha ma.u 110'
na. Ei
patoiraa i te
Jiiaua taata
(i roto i
te
mau
faaroo atoà)
tero
respect
hoê
buka
faaora o te Atua e te
faatura nei
ia'na ei
Tamaiti otahi
na,
te
Metua. E ere te reira
i te hoê parau
paiete
faufaa ore l I te imiraa
a'vec
No
NA ROTO I TE KIRITO ANAE î I mûri aè i
lesu
huru
Sauveur
ei
te faufaa rahi*.
nei ao,
nei Luterô
le
e
Atua
te mau
est
oia
roa
tou taatoào
mau
Ghris't
ai
TE POHERAA E TE
TIAFAAHOUIIAA
Te
lie
e
parau no te po¬
te oraraa i mûri
aè i te poheraa, aita
ïa i riro ei parau tumu i roto
i
te
mau
haapaoraa
tahitoa
te tau
roto i te
Aiphiti,
ua
taua parau
ra
nunaa
ro
no
I
pai'au
rahi
roa
ri¬
ei
e ua
rahi to ratou manao i
te huru no
te
oraraa o
te
taata i
roto
i te faaearaa o
te feia pohe o te ore
nià i
roa
hoi faahou maite tahi atu mau
e
Areà
mai te
nunaa,
nunaa
Iseraela*toa,
iti
e
mea
ta ratou parau i nià i taua tumu
parau ra» I roto i Je
roa
Paufaa-TaMto, te maere
nei
o
te
tatou i te iti
mau
irava tei
faahiti i te parau no
e te ot’ai mûri ah.
E
nehenehe ia ta¬
tou ia ui e, eab.a te™
te
poheraa
raa
ie
tumu parau
aita i
riro ei
parau rahi i
roto
i
te Haapaoraa
Iseraela ? E piti pahonoraa e nehenehe ia
horoàhia
teie ui-
no
raa «
Te
pahonoraa matamua teie ïa, te haapa¬
oraa e te faaroo Ise¬
raela, e haapaoraa ïa
e
faaroo
e
te
nunaa
nunaa»
eere
râ
o
0
te
hoê
taata
to ropû i
faaroo
no
Iseraela» Ua fafauhia
te faufaa i te
nunaa;
te
o
oraraa
te nunaa tei maiti-
hia;
horoàhia te
ua
ture i te nunaa; e te
Parau
tei tuatapapahia
e
te bibilia, o
te parau ïa no te nu-
E
naa»
roto
i
parau mau,
i
nunaa
te
te
te
no
tau i mua,
ua
horoàhia
ïa i te nu¬
naa,
eiaha
râ i te
taata
hoê.
E ore te
nunaa
e pohe
mai te
mau
taata
tei
pohe
tatai tahi
terâ e i
terâ ui» E mai te mea
e, te pohe nei te nu¬
naa,
e
nehenehe oia
ia tiafaahou, ia au i
i
te orama
no
te
mau
ivi marô (Ezekiela 37)
tei ora
faahou e tei
faaite i te fiafaahou
raa no te
nunaa, ei¬
aha ra i
to te taata
hi
tei
tatai tahio
to
i
i
te
tau
la tae
ra
tupu mai
paraKjno' te taa*ta tatfti tahi i te rae
ai te
hiraa,
ei reirà'toa e
rahi ai te
paî*au
no
te
poheiTaa
te taata
o
tatai tahi»
Te
piti
te paho¬
noraa, o
te parau ïa
no te utuà, tei horoà¬
o
hia i te
taime no to
te taata oraraa, eia¬
ha rà i te tau i mua»
Te
faautuà
nei te
Atua i te taata ia
i
te
ohipa ta'na i
i te taime
ve,
au
no
ra¬
to'
ra,
tupu mai
taua huru
e ua
i
i te
raa
e
Aita'tu ïa
e, e nehene¬
ia'na ia hotaua utuà ra i
manaoraa
he atoà
roà i
poheraa
oraraa
maorbî
la
te
fi¬
parau
taata, to'na
to'na
e
ora¬
i mûri aè i te po¬
raa
heraa
•
utüà'a te
(tei faautuà-atoà-hia
te
taime
oraraa) o te
no
TE faaearaa 0 TE FEI7\
POHEo
to'na
haapoto-
E rave
rahi te
mau
i
te
Ise¬
nunaa
no
te hoê vahi
i
tei
parauhia, te abuso,
e
o Hade. Tei
i te fenua taua
aore
ra
rare
vahi ra,
ei reira te
feia i pohe e ora'i i
te hoê
oraraa tei au
i te
oraraa
ora
tîtî,
Vai tîtî noa
te feia taoà è te
ïa;
nei hoi
e
ohipa taaê tei faa-
taahia
ia
na
ratou
(mai
Aberahâfiia, \ Moâe,
Davida,
te mau peropheta) areà râ
te
parau tei
tupu i te
mau
tau
«
te
tiairaa
feia
i
roto
i te
Tahito, aita
no
te
utuà
Eaufaae parau
te
noa
mai i te
i^à'ta i mûri
aà i
Te
taà',nei ia ta¬
tou te mau fifi rara-
to'nal^poheraa.
te
te
e
e
ratou
taui i to ratou hu¬
ru
veve
( Isaia
Ezekiela
etc,»»)
oraraa
te
e
ore
I4/9-2I);
32/ 18-32
,
Area
ra,
oraraa
râ, taua
eere
ïa i
maitai, ai¬
ta ta te ta'i'ta e tiai—
Te Atua iho, ai¬
ta to'na e maua i ro¬
raa.
to, i te faaearaa
o
te
taua
taata e te ani nei
taata' ia faaorahia
ati
taua
ra
( Salamio 88 ).
Te vai atoà nei râ
tahi tau irava tei
faaite mai
e, e
mou
te taata
i to'na
poheraa»
Mai
te mea
ra taua
mau ira va ra.
roa
e, te faaore ra ratou
i te tiaturiraa e, te
Vai ra
te hoê faaea¬
raa. no
te
feia pohe
(e riro paha ei patoi'
i te mau peu etste
peneraa
taata
pohe)
no
.mau
i te
no-
a
ai i te reira i te
manao no
te mou-roaraa te taata i te tai'
no
me
no
te'na
poheraa.
Ua faaauhia Hade i te
hoê
taehae tei
horo
mii i te taata i pohe
ra
li
-^Isaia 5/14; MaseI/I2; 27/20).
TE
ta ratou
i nià iho i te
fenua nei : Se. arii,
e vai arii noa ïa,
te
i
ai¬
e,
taaêraa ra. Riro atura te pohe mai te hoê
enemi tei
mataùliia e
raa
ro
raàhia
ïa- to'na puè™
mahana. 0 te patau ïa
no te utuà
a te Atua
no
ne
roto
pohe» Te feia i pohe,
te pou
nei^ratou i ra-
taata
e
te vai
te mau taata
ra
hopeà
e
i
te hoê vahi
faaearaa no te feia i
mau
mai te mea
ta
irava
tei faaite mai
e, te Vai ra te manao
raela
vai nei
te
tatai tahi
e
te
o
ore
te pohe ia au i
taua manao ra, si taa~
ê roa-raa i
te Atua,
riro
honoraa i te
no
ïa,
e aore
(3alamo 6/5; 30/9-10 ;
88/0-10). No, reira,
oia i
parautllà,
taata parautià
feia pohe,
aita te feia i pohe i
manao
faahou
ia ' îia
aè i te poheraa*
No reira ua tupu maite te imiraa i te pa-'
mûri
taata
i
a
raveà, maori râ, te
te
te
te
parautià
te Atua ?
fi
e
ro¬
taime no te ora¬
raa o te taata» E nafea'tura ïa te faatià-
a
17)
itehia i
te
oraraaTe utuà
(Iobk;42/
ro¬
to i te mau hioraa no
te oraraa,
e aita te
Atua i
horoa-noa-hia
na
niai ia loba
na
manaO
TiAPAAHOURAiV
Te parau
i parau aè
nei
utuà ta te ..ttua
utuà mai
ia au i
te aratai
tatou
i te
no
te
faa¬
Jaata
e
ta'na ohipa,
[neij.'ïa
.ma,nao
i te tumu
ai te
;
ta tatou
i
manao
no.
te
i to
imi
tupu mai
no
te
hoê
tiafaahouraa. la hio™
hia, aita te Atua e
faautuà
noa nei i te
taata i te taime anaè
to'na oraraa,
e i
te tahi atoà mau tai¬
me,
aita te fa.autuàno
tapu
i
raa
mai tei
Atua,
e ore ïa e iTiataù faahou i te pohe.
manaohia.
A hio
na
i
te
maere
i
tu-
Te
te
noaà
mau
mea
tairihia
taata parautià na
ro¬
te
pu
:
ua
i
te
mauiui
(mai
tahi
mau
ati
te
taa
orc
c
i'e
e
loba)
ia
taata ino
te
nei
oia
nei
i roto
upootià'
te manuia.
e
to'na,
i
o-
raraa taatoà. Ua iteatoàhia e,
te
pohe
nei te taata parautià,
te
ma
tuà
ite-ore i te
u-
ta'na parautià
e te pohe atoà
nei te
taata parmtià-ore,ma
te
i-
au
te
ino ta'na i
Mai
te laea e,
rave.
mai te
reira, aita'tu
ïa
e
raveà
i
te
parau
e
vai noa'
tià
a te
Atua, maori râ,
ia
haavâhia te feia pohe
e
Vai
i Hade; e no
ia
tiafaahou
mai ïà rat ou i
hoê
A^hana no
mua
i te
te fâ'tu i
aro
te
o
Haa-
vâo
te tia-
parau no
Faufaa
Tahito
-
"Isaia
25/8; 26/19;
Daniela 12/2-3). I ro¬
to
i na
irava
te
no
tei
ratou
i
te
tiaturiraa
te pohe
ore
e,
e
Vai
e^
rà
ratou,
to ratou
i te Atua.,
(Salamo
73/21- 28:
ora
16/ 9-II;
loba
19/25-27)o
Te itea nei i teie
nei
te faaite nei
te Paufaa Tahito i te
e,
haamatai^àa?, ■ 11.0 te pa¬
rau o te tiai'aahouraa
e
iti roa
mea
papû
râ
te
e
ore.
No
râ,
haapapûraa no
te
teie pa¬
rau,
hoG â ïa taeraa
mai e o leau, tei po¬
he e lia tiafaahou roai
pohoo
oia i tia¬
e
aore
faahou.
ra,
e mea
ia
to
ore
fau-
tatou
(Kor. 15/12-19; 6/14:
II Koro 4/14)»
Te faaroo
faahouraa
te
i te tia¬
o
lesu,
o
no
to
parau tunu
tatou
tiaturiraa, te
te
feia râ
raa
i
tiafaahouraa,
“
e
te
tahi pae i te
ora mure ore,
e te taAÎ pae e rave ïa i te
^aamâ e te vahavaha
mure-ore.
Te
parau
rave
nei
i
te buka
te feia i
a
Daniela
pohe no
to ratou faaroo..
E
ita roa e nehenehe no
taua
feia
ra, e tei
te^ pohe te parau hopeà ia ratou. E tae
mai, te .Atua i te hoê
mahana, e faatià-faahou-hia ratou
mai
ana
te rai ra
tu.
Te
rava,
tei
e
ana-
te anaana
e
o
atau noa'
tahi atu
maraûiarama
hoê
e
ore
mau
i-
i parau
mai
no
te
tiafaahouraa, te
parau onoono nei ïa e,
te taata tei atu i te
te
no
mai i te hoê
to'
afai
tino
mo—
te
aufauraa i
;ÿe hoê tamahine ta te
Ekalesia e tono i Fa—
rani
i te Haapiiraa,
hoi
mai ai i mûri
a
aè
i
e
roto
Té
i te
rave
i
ohipa
Ekalesia»
te
teie
maororaa no
pute,
toru ïa mata-
e
No
te
tahi
nei teie ohipa nehene¬
mea,
he
roa
a
mea
tià
roa
a
tupu ai,
e
ia faaite¬
tou,
feia
toà,
A^tou
oraraa. I to raoou
faaitehia
ioa)
na
e
te
pipi iho te farii-
fto^.
ia
naaro
Mai
te mea,.
ua tiafaahou te Mesia,
e tiafaahou
g.toà ta- ■
i
i
mea
i
no
hia teie parau, ia ne¬
henehe atoà i te tahi
pae ia ite e, e nehe¬
nehe atoà ta ratou ia
na reirao
Ore noa'tu
.rotopûi mai
mau
faautuàhia
te i^oê paroi—
(eita râ oia i hi-
Sa,
hitia
tatou
te taa¬
i
-^Ofiia
taamu-noa-hia
no
ore
_
nehene¬
he ia haamou ia
ratou,
faahouraa
no
T te m-u. taime 1
mairi, ua tae mai te
hoe taat^, e nelo
eka-
e
buka a Daniela, aita'
toa i parauhia te tià-
"e rave rahi" (ir.
2)
oia hoi te
feia
tei
NEHENEHE
no
horoà nei ïa ia ratou
haapapû-
u-a
-ia la
i
roto noa i
te tahi
tau irava no
ia
to
te Atua
vairaa i pi—
hai iho ia
ratou, te
no
faautuà-ore-hia ia
haapapûraa
^
TE HOE HIORAA
ite
râ
nei
fifi
roa
taua
(Mareko
24/11).
luda iho
leeu^
i
tatou e,e
no
te
parau ra
I6/II;
Luka
Te
ati-
mau
no 'te
tau
o
ua amaha ratou
nia
i
te
parau no
te
tiafaahouraa o tei
pohe;
ua
tiaturi te
mau pharisea, aita râ
te
ia
maraa
ratou
te
aufauraa i te hoê pu¬
te e 3
matahiti
te
maoro, e nehenehe roa
ia amo i te vahi e ma¬
raa ia ratou : e piti
matahiti,
e aore ra,
hoê matahiti, ia au i
ta ratou mau raveà.
Te tono mau nei te
Ekalesia
i
te
tahi
Earani
i roto i te
mau haa—
piiraa , ei faaineineraa ia ratou no te ta¬
hi mau ohipa te nehe—,!
nehe ia ratou ia rave
tamarii
.^aau
i
roto
i
i
te
Ekalesia
(orometua haapii tama¬
rii,
haapao tamarii
(éducateurs)
faate-
:
(Ohipa
ohipa ui-apî, oro¬
metua, etc...) Ua hoi
irava
rii tei
faahitihia i nià nei,
e nehenehe
ïa ia ho¬
roà mai ia tatou i te
hoê haapiiraa bibilia
mai nei te tahi pae e
te rave nei i te ohi¬
sakudea
mau
23/6-9)0
Na
i nia
i te tiafaahou¬
re
te hoe nei e pi¬
i
Earani
tei ti¬
tan i
te
parau "li¬
pa
ti
e
cence"
no
te
haapii
raa,
e ia tauturu ia
tatou i te haapapûraa
i
to
tatou raanao i
tamarii. E riro paha,
e piti te
reva
i te
matahiti
i mua no te
nia i te parau ta ta¬
tou e fai
nei
i
te
haapiiraa orometua,
sabati
atoa : te
faaroo nei tatou...ua
tiafaahou mai oia mai
mau
te
pohe mai»»* te faa¬
nei
tatou
i
te
tiafaahouraa o tei po¬
roo
he
e
te
ora
mure-oreo
reva'tu g
pae
i
te
e
e
te
tahi
mau
tau i
nei.
mua
Te
faaineineraa
te mau tino rave
pa o te hoê ïa
i
ohi¬
ohipa
tei
s
manaonao-rahi-hia
ce
Apooraa Eaatere
te
no
na
e
K
Ekalesia
amo
nei,
ia
e
ta'
au
i
ta-na
mau
ra.veà.
E
niait ai ia
ite te
mau melo no
ta tatou
mea
Ekalesia e,
teie nei
ohipa rahi,
e ohipa
ïa na te taatoà,-e ia
apiti te
mau melo atoà
o
te Ekalesia i
roto i taua ohipa ra»
E
nafea rà
to tatou
apitiraa i. roto i te¬
ie ohipa ?
Rahi noa'
tu te
rau
raveà,
e
pa¬
ta tatou
e
pi¬
mau
noa
ti aà :
1- To tatou faatg,araa i roto i ta tatou
mau
taïiiarii, i te
tino
maramarama
mau
e
te
hinaaro i te tavini i
te Atua i 1-0to
ohipa
te
i
te Ekale¬
la noaà ia tatou
mau
sia.
teie
a
tamarii,
mau
faaite mai
faatere
i
te
o
a
te mau
Ekalesia,
ia nehenehe ia hiopoàhia teie
mau tan^arii
e ia itea
te toroà e
au ia
ratou,
e aore
ïa, ta ratou
ia
ro,
au
g
hinaa¬
i te faite
te ite tei noaà ia
ratou.
la
papû taua
Vahi ra,
e ferurihia
no
te
faaineineraa ia ra¬
tou ; ei te fenua
nei,
o te reira
ïa; ei Europa,
o
te reira
o
ïa,
ia
'toa
i te faite
to ratou ite.
0 te
au
ohipa matamua
nehenehe
ia rave,
roa
ïa
oia hoi,
faataaraa i te
marii
e
te
ta¬
nehenehe ia '
faaineinehia
rave ohipa
i
te
te
ia tatou
Ekalesia»
mau
ei
mau
roto i
E
ere
taua ohipa ra
na te
hoê noa
pae, na
te
t'aatoà râo E mea veve
tatou i
te
mau tino
tei hinaaro
hia
no
teie tau. A imi râ ta¬
tou e a faataa ia ra¬
tou
no
rave
0
te
le
rahi
ohipa
e
vai nei.
hoê teie tuhai
e
ohipa
te
te
nehenehe ±
taatoà ia rave.
2— Te
iioroàraa
1
te mau raveà e nehene¬
he ia tatou no te
faa¬
ineineraa i teie mau
tamarii,
0
te ohipa
ïa tei
haaitatahia e
te
taata^ tei faahiti¬
hia i nià 'nei. Ua ite
v#-»-
oia e,
te ninaàro nei
Ekalesia i
te laau
rave ohtpa faaineinete
maitai-”hia no te ohi~
pa rahi
e vai nei, e
ua ite atoà
oia e, e
tuliaa’toà ta'na i ro~
to i taua ohipa. ra» i
horoà’i oia i te
hoê
pute
e toru matahiti
te maoro.
Aita ta'na
e taciarii no te
tono,
e raveà
râ
ta'n,a no
te
tono
i
ta'na ïa
i
i roto
to tahi. 0
i >»roà niai
te riiia
o
te
Ekalesia, ei tantururaa
ia'na
i
roto i
taua ohipa rahi ra»
Teie t ^ tahi
raveà,
mau
nehenehe ai
e
ia tatou ia amui i
hororaa loai te faaruè "
leie
i
Ua
hai iho
Haapiiraa Eo~
rotetani
no Papeete,
tei haapal?arehia
jia
roto i te mau veà pa“
rau
apî no Papeete=
Taua
ohipa ino ra o
hoê
te
tomo
ohipa
o
ïa taata
i
te
roto
i
te
tei
piha
te Paatere
mau ^are Haapii¬
no
iti
te taata eia.
Na te mau mutoi atur,a
i rave i
teie vahine
e Paahoro
i
te fa-:;‘e
mai.
Aita
te
taata
eia
i noaà, aita'toa
nua
taa
i
te Paatere
tei hitimata
e o vai
tejLe taa ta »,
stini,
i
teie nei.ao.
paatoà/.
vahi
e
A
rave
i te
ia
maraa
oe,
te
tiai nei
te
Atua
ia tatou paatoà i ro¬
to i ta'n^i ohipa O
Hora 8,
ua.
hoi n^i te
Paatere na te pureraa
tei tupu i taua pô ra
i Betela.
Hou
to'na
hoiraa i
to'na
Pare
no teL^taoto,
ua hinaaro
oia i te
te
i
ino
raa
roa'i teie «iahopeà,
tei
tupu
i na hepetoma
to te taata
i mairi,
(tei roohia
te Faa-
eia la
o
tere i
e
roto
i ta'na
piha ohipa) taparahiino-roa-raa i te Paatere, hou oia a horo,
ê
ai,
mai jte .faarue
_
mai i
to'n^taupoo e
ta» na radio iti
(tran¬
sistor). I roto i te'
hiopoàraa a te taote,
e
rave
rahi
te
mau
pêpê i nia i te tino,
e
4
e
ivi aoao
tei Pa¬
(Ei haapapûraa no
tio
te feia tei ore i ite,
te Paatere no
te mau
Pare Haapiiraa Porote¬
tani
né,
te hoê
o
o
la
vahi¬
Melle Aguillon).
Mai
teie_te tupu¬
raa teie
oi^à. I te
pô mahana maà 21 no
^topa, i mûri aè, i te
te hoê
0
Pa
i’no
rca
A
h -i
t cil-.:-
t
ma
e
pu.
CM
no
ro
ni
i nia
,
ia oti no te mo¬
Ua tomo
oia i
pa na
ta'na piha ohi¬
te
pae o
mai
i nià
ia'na
no te taparahi
mai te moto e te tue,,
tae noa'tu i te taime i
Vai
noa'i teie
vahiné i nià i te tahua no te
rahi
o te
e
vahi
i
pepe» I
reira teie taata
te
mau
te
IL
Cm
w
V
o J.—
u-
i-
ipa
h.o e
Ekalesia. Eahn.
te
*0 X —
iüeiu
ohipa
a
ra-
e ia hae¬
mai ei rave ohipa
na te Ekalesia. Aita'
tu ai
e
tumu
i tae
mai ai ratou i te fe¬
re
nei,
mai mua i^ai
tae mai i teie tiahana. E rave rahi i
roe
topû ia ratou tei horoà
i
raa
taatoà
to ratou
e
no
roa'tu,
e
ti nainai roa
roàhia
ore
e
na
i
au
ta ratou
e
te
tae
e
i-
tei ho-
ratou, te
te ohipa
nei
rave
ma
aau,
moni
mau
o
te
te Paahex’ehers
tara¬
to ratou fenua
te
taime faaturato ratou
no
Ua pau
raa.
itoito e to ratou pu¬
ai i te fenua
nei, i
roto i te nunaa ta to
ratou aau i
hère.
E
rave rahi atoà i roto-
pû
ia
ratou,
no te
aita
e fetii,
ua
haere i roto i te mau
mea
fare
ru%u faaea'i no
te tiai i tt> ratou ho-
peào A hio na i teie,^
haapaeraa, teie"
huru
huru tusia
I
Ei
pahonoraa i te.-^
ohipa ta ratou i rave"
e
ta ratou e rave noa IH
â i roto i to ra¬
tatou
e
ia
roa ia ratou.
ere
te
tou i
tou
Petit no te
haere
mai
i ô nei ?
No to ratou
anei hinaàro
i
te moni ? E
ora-
hoi noa
ua
nei
mau
ia
haapae i to
faaruè ai
i to
ratou fenua
o te ra-
tou nunaa,
ia here ïa
faatura "
Areà râ,
na-reira-roau-hia
e tae roa mai i
teie nei.
E
mai
te
Ua
ratou
e, ua tupu te hoê
ohipa mai teie te hu¬
ru,
e ohipa ïa na te
mea
hoê taa"^"
aita to'na
e feruriraa.
Areà te
haamâ no te,g|
ohipa mai teie te "
huru,
e tae ïa i nià
ino
e
te
ore
ia ratou
iho.
E
noaà
ia rat ou te Siau
hoe
ohipa moni iarahi i
to ratou iho
Penuâ ,
ia
au i te mau faite
ite tei noaà ia ratou.
taatoà. la faahope te feia toroà i ta ^
ratou mau raveà ia i-W
tea te taata tei rave
i teie ohipa e ia amo
oia i te utuà e au
i
ta'na ohipa.
No te
râ, ua hitatou ia ratou
te mau ohipa e vai
mea
naaro
no
W
MW
MW
MW
MW
i
te
MV-
'
MM
'
■ ■
VK
MK
.«Ig
Te hoe tere i te
tuhaa VIII
ua
tomo noa oia
mai
te haapao ore, i
reira
te taata eia i
raa
•<-
no
ha,
ouà
r.
ni
roohia'tu ai oia e te
Paatere.
No
te iteore
te Paatere
e, e
taata to roto i te pi¬
te
e J,
oc
i-
ha,a-
tei C. te hll—
ai
r
te
T,..e roa
Liai i
teie
nei,
ua
Paatura - roa -hia te
mau
mi e i otna.^;'- c,
i ei
faaruè i to r.etcu
nua, to rat ou utuaPa-’
re
e
ta ratcu Ekaiesi-a, no te îiaoro .iai
i Tahiti nei ei tavi-
tou i
naaro
e
mieicnare.
te
ta'na piha ohi¬
te Paaoti i
te
hoê ohipa ta'na i hi-
V*
V»
te ie
•
te
i
i
pa no
rê¬
-i^kale-
te
mea'toa
mau
.
Pare-Haapiiraa
i
ua
i
i
roto
aè,
mûri
rà
va
haere
te haa¬
piiraa a te mau tamaroa,
mai
to'na iteore e,
e taats, toi to—
mo i roto i ta'na, pi¬
ha ohipa,
Taua^âiJ^
eia ra,
ua tomo’ ïa i
roto i teie
piha, na
te pae o te lüau tamahine,
na
roto i te
haamaramarama, mai te
iriti
na mua e
toru
hio (louvres). Tei ro¬
to oia i te piha e te
haamata ra
i
ta'na
ohipa eia (aita râ e
mea i
noaà
ia'na) i
teie huru
mai te mea ra
e, o
te toruraa teie
te tupuraa
te
ohipa
eia i te Pare Haapii¬
raa.
Teie râ, te mea
i
nee
i
nehenehe
ratou ia
rahi è te rave ata,
ohipa nehenehe r^ e
te faufaa'rahio E ne¬
henehe i oe niau tant a'
toà ia amui i
roto i
te ohipa
a
te Atua,
ua ti^auhia hoi tatou
ohij)a a te
Atuâ, no te paturaa i
to’na Basileia i roto
tupu
ohipa,
ai
Ua
e
ro-
te
ntre
roto i
a
i roto
sia,
pa
i
raa
Porotetani no te
eia* E
ere a tahi ra
nei
E ohi¬
to
TE HOE OHIPA INO ROA
te Eare
ino
ua
oia i pii ta'na niuniu
e
Ua taniuniu i
te mutoi
tei tae mai
i te tahi
maa
taime
ï'Oa»
no
Ua tapu
aè nei te
hoê ohipa
ino roa i
vahiné,
Ua tupu aè nei
te
hoê tere no te Peretiteni
tere
o
te
Apooraa-Paa-
i
te
oia
hoi,
Tuhaa VIII,
i
T.aratoni
e
i
Niu-Heberida,
te farerei
i
te
no
mau
taata tahiti e parahi
mai nei i teie pae fe¬
nua
e
no
te
tahi
to ratou
te hio hoi
mau
i
parau no
faaetae.ta
noa to ratou taamuraahia i roto
i te pu i
Tahiti nei.
Ua
tupu
teie tere,
mai te 22
no Tetepa
e tae noa*
roo,
ia
oraraa
vai
atea roa to raton
mea
faaearaa, teie râ, te
tae nei
ihoa
tou i
te pureraa.
I roto i
te mau pô no te
hepetoma, te putuputu nei
amuiraa no te faaineine i te mau hime-
na
2I-No -No 3-No
ta raton
ne
i
te
hiiaene
e
pureraa-
I te
raton
.tuaroiraa,
mai
te
hora 2 e tae
noa'tu
i
te
Hora 6
(no te mea, eita ta^:
ohipa ra e au i te po
i Nouméa). Te
haapao-
hia nei
M. Bouzon i te taime tqmoraa
te
tu i
te
II
■
i mairi aè
uexo
1
i
'i'iUiATOiMi
Atopa
n:
NOUMEA/:üa tupu te fa■
rereiraa i te paroisa
tahiti no Nouméa i te
sabati 24
no ïetepa»
aK te fare pureraa^
O
"le vahi ïa tel mataro~
hia e te taata tab.iti
ii te tamarii e tae
l'tu i te feia paa-
t.)
i te tapapa i te
mab..gjj.a sabati»
I
te
Atera 9
i
te poipoip
hope i'Lai te mau ta¬
marii
no
Sabati,
10^,
te
Haapiiraa
e
i te Eora
’ia
amui mai te
leia paa.ri no te purej*aao
S mea taaoa roa,
e e raea rahi
te feia
apîo E oaoà x’abi tei
tupu i roto i teie farereiraa,
no
te raau
t-^umu e rave
?
te rahi ohipa
mau
i
haamauhia.
I nià i
fenua
i horoàhia
n^i e te Apooraa oire
te
Wpà
Nouméa»
fare
e
nia
i
ua
oti
na
toru, tei tiiatiatihia
te
tahi i
te
tahi : te fai
mua, te
fare orometua i
ropû,
e te
fare
paroio.a i
re
pureraa
rau.ri
mai,
e
te hoô
hoi mahora rahi i
tnua'
tu
tei
i
teie
nei
'fare,
fariu
tià i
pa6 miti. E no te
tei
ma
i te
teie
tiàraa
farO,
i
tahua
mea
te
iloua
nei
nià i
tei
te
raau
tapûhia
te
i
reira,
i nià aè i te
oire, riro atura teie
nei vahi, ei vahi nehenehe
vai,
roto
roa
e
te puvai-
te anaanataenoa-hia i te haere» A
pae aè nei matahiti i
O
fuairi, aita ta te parcioa tahiti e haapaoE‘aa i Nouméa, e holioà
to
raton
no te
feia
ratere»
I teie
noa
mal
te
mea
tumu
mau
no
nua ^
Mai te reira’toa
pae
no to raton
i
te
nohoraa,
e
feia
teie
fe¬
e,
rahi
roa
faatià
i te
farç? maitatcii
nO
mau
ua
tei
ton
i
nià
tuaroi ta*ù iho
i
t ere,
58
nao'
ua
i
noaà
"'tâtara,'
e
maramarama
E
faa-
e' e^Tüaü
mea
teie mau
roa
te
e
te
oaoa
hoturaa,
taime te ite nei
tatou e,
te
ore roa
teie mau
ohipa i
te fenua nei i roto i
te
tahi mau
nei
la riro
paroisa.
rà teie ati¬
raa no raton i te faa¬
roo, ei
atiraa papû
e
te aueue-ore, ia ne-
ra¬
henehe te feia'toà
e
hio ia raton ia fariu
mai e ia peè ia raton
i roto i
te faaroo i
i te
raton i
hoo maio
Tei te oire
iho te
tahi
pae, e
tei rapae
i
te oire
te tahi pae»
to
te anaanatae e
oaoa.
I te
tahi
hohonu»
iho
fenua ta
mau
tuaroi iia
i
manao
maîiana»
na roto i te
mau ohipa ta l’a tou
e
haamau, ua riro raton
te
ta tahiti anaè raton,
e hoê
â
i roto i te
faaroo»
I
sa¬
bati i te pae ahiahi,
te haapao nei raton i
ta
tahi :
No Tahiti, no
Raiatea,
no te Tuhaa
V, etc... I roto i na
amuiraâ no Nouméa, ua
amui noa te taata, ai¬
ta e faataaraa, e taa—
te
pae atoà no
haapaoraa i
tino, aita roa
ta raton
te
pae
e
fifi
e
te
peàpeà
e
tupu nei». I Makatea,
Ua tupu pinepine
te
tahi mau peàpeà rarahi
i
rotopû
taata
nua
te
no
te
i te
mau
tahi fe¬
e te mau taata no
tahi fenUa. I Tara-
toni, aita roa te rei¬
huru ohipa
e tupu
nei, e mea tahoê maira
tai raton
e
te here
nei hoi raton te tahi
i te tahi.
I
te pae
atoà no te mau faaroo,
8.i te tahi e
hio ino
nei i te tahi» la tu¬
pu te mau ati, te ta¬
hoê nei raton
mai te
haapao o.re i te parau
no
te
tkaapaoraa. E
mea oaoa, ÿpa! teie hu¬
ru, e
te hinaaro nei
tatou eiaha
iç. taui,
ia vai maite ra e
ia
rahi atu a.
4- Te toiuoraa i te
l'oyer (Fare Paroisa).
Teie
fare paroisa,
o
raton ati-
maitai-raa i.. te faarooo
E
ohipa maere
roa teie» Ua manaohia
riro
to raton
taaêraa. i te ara ei
tumu e tupu ai te taiva O te tahi pae, e e
riro ai te tahi
pae i
te
mau fanheniaraa» E
e,
e
inaha,_aita roa^ I to
ratou taeraa i te
ara,
ua^tupu to raton tahoeraa- s te atiraa te
oani i te
tahi, eiaha
no
te
mau
mea
te mau
no
te
tua
e
na.
tu te
faatupu
faufaa
te
ore
e
tià ore,
peu
imi râ
no
i te
i te
A-
mau
rii
tama¬
taiva roa i te fe¬
nei, tei taui roa
i
to
raton taeraa i
teie fenua»
nua
I
te
te
paroisa no Sbuméa
faaroo ia^
E mea maere
roa'
tahi
Te
'
mau
tapapa nei
te Atua.
te tahoêraa
e te hereraa
te tahi
i te tahi. 0 ^te tahj
atoà la vahi muru.uT'i
sabati,
tei itehia i roto
ia raton. Aita è
ma¬
raton i
nao
ta raton fare pureraa
no
te
haamori i
te
Atua.
Te tahi pae, e
roa
faataaêraa i roto
ia raton te tahi
e
te
tahi,. noa'tu
e
fen\ia
ê to te
e
to te
tahi
uc
fare
to
i
hopeà ïa i
fare
rp-
toru
tei faatiahia i nià i
te fenua no te paroi¬
sa tahiti i Nouméa. E
fare nahonaho
roa no
na
te mau
ohipa
e
paroisa
(putuputuraa,
farii—
manihini, etc..»)
Ua tupu te
tomoraa i
raa
te
mah-ana maa 30
nô
Tetepa
ahio
sa
A
iiio
i te pae ahi=
taa'i te paroi-
Nouméa,
no
tae atoa mai
te
iia
tahi
tel
parahi i
te
mau uiataeinaa,
te mau
ororaetua no na paroi—
Sa no Nouméa
(te mau
pae
orometua
maohi
e te
orometua misionare) e tae noa’tu hoi
i te
tahi
mau taata
mau
no.
te
hau roa*tu
oire.
mana
te
Ua
oaoa
o
te
paroisa
tahiti
i
ta'na oroà i te mea e,
ua tae atoà
mai
te
Faatere o te Sotaiete
no Paris,
o Mo Bonson,
tei haere mai
hoê
tere poto
no
te
i
Nou¬
paroisa
tomoraa
i
te himene
( i^e hoê hime¬
nehenehe
roa) ma
ne
iritihia
te
fare, e
ua tomo te mau manihini
e te paroisa atoa
i roto
e
ua
haapaohia
3
i
te
putuputu
ua
nahoà rahi tei tae
i mua i te fare.
I mûri aè i te oreroraa paraua te orome¬
tua
o
te
paroisa,
HUNTER,
Ua himene te
a) Hou
faaroo
ua
ti,
xri
ra-^
to'na
hi
na
i
mauruuru
e
to’
i te amuiraa
te oroà tomo¬
teie fare a te
oaoa
x"otü
raa
i
no
paroisa tahiti, no te
mea, auaè hoi teie to¬
i ite ai oia i
te ohipa rahi e te ne¬
henehe tei ravehia
e
te paroisa
tahiti
i
moraa
ie
"I
X
Tahiti,
ta'na
i
to'ù tere
tea
reva,
n-.
e ta¬
parau %
i Raia-
nia i te
loaiiu
nehu-uehe ia'.,.
te
tahi i to'na fe-
(no Raia-Lea
pae,
tahi
te
ta¬
Moorea te
no
pae), Éi l'aahau-
tahi
te
te
c
ta¬
i
au
ioa
o Raiatea,
*te
lehova" e to Moo¬
rea, "te mato o leho¬
va". I
teie
mahana,
ô
a
te
i
mairi
te
ioa
0
atoà nei au
teie
fare
o
mai,
"to
xa
c-.hua
i
te
fare
i ut-ux'oa»
apî tei
tino
mau
haapii"
te
no
'
avaè .'\topa i
i tae
nei.
,ac
haamaitaihia
teiteihia te
e
to
te
mai, la
ia ■faa-'-'
ioa
no
Atua ora, ■ no' na,
no to'na
ioa, i ravehia'i teii mau ohipa'
toà i No'xméa.
te
TE EEJn.'A JaVA
Mai te matahiti
i
1965
tae mai i teie mata¬
e
hiti,
e 25.000 taata
mahometa, no to txihaa
i te hitià
o to rà e
np te
tuhaa ropû.' o
teie fenua, tei fariu
totani, mai te faaruè
te
i
Ua
faaroo riiahometa.
faatae te Faatere
te
110
faaroo mahometa
te hoê parau haamataùraa i te Peretite—
Ü.i llO ooio
ÿ
i
U.
o
-£cicii"t6
"te
liO
Jw
JL-
^
hoe
-hci.
' i-l-ri Oÿ
U w
"ta'iai
V
",
te
mea
e,
t
-*ia U
X à,ar o s
e
e
noa
e
rave
faaô-JP
ï’oo
Keret'.l'I'i.ano,
nox e »,_l—
te
pae i te hitià
te râ no teie fenua,
20.000
taata api i
roto
i
ta'na
1
TE 1
Te
C dl^ROUN
i
amui'nêi
feruri^
i te parau no
te
hoe
tahoêraa
ia a
noa'è Ekalesia i’-W
teie fenua»
Taua na
hoê
Ekalosia ra,
o to Skalesia Lutero
la, e ^
piti Ekalesia "presûy’W
térienne", xe Ekale¬
sia
evanelia
bo
e
S-
kalesia
bapoti'^j.' Ua
haamata te mau t ir":Lriraa, e e riro p;.i.ha ua
fatata
te taime e itea'i hoê noa iho Ekalesia
Porexetaui i
6a mer o un.
max
tamau nca
farii mai
i te .ia.u taata mahome¬
ta. la au i te fo^Aiiteraa a te hoê orometua
o
nei â te
rahi i.a
haapii.'^
hia raton
e ia
hia i roto
i te faani
o
tiano i te
no
tei ô moû i ”nto
hoê iîiatahitx, c
iGi^ia Poro be oa^^-x
e
Pae i teie
nei no te
mai i te faaroo poro-
Perrin mâ
i
a tea
teitei anaè la.
I
Lieubard
I .reira i
paroisa e
.îe.!io—
0
Xa.manine
rp'ua
mairi
Ir.aiui inâ
vahi
e
te Hora
ta
tatou c tomo nei,
"te f.arc 0 lehova", e
teie tahiAa r.'ihi i mua
tino
iinfjen')
pô.
te
tae noa'tu
e
b) I te
Irmanu câ
te
hi,
no
orometua
naapü pae—
hau (détaAhoo du c-eh-
i
.mau
raa
haamata.raa haapiiraa,
Ua
tae
mai â e piti
tae noa'tu i
ni
tae mai,
orrometua
haapii
ta tatou fare haa¬
piiraa teitei.
I mûri iti aè i te
haapaohia te Tua.roi
piti ne te
lehova i hamamairi
e
manihini e te pa¬
roisa taatoà no te fariiraa i
te mau riAaitai tino tei faaineinehia e
te
paroisa.
la poipoi i te sabati,
i te hora
pitx,
ua
na
i te
ua
ua
mau
mea,
Teie
ua tao mai
i;iâ
e ta l’atia
tamarii x'ii e pina Helevetia mai, ''
te
faaraV'ai i te
oaoa,
purara
haapiiraa
te haai;iataraa
roa
amui te
nua’toà
e
aè i teie
mûri
te
8
Lienhard
:
I
oroà nehenehe
i to rat ou ma.na,o,
Ua parau vau ia rarou;
e mea nehenehe
na feraa
iti,
e o Albert lienhard,
te
taeaé no
Perrin
no
vau
nua
Haapiiraa,
mau
na"o
e
PARAU API
Tae mai
no
Polineoia.
E
ao
te
mea, ua apee.hia vau e
te tahi mau
or0.110ta.a,'
.e
TEI
no
maio
I te pae hopeà,
Ua faaite M„ Bonson i
hoi^eà
ahiahi,
.-ènua mot-a
mau
Va".
Ei ia'na anai te'
haamaitai e xe ha.na.ha"
nia
ra
nehenehe
tou i te faaticitioraa
te tahi i to'na fenu.a
te
te hora
te
ffiataitai
i te
hoê
pureraa e
te
mau orometua
tei tae
mai
I
mai
te
Nouméa.
E
na roto i
to'na amuiraa
i roto
i teie oroà, ua
haama—
nao oia
i tc'.aa re-ce
méa.
ù ia
tuhaa
•"
.NCUMEa
°
I T]D VE A
5
Punua
B-
2D0PI“ Viri De
s
lOOF^
Tino DeglOOF?
Taraihau to DSsIOOF^
Tuterai to DejIOOFî Roger
Taurua i lOOF; Amui BOOFrs
dia
ï
xa*u
roa..
»
s
Mauru-
Fait partie de Vea Porotetani 1967