EPM_Vea Porotetani_19670405.pdf
- Texte
-
anmTETAHI
VEA AVAE NOTE FAAROO POROTETANI '■ MENSUEL PROTESTANT DE
POLYNESIE
HOO
(■"'
I
TE
MATAHitl
■
HOE
20
VOUS RECEVREZ
AVRIL-MAIS.
TARAf RedaCteUf
TE HOE MANA...
LE SAINT ESPRIT
Telle
^.u
que
est la
pro¬
le Seigneur
fait à
disciples
et à
tra¬
à chacun
nous
qui constituon s
ourd ' hui soçi
cadeau,
de
eux
de
celui
||pp.a mort,
serions
peu¬
l'autorité
qui a vaincu
a
seul
son
Père
non,
nous
sommes
cette
• promesse,
nous en som¬
les bénéficiaires.
mes
Nous
sommes' pour
|.c'est la deci¬
que Jésus-Christ
n'y
rien,
sion
prend
dans
nous
amo_^.
Il
faut
seulement
son
recevoir.
si nous
devons
recevoir, c'est
donc
que nous ne possédons
pas. Ce n'est
pas
quelque chose
qu i
nous
est propre,
mais
qui au contraire nous
est extérieur.
C'est
un don gracieux
qui
vient de Dieu et
qu©
le
repousser
Nous avons
tourner
à Dieu,
dos
comme
lé
des
enfants rebelles,nous
fermé les mains.
Et avec
nos
ppings
serrés,
nous
avons
menacé,
nous
avons
frappé et tué celui
qui venait en son nom.
îïalgré nous,
mais
pour nous,
Dieu a
.
don
ce
gratuit et unique. Il
a
donné
son
fils.
Et
c'est par
de
Et
pouyions___^
que no,us
pour
fait
nous
envers
au
avons
le ^voulions;,
objets de
contraire ,
avons, fait
tout
bien
de qui,
pleins pouvoirs
pour
reprendre et pour don¬
ner, pour abattre
et
pour édifier, pour juger et pour
gracier.
ou
la
n'a¬
^
ce
les
et de
Nous
vons rien fait
pour
mériter ce
présent,
nous
nous
nous
de
retour de
en
sainteté.
il va recevoir r
^ Que
reçoit.
non plus
droit
en
perfection
puissance du Saint Esprit, car il monte
^vers
a-
notre travail.
Ce
n'est même pas une ré¬
compense qui viendrait
couronner nos efforts
dans la voie de
la
promesse,
lui
pas
méri¬
nos
on le
réclamer
nous
attester
que nous recevrons la
peut
pouvons
Ce n'est pas
un salaire que
ple. En vérité,
lui
^seul peut nous faire
Pareille
'"car
il
TE VARUA-MAITAI
tes ou par nos oeuvres
On n'achète pas
un
ses
vers
ne
cheter par
élé-
seuil de son
^Tation,
-
nous
ce
la
bouche
fils_ qu'il
a
ressuscité des morts,,
qu'il
nous
que nous
attesté
pouvons
car tout
re¬
cevoir,
est
accompli. Dieu a fait
le premier pas. C'est
pour cela que
malgré
notre
0
la no te
parau fafau ta te Fatu i fafau atu i ta'na mau pipi, hou to'-
té, notre passé,
^ieu
nos
nous
te huru
faateiteiraahia,
na
e
roto ia ratou,
te
fafau atoa hia nei ia
tatou, tatou tei riro
ei nunaa no'na i teie
nei mahana.
B
parau;
mau l Oia âna'e e aita'tu ai, te nehenehe
ia fafau mai ia tatou
na
te parau
mai
teie
te huru,
no te
mea,
tei ia'na te mana,
e
e
re
feia ere. tatou. Eehoi i te ohipa jiq,'^
e
'
horo'a râ
no
o
te Atua
te
ore
tatou iho,
e
tao * a
mai i
roa
tia ia tatou ia hoo
;o
na
roto i ta ta¬
tou mau
ohipa maita-
mai
tai
to tatou haapao.
e
Eita hoi e hoohia te
hoê tao'a horoa, e farii-noa-hia râ.
Eere
hoi i te hoê tino mo-
i
ni
oia tei
hipa ta tatou i rave.
Eere
atoa
i te hoê
te
mana
i nia
i
pohe. Oia ana'e te
tia ia parau
"E noaà
te mana
Maitai,
mai
e:
râ
ia
outou
no te Varua-
te
te
haere nei oia i to'na
Metua ra, ei reira oino
mea,
farii ai i te mau
hau
atu
no
te
rave mai
e no te hoa
e
mana
ro'a atu, no te
hi e no te
te haava e
vava-
faatia,
no
te
no
faa-
ora.
Ore
noa'tu
ai
tatou i te hinaaro atu,
ua riro tatou ei
mau tumu
no taua pa¬
rau fafau ra, o tatou
hoi te maitai i
te
reira.
Aita
hoi
ta
tatou e rave'a, no te
o ta
lesu-Mesia
ïa faaotiraa no tatou
na roto i to'na aroha.
Te mea râ e au ia ta¬
tou, o te farii noa
mea,
mai
raa
E
mauvaise volon¬
abandons,
,N?
^
•
E NOAA RA IA OUTOU
UNE FUIS5ANCE...
messe
1967
RAAPOTO
no
farii
e
tal)ao
ïg.
te mea,
atu nei
te
tatou,
faaite ïa e,
te tia
o
ia tatou
ia titau atu no te o-
haamauruuru
raa
te
o
mai
ia tàtou na
roto i
to
tatou mau
noaa
itoito i te haere
i
raa
e'a no te
te maitai. Ata tatou ohi¬
nia i te
tiamâ
ita
e
roa
i rave noa ' e e qpamai ai taiia
mau mea ra ia tatou,
ua imi
noa râ tatou i te mau
pa
a
rave'a atoa
te
no
pa-
toiraa'tu i te reira.
Ua
huri
tatou i
te
tua i mua i te
mai te hohoa
Atua
te
no
tamarii ino, e ua
tapiri tatou i to ta¬
mau
tou
rima*
mau
tatou
E
ma
pororima,
faaino tatou
parahi pohe
e
ua
ua
roa
to
ta-
iana,
tei haere
mai
ma te
i'oa 0 te Atua.Noa'tu
râ tatou, e no tatou
hoi, ua faaineine te
Atua i taua tao'a ho¬
ro'a hoê roa ra :
ua
pipû mai i ta'na
maiti.
E
na
roto
Tai
te
dit
:
"Désormais, je
ne
voir autre¬
travers
la
peux vous
ment qu'à
et la
résurrec¬
tion de mon fils.Vous
mort
pouvez recevoir,
car
il a fait le don par¬
fait, il
perdu iSa,
vie pour que la vôtre
soit sauvée. Vous n'êtes plus pour moi des
enfants rebelles,mais
vous êtes les frères
de Jésus-Christ,
des
fils bien-aimés à qui
je veux faire un pré¬
a
sent. Tels des
enfants
à qui
l'on remet un
cadeau,
ouvrez
vos
mains et vos
coeurdj
pour recevoir ce t
puissance
qu'est
Saint-Esprit.
te
le~
QU’EST CE QUE
LE
I^Iais
une
ce
puissan¬
n'est pas
puissance
d'un^i
degré supériéür " au le
puissances du monde,
qu'on appelle ;
ar gent. Etat,
Science,
Armée, Intelligence ,
une
c'est une
tou¬
te autre
puissance.
C'est l'acte par
le¬
mais
vient
quel Dieu
nous
Le
en
à
Jésus-Christ.
est
Saint-Esprit^
C'est donc
que
nous
pouvons, si nous pre¬
nons cette
promesse
au sérieux, le rencon¬
trer comme les disci¬
ples le rencontrèrent
sur les
chemins
de''
Galilée.
Le
Dieu
cera.
Il
cesse
l'homme à Jésus-
rien de
il
se
sans
il ne
dit
lui-même,mais
contente de di¬
voilà
qu' a
toi.
En lui,
c'est
le
Christ vivant qui re¬
re
:
fait Jésus
vient
vers
dans notre ac¬
tualité,
dans notre
présent. C'est le don
atteste que Jé¬
sus-Christ
ne
no us
laisse pas seuls.Nous
le croyions absent,et
voici que
1' Esprit
nous dit qu'il est éternellement présent.
2>e
gage
de la
tatou
ia
ia farii
i te reira,
inaha hoi,
ua oti te
mea'toa»
Ua
oti
Atua te taahiraa
matamua.
F no rei -
mau
te
noa'tu to tatou
tia-ore,noa'¬
ra,
hinaaro
tatou huru tei
to
tu
to tatou mau
te
paraU mai nei te Atua
mshemo,
faarueraa ia'na,
ia tatou
"I
:
teie
te
qui
nous tou¬
che, qui nous rencon¬
tre. 1' Esprit
nous
conduit à Jésus-Christ
bien plus, il est Jé¬
Christ en nous ;
"Ce n'est plus
moi
qui vit, c'est Christ
qui vit en moi." s'é¬
crie Paul.
C'est
la
reconnaissance
que
Jésus-Christ est
no¬
tre unique
Seigneur
et
qu'il'-est celui de
les
tous
notre
^pmmes,
que,
est
existence
lui, en
lution de
en
lui la
so-^
tous
problèmes,
de
nos
notre
mort, de
notre pré¬
sent
de
comme
notre
avenir.
COMMENT
POUVONS-NOUS
tiafaahouraa
no
tau Tamaiti."
E noaa ia outou i-
oia iho te tao'
naha,
horoa taaê rpa*
Ua
pûpû oia iho i to'n a
a
CETTE
que
ce
faut
,
faite ?
rent celui
tre
i
aita'tura
ou¬
faahom ei
riro
tamarii
mau
ino
e
te
orure-hau, e mau taemau râ outou no lesu-Mesia-, e mau tama¬
rii herehia, tau i hiae
naato i te fafau i te
hoê taoa. B-.mai te hu¬
ru no te
mau tamarii
tei horoahia ia ratou
te hoê tao'a
horo'a,
a
iriti i to outou ri¬
to outou
ma,
e
mau
aau,
mai
i
oia
hoi,
e
a
taua
atoa
far ii
mana
ra,
te Varua-Mai-
EAHA
bien
O
afin
Teie
de
-
qui vient
parler, puis,
prient dans
la
leur
ils
Chambre Haute
et at¬
tendent d'être
empoi¬
gnés
la puissance
promise. Ferons -nous
autrement qu'eux ?
par
TE
VARUA-MAITAI
nos
Ils ado
Chaque
fois
que
nous
lisons
conti¬
tons
l'Evangile, nous
et médi¬
paha tatou e,
o
tatou ana'e teie,
ua
noa
faaruehia,
inaha,
te
faaite
papû mai nei
te Varua-Maitai e, eita roa lesu
e vaihootare noa ia tatou.Ua
tiaturi tatou e, aita
oia,
inaha, te
mau
hpê la mana.
râ, eiaha mai te
te'
mana
no
teie
nei
tei parauhia e
:te
moni, te basileia, te
ite aravihi,
te nuu,
te maramarama,
o
te
hoê râ mana taaê roa.
0 te hoê la ohipa,
e
na
roto i taua ohipa
ao
to te Atua
haereraa mai i roto ia ta¬
tou
na roto ia lesu-
ra
Mesia.
tai,
O
Te Varua-Mai-
te hoê ïa "ite"
faafariu
tia
ia
tatou
i nia ia lesu-
Mesia.
lesu
e
Ua parau
:"E
rave
No reira,te
faaite^
hoi
hoi
Varua-
Maitai nei, 0 te
hoê
la "tia" papû tei
ite mai i te faaea-o¬
re raa
no
to
lesuMesia tiaraa
i pihaj
iho ia tatou.
E
ij
fa^|
haapao papû tatou
i‘
teie nei.parau
fafaug^
e farerei atoa ïa ta-^'
tou ia lesu-Mesia
ia
au mai tei farereihia
e te mau pipi i nia i
te ara tia no Galilea.^
Te Varua-r%itai,
ow
lesu-Mesia iho ïa tei
farerei hia, tei faaroohia, tei fariihia,
tei tiaturihia.
0 te
Atua iho ïa
tei
poumai
i nia i te
nei,
to ta-w'
nei oraraa,
ito
tou
tei
est donc
"A hi'o na oe
i
te
ta lesu - Mesia i
rave no oe."
Na roto ia'na,
te
haere noa
mai nei â
te Mesia ora
i
roto
ia tatou.
Ua
manao
mea
noa'tu.
tou
tai.
qu'elles soient rem¬
plies. Que font
les
Apôtres auxquels cet¬
te promesse vient d'ê¬
nei,mai te faaea-ore,
ia lesu ra,
aita oia
e parau nei i te
pa¬
rau no'na iho,
te mea
râ ta'na e oaoa nei i
te faaite, o teie la:
ho nei,
l'homme
reçoive
don,
il faut que
ouvrions
i to
ia'u nei
no
te
faaite atu ia outou."
Te faaboi nei te Va rua-Maitai i te taata
oraraa, ia
noaa
mai
to outou ora. Ia'u i-
PUISSANCE?
Car il
Varuà^'îaitai
mai nei te Varua-Mai¬
tai e, tei
pihai ih(^
oia ia
tatou e amuriJI
RECEVOIR
mains vides
nous
nehenehe
e
de Dieu
nous
croyons
être seuls,
abandonnés,
livrés à
nous-mêmes,
et voici
que le Saint - Esprit
roto
éternel de l'amour de
Dieu. C'est
la grâce
pour
nous..Nous
te
ra,
nei,eita e
tia ia'u
ia hi'o atu
ia O ut ou,- maori
ra,
na
roto i
te pohe e
ce
L'Esprit
notre
sur
terre,
à moi et vous l'annon¬
Christ,
de
descendant
ciel
son
Esprit, dit
Jésus,
prendra de ce qui est
ramène
en
rencontré, entendu ,
accepté, obéi. C'est
témoin qui i; ' no^^Sj
renvoie
toujours
a
Jésus-Qhrist.Le Saint
ce
Saint- Esprit,
somme Christ
c'est
noNtaua Tamaiti
ta'na i
faatia
faahoU
mai
te
pohe
mai, to'na faaite papûraa mai ia tatou e,
vaha
i
sus-
SAINT ESPRIT?
C'est
ce.
nuation de la perma nence de Jésus-Christ.
i roto i
fenua^
tatou nei tau.
0
te
horo'a mure-ore ïa nqA
te aroha o te
tei fâfâ mai
e
tei
farerei mai ia tatou.
Te aratai nei
te Va¬
rua-Maitai
ia
tatou
ia lesu-Mesia ra,
o
lesu iho ïa i roto ia
tatou :"Te ora nei au
e ere hua râ vau,
te
ora nei râ te Mesia i
roto ia'u nei."(0
te
Atua,^
ïa no Paulo)
Oia tei faaite
ia
tato’u e o lesu mau to
tato^ Faaora e te Faaora'toa no te mau ta¬
reo
ata 'toa,
tei
ia'na
na'e hoi to tatou ora.
]
de
Jésus-Ciirist,
le rencontrons
nellement
person¬
1'é-
que nous
témoins.
fait alors
avec
est
en
let
une
Chaque fois
coutons.
tes
ces
ac¬
lecture de
;
la
Cène,
cevons
quelque chose,
nous
le
nous
partons
ne
>
re¬
pas
l'Esprit
et
coeur
Ce quelque cho¬
n'est
autre
que
vides.
se
cette
puissance
pro¬
Jésus-Christ lui-même
Il n'est donc pas
si
il est là
tous
près. Il est là,pré¬
sent dans
sa parole,
dans les
sacrements,
dans le culte que lui
rend son Eglise. Nous
savons où le trouver,
approchons-nous donc
loin,
Il
de lui.
suf¬
à
ses
croire
de
fit
nous
les
nous
Il
prier.
nous
pécheur. Mais
un
E
un
pé¬
s'accomplit :
d'
un
groupe de
lâches et
de rénégats, la puis¬
sance de l'Esprit
va
faire naître l'Eglise
qui bouleversera
le
En
est
sance.
.
Toutes les
que
-
,
oeu¬
j'ai faites,
vous
pouvez les
vous
en
faire
ferez même de
plus grandes. Non
ce
esprit
de crainte, de timidi¬
té, raaàs un esprit de
phissance, de force .
n'est pas un
Nous n'avons pas seu¬
lement à être des po¬
teaux indicateurs
les
SEREZ MES
Nous
sur
routes des hommes.
sommes la lumiè¬
re qui éclaire le mon¬
de, les flambeaux qui
brillent,les porteurs
de la Parole agissan-
TEMOINS...
de Dieu.
'Cette puiésahce de
sance
une
puiS'
créatrice.
Là
où est
ne
ce
l'Esprit,
pouvons
que
pas
nous
nous
rester
sommes
L'Esprit nous trans¬
forme,
il agit
en
nous.
bles
Des hommes fai¬
et
que nous
incapable
sonunes,
s
il
Eaha ta t e
Aposetolo i rave,
i
tei
mai
ia
i mûri a'e,
ua pure ratou
i rnto
i te
piha i nia ra,
parau
hoi
i
te
Evanelia,
re-
ITE NO'U
no
te
tatou
nei
El MAU
te
farii
parau
i te
ma
u
atoa a lesu^Mesia, te farerei nei
tatou ia'na,
te faaroo nei tatou ia'na»!
parau
te taime
ai,
tatou
e
pure
te paraparau nei
eo lesu. E i te
taime tatou e
farii
ai i te oro'a euphari,
tei mua â tatou ia'na.
I rotO i taua
mau o-
tatou
hipa tataitahi ra :.te
taioraa-bibilia,
.te
pureraa,
te
phari, te
noaa
oroa
eu¬
nei ia
tatou te hoê mea,
e
aita tatou e hoi no a
nei i te utuafare mai
te huru e,
aita
hoê
tea ê atu,
tei pihai
-.iho râ.
Tei roto
i
ta'na parau, tei roto
à
OUTOU
mai te tiai i te taie riro ai
ratou i
taua mana ra i fafau¬
hia mai ra.E na reira
atoa nei tatou mai ia
ratou ra ?
I te
mau
taime
atoa e taio ^i
tatou
e
e feruri ai
Nous préférons res¬
ter
dans nos
coins,
chaud,
f RIRO HOI
e
-taua
bien aù
———1
fafauhia
fond, nous
n'y
croyions pas beaucoup
à cette puissance qui
nous est donné.
Nous
avons peur de nous en
servir, ou plus exac¬
tement, de nous lais¬
ser empoigner par el¬
le pour servir le Sei¬
gneur du monde.
Au
l'Esprit est
tia
mea
mai
ta'na parau, ia
ite
tatou i te vahi
tèi
feira oia, e noaa mai
ia tatou te puai,
te
mahanahana, te oaoa e
te hau.
me
remplaçants. Vous
êtes mon corps
et je
vous remets ma
puis¬
vres
E
ra.
ratou,
mes
suffit
me a
noaa
ratou tei
-
continuateurs
mes
e
?
taata
i
tatou
ei mau
tei haru ohie
mai taua faufaa
ra ?
Ua haamori ratou iana
dire
-
RA.
pihai iho ia'
na, mai te tiaturi
i
ta'na mau parau
e
i
ta'na mau ohipa.
la
faaea tatou i te vahi
faaroo raa,
ia riro
tatou i
ia tatou.
Jésus-Christ,vous
moins, c'est-à
ià.
roa
mau
notre uni¬
té
MANA
I naba^'-. h o i,
ro'a
té¬
mes
TATOU
i te pureraa
hia e ta' na
Ekalesia. Ua
ite ta¬
tou
e teihea râ oia,
no reira,
e haafatata
hoi ia iriti tatou
i
to tatou mau rima
ia
noaa mai taua mea
ra
dire aux hommes." Par
cette puissance, nous
serea
NOAA
mai i
te taata nei taua ho-
notre
l'Es¬
prit nous pousse à le
dit
E
IA
Al
TAUA
tia
être
nous
NAHEA
MAI
qui se sait sau¬
vé, déjà jugé et gra¬
témoins.
no
ia tatou.
cheur
pouvons
tei pure
tatou oraraa
e no
to tatou atoa poheraa,
no teie nei mahana e
no te mau atoa i
mua
qu'il
que Sauveur et
seul Seigneur,
rester à
ET VOUS
:
Christ
appro-'
l'écoute,
d'être de boas récep¬
teurs,
d'avoir
la
bonne longueur d'onde
qui nous permettra de
capter : force,conso¬
lation, joie et paix.
de
découvre
est réellement
que nous
tei roto
se
moignons que Jésus
paroles, à ses actes,
de
il
monde.
Ce
n'est qufaprès
avoir reçu
1' Esprit
c'est l'Esprit
Jésus-Christ,c'est
mise,
de
car
tel
la
a-
to
cié par Jésus-Christ.'
Et alors, le
miracle
Bible, prière, culte.
Sainte
qu' on
d'appeexpérience rece
droit
lâgieuse,
tia hoi
ia'na
tâtara i to tatou
toa. nei mau fifi,
e
L'homme
ses
prions,c'est
'Jésus- Christ
que
nous
dia loguons.
Et
quand
nous participons à la
Cène, nous sommes en¬
core
en S4 présence.
Dans chacun de
nou¬
veaux,
forts de la
force de Jésus-Christ,
et Capables
d'être
nous
nous
,
fait des ho.maes
paroles
les
recevons
i roto i to tatou
laaù]. ei to tatou varua.
mea
E hao
mea
‘Varua
here
ra,
o
mâ -e,
taua
ïa tei fafauo te
Varua
lesu-Mesia, oia
ra
’hia mai,
la
no
hoi,
la.
i
te
o
lesu-Mesia iho
Aita
mau
mau
oia i
a-
haamoriraa;
Teie nei mana
no
Varua, o te hoê ïa
mana taui,
mana
tei
te
faaapî. Te vahi
tei
Varua,
eita
reira te
tia ia tatou ia
faaea noa i roto i to
tatou huru.
Te
taui
nei te Varua ia tatou
roa
e
e
te
ohipa nei hoi
i
roto ia tatou. la tatou te mau taaÿa
pa-
ruparu
faa-ore,
nei
hei e tô- faute faariro
oia
ei
apî, ei
mau
mau
taata
taata pu¬
ai, i te puai no lesuMesia,
a riro atu ai
ei mau ite noa'na» Ei
reira
te taata e ite
papû ai ia'na iho,
to'na hurù mau,
i
oia
hoi, e ts.ata hara.
Teie râ, 'e taata hara
tei
ite
hia oia,
hia na,'
ua
faaora-
tei haavâ ê
e
ta
lesu^
@
les
vit
sans
alors qu * à
par
cesse
muer
sans
mêmes
problèmes
envergure,
notre
porte
entendre-,
attend
la manifesta*?^
tion de notre puissan¬
Car
ce.
nous
sommes
Jésus
puissants et
bouche
se faire
notre
qu'il veut
le monde
mains
nei ia tatou, o ta'na
i fafau maira, e tupu
nos
par
qu'il veut agir,
mau ïa« Te
parau noa
nei tatou e ; e
tino
te Ekalesia no
lesu-
par nos coeurs
qu'il
veut aimer,
par
nos
qu' il
intelligences
-
taua mana ra.
E,
e
feia mana tatou, e ai¬
ta te Eatu e
haavare
C' est
de nous.
Amis,
lecteurs
,
Pentecôte est proche.
Mesia, teie râ, te aha nei taua
tino ra,^
oia hoi, tatou
to'na'
mau mero, to'na vaha,
to'na mau rima, to'na
avae ? Aita mau â
te
Patu
ia àtea ê atu ia tatou,o tatou râ te¬
nous,
Nous allons nous
as¬
sembler avec tous nos
ia'na.Na roto i to'na
ses
frères
pieds. Non, ce n'est
pas
notre
Seigneur
qui est absent de cet¬
te terre,
c'est bien
irruption
de
l'Esprit et la nais¬
sance de
1' Eglise.
Comme les disciples ,
dans la Chambre Haute,
Christ
ne
les so¬
lutions nouvelles
et
de nous. Quand il
promet, il donne.
pas
Nous
trouver
veut
moqu e
se
efficaces aux angois¬
sants problèmes
des
disons 'arolon-
hommes.
1'Eglis e
du
Christ, mais que fait
ce corps,
que faisonstiers
que
est le corps
nous qui sommes
membres,
sa bou¬
che, ses bras,
ses
nous.
En
faisant
nous
ses
témoins, il
de
nous demande
pas
seulement de la
con¬
fesser religieusement
sur les bancs d'une
Eglise. Il
«
Le Seigneur
nous
associe à son oeuvre,
il
veut
bien
se
te reira i
te
Esprit de puissance
afin quà travers
nos
échecs et nos succès,
pure. Te tono nei
râ
oia ia tatou i roto i
teie nei ao.
Te a-mui
entreprises man¬
quées, notre
faible
témoignage et notre
foi vacillante,
la
nei te Patu ia
entendue
raa
et
sa
Sei
-
SU
I
reira
e
tupu
hoê semeio,
hpi J na roto
te
ai
oia
i
,
te
hoê pupu taata iino e
te hoo ai'a, te faatupu nei
te Varua-Maitai i te Ekalesia
o
te faaaueue
teie
i
nei ao.
I
a*e,
te
taime e noaa
mai
ai
ia tatou te Varua-Maitai, ei reira tatou e
mûri
i
riro mau ai ei mau
te. E
na roto i
ito
fatou fa'iraa
e:
o
lesu-Mesia
to
tatou
Paaora hoê roa
e
to
tatou
Patu hoê
roa,
te’ turai tia nei
te Varua-Maitai
ïa
ia
faaite atu tatou i te
reira l_te taatâ* toa^.
Na roto i taua ^
ia au i to lesu
reo,"e riro ai outou
ei ite no'u',' oia Loi,
ei mau taata tei faahaere i te ohipa
i
mua, e ei Hiau
mono
hoi no'na0
outou
ito'u tino, e te horoa
ra,
.
ha,
e na
tou
nei
rima,
noa
mau
noa
ite
to
te hi-
tou maramarania,
nei oia ia noaa
mai te
tahi huru apî
e te faufaa rahi e ore ai
te
mau fifi o
te taata e tupu faahou
njiaro
ai.
E
te mau hoa taio-
Ve'a e,
te fatata mai
nei te oro'a no te Penetekose. E amui â ta¬
tou e to tatou
mau
taeae
te faahanaHa-
no
na.i te mahana no
te
niniiraa Varua e no
te fanauraa o te Eka¬
lesia. No reira,
mai
te mau pipi
tei pure
i roto i te piha i nia
ra, a na reira'toa ta¬
tou.
A ani
tatou i. te
Atua ia horoa mai oia
i to'na Varua-Mana iâ
tatou,
no
ia
roto
mai,
noaa
mai i to ta
manuia-ore
-
tou mau
e
to tatou atoa manuia^
no ‘roto mai i to tatou
.
fa'iraa paruparu
e to
tatou faaroo paruparu,
te hoê reo apî,
oia
hoi, te reo o te Patu,
ia faaroohia te reira,
e_ia papû
roa to' na
tiaraa Patu,
mai
i fefàata
i
te
Tae
e
E riro
i
mahana,ai¬
Haapiiraa Porotetani,maori râ,
o te
Pare Haapiiraa VIENOT
re
paha
aita
tatou
e tiaturi papû
nei i taua mana ra tei
horo'ahia
ia
tatou.
Te
taiâ nei tatou i
Jaaohipa'tu
IQ,
o
Eaiia te tumu ?
Aita'tu ïa,
maori
râ, ei haamanaoraa ïa
ia'na
i
ft eî t’aviniraa ' tu i
te'Tatu. 0 teie nei ao.
Ua
hau^a'e to tatou
no
i
te
taata tei haamaû
taua fare haapiiraa
oia
ra,
e
hinaaro i te faaea noa
i te vaHi laaitai, feruri noa'i
i te
mau
fifi no tatou iho, inaha hoi, te tiai noa
mai
nei
to teie nei
ao i to tatou pae upu"ta
i te
tqpuraa no
.
ei
o
TaRO VIENOT
riro hoi
ua
oia iho
Paatere^ Rahi_no tf^
mau
Pare.:
"^ Haapîiï’aâr
porotetanï ■reÔ^ahit;i
farani,
e
tae
noa'tura i te
mahana
no to'na
poj^raa. oia
e
reo
hoi, i te
1903.
Teie
mai â
ta 'tu e reo
e parauhia nei no te mau Pa¬
ei
mau
te parau ora
noa,
roa
teie nei
ve'a no
a te Atua.
te
rave
roto i
e
ren
pou* tei faaite
e'a. la riro râ tatou
ei maramarâma
no
te
turama i teie nei ao,
e ei mau tiarama
tei
anaana
na
nei oia i te hena roto ito ta¬
TE FARE HAAPIIRAA YIENOT
mamahu,
e varua mana
râ e te^puai.
Eiaha
tatou ia riro
roto i to ta¬
te hinaaro
oia i te
ohipa,
atu nei au i to'u mana.E te mau ohipa*toa
tau i rave, e rave atoa ïa outou, e e rahi atu â. E ere hoi i
te varua
màta'u e te
te
tatou
ia tatou.
Ua hinaaro
oia ia faaroohia
oia
na roto i to tatou va¬
soit
.
e
i roto i ta'na ohipa,
e te hinaaro nei
oia
gneurie attestée.
faatiamâ.
taime no te puno te haarnoi-ii roto i te
fa.re-
mau
reraa
voix du Christ
ser¬
roto noa i
demandons au Seigneur
de nous accorder
son
nos
nous
en¬
le monde.
faaatea atu nei
e
faariroraa
ia
tatou
ei mau ite no'na, ai¬
ta oia i ani
mai nei
ia fa'i
noa tatou
i
célébrer
cette
ne
voie dans
pour
ie
te hi¬
tatou mau aau,
naaro
matahîlil
râ,/ i
1864,
te 20
no
tiunu
aa
mai ia Atger
ua no¬
oro-
metua(te hunoa a Ar bousset orometua)
te
parau
faatia
no
te i-
ritiraa i te hoê fare
haapiiraa
tamaroa
e
no
te
te
mau
mau
tamai
hine, tei mairihia
te
!"Pare Haapii¬
Porotetani
reotahiti e reo farahi."
0 Atger iho
e
ta'na
ioa
raa
vahiné na Paatere,
e
te piti o te faatere,
o
Daniela
fiaapaarihia *
orometua
la
au
mai i..i
faatiahia
i
nia i te ture, te taio nei tatou :
1) Teie nei haapii¬
pitr~ïa tuhaa:
raa, _e
te roira
i te faufaa rahi no
teie nei
oroa*
Œ te hora piti
i te ahiahi, ua haama-
a} te haapiiraa pae
faatura, na
morale
i faaite mai
b) te
haapiiraa
faaroo : te taiote papairaa,
te
imiraa nomera, te geotaraphia,
te
parau
tuatapapa,
te himene
faaroo, e no te mau
tainahine, o
te ohipa
4)E
pae
raa,
la
no
tahia te ohipa na ro¬
teie taime,
e faaterehia
te haa¬
piiraa i roto i te fa-
o
Simpson mâ
Paofai,iirial,,
pure
te
tamoni-ore hia.
mau
te
3) Te mau ohipa no
bureau.(te mau haa-
araa,
ka haàpjiiraa,
mau
bu~
na
te
metua la e te mau
metua haapa’o e amo i
mau
te reirà'^
haamata
te
haapiiraa a te mau ta-
A^roa i te
hora 9 ê
te hora 12,
atu i
mai te hora 1 e tae
atu i te hora 4 i
te
xae
-e
toraa
i
te
•'hiahi,
na te mau taiiahine
xa
•
5) B haamau hia te
piha haapiiraa tamai te hora 7
e
aê,
poipoi, i
"Ua tomohia tà ta¬
tou Fare Haapiiraa
i
te 17 no Tetepa i mairi a'enei.
E raverahi mau manihini tei
tae mai, e na te faufaa rahi tei noaa mai
no roto mai i
tomo-
' fare
mai teie te huru,
i
raa
hia te hoê
mai
i
te
taata e rave rahi i taua
oro'a ra. Eita
e tia.
mau
Toraana, no Mme de
la Roncière, e no
te
te
ifiau faatere maohi.
E
rave rahi mau
anai
parahiraa tei fa_ataahia
Ctaata
te mau
no
toroa, no te mau.faa¬
tere
to
e
utuafare.
ratou
mau
E i te tahi
te fare,
pae no
reira to te
tei
faa¬
mau
( te mau melo
Tomite) faaea
tere
te
no
raa
na
te
mau
tamaroa
te
mau
ta-
e
I
1866,
6
ta'na
te
no
mau Diakono
i
hoê oro'a tamaaraa
te faariiraa i te,
orometua
haapii
tae mai no te mau
mateinaa fatata,
e
tae noa'tu
i te
mau
tamuta
tei hamani
i
teie nei Fare Haapii¬
mau
tei
taua
ua
faaotihia
e
hoê.
nei, ua
i
noaa
mû¬
mai
roto mai
i
te
Ve’a a te Sotaiete
la
na
Baatupuraa
te
Parau no
ava‘e Febuare 1867,
faahuru
te reira i
tiatia mai i te
e
no
na
te mau
e
mua
tei tomohia i te tau no Vienot.
ohipa i
ra-
vehia i te
mahana
i
tomohia'i te Fare Haa¬
piiraa i te 17
tepa 1866.
no
Te-
(24 metera
10 metera i te
e
a-
ano) ia farii
mai
i
teie nei naho'a rahi.
E
no
rahi mau taate fenua nei, e
rave
no
Europa mai,tei fa-
noa i rapae,
nia i te taupee,
nia i te mahora,
i
i
aea
i te
iti te mau
parahiraa. Ua faaunauna hia te fare apî i
te mau reva, i te tiar
mea
re
e,
e
ua
te
niau.
I
te
tahi pae no te fare ,
tei reira te mau
pa¬
rahiraa tei faataahia
^
no
te
porotetani mata
fare
te huru
ie
ta
Te mau parau
ri
Haapiiraa
Te
i te hoê fare mai te¬
ia tahoê hia te ioa o
VIENOT ma e to
ATGER
mâ i nia i te
ohipa
E tamaaraa taeae
teie, e
e
mau
no
te
na roto i
te faanaho-
huru atoa
i nia
maa
ua
no
i
huru ai-
faito ïa i nia
.
tiunu
no
taua ahiahi atoa
ua
manihini,
ua
laamauhia ïa i
nia i
te 15 farane
i te ava'e é
i te
tamarii
te
-
taua oroa ra, e te ra¬
hi atoa hoi no te m.au
^.mau haapiiraa ra,
^
ma-
te Fare
no
faatupu atoa 0
Daniela orometua
e
ra,
peu
Ay|ioê.I
i te
nia
eto ratou mau faatere.
te
ia haapiihia ratou
i te tahi mau haapii¬
no
te
nia i
Tiaapiiraa tei tomohia
raa
ro
6) Te moni
tama-
roa
no Farani
i te Arii Vahi¬
te huru
mahine), o ratou ta
H^e mau metua i hinaahuru rava'i a’e
oroa
tae
ua
né, e i'
nuiaraa
raa.
^
raa
nei
Emepera
mau
fare orometua po-
rotetani(
no te
Haapiiraa. I roto
i nia
Atger.
no
i
roto
taej
i te pae
teie
te
-tae atu i te hora 9 i
te
arii,
\
haamaitairaa i
Te fare pure no Paofai*
I te pae aui,
tei reira te
fare
haapiiraa i te tau
urne
^
.
e
noa'tu i te mau
mero
no te Tomite faaitoi-
re
e
na
te utuafare
no
2) No
mauaraa)
pureraa
Simpson
roto
i te
ipeu, Maheanuu, AriipaÈa, e
te mau melo
tane,
te niraraa ahu.
no
hoê
i te
to
faaterehia e.
Arii
Vahiné,
no
e
to M.
SIMPSON, faa¬
rahi
tere
pureraa,
mai
tu ê
i te
rahi
m
a
no
u
tae
tei
o
mai,
toito
rave
te
no
te tahi
no
-
rnau
mo-
te faai-
Ë'
ohipa.
mau
tamarii
(ma to ratou ahu nehemaitai); te mau
nehe
taata tahiti iho ,
o
tei tae mai. Te
tahi
pae no roto mai- ïa
i
te mau mateinaa atea,
e te tahi pae,
no ro¬
to
mai ïa i te
raau
mo-
tu. Te haere
nei ra¬
tou i te vahi e
faa¬
taahia
roto i
mâ
e
to
no
to
ratou,
ratou
ratou
e
na
hur^
atoâ
tei ravehia
i
te
no
te
haamaitai e no te faahanahanaraa i te ta¬
hi mau taata
no
te
tau tahitffi ; ua iteahia te oaoa, ia au
i
te huru mau no te ta¬
ata tahiti.
Mai te mea e,
ua
farii mau
te Atua
i
ta matou
nei pure, e
ïa te tomoraahia
riro
teie nei Fare
raa
Haapii¬
apî ei uputa
no
te
iritiraa i roto
i
teie nei fenua te hoê
tau apî mau, e ia tae
noa'tu i te mahana
e
parauhia'i
te parau-
tuatapaparaa
te
no
faaroo i Tahiti nei ,
e nehenehe ïa ia tatu-
haahia i roto i na
notau papû maitai
toru i mûri nei
1) te tau ïa
e
:
no
t^
Fare Haapiiraa e
te
puairaa no te faaroo
keretetiano na roto i
te mau ravea
itoito
te
no
misionare para-
tane.
2)
te tau no
te
mau aroraa tuutuu-ore
e te manuia rahi a te
mau
Ekalesia
Tahiti
tei vaihohia mai
to ia'na,
te
ro¬
.i
roto
na
revaraa
i
no
to'na
faatere faaroo, i
mua i te mau
hopoia
mau
atâ*
rave
tamau na'ù.
Teie nel
fare rahi, ta tatou e
amui nei,
ua oti
ïa
na roto i
te
itoito-^
tuutuu-ore
no
taata
maitai
manao
rahi,
rave
te mau
e
i rot
e
iho.
No reira,
te haamauruuru
maitai
atu
nei au
i te feia'toa
tei amo itoito i teie
nei
ohipa
E
maitai.
faahotu mai teie
nei
ohipa i te huero.
3) te tau no te ataraa a no te faaitoito faahouraa i te nunaa i roto i te faa Bvanelia, e to'na
faaetaetaraahia,
na
roto i te mau haapiiraa reo farani, no te
roo
hoê
moraie hau
oraraa
atu,
te ô
raa
roto
te
papû
reo
tei
e
E
feruri
opua
tahitî.
to'na
mau
nia
i
I
mûri
te
raa
ia'na
te
ore
^aatereraa no te
fenua Europa mai.
mau
i
manao
mau
tamarii
te
no
e
no
haapii-
faaitoito-
ia ratou e
o tei
roa i mo'e ia ma¬
tou,
e
o
tei iritihie
^himene
e
te hautiraa i te hamonia. I mûri a'e
i te
opanira’a,
pure
va'tu
ua
re¬
E
taata, mai te hopoi i
roto ia'na, i te hoê
manao
oaoa
te
no
tau,
ohi¬
tei tupu.
Te tahi
pae,
ua tiai noa xa,
pa
e
e
faa¬
tupu hia te hoê aufauraa, e inaha,
i
te
pae hopea,
ua
pûpû
mai te taata hoê i na
tino moni ra 125
fara-
na'na, 125 farane,
na ta'na vahiné,
note
tautururaa i te ohipa
no te fare haapiiraa.
I te pae ahiahi,
ua
ne
te
to ratou hoa o
te mau faatere
no
na
e,
ua
e
Virioa,
Ari-
hoê noa teie
tiaturiraa,
te
hoê
moemoeâ
Teie râ ,
eita roa
te tiaturi¬
raa Keretetiano e hape, e na te mau ohipa
0 te faaroo e faatupu
"0
te
ia pa¬
...
maite
tei
i
te
mau
parau
tuatapapahia."
ua
paraparau
RoncièrëT
Ua riro te tomoraa
fare faataa-
pureraa, o Vienot
tere rahi no te
faa¬
mau
o
e
I/iaheanuu orometua Ta¬
o
tei mono atu
i te Tamaiti arii ra,
ia Ariifaite,
o
t^i
ore i tae mai no
hiti,
tej
Ua himen
hoê fifi.
hia no te haapiiraa i
tA feia apî ei oroa
te mau tamarii
i
te
hoê himene
o tei
au
roa no teie nei oro'a<
ei
paoaraa
-
tamarii
mau
te titau
e
i te
au
mau
ratoiA
^
i
roto
te
haapiiraa
o
te ho¬
roa
hia ia ratou.
U te mea.
ïa.
i te
e
nehe-^
o
tau taata
tei
ore
ua
a
e
i
apî,
taiâ
raa
teig
na
nei
o
i
te
i to
ra¬
rau-^^
utuafare, i to
ai'a,no te haere mai
faatere i 6 nei,
i.
taahiraa mata- a
te feia apî, ia*
taahi
ratou i nia
i
te e'a no te maitai e
no te oraraa fana'o.
te
mau
Ua tauturuhia
oia
to'na hoa tei farii
0
atoa mai
Atger orometua,
o
Simpson,
te faatere
no te mau ohipa o
te
i te hoê
fcM riro
ia
o
fare haapiiraa,
TE ORERO RAA
PARAU A
TE tomana(Oomte de~îïï
au
ta ratou iho
faarue
.
e
ititau nei
tamarii ia pupu
mua
hiti.
rriahana*
iahoroahia
tae mau ta-
paatoa i te reira,
e ohipa ïa tei^'î i temau fifi huru rau.
roto “i te reo
tâla
oti ta
te
Tomana
paraparaùlraa,
na
ie net
te utua faahiahia roa'è ïa
e au
tou
tau.
tei
o
â i. iteahia i te¬
nehe,
taata ra, i
nia
i
te faito
no te ohipa
ta'na i rave, e ua ite tataitahi
hoi ta¬
tiaturiraa o te faaroo^ i
i te mau opuaraa^ ieie
net hohoà, ua riro "ia
ei haapapuraa t
te parau tei parauhia
e Atger i tona
ore
hau roa'è
ua
faatupu maite
fenûa,
tou iho
toa nei
teie nei fare
roto i te ta¬
tau ava’ e,
e
hi noa
nehenehe ia'u
u-^
ra¬
tou e imi ai i te
mai^
maitai atoa no to ra-w
ô nei,
ohipa,
e
o
iriti. i te mau u-
puta
to
ratou
teie nei
apî,
ia ratou
te ite
ratou oraraa, te
oraraa no to ratou
noaa
te feia metua'toa,
tono
mai ratou
i
Arii
o
haapiiraa t oro'a.
I roto i te ohiparàa na te hoê hau,
e
Ta
Vahiné o Pômare,
te
mau tamarii-hui-Arii:
Arianne, Joinville,
ta tatou
te
hoê
atoa hia
i
tamarii
mau
tuafare, ei reira
te feia mana i
i te fare no t e
Faatere o te Pare Haa-
:
te tiaturi nei
ei reira
taù nei
mau aniraa e fariihia'i.E nehenehe ïa,
i
taua tau ra, ia horoa
i
tahoê
mûri nei
te hoê
tae mai
au,
^liraa no te hoê oroa
tSmaraa, o tei
taamu
hoê i te
mau taajîa i
i
horoa
i
hoê haapiiraa faa¬
roo e te maramarama,i
te faariroraa i te hoê
tamarii ei taata paari, taata paari o te
riro ei faufaa no ra¬
tou iho e no te taata'
toa.
te naho'a rahi
roto
Na te mau
oma-
te hoi raua
ti atoa i te
Na Atger ' v ihine i
faatere i te
rau
no
hopoia teimahal e itoopi-
u
tou. "
tei
i to*na
ta'na nei
te
mai te mana'o
hoi i
i te mau metua
ta tatou fare
raa
hoi i
tei
a'e, Ua paraparau mai
te Tomana ïomitera
i
mai
e
taata'
te horoa
raraa
o
ia ratou, te vai atoa
ra te mau taata tahiti
i
"la haamaitai
mai
te Atua
i
ta matou
nei Pare Haapiiraa
fie vahi
ta
to'na
aroha i faatia no ma¬
e
I
NO TE
I
I te ava'é i mairi
I a'enei, ua tupu
te
I faaipoiporaa no te
I hoê o na pipi faaipo?
ipo-ore e toru, o Ti-
I hoti PITTMAN.
I
Mai ta tatou i
I? o te pupu
matamua
te mau
e
no
ite,
tei-
pipi faai-
I poipo-ore tei farii
-
AUA PIPI
hia i te' haapiiraa oroiiEbua ;e liiau tamarii
apî anaè,
e no
to
ra¬
tou iho hinaaro i
te
ô i te haapiiraa
ma
■te faaipoipo-ore i fa-
iiihia'i.Ua hinaaro râ te faatereraa
iai
faaipoipo ratou
hoii
ô oti ai ta ratou ha—
3)Te
rûrûraa no te mau faatere o te Skalesia i Taravao e ta'na. mau misionare
Te
apiiraa,
i ta
h'kaleç^ia, i Paof'ai,
o
ha tupu te opoa i'aaipoipo"
raa i ïaunoa faatere-
ianehenehe
l'a tou
vahiné
mau
ia ite
te auraa
te
oiometua»
i
toroa
Jeannine laea»
no
e
te Peretiteni
e
tauturu tîoi
ratou mau tana.
^
ta
i
e
te
nei
no mati i
jaiairi a'enei, i
tupu
ai te faaipoiporaa no
ve*a Porotetani i to'
na oaoa
i teie utua-,
Tihoti Pitt
oia ia 'raua no te
ohipa tei tiai ia rai te Ekaleua i roto
'
sia* ■
I te 18
apî e.te tiaturi'
i
^^.ipoipo oia
^^mahine
LO
fare
paraii
te niha ohipa a te
tei
parau
teie tuma
tero H.
anaanatae
tatara maite mai*
hia e te feia'toa
rûrû i taua maha-
roa
tei
na
faaite
te hoê
0
Ha Langlois,te
ra*
papai parau rahi a te
Hau, e M* G-auger, faa¬
tere rahi no te
piha
ohipa a te Tavana Hahi
e
M.
Constantin
no
te fare
neiia
Coppenrath
i '
Ekalesia Evaràllnesia-
no
Farani nei i
roto
i
na matahiti e 4 i mu-
yi a'e i te "autono l'e mau ohipa
ê
au ia'na ia faaitoito.
Me"*
Te leni
no
te
faatere-
BtALf PARAU API
TE
NO
41
FENUA
RURURAA
teie nei
rururaa i te
"Inter¬
nai" no Taravao 1
te
3 e i te 4 no Eperera*
^eie nei rururaa, ua
riro 'ia ei tahoêraa i
te mau faatere tahiti
Ua tupu
•te
Ekalesia
Evaneia
ta'na
oro-
I
taravao
metua misionare
atoa
ohipa i rotoi te
Ekalesia*
tei
A tahi roa ra
teie
nei huru farerei r
no
tupu ai, e
na rot o
i te hi'oraa,
ua tia
mau taua farerei r aa
ra, inaha hoi, ua ne¬
te Ekalesia
Evane-.
lia i te vahi hoê.
Eaha te
mau ohipa
e te mau
tumu
parau
tei hiohia e tei ferurihia i roto i 7 feie]
nei
Eperera,
hia te
ua
mau
mûri nei
3
no
faatereohipa i
1) Haapiiraa Bihi-
tua, faaô
nare,
toa te mau misionare.
No reira,
na roto
i
teie nei rururaa,
e
nehenehe ia
parauhia
e,
ua
tahbê
te
mau
Eperera,
re
hia teie
parau
IV i
nei
no
te Tuhaa
faatere
i teie
Haapiiraa Bibilia*
2) Te
oraraa
no
te
fenua Polinesia
i te
mau tau i mua nei.
ua
4
faate¬
mau
i mûri nei
1) Te
mau
tumu
;
Vernier
Raapoto
teie
Amau
orome-
Te Ekalesia katolita
i
Polinesia~
nei, i mûri a'e
i te
Apooraa Rahi Katolita
tei tupu i RomaC Con¬
cile du Vatican II)
"
nehenehe roa
teie, ta te Peretibuparau
i
Ua riro teie
nei
ei rururaa oaoa mau tei haamaitai,
e tei faabohonu atu â
rururaa
i
te
i roto
E
i faatere
nei mau tumu pa¬
rau.
Ekalesia(COE)faateree
no
parau a-
roto mai te
pooraa Amui o
te
no
hia
tua.
te mau
tau
i
mua. Na te Peretiteni
iho o te Ekalesia
S.
raa
no
pî
papû i
te mau misio¬
mai te reira a-
Haapiiraa Porotetani apî
te Hau.
:
te mau faa¬
tere tahiti i te
ite
i
fare
I te mhana piti
lia : i nia te Eva
nelia a Lulca 16/1-13)
oia hoi,
te parabole
no te tiaau parautiaore. Na Bricod orome-
henehe
Te
rururaa
I te monire
aa
a
amui
rima rave-ohipa
mau
e
NEI
temau
feruriraa
temanao no
faatere
o
te
i
Ekalesia Evanelia,
Ua
tiaturihia e,
tupu â teie nei
rururaa
i
no
te
e
e
huru
i te matahiti
nei,
eiaha
râ
te piti mahana, iio-v
toru mahana râ*
mua
Peretiteni
RURURAA
te Tu
no
E
tei i®
matahiti i mairi a*e~
nei, ua tupu â, i ieie nei matahiti,
te
rururaa Ekalesia i roto i te tuhaa !•
Ua amui te mau mé¬
lo Ekalesia no Pirae,
Arue, Mahina, Papenoo
Huou, Tiarei,
i roto
i
au
mai
paroisa
te
no
Pape¬
te
amui
noo
;
mau
melo Ekalesia
e ua
no
Mahaena, Hitiaa, Afaahiti, Pueu, Tautira i
Afaahiti.
la au atoa mai tei
te
matahiti i mairi,
ua riro teie nei ruru¬
raa Ekalesia tei faatupu faahou hia ei ra¬
ve’ a e ite papû ai te
melo Ekalesia i to’na
taeae,; mau tuahi-
mau
ne
i roto
i te faaroo
e ei rave'a atoa e tahoê hia'i^to ratou atoa mau manao i nia i
te auraa mau no to ra¬
tou tiaraa
Ekalesia,
e i nia atoa hoi i te
tiaraa e i te mau
mau
ohipa no to ratou toro’a Ekalesia, e
ere
hoi e O te reira anaà,
ei raveà atoa râ e tahoê ai to ratou manao
i nia i te vetahi mau
tumu parau fifi no te
faaroo,
tei ore â
i
maitai.
maramarama
Teie i mûri nei te
tumu parau
tei
faaterehia
i
roto i
na rururaa
Ekalesia
mau
tupu i Papenoo
tei
i;
e
i
Hoê â
petizoraa» Na Léon orometua no te paroisa
tabula o-
la
.hipa, te mau tumu pa¬
rau iho â tei ferurihia i Bapenoo,
o
te
reira iho â tei ferurihia i Afaahiti.
Na te Peretiteni iho
te Ekalesia Eva-
o
nelia,
Teihotu,
e
1)Hapir
e
Vernier i faatere
i
Aita hoi
te mau
tumu parau tei faaineinehia
rururaa
pe,
no
teie
no
’
nei
Ekalesia i hote poto o
t'e..
taime.
E rururaa
roa,
e
Galatia.
parau
no
maori râ,
e mea iti a*e te mau
Ekalesia tei tae,
e
ua rahi roa tei mairi.
Te tiaturihia
nei ep
i te mau rururaa Eka¬
lesia i mua
nei, e
rahi mai ia o te Eka¬
lesia 0 te
tae mai*
Ei 'haapotoraa, ua tae
i hi'o,
re
104 me-
mai i Papenoo
Ekalesia,
ro
e
hiti l40 melo
i Afaa¬
Ekale—
o) Te
parau no
aua-orometua i
mona. Na Adnet
rururaa,
te aua-opometua
Mê te
no
i te
rurusaa
roa
orome-
mea
d) Te Ekalesia e
Politita, na Brémond orometua, pereti%
teni no te Tuhaa I
i
faatere i teie nei tu¬
t0
...
e
te vai
na
loridana.)
e
te
te
parau,
;
vao.
remona, i. faatere
i
teie nei tumu parau.
a-
Na
no
Conte
te paroi¬
Betela i faate¬
no
i
re
sia
E
e
rururaa
re,
i
te
farerei hae-
te o.aoa
ratou ratou iho.
i
mûri
nei
te
tumu parau
i fa¬
rerei hia i roto i ta-
mau
ua
no
na
e
te mau himene tatei
faaineine
maitaihia e te paroi¬
mero
Ekale¬
paroisa’toa
r^Taha, i, te mea e,ua
tahoê maite outou
i
nia i te ohipa e ite
4) 0 te hiopoaraa
i
la
rava
opuaraa»
sa
hie nei e,
e tupu
■teie nei hui’u
no
Paofai
e
îau-
no
i
E te
tiaturi
â
ruruæ,aa
te mau matahiti
a-
toa.
TOMITE
NO
rururaa
ra
:
Bibilia. tei faaterehia e
Koringo orometua
no
tep
te paroisa Paofai,
e
hoê Tomité
te
PATI TFA
i
mono
Te
tifa,
Tomiÿe no Patio te hoê ïa '^’o-
to
tatai tahi.
no
te
o
u
(Haapao faufâà
tià
ei
e
piti
no
:
toni.
te
VAHINE
ho
E ite
mau
.Jk
na
te
parau
apî
putuputuraa
mai
_
revalH^'
Ekale^S^
Tahlti-Tai^
^
tatou i
Ekalesia^L tei
hiti
TE
teie
-
Ua tupu te putupu-
NO
I
matahiti, ua tuju
putuputuraa ih“
(Fidji) e o
Vauchei'
turaa matamua i
te
fenua Hamoa i te mtahiti 1961 e i te mata¬
1966 i tupu
ai
piti i Lifou(Taratoni). I roto i te area no na putupucuraa
e piti,
ua haamauhia
i^R-
i te matahiti
i te mau Ekalesia
me
Patitifa
putuputu â te mapae matahiti atoa.
Ekalesia
ie
o
te
Apooraa 9)
te mau Ekalesia*
E
putuputu oia hoê
mite tei haamauhia
e
te rururaa no te
mau
teie
no
ia
hoi
oia.
ARA
^
MAI
FAAINEINERAa I TE MaU.
RABI VIHINE
*
Ei te
e
3
no
tupu ai te
naliste"
oroà faa-
Paratane.
faaipoipo
3 tamarii
,
no
B Vahiné
teie, e
tei
oti
na
matahiti
haapiiraa e 4, ma te
haapao i to'ha utuafare na roto
i
taua
na matahiti ra. E
39
to'na matahiti, e oia
toru-ahuru-ma-paeraa o te vahiné i faatahintihia no te toroà
te
orometua i roto
i te
Ekalesia "Gongrégationaliste" no
Parata ne.
•
Mê nei,
tahinuraa no te ^ hoêî
vahiné no te tp^bà'o:;:rometua i
roto i
te
Ekalesia "Oongrégatio-
maitai
e,ua
te mau mero Ekale¬
Teie
te mau
sia
no
Ua tahoê atu ratou
i te "Internat" Tara-
no
orometua
sa
te faa-
parau no
ipoiporaa.
FAATAHINUR,^/\ I TE HOE
paroisa e 4:
Paofai, Betela,
Taunoa
i He-
te
i 'mua nei.
;[ TE TlfflAA VII
Here-
tua, faatere rahi
3) Haapiiraa i nia
i
sia*
No reira, a faaitoito tatou
no te
mau
te
bapetizoraa.
i
na
te^ faatupu oa-
a) Haapiiraa Bihib) Te
i faatere
taua haapiiraa ra®
manuià
hoi i roto
i
te
mau melo Ekalesia’toa
tei tae i teie
nei
rururaa.
*
Te tahi atoa
râ
vahi ta te mau faate¬
oa
1
Epise-
-
noa.
hoi
i to
te ba
parau no
Taunoa
rau.
te mau
mero Ekalesia
o te Tuhaa. VII
( oia
tole
te
Fatu, e
ua purara
paroisa atoa e maha, ma te oaoa e
mai
te hopoi
atoa i roto
ia ratou to ratou maurûrû, oia hoi, te mau
mea maitai
e te faahiahia tei noaà ia ra¬
tou. Mauruuru
e
te
mau faatere no te Tu¬
haa VII
e tae noa'tu
te
teie nei mau tumu pa¬
I Papenoo
lia i nia'i te
mu
I Afüahiti
UatupuatOa
Afaahiti.;
rururaa,^ ua
oroà a
faaterehia te
2) Haapiiraa i nia
la
i
opaniraa
nei
teie
haa Vil.
EKALESIA
ei
-
I
raa
i te
roto
Rahi
Haapii¬
Lonedona,
no
tei reira te
raa.
hia te
haapiijj^
ati-:^
mau
uda no Paratane no te
toroà Rahi, ua faaotihia ia farii-atoa-hia
fe nau vahiné tei hinaaro
i te faaineine
ia ratou
no te toroà
Rabi. la au i te
ma¬
nao o te Faatere o te
Haapiiraa Habi,
e
tauhia i te
vahi¬
né
mau
tei noaà te
ti-'
toroà
Rabi, te faatereraa i.
tehaapiiraa faaroo e;
te faatere-atoa-raa i
te mau
paroisa
tei
faatere hia a'è nei
te mau Rabi.
e
-s;
Fait partie de Vea Porotetani 1967