EPM_Vea Porotetani_196612.pdf
- extracted text
-
IL N'Y AVAIT
I
DE PLACE POUR EUX
TE TARE TIPAERAA
LUKA 2/7
LUC 2/7
Joseph et Marie
Joseph et Marie,
vivaient paisiblement
à Nazareth quand
un
édit
de 1'
Empereur
ordonna
Auguste leur
de
à
rendre
se
léem
pour
leurs
noms
Beth¬
inscrir e
Celle
cependant, avait
un
avantage : il y avait
moins
dans
de
bruit
que
celle
réservée
voyageurs. Toute¬
fois le
fait demeure
aux
ment.
couchèrent
et
épouse
son
appar¬
conséquent,
ne
s’attendaient à aucu¬
ne
considération par¬
ticulière de la
part
des autorités.
Après
trois
ou
G_u;itre jours
pénible,
ils arrivèrent à leur
de marche
que
été mis au ban
de
l’humanité le jour de
sa naissance,
mais
a
de vo.^^rageurs,
rent
d’un
se
déjà
ils du¬
contenter
pied-à-
terre
dans l'étable.
^e qu’on appelait
alors hôtellerie n’é¬
tait qu’une sorte
de
baraque, faite
de
pierres brutes ou de
boue dont une
partie
-servait d’étable»
Le
confort que les deu x
sections, procuraient
était à peu près
le
même ; la seule
dif¬
férence, c’est
que
dans l’une
on
avait
pour compagnon
les
humains, tandis
que
^ans l’autre on
cou-
Te
parahi hau noa
ra losepha
e o Maria
i Nazareta
a tae mai
ai te parau a te Emepera o Kaisara Auguso
raua(mai
mau taata’toa)
ia
nei fare
tei faaue ia
te
te
puaa
tai
te
no
i to
raua
i’oa i roto i te buJca
taioraa taata. E
tau
taata veve
teie
nei
tamuta e to'na
hoa ,
no roto raua i te pu-
te feia rave ohipa ; no reira, aita
pu o
ta raua e tiairaa
hoê
faaturaraa
ô mai i te hui-ma-
roa
i
te
no
tahi pae,
la.
mau
e
Te vahi mai-
i te pae vaira a
puaa,
e
mea
iti a’e te maniania i
reira i te pae i faaeahia e te taata.
Are’a râ, te ohipa tei
haere i Betelehema no
papai
tei pihahia
ropû, te vahi taaê
noa, teie ïa, i te tahi pae e taata
tei
parahi i reira,
e
i
na
te
tupu, te vai noa ne i
: ia fanau lesu ua
tuu na me tua
no’na
ia'na i nia i te are-
ïa
tu i roto
maa
a
i te vairaa
te puaa,
no
te
te fenua» I
mû¬
ri a’e i na
mahana e
mea, aita e maa
vahi
iti no raua i roto
i
tre,
toru,
e aore
et
ha
te hoê tere
te fare tipaeraa, oia
hoi, i te pae i haapa’o hia no te taata.
toute
sa
vie terres
-
il a été
rejeté
ostraciséo"Il est
et
mais
il
Non seulement,
venu
petite ville,
elle débordait
le
de la
tellerie.
l’hôtellerie
la
sur
na¬
paille dans une man¬
geoire parce
qu’il
n’y avait pas de pla¬
ce pour eux dans l’hô¬
destination et solli¬
citèrent un abri dans
de
ci
-
quand Jésus
quit, les parents
par
■
la ferme.
de recense¬
Le charpentier
tenaient à la
classe
laborieuse
et pauvre
^
'doyait les animaux de
registre
le
dans
NO RAUA
AORE E VAHI
PAS
chez les
siens
siens ne l'ont
les
reçu". A Nazareth
par exemple,
où
il
passa une fin de se maine, ceux.avec
qui
il avait joué et fré¬
quenté à l’école,
se-'
pas
levèrent
et
contre
chassèrent
le
Samaritains
voulurent
ger.
ne
pas
ne
pas
cordial et chaleureux.
Il y a des
gens
e ma-
tae
i te vahi ta
ro-
nei
ra¬
i tapapa
e te ani
nei i te hoê vahi
no
Eiaha noa'tu e, ua.
faataaêhia oia i
te
i roto i te fare
te oire.
amuiraa o te taata
i
te mahana o to’na fa-
xia
î
i
i
te
ua
raua
tipaeraa no
No
te mea
râ,
taua fare
roa
ra
1’héber¬
Même sa mère et
frèrea
raua
ra
te
hirohi,
mau
compri¬
grand'chose
à son ministère.L’ac¬
cueil qu’on lui
fit
n’a pas toujours
été
ses
rent
no
de
A Capernaum, on le somma
de
quitter la ville.
Il
paasa par la
Samarie
les
o
lui
la synagogue.
et
na
ratere, tomo atui roto
i
te
raua
fare vairaa no te mau
animala.
Te fare tei parauhia i te reira tau e,
"e fare
tipaeraa" ote
hoê
la maa fare i patuhia i te ofai
e te
vari e tei piha
hia
na
ropû
:
hoê
pae
ei
faaearaa no te taata,
e hoê
pae ei
vairaa
la no te mau piiaa. Ua
fatata hoê â huru
na
pae
e
piti
no
teie
nauraa, area râ,
roto i te taatoa
o
to’na oraraa, ua faaruehia oia e ua faa taaêhia."! haere mai
oia i ô na iho, e ao¬
re to’na taata i, it e
atu ia'na." Teie
te
hioraaa, i Nazare¬
ta, i te hoê
mahana
sabati,
ua
tiavaru
to’na mau hoa. ia’na i
mau
i te sunago,
inaha, o ratou hoi
rapae
e
i
te hautiraa e i
te
haereraa i te haapiiraa i te vai-tamariiraa•
I
Kaperenaumi,
‘qui se plaisent
Xa solitude. Ils
dsLns
ai¬
à vivre en ermi¬
ment
et
Ce
te loin du monde
de ses activités.
l'idéal que
a poursuivi.
Il
n'est
pas
Jésus
olierchait la
compa¬
fiées, et tout
m'offrez,
la crèche
Il
partout,
à
la fête nuptiale,dans
la
maison
de
Si¬
mon le pharisien
et
à la table de Lévi le
publicain.
Au
début
de son ministère,
il
chez
soi
s'entoura d'un groupe
d'hommes
dont trois,
froide
de
de pier¬
Je. n'habite pas
dans les maisons
que
la main des
hommes
res.
construit.
Ce
sentait
se.
c'est
monuments
vos
gnie de ses sembla
blés.
de que
vous
signe extérieur
semble
indiquer
large place que
une
les
hommes font à
Jésus
dans notre
Sociét é
moderne, mais
c'est
un signe
trompeur.
Jésus est encore con¬
finé dans
un
espace
étroit. Nous l'enfer¬
dans
mons
seul
un
Pierre, Jacques
et
Jean, lui
étaient
particulière .ent sym¬
pathiques. II
leur
permit de 'partager avec lui ses
joiea les
plus exquises
et ses
angoisses les
plus
jour de la semaine,le
dimanche et
dans
un
seul édifice, le tem¬
ple. Mais 11 n'y
a
pas de place pour lui
dans l'hôtellerie
de
nos activités quoti -
déchirantes.
Ces
trois, n'étaient -ils
pas avec lui
sur
le
Sauveur
du monde veut,
c'est
mont
de la
ration et
ses
demande
sa
puisse, non seulement
prier et adorer avec
le
.
lui
aujour¬
de la place
à peu près pour
tout
dans notre monde
mo¬
Il y
faire
transfigu¬
faisons-nous
d'hui ?
place
de
dans
l'hôtellerie.
Quelle
place
derne.
Ce que le
chez
jardin de son agonie?
Non, Jésus
n'aimait
pas à être seul
et
cependant, il ne trourva pas de place dans
Il y a
diennes.
de
a
la
pour les riches¬
et les plaisirs,
nous
nous,
afin
qu'il
mais aussi tra¬
vailler, avec nous,se
réjouir avec nous et
pleurer avec nous. La
célébration de
Noël
n'aura
aucun effet
salutaire
sur
nos
vies
si
nous
persis¬
tons à l'écarter
de
notre champ
d'action
et
du
Cadre de
plaisirs
et
de
te aau.
Te vai
nei te mau
taata tei anaanatae i
te faaearaa i te vahi
moemoe. Te au nei ra¬
na
O
tou i
te
i
oraraa
vag
Vahi taata ore,
i te
atea ê i te taata
e
ta'na
ohipa. L'ere
mau
i te huru no lesu.
Ua imi oia na roto
i
to'na oraraa i te
ala
muiraa
o
Te
ra
te mau taata
oia e,
tei
ô na iho oia i te mau
vahi atoa ta'na i haite
ere, i te oro'a faaipoiporaa
i Kana,
i
roto
i
te
fare
no
Si-
pharisea,
amuraa maa i ô
i
te
mona
etc...
I
te
Lévi,
omuaraa
ta'na ohipa,
haatihia oia e te
no
pupu taata,
toru i roto
te hoê
e
e
too
e
ia ratou,
Petero, lahobo e o
loane, ua au
maitai
o
roa
Ua faa-
ia'na»
la
tia oia ia ratou
ia
apiti
atu
i
roto
e
nos
ahoraa.
ra,
i
ua
mau
to'na
ofyo
i
ô
te
mo
Aita
roa
roto
i
Gesetemane.
•‘•esu i
to'na
oraraa
ia parahi noa oia
ana'e. Area râ, ia fa-
oia, aita
lumière
du monde
et
le Désiré
des nations
vahi
topû
no'na i
i te taata i
il y a
to
te fare
de
est
aux
-
NO
TE
lui
AP»
que
bâtissons de
charpentier de
Naza¬
reth." Sur quoi,
il
nous répons
;"Je veux
la chaleur
vouement de
i^énérées
et
le dé¬
âmes
et sanctivos
e
ro-
ro¬
tipaeraa.
Te Vai nei
te vairaa
no te mau mea'toa
i
roto i teie nei
ao i
inhospita¬
beaux temples et nous
disons
Voilà
une
demeure pour toi,
ô
i
roa
Eaha te parahira a
ta tatou e faataa no'
na i teie nei mahana?
TUATIRAA
Il est vrai
nous
i
au
nau
étable
lière.
aho-
Taua too toru
amui atoa
ïa
maa
ne
oaoa
mau
ia'na i ni'a i te moua
i
faahuru-ê- hia'i oia à i roto
hoi
l'esclavage.
Mais
pour celui qui est la
confins étroits à'u
ua
hoêpu
pupu
haatihia oia
to'na
et
très peu
place.
Il
encore relégué
te
V
raa
jeu et la spécula¬
tion, pour le divorce
et l'amour libre,pour
dictature
i
to'na
toro'a. le lüau fariiraa i fariihia'i oia,
eere ïa i te mau fa riiraa e tupu
ai te
itoito e te mahànaha-
nos
le
la
ite
i
distractions.
pour le mercantilisme
et le chambardage,pour
ratou i
teie
mahana.
Te
vai
faauehia
oia
ia
faarue
i
te oire. I
nei
te vairaa
no
te
mau
tao'a
to'na haereraa
na Sa¬
maria,. aita to reira
mau taata i hinaaro i
te farii ia’na.
Tae
noa'tu hoi i
to'na
oaraa,
ua
iho metua vahiné
to'na
mau
e
taeae, aita
piri
pu,
mau
e
te
te
mau
oa-
pite faaarepurete pere
e t e
ohipa moni, no te
no
aau
e
no
faataaraa i
te
faaipoiporaa
te heno
te
reraa
tamâ,
e
mau
faatereraa faahepo
te faatîtîraa. Are'
râ,
e
iti
raea
parahiraa
marama
te
no
raara-
Te faataa-ê-hia
â oia i te mau
pirihao
vairaa
mala.
te
roa
teie nei
o
te
ao
nei
vahi
fare
te
no
no
e
a
mau
E parau mau
tu nei tatou i
ani-
te pa-
te mau
fare pure nehenehe no'
na
e
te parau
nei
tatou :"E te tamuta o
Nazareta e,teie to oe
faaearaa." te
pahono
nei râ oia :"Ta'u
e
hinaaro nei, o te here ïa o to outou ma u
varua faahouhia e ha-
amo'ahia,area te
mau
mea
ta outou
pûpû
nei
ia'u,
e
te phate-
o
toetoe ïa no
ta
outou mau
fare ofai.
E ore au e parahi
i
ne
roto
i te hiero i hamanihia e te rima taa¬
ta.
Teie nei tapao rapae,
e
te vai aturâ,e
riro ïa mai te mea
te vaiho nei te taata
e^^
i
te hoe vahi rahi
lesu i roto i te
no_
amud®
raa taata no teie tau,
are'a râ, e tapao ha-
te reira. Te faa taa-ê-hia nei
oia
i
te hoê vahi pirihao ,
Te opani nei tatou ia.
na i roto i te
hoê
mahana no te hepetoma
te mahana
sabati,
e
pe
i roto
i
Aita'
parahiraa
râ to'na
e
roto
te
i
hoê fare
te
fare pureraa.
te
i
paeraa no
ohipa
mau
fare
ta
no
mahana tatai
e
ti¬
tatou
te
mau
tahi.
Ta te Paaora o teie
hinaaro
nei ao
o te
i te vahi
nei,
faariro
ïa
tei
reira
tatou ei nohoraa
no'
na,
ia nehenehe ia'na
ia amui ia tatou i te
pureraa
raa,
i te
e
te haamori-
i te raveraa hoi
ohipa, ia nehe¬
nehe atoa hoi
ia'
na
ia amui
ia tatou i te
oaoaraa e i te otoraa
Te faati'araa i te
oro'a Noela, e ore ïa
riro
ei
i
to
ora
i
tatou ora¬
raa ia tamau tatou
i
te faaatea ia na i ta
tatou vahi ohipa raa,
e i to tatou hoi m au
e
roto
oaoaraa.
mea
TA'NA TAMAITI
(AAMU
Te
parahi
t
ra
e
hoê taata i Betelehe™
e
O lonatana te ioa
potera to'na toroao
E
oraraa
ma,
na
e
ta
roa
to*
ta'na vahiné
e
oaoa
tamaiti iti
tei fatata i te tae i
raua
te
piti
tü’na rûata-
O
I
hiti.
te
ai'iahi
e
Ariela te ioa,
roa hoi na'-
o
mea
au
te hauti
na
to*
e
na
i mûri a'e i ta'
ohipa. Aore
e ma-
papa
na
taua ahiahi
niania i
,te
e
topa 'tura
m;)i te mahana i
i te
mai
^^da,
i
no
ra
i?a,u
teleheiaa.
hia,
mahana,
te
ïa i nia
fare no Be-
anaana
te
hihi
e te .Tjfiu
^oope'a
te
mûri
aivi
no
nau
Aore
i
ma-
te faaroohia nei
te varovaro i
te purumu, te
nia
ra»
nei
te
i
paapaate mea
ina avae, mai
e etiaa taata te ha
ere
-
Te faaroohia
reo
faahepo
hoê taata
no
te auê
ra te mau vahiné.
Aita râ lonadana i h^ate
e
te laanao ra oia
j)ao,
taata no te
medebara mai,
e aore
ra, e mau faehau roma
-ri,
e
mau
te haere
ra na te puTei ni*a i to'¬
na tau turi to'na ta¬
maiti iti
e te tauahi noa ra i nia i to*
na a'i.
I taua
tairne
mau
runu.
ra,
ua
mahiti
taue
maira te
opani,.
mai te huru e, e
mea
tairihia e
te matai,
e ua tomo maira
te
tahi tau taata i roto,
e faehau roma.
Ua tia
maira te raatira
i
mua ia lonatana ma te
o'e i te rima e rna te
noa
parau e,"mamû î eiaha
è hauti î e faaue-raa
teie na
Heroda î"
Roohia ihora
te raatau
roa
raua
auraa
o
raua
rahi,
e
atura na faehau
i te
taraaiti iti i
rapae
mai te tapea
to'na
vaha ia ore ia faaro¬
ohia ta'na aue î
la
faehau,
ua
haarnatau faahou atura
raatira i na metua
te faaite i ta'na
o'e e haere ê
atura
mai te tapiri mai
i
mai
te
opani.
Maa taime iti
i
mûri
a’e i teie
hora
hitimahuta e te matau
rahi, iho maira
to
lonatana huru mau.
Eaha te ohipa
i tupu
iho
? Tei hea ta'
na vahiné e to'na ta¬
maiti iti ? Ite atura
nei
oia i
ta'na vahiné,te
tarava
i nia i
te tahua, ua mo*e
te
hiro'a. Ua ti'a a'era
oia i nia, faatia mai¬
ra i ta ' na vahine raai
te faahauti ia'na
ia
i
noa
ra
te hihipo.
pee
ite
E
ia
faahou a'era
oia
haapaoraa,
ua
te
auê ihora oia mai
te
pii e :"tei hea
ta'u
tamaiti ? tei hea
Ariela ?" Ua ite
hoi
oia ia'na i te umeraa
hia e te faehau i ra¬
e te tapiriraahia
to’na Vaha ia ore
ia
faaroo hia ta'na aue=
I te hoê fare
fa¬
pae
tata, te faaroo maira
te hoê Vahine
i
te
pii e te aue
lonatana vahine,
no
reo
ua
horo maira e ua faaitoito ihora ia'na» A-
re'a lonatana, ua ho¬
atura ïa i rapae i
nia i te purumu,
ua
ie
ati rahi
te
tairi
e
ia Betelehema ?
nei
hopea anei teie
ao?
teie
nei
mea,
te horo
noa
E
no
te haere
o
te
pani râ
haere
oia mai te ite-
ra
haere oia
i
tafifi
ihora
to'na avae,
e
mairi
atura i rare. Ua hae¬
re maira te hoê taata
paari, ua faati'a a'e¬
ra ia'na i nia,
e
ua
parau maira ma. te oto,
"E hoa, a hoi
i
te
fare, eiaha e faaea i
o nei,
a pohe oe i te
ore
e,
hea,
e
ua
mau
faehau
tei
tomo
a
Heroda
te
na
,
mau
fare atoa no te taparahi i te mau tamarii
mai tei fanau mai
e
tae noa'tu
i te piti
o te raatahiti.
la faaroo a'era râ
oia i taua parau
ra,
ua na ô atura oia
i
taua taata paari
ra,
"Eaha ta oe e
parau
ra ? ua pohe atoa
anei tou tamaiti iti o
Ariela ? Ua parau mai¬
ra taua taata
paari
ra
:"B hoa,
e,
e
ua ite
arii taehae
Heroda, e ore oia
oe
o
e
faaherehere. A hoi
i
fare 1 A faaitoito
eita e ore e, te
hi-
te
tamaiti
te
Ua horo ha¬
ihora
oia i
te pae atau e te
pae
aui, mai te raaamaa te
huru. Te faaroo
atoa
nei oia i
te reo pii
ere
e
te
aita
e
i
.
noa
aue
terâ
terâ fare
parau nei
teie
i
oia
ohipa ?
fare
e
te
eah a
Eaha te¬
te
no
tahoo atu
i te
ohipa riaria tei ra
-
vehia i nia i te
map
tamarii rii
no Betele-hema.
E rave rahi
a'era
te mahana i mairi, ite ihora lonatana
i
te
tumu
te
ohipa
taua
Haapao atur a
no
riaria i tupu i
pô
ra»
râ oia i te utuuturaa
i ta'na vahine
no
roa
tei ii mûri a'e ite
ohipa i tupu iho nei.
Oia'toa iho hoi, haapae atura i ta'na
o-
hipa ma te
peapea
e
te tiaturiraa ore,
e
aore roa i mahanahana
noa'tu te mau faaito-
itoraa
te
taata
E
rave
rahi
râ te utuafare
tei
tairihia mai to'na'toa te huini.
a
mau
fatata.
I roto
râ i te paraparauraa
i
te mau
mahana i mûri a'e, te
ra, tupu a'era
to'na
riri rahi, e
ua
pii
mala, te hoê tamaiti
iti, hou a tupu ai te
taparahiraa i te mau
tou
mau
teie
vairaa
ra
Tei hea'tura teie
taata tei rave i
te matau rahi,
i
pô riaria no te
pohe, ma te ravea ore
ui,
lonatana i taxia parau
pouri hoi i taua
ra-
i te opani i
raatau rahi,
aita
roa hoi e taata i hae¬
re mai i nia i te pu¬
rumu.
Piri atura
te
mau fare atoa o te oire i roto i te mauite
hoê parau huru ê roa:
ua fanau i Betele-hema, i roto
i te fare
ra
ta ? te hinaaro
nei
au
i te tahoo ia ra-
haere
mai e taat i
ia lonatana, no te o-
ta oe vahine
ia oe
no te
tauturu
ia'na i roto i
teie
ati rahi. A hoi
e na
te Atua e
tauturu ia
oe i"
ï te faaroo raa râ
naaro
ihora :"tei
hea
nei mau taparahi
ho¬
E nafea ra ? E
tia
i
hea?
opani, eiaha râ e, no
0
ro
i
i ite i
te
teie ohipa.Te
na
te
no
te hoê mahana, i mûri
a'e i ta'na ohipa, te
faahauti noa ra lona¬
tana i
to'na tamaiti
iti,
parau ra te raatira i
ta'na parau, te
urne
reva
NOELA)
NO TE
no
teie
taa¬
tau ^tamaitx
pohe. A tia
i
te mau
taata
o Betelehema
,
a
rave i te maxihaa î
Eiaha e vaiho i ta ta¬
tou
mau -tamarii
ia
taparahi-noa-hia e te
hpê arii barebaro ! 0
vai tei hinaaro i
te
e
pee mai ia'u ?"
I
taua
parau ra,
faaroohia
ihora
te
paaina o
te tahi
mau
faaroo nei oia i
te
no
tamaroa rii
E
re.
rave
mau
no
te
te
ani-
oi-
rahi
te
taata e manao ra e, o
taua tamaiti iti
te
Mesia tei tohuhia mai
e
ua
te mau
peropheta,
tae mai
e
te
tahi
mau taata no te hitià
o te râ e hi'o ia'na.
I
to
i
to'na fanauraa
Heroda faarooraa
ei
arii o te parahi
i
nia i te terono o Da-
vida, ua opua
oia
e
taparahi ia'na. No/Eô\
tia ore râ te mau parau i faaitehia ia'na
i
ai to'na riri
tupu
i tono
ai oia
i te laau faehau e ta-
rahi
e
parahi i te mau taraaroa’toa
no
Betele-he-
i'nai tei iti roa e
ma,
tae noa’tu i
te^piti
O te matahiti.
Na roto i te hoc SemeiOjUa
tamaiti toi o-
te
ora
pua^îaau^naa ©
Henod-a
e taparani,
no te mea
ua hoto na metua
no*
i Aiphiti, na roto
i te aratairaa
e
te
na
Fatu.
I
te
ai
roo
mahana i faalonatana i ta-
parau nei,
aita
to*na taoto i
topa i
taua pô ra i te feru-
ua
i te reira
e te ore nei te
faa~
roo i roto ia'na*
E
itoito rahi hoi to'na
e tae roa
mai i teie
ri-noa-raa
nei
te
i
i
te liaereraa
;
sunago
maitai oia
a te Atua
;
ua
ite^
i
lure
te
rave
fa¬
ahou nei lonatana
ta'na ohipa* Area
i
te
ore roa
ïa
*SI mau,
tau matahiti,
piti tamarii,
aita
râ te peapea no lona¬
tana i ta'na tamaiti
matahiapo i ore.
Mai
pohe
te
sunago,
aore
re
faahou,
e ua
no
noa
oia
e
râ, aita roa
taa faahou
te Metamaiti
eaha te Atua i fa-
Mai te mea e,
sia mau taua
ra,
nei.
o
aàia'i ia taparahihia
te mau tamarii rii hara ore no'na ? Teihea
ihora ïa te parauti'a
a te Atua ? Ei rave'a
farii ai te taata i
taua Mesia ra, ia pohe anei ïa ta'na
ta¬
maiti iti o Ariela ’?
e
Tupu ■ihora te inoino
i roto i to'na aau
e
te
feaa,
e aore aé¬
faahou. Tu¬
pu atura to'na riri i
ire ture, ^ irer aroha“ x>
te Atua,
riro atura
ra
i pure
ïa ia'na ei
haavare.
la mahemo a'era te
mau
mahana e rave ra¬
hi, te hoi faahou
e
aita
afai
mararaarama
e
■.
ati ra.
apo.
I
hoê ahiahi
te tau mahanahana,
te
te
area
pasa,
te
no
te oro
parahi
no
i
'
a
ra
lonatana i te
uputa
fare no'na ra* Ua haere maira te hoê taa¬
ta tupu no'na, e
ua
parahi ihora i pihaiia'na.
Ua parau
maira ia'na :" E hoa,
ua faaroo anei oe
i
iho
teie
e
roa
parau-haere-hia-nei?
*
*
parau maere
-y-'
haere
tè tahi î'ae e,
tiafaahou oia mai
ua
te
pohe mai."
lonatan
tutonu
ua
parau,
a
maite atura râ i
nia
i to'na taata tupu.Ua
noa' tu
tei ore
faahou i taua
Ta raua
tau
tamarii tei fanau
i
mûri mai, ua paari ïa
i teie nei, no te mea
a toru ahuru
atura
matahiti i rnairi, mai
te poheraa te matahi¬
te
nei
i
i
i manao
Ta¬
maere
râ, te parau
Aita roa
taata
nei
Te ohipa
Atua.
i to'na mauiui i
i te menema,
no
to'na huru,
ta'na vahiné,
nei
¥
taata e, o te
maiti mau oia na
peapea o to'na aau,
te hinaaro nei oia
i
mea,
tahi
te
mau
to'na iri mata
e
te fefe nei te tua* I
te tahi mau taime, no
te
oi a
te
papû nei râ
nei
pao maitai,
e
te auraro
a
A-
iho.
riro
ïa i teie nei ei ho poia. E no te mea ua
rahi to'na matahiti i
teie nei, te
miomio
tua i roto ia'na
To'na oraraa, ua
pohe mai te
i
haapii hoi i te atoha
i te taata-tupu. Noa'
tu râ te ohipa maitatai ta'na i rave,
ua
faasatauro hia oia
i
te,hepetoma i rnairi,
mai te hoê taata hara
te huru.
Te
tiaturi
i pu¬
faai-
ihora i te
n,e
mo’a
feia ma'i»
ua
faaore i te hara i te
ioa no te Atua, e
ua
i
haamauiuiraa
ia'na. Aita to'na
avae i taahi faahou
i
atoa
roto
faaueraa
teie nei
ta'na tama¬
ei
iti
tuhaa ahuru e ua faaitoito hoi
i te haai
te mau
te Atua* I
o
..au
parau, te
par pu
ratou e, e taata
oia. Ua faaora
hoê mai ora-ore,ua
riro te haamanaoraa i
parau faahou maira oia : "Te pa.rau- atoahia nei e, te vai nei
ta'na
pipi, e
te
parau nei ratou e, ua
haere mai te Mesia
e
mau
faaora i te
toa
e
e
na
mau
roto
taata'
i
te
horo'araa i to'na iho
ora e faaora'i oia ia
ratou,
no
te mea,
ua
aroha imii te
Atua ia
ratou e ua faaore
i
ta. ratou hara na roto
i
te
horoaraa
Tamaiti fanau
Mai te mea e,
i
ta'na
tahi
e
.
parau
teie parau,
eaha
to oe mana'o e
lona¬
tana ?"
Te parahi mamû noa
mau
ra
Tonatana,
a
te
faaite
te parau -atoa-hia nei e, i Betelehema
te
fanaurcua
taua Mesia ra, a toru
ahuru matahiti i teie
nei, e oia ana'e
tei
ora i te riri o Heroda..."îiaere roa
a'e¬
ra lonatana,
ua
tia
laaira i nia; e ua na ô
maira :’'Eaha ta oe
e
ia
i
tei
feia'toa tei poe
taua taata
r.a e
faaroo i ta'n-'.
te
te
te pure,
raua
e
te
o
hi'o
nea' i i toiias.
taata
tupu. Tia a'era
te
maira ;"ua
parau
ia'u
mo'e
taata ra i teie
mau
mahana nei, e ua faa—
utuahia i te utua po¬
he i lerusalema.
Te
ua noaa
faahou raaira ia
mahana’
sahati, ua horoa i te
i te
sia*
ua
e
parau
te MeUa tapeahia taua
ia'na, iho e,
te
i
te
oia,"te vai nei
hoê taata tei
utuafare
la mahemo râ
te tahi
i roto
te
roa
ua
oaoa,
faatu-
ra
te
e
taata tupu e haere atura, aore râ i
atea
ua hoi faahou
imiira,
oia,
mira
Ua na
o atura
aita I Ua parau
i to'na hu-
oraraa
oe
e,
maira ? No'na i
taparahi hia'i
tau
tamaiti iti o Arielaî
No te mea, ua
hoohia
parau
e tatou na roto i
poheraa o ta tatou
mau tamarii
i ora' i
oia
te
î ..."
Roohia ihora oia i
te horuhoru rahi,
e
mai te mea ra e,
te
oia
faaroo
noa
te
no
reo
tupu i
i
oia
ra
to'na taata
te parau-noae :"I
teie-
raa.ia'na
na
na
roto
P
A,tua i,
aoo^
i te porieraa
te
nei
ta'na taroaiti fanau
tahi
te
ia
ore.
ia
noaa
te
ora...
ora
tatoug^
muro^^
"
Tomo
atura lonata¬
i roto i te fare,e
ua manii ihora
to'na
roi mata. I taua tai¬
na
me
ra,
ua
pure
oia(a tahi
a
pure
rnairi
faahou ai,
ua
toru ahuru ma¬
e
u
ua
tau Atua
mea
e,
e
naô ihora;
e,
mai
te
ta-
parau mau
faaroo nei
e
a
oia
tahiti)
E
ihor
ra
roa
ua
e
tono
mai oe i ta oe
tamaiti ia pohe oia
te mau taata'toa,
te
^
nc^
ite
nei
ite
atoa
ia
vau
oe
e,
i te
ua
["iaui-
ui, mai tau i
mauiui
tau tamaiti. A faa¬
ore mai oe i tau hara
no
vau i manao e,
e Atua parautâa-ore oe e
te taehae. I taia nei,
o
te
ite nei
tua aroha
Metua
toa."
oe
au
e,
mau
oe,
no
te
A-
e
e
e
taata'
TE MAU APOORAA
IHO NEI I FARANI
I TUPU
1) TE APOORAA
COLMAR
NO
liai
e
te
tae
no
atopa
no
JO
i te 1
i tiairi a'e-
non-tu
novena
nei, ua tupu te putuputuraa i*ahi a te ta¬
nt iraa no te nau atiaa
porotetani no Farani.
ïe
tupu nei teie pu-
tuputuraa
■
te
i
mau
naa
inat:ahiti atoa
g
nei te laau aatoa i ta ratou
roau
tia
toru
hoê pureraa rali,i
reira e a.nui ai
te
roau auaha ' t oa
no
na
paroiaa no Colnar x
te
roto
raca
Ua î
no
te faaite
ratou laau raanao
i
to
i
nia i te mau parau
e
lerurihia i
teie nei
fare
teie
roa
pureraa, noa’tu to’na
rahi ; e ua
tia noa
te tahi pae.
tono
te
i te l’are
purerahi nu teie oire.
na
Na roto
e toru,
hia
ua
parau
na
rauri
i na rnaha-
nei
'feruri-
rarahi i
:
hoi, hoê Skalesia
ma-
irihia
i te ioa hoê,
te vai nei
te
tahi
tei
pae
i ineine.
ore
Are*a râ, aita te mau
imiraa i faaea, e eita roa e ore e, i
te
mau matahiti i mua
e
tupu
teie opuaraa.
mau
b) E nafea te faai te fa'iraa
i
faaroo o te Ekalesia i teie mahana.
Ua faaineinehia
e
te hoê Tomite
te hoê
auraa
te
roto i
a)Te imiraa i te
huru apî no te hoê U-
hohoa
putuputuraa.
kalesia e au ia veta-
faaroo,
i
te
fa'iraa
tei faaàuhia
no
te huru
Teie
râ,
te
o
e
hohoa apî
tau.
taua
au
ra
ia
'■'ere*:ileri
:
te
o
.aau
t i-
aiiiaa
(IPporotetani i teie tau
tei
mono
ia Marc
Boeg-
tae
mai i
ô
tatou nei
i te matatei
ner
hiti
A
tan'i te
te
no
tetani,
te
raau
raau
tia
iiau
amaa
poro¬
ua
amui
atoa
auaha
te
no
ohipa huru rau a
te faaroo Porotetani,
e
piti auaha no te Ukalesia Katolita, e i
teie raatahiti, ua tjraau
tau-atoa-hia
te
rar.u
tia no te
mau Skalesia
teie
apî ei laanihini i
Ua
putuputuraa.
fariihia teie raau aua¬
ha i roto i te mau utuafare porotetani no
Colmar.
Ua
iritihia
putuputuraa
na
teie
roto
roa
lau
i teie
te mau
amaa porotetani,
e
noa’tu te hoêraa i rotopû ia ratou i
te
nei, ua rehi
vahi e rave rahi,
te vai atoa nei
te
tahi mau vahi rii tei
faataaê ia ratou
te
tahi e te tahi,
tei
mau
riro
ei
haaparuparu-
i te tino
raa
No reira, e au
rurihia te hoê
raa,
ra
e
na
e
taatoa.
ia fe-
faaapî-
tupu te rei¬
roto i te manao
no te mau amaa
tataitahi. Ua haamatahia te feruriraa
i
haapae
parau a toru matahiti i teie nei,
e
teie
mai te mea» ua ineine
te tahi pae no te farii i te raau mea
te
ia tauihia, e tupu
ai te hoêraa mau, oia
au
haere te
imiraa
e tae noa'tu
i
taime e noaa
mai
ai te hoêraa o te horo'a i te Ekalesia
i
te hoê huru apî e
te
te
hoê
apî.
ora
SOTAIETE
PARIS
NO
no te Sotaie¬
Paris.
atoa, i te avae novema, te tupu nei te A-
Rahi a te
So-
taiete no Paris,
tei
i te mau
Tomite, te
mau auaha no te Ekale¬
sia no Farani e no Heno
mau
i mua
no
melo
Tae
e
APOORAA A
haaputuputu
tiraa
Noa*tu, aita
te
vahi tei hinaarohia i roaa mai i roto
i teie putuputuraa,ua
vaerehia râ te e*a, e
huru
raau
no
mau
te
pooraa
Temple Saint-Jean
te taaêraa
te tahi i te tahi.
tumu
ei
te
te
tei riro
mea'toa
mau
matahiti*
I
Le
No reira, te mea
matamua roa o te tuuraa ïa i raro
i
te
nei.
rave-
2) TE
TE
hia i te taime e tupu
ai te hoêraa e imi^ia
te
la au i te rapport
te Faatere o te So¬
taiete (Bonzon
orome-
a
tua) te naô nei
no
te ohipa
raa
oarau
oia
faatupu¬
amui
;
levetia e
tae noa'tu
i te tahi
mau
auaha
no te tahi atu
' x-nau
"À piti matahiti i
teie nei,
ua faaroo
tatou i onei i te pii-
Sotaiete
Faatupuraa
Parau. I teie'nei pu¬
raa
tuputuraa, te anui
mau
a-
toa nei te mau misionare tei hoi i Europa
no
ta
ratou
taime
faaearaa,
mai
matahiti i mairi,
e
faaino-atoa-hia
mau auaha
no te
Ekalesia apî
ei
melo
tumu
Rahi
raa
te
no
a
te
te.
Na parau
te
teie
raa,
teie ïa
Te
-
i te maere
i te mea e,
aita
Taie râ,
ia ferurihia
te
hoê
ohipa apî mai teie te
huru, aita ïa e nehenehe ia rûhia, ia fetaua opuaraa ra,
â
mau
mau
Apoo-
^Sotaie-^
rarahi i
ohi¬
putuputu¬
ohipa
Ekalesia apî
i
i tè
hoê ohipa
faatupuraa parau.
E
riro paha te tahi pae
roto
te
:
faatu¬
puraa parau amui.
Te faaapîraa
i
-
Kotto orometua,
e
te
ua
nia i te tapura
pa no
a
ia amui tatou
la
i tupu.
ruri-maite-hia râ. Eere atoa hoi i te mea
maere ia hiohia te atea raa o te mau Eka¬
lesia e amo nei i te¬
ie
ohipa
hoi
no
raa
e te
fifi
haapinepine
i te raau pptuputu-
te
Te
tiaturi
nei
râ matou e, te tapura
ohipa
tel faaineinehia i Lomé (Aferika )
mau
aita'ia i
taupupû i
roto i to’na tupuraa,
e i te omuaraa no
te
matahiti 1968, e haamata te pupu misionare matamua i te ohipa
i nia i te tahua faa-
rau
raa.
ni
e
Ekalesia no Farano Helevetia
ia
tupu te opuaraa no te',
ohipa faatupuraa pa¬
Eiaha
hoi
ia moe ia tatou e, te
tauturu e anihia
nei
amui.
ia tatou,
e na-mua hia ïa i te horo'a no
taua ohipa apî ra."
I mûri a'e
i teie
tupuraa parau i maitihia i Dahomey,"
Na roto râ
i
te
tupuraa o teie ohipa
apî, te itehia nei te
na parau rarahi,
tei
haapau i te hoê taime
rahi, ua ravehia te
parau
no
te Faufaa
fifi
tahiti atoa
fifi
no te
te huru
no
te
o
Sotaiete
ohipa a te
no Paris,
te ohipa e
te nea,
no
ravehia
ta'na nau misionare i teie
taime i
roto i te mau
Ekale-
nei
e
apî,
sia
eere
faahou
ïa i te ohipa faatupu¬
pafau,
e
ohipa
tauturu râ. No reira,
raa
au
ia ferurihia'
te
huru
te Sotaiete
i te tupuraa
na
e
o
roto
ohipa apî.
taua vahi ra, te
teie
o
tei riro i te
ei parau
.i te faito i titauhia
e te Sotaiete no ta’¬
na raau haamauaraa.
I
teie
matahiti,
tauiuihia
te peretiteniraa i te Apooraa,
I te omuaraa, na
ua
Boegner orometua
i
peretiteni, e i mûri
a’e, ua horoahâa
te
peretiteniraa ia Rakptoarimanana, te pere¬
titeni
no
te
Ekalesia
E riro i te
Madagasa.
te
Sotaiete i toto i ta*
tahiti i
mua
tereraa,
no
rapport
na
:
"üa vaiho
te
te Tomi-
te Sotaiete Paa-
a
tupuraa
hipa no
te
o
i te oimiraa i
hoê faaapîraa i te
huru
parau
te
te Sotaiete
o
mai to'na
ere
na
manao
e,
,
tamaxihia i te
te
E
taua
na
te
Apooraa Rahi,
3ETH ÏÏOHEÎIYO OROMETÜA PAPAI PARAU RAHI NO ÏE TE TOMITE AHIPA PA/iTUPURAA PARAU
e-
OHIPA
faaohieraa
ohipa
ra,
haapiiraa)
e
te
na
o
Bonzon i roto i ta’
rapport no te ohi¬
o taua Tomite ra :
"Te tiaturi nei
ma¬
oti oioi ta¬
ohipa
? te mau
e,
e
Vahi e faaotihia e ta¬
ua
Tomite
mea
e,e
ra,raai^
^
te;
fariihiaf^” te;,
reira e te Tomité ate
Sotaiete,
e
faaitehia
mai la
i te ApooraaRahi i ta’na putuputuraa no te matahiti
i
la faai-toito
te
.
NO
FAATUPURAA
TEIE
PARAU
FAATUPURAA
i
haa-
ua
MELO
3) TE OHIPA
apî
i
MAU
TE
Ua tae i te
PARAU
mauhia
te hoê Tomité
tei faaterehia e Mon¬
sieur Joubert(tei tae
mai i ô tatou i te lubili
no te
mau fare
ua
i
tia no te mau Eka¬
lesia apî ei mana auaha tumu i roto i ta’¬
mau
te ferurii taua parau ra."
raa
tou
faa-
to te Apote Sotaie¬
mea
ra.
lesia
pa
a
ma¬
haamanaraa
taime e au ai
ia horoahia i
te mau Eka-
na
Rahi
oraa
te
mau
teie
tia ia*iho ia rave i taua
i
ohipa
ra
ma¬
tapaparaa
No
na ô
nei te Faatere
mau
Tae
AMUt
nei,
I mûri a'e i te A-
Rahi
te So¬
taiete, ua haanata’tura te putuputuraa
no
pooraa
te
a
"ohipa faatupuraa-
parau-amui." 0 te toru teie no te putupu¬
turaa, mai te taime i
haaraata mai
ai
teia
rjpuaraa.'lA hlo
i te
ve'a
tei
faatia
a’e nei i teie parau)
I roto râ
i
teia
mau
putuputuraa, teie
tura ïa te mau
apî e
raa
:
a-
v^hi
te mau faaoti-
roa
o
':'iai i teie
te ::iau Ekale¬
mai ia amui
atoa
oia i roto* i teie
j-
ni
sia’toa tei tupu
mai
na roto i te
ohipa
hipa faatupurn'-' j
faatupuraa parau a te
no Paris,tei
tupu mai ia na roto i
ohipa
fa i tupuraa
parau a te
Sotaiete
no Lonedona,
ua faa¬
tere râ taua Ekalesia
Sotaiete
riro
ei melo
ohipa aaui,
na
Ekalesia
e
no
teie
oia
hoi
ono
no
Aferika,
te Ekalesia
no Madagasa e na ^ka^lesia e piti no Pati‘tifa. A taa’i teie 'na
Ekalesia
ro
e
iva,ua ri¬
te
atoa ei melo,
taatiraa no te mau E—
kalesia Porotetani no
Farani, e te mau Eka¬
lesia no Helevetia.
Taua Ekalesia i"a,
te
ra
tuputuraa
faaotihia
te Ekalesia
te"
no
Méthodis¬
Dahomey tei
a-
ia’na
iho i
teie
Ua fariihia ta’¬
nei.
na
aniraa,
ei
to’na fenua
te i.';ea,
( i--Aio
mey) e tupu ai tpie
ohipa amui,- e te., hotu
no teie ohipa
amui a
te mau Ekalesia,
e
vaihohia
no
ïa na’na
e
haapao i mûri a’e.
Ua feruri-avoa-hia
I roto i
teie pu¬
hopea,
ua
te aniraa a
o.)
te
ete
par.iU no
te Sotai¬
Paris tei
turu i teie opuaraa mai
te taime mai â i haano
i:.ata'i i ie
i'iahitihia teie parau» E
na
roto i te hioraa
e ,
au !.a mau te
tauturu,
a
ze totaiete
no Pa¬
i
ri:-
to;,'3
haanata'L
râ-i ’•-)
oia
i
i
te
Xaao—
Ge
ri 'uai^a toa
tiaiiia te ^.>o taie te
G J-
ia
i
opuaraa
''3-i_
i
roto
te
f
teie
ua
ohipa;e
ï'O
ei
ie
oiiipa
...elo
aau
te¬
no
faatupuraa
parau,
e te Üotaiete
atoa hoi no Paria. K-
ita e ore i
te
mau
taime i inua nei, e amui mai â te tahi atu
mau Ekalesia i roto i
teie
ohipa,
no
te rnea
raahiti te hoê upu-
ua
liûê auaha.
ta i teie nei no
to
te raau Ekalesia amui-
Ko
raa
reira, i
teie
taiGie, O te i;iau
Jîkalesia'toa -Ia i faaite
hia i nia nei
tei
i roto i te faatu¬
puraa parau no
nei ao.
teie
ri-
GEORGES KELLY, TE MISIONARE
MATAMUA
TAHITI
I TE FENUA
AFERIKA
RAKOTOARH^AÎTAÎÎA PERETITENI NO TE OHIPA
PAATÜPÜEAA
AMJI
ffliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiii>iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii<iiiiiiiii)u
a'enei Kel¬
ly i Aferika, ia au i
ta outou i faaroo, ei
misionare na
te Eka¬
lesia taiiiti i roto i
te ohipa faatujjuraa
tearau amui e
amohia
nei i reira e
te BoUa
reva
taiete
rau
no
to'na
oia(Togo)
mé
hoa
e
iti.
i
Faatupuraa Pa¬
Paris. Tei Lo¬
ta raua tamaiti
Te rave nei
oia
te
ohipa
roto i
i
taua Ekalesia
ra
ei
faatere no te ma,u ohi¬
pa
u'i-apî
te hoê
no
taime
hoê matahiti. I mûri a'e
ite
area
reira,
oia hoi, i
te
ava'e
1967
mua
reAT-a’tu
tiurai'
nei,
e
i
nei)
i teie
raua
ua
papai mai oia i '
lata i mûri
nei,
te
faaite i
te
parau no
nua
e
nei
mûri
i
Teie
no
tahi
teie fe¬
ta'na ohipa.
mau
no
te
taua rata ra :
"Na te Peretiteni.
laorana
oe
e
te
melo faatere atoa
o te Ekalesia.
Ua tae mai nei ma¬
tou i Lomé i te 21 no
mau
setepa
;
faarue
ua
matou i Paris
poipoi na nia
manureva, ''ê
i
te
i
te
taua tuhaa fenua ra.
I mûri iti
a'e
i
Mai
reira,
ua
afaihia
matou i te fare
tei
faaineinehia no matou
(te
raua
taeraa i Lomé
vahi
tei
reir
te
tahi misionare.
e
fare rahi roa
nahonaho,
eita
e
e
te
api
mau
roa
fenua
i
e
Te feia apî tau
i
farerei
i roto i
te
ohipa u'i-apî a te Ekalesia, ua tere
au
mai te apeehia
e
te
papai-parau na roto i
te Ekalesia,
papai parau
aapuraa.
mau
teie nei
no
tei
parahi i
te
iho,
te vai nei
tei parahi i uta roa,
i roto i te aihere, e
ohipa rahi hoi te tapaparaa i taua mau va¬
hi ra. Te parahi ne i
oire
ratou i roto
i te
ta¬
ua
reira to ratou haereraa i te mau vahi fa-
ohipa i
anihia
oia hoi, te
i te
O
te
hoi,
mai ia'u,
te Peretite¬
oia i te fenua
rii,
oia
haapupu ratou
i te vahi hoê te faaearaa, tei reira
to
ratou mau fare, e mai
hi mau oire
roa
e
mey no
to
faaohieraa i
tou
tere na te oire e
na te
mau
mateinaa
hoi. Eita mau e nehenehe ia ore te pereoo
no te atea
o te
mau
vahi e tapapa hia.
Hou tou haamataraa
ei
mau
te
hi'o e no te
farerei
i te
mau taata i
te
mau vahi tei reira to
ratou nohoraa. A taa*
tapae
matou i ô nei i te ahiahi.
Ua faarii hia
matou i to matou
taua
paeraa
ni iho
Daho¬
te ohipa
faa¬
tupuraa parau i rotop-u i te mau etene
no
No tau ohi¬
pa, ua horoa mai
te
Ekalesia
hoê pereoo
ia matou.
oire rii, ua oaoa
oia
oire rii, ua oaoa
ïa i tou taeraa i
rotopû. ia ratou,
hinaaro ratou ia
nepine tou
'mau
e ua
pi-
tere
farerei ia ratou.
I teie
taime,
ua
haamata vau i te ohi¬
pa i roto i te oire i
Lomé nei,
e
pae
pupu
u'i-apî ta'U i haamau
i
roto
i
na
vahi taaê
pae. Teie râ, te fifi rahi tau e ite nei
o te veve ïa i te fe¬
e
ia faatere.
te
manao
mau
taime
nei
No reira,
au
i te
faaoreraa
haapiiraa, e
i te hoê
rururaa
faaineine i
te
vau
te
no
re
tei
tino no te faate-
mau
hoi
râ i te hoê
ohipa ohie, e e mea poto
ere
hoi
te taime
o
mai
iteie
tei faaineine
i
e
te
tamahine
mau
fenua iho,
tei
faatere i te ohipa
i
teie nei. No te ravai
i ô nei,
a
reva'tu ai au i
te
reva'tu ai i
te vahi
faaearaa
te
mau
tino
eiaha
fifi
la
faaitoito
raa monio
e
E i
te moni.
e
mea
na'na
i
e
nei
rave
aita
i te imi-
te
ohipa tau
na
il
W
m
FARE
TE
OROMETUA
i
FARE
TE
é
TE
ANPUIRAA
REUBENA
PAROISA
Ua oti
CPUNAAUIA)
he
NO
PUEU
6
no
titema i mairi a'enei i tot''ohia'i te fa¬
i
t
M
f
A T.
fil
P
y*?
%
S
1
1
§
SS
Ua tupu i te mahana maha 1
no
titema
te oro'a tomoraa i te
fare paroisa no Pueu.
S
fare
apî roa teie
tei faatiahia i nia i
te hoê fenua apî( fe¬
miti tei faaîhia)
Ua tae atu te Pereti¬
nua
teni Tuhaa,
e
sa
piti(
na
paroi¬
Afaahiti,
Tautira tei titau mahihini
hia)te
ti¬
te Tava¬
mau
fil
lU
no
orometua e
m
na
¥
lii
Hau.
Na Matatini
i farii mai i te mau mani¬
hini tei tae i taua oro'a ra*Na Elie
Sal-
M
i
i
i
m
w
à
i
V_Y
m
y»
Vîf
Ve
’r»
PIRAE
NO
FARE
K"!
mon,
papài-paratu rahi
Ekalesia Evane-'
lia i taviri i te opa¬
ni. Na Raapoto Or.
te
haamauraa bibilia,
e
na Teihotu orometua ,
o
te
(Peretiteni no te Tu¬
II) te faaitoitoraa(Oenese 28/19). la
haa
oti
teie nei pureraa.
ua
tahoê atu te / “mau]
manihini
i roto i te
fare tamaaraa nahonaho maitai,
ta te paroia no Pueu i faaine¬
ine maitai*
ne
te
r';ahana maha
apî
putuputuraa
Reubena
no te
paroisa
Punaauia. A piti a'enei hoi ava'e te haaroa
a
te amuiraa
hia
te
ofai
tihi, e inaha, i teie
ava’e titeiaa, ua tomo
hia taua fare ra,
i
raro a'e i te faatereraa a Manama Oroaetua
no Punaauia*
Ua tae
atu te Peretiteni Ramauraa
apoto, te
Peretiteni
Tuhaa VII e to te Tuhaa II* Na Koringo orometua i taviri
te
opani, na Marurai orometua te haamauraa bibilia,
orometu^i
e
na
Raapoto
te faaitoito—
raa(Ealamo 119).
ti'a}
tae atoa o Adnet
eo
Vernier orometua
faa¬
tere o te aua, te mau
pipi orometua e
paroisa no Paea*
te
ïa
oro'a
tomoraa, ua tahoê atu
te mau manihini i nia
oti
teie nei o
nehenefare
te
roa
ororao-
tua no Pirae, tei amo
itoitohia e te paroi¬
iho
sa
ta'na Tomite
e
ohipa* Ua tomohia ta¬
i te mahatitema*
B rave rahi te mau ma¬
nihini tei tae
atu
i taua oro'a ra :
te
Peretiteni o
te Eka¬
ua
fare
na
maa
ra
17
no
lesia, te mau Pereti¬
teni Tuhaa, te Tavana
oire iho no Pirae, te
mau mana i te pae faaroo
i
e
te
pae no
te
Ua avari atoahia te tahua hautiraa
fenua.
a
te
i^'i-Apî no Pirae
haamauruuru raaitai atu nei te Ekale¬
sia Evanelia i te ta¬
vana oire no Pirae
e
ta'na atoa
Apooraa E
te
o
tei
itoito mai i
oire,
tauturu
te mau
ohipa atoa no Pirae.
Noa'tu a
e
rave
rahi te mau
tomoraa
fare tei tupu a'enei,
te faahaamana'o atoahia'tu nei e, ua tomo
atoa hia te fare putu¬
maa
puturaa
o
te amuiraa
faaineinehia
e te amuiraa Reubena
e
te
Taharuu
paroisa
i
roto
i te mau airaa
paroisa hoi no Punaa¬
uia*
te
roto
GE0E&E3 KELLY
TOMORAA FAR[
W
ohipa,
tou pure o"
te. raau taime i
faaj-te atn
ai
a
m
te
pa,
e
e imi atoa
i
te moni,
na te ohipa
m\ia
m
no
te
i
to'na i'oa.
Te aroha nei
maua
ia outou e i to te Ekalesia
taatoa,
mai
te ani ia
outou
ia
haamanao
pinepine ia
maua i
roto i ta ou¬
moni, eiaha'toa ïa
faatupu i te ohipa*
E faatupu râ
te ohi¬
tei faai-
no
e
e
te tere maitai nei te ohipa.
Te
tahi
râ fifi
rahi i o nei,tei faataupûpû i te ohipa, o
te
aita
no
tau
o
ia ite
te
Ekalesia
tei tono ia'u ei ve'a
e
neinehia,
faatupuraa parau.
E
tamata râ vau
i te
rave i te vahi e
oti
ia'Uo
I te pae no te mau
teie fenua,
te hura
tereraa
te mau taata
no
i
au
moni, aita'toa
ia e
ohipa e tupu. Ua
pa¬
rau râ Vau ia ratou e
te
no
to'u
no
manao
maoro
fenua
î*™
i te mau pupu.
Aita e moni i ,roto
i
te afata. I roto i te
aita ïa
e
fifi, te vai nei
te
hoê misionare vahiné,
taraanine,
faatupu
avae
a'enei.
i
te
Papara
i
atopa i mairi
no
Fait partie de Vea Porotetani 1965-1966