EPM_Vea Porotetani_19650809.pdf
- Texte
-
mmomm
VEA AVAE NOTE FAAROO POROTETANI ■ MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Rédacteur
•
N9^^
ROOHIA
E
SURPRIS
s. raapoto
IRAI
«
Le
d'illusions
çant
36
monde
J
va
son
trainj
se
bar-
toujours plus décidé à
s'il le peut.
débarrasser de Dieu,
Te
tera
noa
nei teie nei
ao
ma
manaô
rau
e' ma te hinaaro i te
faaatsa ê atu .i te -Atua, ahiri e nehenehe
te
mau
ia'na,
.faisaient
Ainsi
aussi les hom¬
qui s'étaient imag'iné faire de Babel
métropole du monde entier» Ils avaient
déjà poussé loin leur oeuvre gigantesque;
la tour se construisait, attirant les re¬
gards
étonnés des habitants de la plaine
de Shinar»
Tout
prospérait entre leurs
mains, de jour en jour le monument s * éle¬
mes
la
vait
le
vers
ciel»
Rien
n'annonçait la possibilité
interruption quelconque; le soleil
se
leva comme à l'ordinaire un matin qu*
ils
s'y rendaient poTir continuer leur
travail»
îlais, ô surprise, personne ne
pouvait plus se faire comprendre; ils du¬
rent
forcément s'•arrêter et obéir malgré
eux
à
l'ordre divin de se disperser sur
toute
la terre» Ils furent surpris "Con¬
fusion", tel fut le nom écrit pour jamais
sur leur entreprisea
d’une
O
O
Il
en
fut de même des habitants
quand ils poussèrent l'audace
iniquité jusqu'à porter atteinte
de
Sodome,
de
leur
à
la personne des anges venus pour aver¬
tir le juste lot du jugement qui menaçait
l'engloutir. Ils ne pensaient guère à
prochaine destruction , et les propres
gendres
de Lot se moquaient de lui lors¬
qu'il les pressait de fuir une cité con¬
damnée. Personne
d'entre
eux
ne daigna
croire
à
un avertissement divin.
Ils avaient Tine trop grande confiance dans les
raisonnements de leur ignorance.
de
une
d’entre eux pouvait prévoir
Qui
une
pluie
de
cela
rent
s'était
surpris.
ne
feu et de soufre ? Jamais
-vu au paravant ! Ils fu¬
Ua na reira te mau taata tei hi¬
naaro
i
te
faariro
ia Babela ei p'û. no
teie
nei ao taatoa. Ua rave itoito ratou
i ta ratou ohipa rahi? ua teitei te patu,
e te maere ra te mau taata no te vahi pa-
i Sinara i te hioraa i taua ohipa ra.
ra te chipa a to ratou rima
e i terâ mahana,
e te maraa
maitei'aa ta ratou patu i ni'a i te ra'i.
pu
Te 'turu maite
i tei’a lüahana
Aita roa e
mea tei faaite mai e
ta ratou ohipa. I te hoê poipoi, te
haere
râ ratou i te ohipa, te hiti maira
te mahana
mal
tei matarôhia... e inaha,
roohia
ihora
ratou e te hoê ohipa maere
e
mau
aita te tahi i ite i to te tahi, Ua
faaea
ihora ratou i ta ratou ohipa no te
auraro
i te faaueraa a te Atua tei titau
ia ratou ia purara
i nia i -te fenua'toa
nei, Ua roohia ratou; no reira te ioà, tei
reo
;
tapaohia e amuri noa'tu i nia i ta
ohipa s "Anoi",
Mai te reira'toa te
aujourd'hui où l'on pousse
jusqu'à la folie, en s'ap¬
puyant sur la science humaine, le monde
est-il devenu plus sage et plus «sérieux ?
Est-il plus disposé à écouter ce que Dieu
a dit du jugement qui vient ? Hélas J
non.
On
abuse
de
sa
patience, on change la
grâce de Dieu en dissolution, on méprise
l'oeuvre
de
Christ; et le moqueur dit ;
mau
ratou
taata
no
Sodoma, o tei tae mai e faaara i te taata
parau-tia ra ia Lota i te faahaparaa a te
tei
ineine i te haamou i taua oire
Aita
roa
ratou e manaô ra i te hoê
haamouraa o te tupu mai, e na hunoa a Lo¬
ta
ua tahitohito mai xa ia'na i te taime
Atua
ra.
oia ia raua e'faarue i teie
i faautuahia e te Atua. Aita roa
e
taata
i rotopu ia ratou tei hinaaro i
te
tiaturi
i te faaararaa a te Atua. Ua
tiaturi rahi roa ratou i ta ratou.iho feruriraa.
a
paraù
nei
ai
oire
0 vai to
te mairiraa
mai
mai
roto
te
ia ratou tel
auahi
â
Aore
Et
aita ratou i taa-faahou i to ratou
rahi,
l
e
te
ara
i
gopheri ?
hoi
te
reira i iteahia mai
Ua roohia râ ratou l
mua
l'incrédulité
I
teie
mahana, te tupu noa nei
mai te tiatu¬
ri
i te ite-taata, ua riro anei teie nei
ao paari aè
e te haapao ? Ua ineine anei
oia no te faaroo i ta te Atua i parau mai
no te
haavâraa
rahi
hopea ? Aita roa !
Ua vahavahahia te faaoromai o te Atua,. ua
te faaroo-ore
i te rahiraa,
"Où est la promesse de sa venue ?
Car de¬
que les pères se sont endormis, tou¬
tes choses demeurent au même état que dès
le commencement de la créationo"
puis
(2 Pierre 3/4 ).
haapaehia
te Hesia
ra
e
te ohipa a
te feia taliitohito
lecteurs, prenes-y garde l Le pé¬
aussi imminent à présent- qu'aux
jours de Babel et de loto Dieu confondra
les
raisonnements des sages de ce monde»
Alors que
confiants dans leurs'arrange¬
ments politiques et sociaux, tout semble¬
ra leur sourire,
et que, arrivés au terme
de
l’exécution
de leurs vastes projets,
ils
diront ; "Paix et sûreté", une ruine
subite
viendra sur eux, "et ils n'échap¬
peront point," (I Thess, 5/3),
est
mai
a
â i te matamua
Prenez- garde !
"le Seigneur va
être
révélé du ciel avec les anges de sa
puissance, en flammes de feu, exerçant la
vengeance" sur un monde impie (II Thessc
I.
8K
E
te
■
garde l
Le temps de la
patience de Dieu a un terme, le jour du
jugement approche. Hâtez-vous de fuir la
colère qui vient, en vous attachant à Jé¬
sus
qui seul peut vous en délivrer, afin
que ce jour, le jour du jugement, ne vous
surprerme pas , " Voici, Il vient avec les
nuées, et tout oeil le verra."(Apoc,1,7),
Eabela
te
paari
23/19),
?" (nombres
pas
TERRE, TERRE, ECOUTE LA
"TERRE,
PAROLE DE L'ETERNEL
,"
(JéTo 22/29),
ra<
hoa e, a ara l E oioi rahi to
i teie nei i to te mau mahana o
e i te tau ia Iota ra
E faahaaAtua i te mau feruriraa a te feia
,
teie
o
rahi teie
nai
a'o'. E taata
e
■
rave
tiaturi noi
e
faanahoraa poliuita e te oraraa maitai,
tiaturi
hoi ratou
e
tupu ia ratou te mu
mea'toa
e ia tae i te hopea no te
tupuraa
o
ta
ratou
mau opuaraa rarahi,
ei
reira
ratou e parau ai s" e hau e aita e
ino,
ei reira râ ratou e roohia mai ai e
te pohe oioi,- e e ore ratou e ora,
(I Tes, 5/3)
e
A
ara ’
"Hai te auahi ura ra, i
tuuraa mai i te pohe i te feia aore i
i te Atua e tei ore i faaroo i te E-
vanelia
to tatou Patu
no
o
lesu Mesia ra,"
(2 Tes,
1/8)
î E otia to te faaoromai o
fatata mai nei te mahana haavâraa, A maue ê atu i te riri o te Atua e
fatata
mai nei na roto i te atiraa'tu ia
lesu. o te nehenehe ia faaora ia outou, ia
A
te Atua,
cre
n'est
pas \m homme, pour
mentir ni un fils
d'homme pour se -repen¬
tir ; aura-t-il dit, et ne fera-t-il pas ?
aura-t-il parlé et ne 1'accomplira-t-il
Dieu
pohe
ma
te
ite
Prenez-
e te para.,
teihea te hae-
no*na i parauhia ra ? Te vai noa
hoi te mau mea'toa mai te taotoraa
â hoi te feia metua ra, mai te hasa-
rea
nei
mai
niraa mai
ril
s"
ara
Te
outou
i
taua mahana ra,
te maharia o
haavâraa,
.ia roohia mai, "Inaha te
haere ma.ira oia i roto i te ata, e ite te
mâu ma-ta’toa ia'na, e te feia’toa i patia
ia'na ra, e e
auê te mau opu atoa o te
a'o nei ia'na," (A-pokal-uno l/7)
te
"E
ere
te
Atua
i te taata, a
haavare mai ai oia; e ere hoi i te tamaiti a te taata, a tatarahapa'i oia, ua pa¬
rau
anei oia e aore i rave , ' ua parau anei oia e eita oia e faatupu i te reira '
(Humera 23/ 19)«
TE HURU NO TO TEAROTAHI
"E
fenua
lehova,"
te
e
te fenua eX
l
e
te fenua e ' e
faaroo mai i te parau a
e
(leremia 22/29)»
UMERAANIA I TE TOROA
Te
peu
matarohia i reira i te
tamaa
te mau utuafare i ta ra¬
tou tamaaraa tumu, ia oti te pureraa poipoi,
e
eita e tamaa fahou, maori râ ia
oti roa te pureraa ahiahi,
sabati,
OROMETUA
oia
Aita paha te hohoa no
hoi TEARO oroiaetua i Arue
mua
aè nei,
â,
te
i
parau
(Tahiti) i
i te tahi pae, Pohe noa
maira oia, i te maru o
i to’na here i te taata, e i
moe
noa
to'na
aau,
te hohonu o ta'na
tai
riro
i to
TEAROTAHI,
mau
a'oraa.
Na'na i faatia mai i te eà maere
taitai
ia'na i te toroà orometua. E
paha ïa aamu parau mau i
tatou iho feruriraa manaô.
te faatupu
I Averâ,
Rurutu (to'na oire fanauraa) i tupu ai teie parau, I fanau oia
i roto
i te hoê utuafare
paieti, tei haamaite i te pureraa fetii e i te mau
putuputuraa i te sabati. E diakono to'na
pao
metua i roto
i taua Ekalesia
ra.
maa
ra
e
Inaha l i te tahi sabati, te ta¬
te utuafare o TEARO i te tamaaraa
poipoi,
hio
ihora ra te metua tane i te
tau
taurearea
i rapae au, te faao
maira ia TEARO, ia paotihia to ratou rou—
ru,
I
te
reira
tau, e aravihi rahi to
TEARO i te reira toroà,
tahi
Peapea
rahi atura te metua tane
sabati
teie, e eita e tia
te
reira
ohipa i taua mahana ra, E teie
mau taurearea hoi,
tei haapeapea noa i te
tamaaraa utuafare,
i te taime faaineineraa no te haere i te fare
pure î - No rei¬
ra, ua na ô mai oia i ta'na tamaiti eiaha
i
te
mea
e,
e
oia e ofati i te ture
faahoi i teie feia apî.
mau
no
te
sabati,
A
ïa
ieau iho i te raau parau i papaihia
Eaha taua mau paraix i papaihia ra ?
:ig1
ruo
Hou
te
tau keretitiano, ua riro
irava 1,2 no te >3alaïïi.o 42 (o tel tohu i
t9
no te mu ati o te Fa tu i nia
i
te satauro)
ei
irava
parau pinepinehia,
nineneh-ia e te iiui=faaroo o tei tupxi nca i
roto
i
to
ratou aau
te poihâ vaxuao
ts. parau
a) Salamo 22/15
i tau taa
rero
raa
ra,
inu
o"
o
o
"Ua piri tan. a-
s
"
„
b) Salamo 69/2I^"oooi tau poiha
“
liopoi maii'a ratou i te vinega
e
ua
o
c) loane
5/46-47ô "Ahiri hoi
ou-
"Mai
toii i faaroo ia Mose, ua faaz’oo mai ïa outou ia’u, i papai lioi oia i te parau no’u»
outou
Aore
eaha
faaroo i ta'na i papai ra,
atoa outou e faaroo mai ai i ta*u ra
parau
?
4-= Te vinega tei uhihia i roto
i roto
i tb ratou
tei horoàhia
tauro,
liiti
i
mau
râ,
Teie
teie
i
i
te hoê ïa inu na
ratou e hopoi haere
o
tere»
e mea ta,aê te parau no
ia lesu i nia i te sa¬
e mea taaê te inu ta Mataio i faate 27/33“34, te inu. ta te PatU ihc
inu hou te
satauro»
la
au
o
Mareko
hulca
(23/36) noa'tu to'na iriti atoa
raa
i te parau no te vinega, te vahi taaê
râ no ta'na faaiteraa, maori râ, o te taime
ïa
i
tupu ai»
loa'tu râ, aita taua
taaêï’aa
iti ra, i faaino noa'è i te parau
tumu»
Ua faahiti atoa hoi Luka i te parau
no
te taata hara i pihai iho i te satauro
-
no
hia
lesu, tei tatarahapa, tei ore i faahiti
e na papai-evanelia tootoru»
poiliaaraa
ae
roto
i
nei tatou i to te Fatu
i to*na mau ati tino i
(poihâraa tino), te vai
i te sataux*o
atoa nei râ i roto ia®na te poihâraa mox’ale»
S'a roto i taua poihâraa morale ra, ua
ite
hohonu
te
Patu
i te ino rahi no to
teie
nei ao tei enemi noa ia*na, e ua tae
roa te reira i roto i to'na huru Atuaraa»
nia
tei hamani
0
i te pape,
e
te
pii nei to’na reo e2*'Ua
poihâ Tau»»»’’
Ua
poihâ ■oia, te taata tuaroi-ore note
ra’i mai
1 roto i teie nei ao ino, i roto
i
teie nei
ao
faainohia
e
te hara,
i roto-
nunaa tei aro. atu i te Atua»
Sa te poihâ i haapapu mai i to te
huru
i
raro nei "I haere mai nei
pû i ts hoê
faaora
6
ihora, aita râ to’na ihora mau
taata i ite atu ia’na « o” (loane I/II)» Ua
anuimui râ te mau nunaa e te mau opu no te
tamarii a
Iseraela
(ohipa 26/27) no te
faarue
i tei Moà ra, e te Parautia ,no te
taparahi pohe roa i ta lehova i faatahinu,
i te Faaora
o te taata, te Arii no te mau
Ariii
e ua tupu te poihâraa a te Fatu haoia
i
na
»
naliana i roto i te faaito hopeà no te utuà
faaauraa=ore i nia i te raau faainohia
ra
o te satauro»
Ua
riro te
poihâ ei
ï^ito
i to lesu oraraa
i to'na poihâ atoa nei
i
E mai ia’na tei poi¬
atoa nei te taata faaroo i
to’na pohe satauro»
hâ,
te
raro
nei.
poihâ
parau tumu i
i raro nei e i roto
c)*».
raua
vau
te
i
e
h
*
e»
i te A*
tae atu ai•
a
aro
»
I roto
^
3. ta
aposetolo
Atua»
Pauj-O Bpisetoio II
i
i te parau
i te mau ati no te tiaroto i to taviniraa i te
to korinetia 11/27,
no te poihâ i roto
i
tia
amui
01a
roto i te oraraa -^^titiaho i
nei,
ts aro tahinei te mau mea*toa
ia'na,
e te feia'toa o tei ite i te hanahana
o
te Atua na roto ia lesu Mesia, te
tupu atoa nei ïa i roto ia ratou te maiiaô
faaiita, mai te aaramarama-ore hoi te tàhi
I
raro
manaô»
,i to te ta.hi ra
Mai
te Mesia tei poihâ, te poihâ
te
taata
faaroo, i roto i teie
Teie râ te reo faaitoitoraa no te
atoà nsi
aoo
Patu
;
a) '* Area
ia inu i te pape e honei, e oro roa ïa e poihâ
faahou,
e riro râ taua pape e. horoàliia * tu
e
au na*aa ra,
ei pape pihaa i roto ,ia'na
iho, e tia i te pihaaraa e tae noa*tu i te
roàahia’tu
e
e
Hure-ore
ora
i te mau
pu-pape,
i te mau apoo-pape, o tei hamani,
i te mau ao, te Tamaiti otahi (2 loane .3),
te
Patu hana.hana, tei nia ïa i te satauro
1
ra
:
I
roto
i ta lesu a*oraa i nio, i
te mouà, i te tuhaa fenua i laliloa ua iriti
oia
i te parau i mûri hai; "L ao to
tei hiaa'i i to parautia ra, e faaîhia hoi
ratou»" (î"Iataio 5/6)
nei
ite
Ua
i te Atua,
irarua
Afea
1
raa
i ta Mataio raua
parau ( u.a
faainuiiia te Patu i te vihega)
te aiiaito nei ïa e te parau a loane» Area
ia
poiiia iiei tan.
i
te pape
(loane 19/29)
te mau faeliau. Roma, ta
te aili e hiaai ra i te pape rii
oia'toa ta*u varua ia oe
;e A tua
ore
roa
au
ra»*’
(loane 4/14)
»
b) **0 tei faaroo mai ia’u nei ra,
ïa e poihâ ., » ’* (Ipane 6/35).
Te taata’toa i hiaa'i
ra,
haere
mai
oia
ia’u nei a inu ai» Tei
faaroo ma.i ia*u nei ra, e riro te pape ora
i te tahe
mai
no
roto ia*ria ra, mai tei
faaitehia
mai
e
te mau parau i papaihia
ra» **
e
Te Evanelia tei faaite mai
ia ta¬
to te Fatu reo i nia i te
satauro
ua
poihâ vau", o te Evanelia’toa
ïa tei faaite ia tatou i te i faito-ore no
tou
i te pae no
te Fatu, tei itè
i te tamahanahana, i te
haam'àha i to’na mau taata i rotopû i te
mau ati,
i te mau oraraa i teie nei ao»
te poihâ nei tatou,
poihâ’toa nei ïa to tatou mau taeae. Ua
Mai te mea e,
te
e tei ia'na aroto ia tatou, te mau ravea’toa e
maha’i te poihâ no te feia tei riro ia’na.
ite
naè,
râ
te Fatu i te reira,
na
9/41). Sate Fatu hoi
te satauro e faaora i
riro to’na pohe ei pu
aroha e no te mau maitai
(Mataio 10/42;'Mareko
tei poihâ na i nia i
to tatou poihâ, e ua
pape ora
no
te
ta tatou e hinaaro nei i
te mau mahana tatatou tere i roto i te meteie nei ao .'KA. Korinetia 10/4 )
tai tahi no to
debara
no
»
Tei
ia’na
anaè
ra
te pape
3
ora,
poiiiâo E tel ia'na te oto.nure-ores,
tei vai na i te Metaa ra, e c
tel horoàhia
mai
na taton (I Icane 1/2)
Fait partie de Vea Porotetani 1965-1966