EPM_Vea Porotetani_196505.pdf
- Texte
-
PRÉSIDENTS
I MESSAGES DES
m
I ŒCUMÉNIQUE
“VOUS
DES
RECEVREZ
DU CONSEIL
ÉGLISES
LA PUISSARCE DU
SAINT-ESPRIT.»^
apôtres Jréunis dans la cham¬
^demandèrent à Jésus s »»^Seigneur
est-ce dans ce temps-là que tu rétabliras
le Royaume, d®Israël ?” Il leur répondit:
"Ce
n'est
pas
à tous de connaître los
temps ou les moments que le Père s'est
Les
bre haute
^
POROI NA TE MAU PERETI'
TENl NO TE APOORAA AMUl O TE MAU EKAIESIA
”
réservé
de fixer. Mais vous recevrez mes
témoins s
tant à Jérusalem que dans toute
la Juùée
et la Samariej et jusqu'aux ex¬
trémités de la terre*”
Ces
hommes
ont
appris que Jésus
Seigneur. Ils croient en sa résur¬
comprennent que sa mort ne re¬
présente pas line défaite mais une victoi¬
re
sur
tout
ce qui asservit et dégrade
que
cela
signifie
ils
veulent savoir
Jésus
;
I TE
taime
e
te anotau i vaihohia e te Metua
ia'na ihora. E noaà râ to outou mana i te
Varua-Maitai
ia
ha.ere
mai i nia iho ia
ce
pratiquement. Est-ce
'outou;
l'établissement
du Royaume des deux dès
maintenant ? Est-ce à dire
que
déjà au
nombre
des vainqueurs nous allons assis¬
ter à la débâcle des ennemis de Dieu ?
:
RA TO OUTOU MARA
I
to te mau aposetolo ptituputui
roto i te piha i nia, ua v.± ratou
ia
lesu ;"E te Patu, ei teie né± anci oe
e faahoi
mai
ai
i
te
hau ia Iseraela
nei?”. Ua
pahono atura râ oia ia ratou :
”Aore
ïa i haapaohia e ia ite outou i te
rection; et
Mais
NOAA
raa
est le
les hommes.
E
VARUA-MAITAI.’»
ei ite hoi outou no’u i lerusa-
e
lema nei
Samaria,
e
e
ludea’toa hoi
tae noa»tu i te
e
ati
liopeà
noa
mai
aè,
o
e
te
femia ra®»»
leur déclare sans détoxirs
su
Ua ite taua mau taata ra e o le¬
te Patu® Ua tiaturi ratou i to’na tia-
que Dieu ne nous a pas fait connaître les
horaires de son plan de campagne. Nous i-
faahoixraa, e ua maramarama ratou e, to’na
pohe,
e ere ïa i te hoê pau, o te hoê râ
gnorons même les limites de la vie humaiJ,
que
ce soit pour notre bien ou non.
rê
•
ne
E
E
E
E
E
E
E
E
CependantJ Dieu va leur accorder bien davantage : son Esprit qui fera d'eux ses
témoins jusqu*a\îx extrémités de la terre.
Quand
viendra l'Esprit,
ils deviendront
eux-mêmes, devant le monde, ixd vivant témoignage de ce que Jésus règne et de ce
que
le mal, déjà vaincu, est en cours d'
nia i te mau mea'toa tei faatîti e
faaere
i
te
taata'toa nei i to’na
tiaraa mau. Teie râ, te hinaaro nei ratou
i te ite i te auraa mau no taua parau ra,
Ei
teie
nei anei e haamauhia'i te hasileia
o te ao ? E aore ia, no te méa anei
tei roto tatou i te feia
tei
upootia e
tia'i ia tatou ia hi’o atu i te pauraa no
te mau enemi o te Atua ?
i
tel
anéantissement.
.
jusqu'alors
craintifs,
sont devenus les
témoins
hardis du règne du Christ sur le
monde entier. Ils sont allés de Jérusalem
jusqu’atix extrémités de la terre, en tua
mouvement de résistance contre les
grand
I
nouveau.
SUITE
haapapû
nei
râ lesu mai te
tu i te hopeà o te fenua ra, E ia tae mai
te
Varua-Maitai,
e riro ia ratou iho, i
mua i
to
teie
nei ao, ei ite ora no to
forces établies du mal; torches vivantes,
illuminant la nuit de la certitude
d* un
jour
Te
huna-ore e,
aita roa te Atua i faaite ia
tatou i te mau hora no ta’na opuaraa. Ai¬
ta 'toa
hoi
tatou iho i ite i te otia no
to tatou iho oraraa, noa'tu e no to tatou
maitai e aore ra no to tatou ino. Teie râ
te
horoà
nei
te Atua ia ratou i te hoê
mea taaê roa»tu ; oia hoi, to’na Varua, o
te faariro ia ratou ei mau ite e tae noa’
Cette promesse
a
été accomplie
à Pentecôte,
Par
l’effusion toute-puis¬
sante
de
l’Esprit divin, les disciples,
P.
2
I
DES
MESSAGES
^liiiiiiiiiiiiiiiiii
PRESIDENTS
DU
CONSEILS
OECUMENIQUE
Aujourd'hui,
1' Eglise est en
perdre \me large part de la
puissance qu'elle avait lorsque, acceptée
et honorée de tous,
elle faisait partie
lesu manaraa,
e
no
to
i teie nei haamouraahia.
de l'ordre établi. De très nombreux chré¬
tiens vivent dispersés en petits groupes,
la
te
minorités
ro
train
de
pouvoir politique.
Ils
sont
ainsi-plus proches des chrétiens du
premier siècle que de ceux du I9ème,
sans
Mais
Dieu
n'est
jeimais revenu
sur
sa promesse et n'a pas retiré le don
qu'il fit à Pentecôte. Cette puissance
est
toujours offerte à l'Eglise qui la
désire suffisamment pour en payer le prix.
Le
prix,
c'est accepter de communier
pleinement avec le Seignetir Jésus-Christ,
communier à
miinier
aussi à
de
humiliation pour comsa victoire. La puissance
celle de
croire et d'aider
offerte
est
autres
à croire, d'espérer sans dé¬
faillance
jusqu'à la fin, d'aimer jusqu'
bout,
d'apporter la paix, de lutter
justice et la réconciliation en¬
hommes• La puissance du Royaume
qui vient nous est ainsi donnée dès main¬
tenant. C'est
le gage de la gloire à ve¬
nir, offert à tous ceux qui le demandent,
au
pour
la
tre
les
Nous
vous
exhortons donc à
vous
en ce temps de Pentecôte,
le Seigneur de donner à nou¬
veau à son Eglise la puissance de son Es¬
prit, afin qu'elle soit son témoin jusqu'
a\ix extrémités de la terre.
joindre à
prier
nous
pour
Les
présidents du Conseil
oecu¬
ménique des Eglises:
(Archevêque) Michael de Cantorbéry
-
Varua-Maitai
Londres
(Archevêque) lacovos
(Sir) David G, Moses
-
niniiraa-hia mai, ua ri-
mau
te Mesia i roto i te
ao
na
no
i roto i
te Hau o
atoa nei. Ua hae-
ratou, mai lerusalema'tu e tae noa'tu
hopeà mai o te fenua, mai te hoe nuu
rahi no te patoi i te mana redii o te ino;
re
i te
e
ei
pouri
mai
mori
mau
no
I
raahia
toa,
ora
tei haamaramarama i
na roto i te tiaturiraa i te
te hoê mahana apî,
e
teie
mahana,
no
to'na faaturaraahia
taeraa
to'na fariie
te taata'
ere
maite nei te Ekalesia i te
hoê tTihaa
rahi
no
te mana tei noaa mai
ia'na a vai noa'i oia i roto i te faataaraa
i haamauhia. E rave rahi te feia faaroo
e
ora nei tei vai purara noa ai mau
pùpù rii, aita
rea
ratou
e
aita hoi
e
J, H. Oldham -St Leonards-on-Sea
Charles Parlin New-York.
,
E
te hui faaroo
no
mea fatata aè râ ratou i
te tenetere matamua i te
hui faaroo
te
19
no
o
te tenetere.
Area râ,
aita te Atua i faahuru
te parau ta'na i fafau e aore hoi i
faaore
i te horoà ta'na i ninii mai i te
ê
i
Penetekose.
Te
horoa-hoa-hia nei â teie
i te Ekalesia tei hinaaro mau mai te
aufau
i te hoo. Te hoo ra, o te fariiraa
ïa i te atiraa'tu i te Fatu ia lesu-Mesia,
te atiraa i to'na faaliaehaaraa ia'na iho,
a ati atoa'i
i to'na upootiaraa. Te mana
i horoahia mai o te mana ïa no te faarooraa e te tautururaa ia vetahi ê ia faaroo,
ia tiaturi mai te aueue ore e tae
noa'tu
i te hopeà, ia aroha'tu e tae noa'tu i te
mana
aro no te pate
faafaiteraa
i rotopû i te
Te
mana
no te Basileia o te
e
tae mai,
teie nei
mai ïa ia tatou i
ïa no te mahana o
te tae mai, e o te horoàhia i te feia'toa
o
te
horoahia
\ia
a,
0 te tapao
te ani atu.
outou
Te faaitoito atu nei ïa matou ia
ia amui mai ia matou i teie tau no
Penetekose,
horoà
faahou
no
te pure i te Fatu ia
mai oia i te mana no ta'na
Varua i ta'na Ekalesia, ia vai noa oia ei
ite
no'na
e
tae noa'tu i te hopeà o te
fenua ra.
TUAROI
"
i
ra
Ua parau atura oia na Ô atura:
i tonohia mai i ô na, maori râ
te
mau mamoe anaè i moe i te utuafare
0 Iseraela."
(Mataio 13/24).
vau
mûri aè
I
i
rotopu
haere
ia
i te marôraa tei
tupu
lesu
e te mau pharisea, te
tia nei oia i Turia e Sidona. E 4-
haere maira te hoê vahiné atiô mai¬
ra
E te Fatu, e te Tamaiti a Davida, e
aroha mai oe ia'u." Ua parau at\ira oia na
ô atura :"Aita vau i tonohia mai i ô na,
maori râ
i
te mau mamoe anaè i moe i te
naha,
ua
Kanaana ia'na ra, ua pii maira, na
utuafare
o
maira
oia,
Iseraela
ra."
ma¬
politita.
na
taata'toa.
Wiesbaden
"Aita
te
te*
rautia
-
Ua haafatata
tahopu maira ia'na, na ô mai-
JP
vî
hopeà, ia afai i te hau, ia
New-York
Nagpirr
(Président) Martin Niemôller
te ino, tei
pipi(tei parahi noa
mata'u), ei mau ite itoito
te
te
■■■■111111
Teie nei fafauraa parau, ua tupu
te mahana Penetekose. Na roto i to
i
son
les
EGLISES
DES
Toopiti tau papai Evanelia tei
txiatapapa i teie nei parau e te iteahia
nei
te hoê taaêraa i roto i ta raua faatiaraa. Eaha te tumu no taua taaêraa ra ?
m
é
ïa,
Teie
ta'na
te mea, ua papal Mataio
no
Evanelia
te
no
ati-Iuda
mau
i
anaè,
faaroo
la ite papu ratou e, ua tupu te mau parau
atoa
i
papaihia ra i roto la lesu. Area
Mareko,
te
papal ola 1 ta’na Evanelia 1
ua
Etene-faaroo. Fo reira, la au 1 te
tlaturlraa
atl-Iuda, o tel ore 1 au 1 ta
mau
te
etene,
etene
noa
rlro te
ua
el
mau
amulraa 1 te
mau
al Petero 1 farll vave al 1
tltauraa tel tltauhla la'na no ô mal 1
te utuafare no Korenello. Ua Ite atoa hol
te mau etene Iho 1 taua manaô atl-Iuda ra,
raatlra hanere
no
Kapere-
e:"Elta vau e au la tomo
mal oe
1 roto 1 tau fare nel. 0 te parau
anaè
râ ta oe e parau mal, e ora ïa tau
tavlnl.
Mal
te
mea e, tel roto atoa la
lesu
taua
manaô ra, la au 1 to’na reo 1
nel vahlne
atl-Kanaana,
ua
no
te raatlra
taata no'na 1 mutaa-
Ua hlo aroha mal hol te Atxia 1 te
etene
1
mutaalho,
te hoê
pae
1
rlro
1
rotopu
e,
E
la Iseraela
Ite lesu
ua
tavana
mau
nel
etene,
hane¬
to'na loà.”
e
te Etene ?Elta
a-
tla la tauturuhla e la aroha hla te
mal la Iseraela atoa ra
?
Mal te
e
te
tla
no
la hlo tatou 1 te etaeta no lesu
tatou 1 te ul e : Eaha te taiaêraa
e
mea
ïa mal te hoê auvaha na te etene, o
tel haere atu la lesu ra, mal te aau
mahorahora. E te rlro nel to'na tlaraa 1 mua
lesu mal te tlaraa
1 te
”
nel
rlro
la
ere
e
e
ua
rave
taata 1 roto la ratou ra
te vahlne
atl-Kanaana e: ”Alta vau 1 tonohla mal 1 ô na, maori râ 1 te mau mamoe
moe anaè 1 te utuafare o Iseraela.”
Tele
e
taata no'na. E te val nel i
roto
1
tele nel tlno parau te hoê parau
aro, tel ore 1 faaltehla na 1 mua ra, ola
hol,
e
fêla alà atoa te mau etene. E no
taua
parau
aro ra, tel farlihla e te Apooraa rahl no lerusalema, 1 parau al Pe¬
tero e ;”Aore ola 1 faahuru ê
atu la ta¬
tou nel, 1 te haamaltalraa o to ratou aau
1 te faaroo.”
E
te parau nel lakobo e :
te
1
parau
al te
nauml
la
lesu
Mal te
e
te fêla
Iho ra, e
mea
ore
e,
1
vllvll la ratou. E ua val
taua tlaturlraa 1 roto 1 te mau apo-
setolo, 1
te vahlne atl-Kanaana.
no
faaetaeta Iseraela 1 roto 1 to'
na faaroo-ore,
e
tla roa 1 te Atua la
faatupu 1 te mau vahl atoa ta'na 1 hlnaa¬
ro,
1 te hoê huaal-apî, mal te parau hol
mea
1
no
mua
e,
te
ua
nunaa
faaruehla ola e
maltlhla, e te
la'na te auvaha
na
te
mau
tel hlnaaro 1 te farli mal la'na.
ola 1 tele nel ? E ere anel ote
nahea
Kaperenauml no te faahapa 1 te faaroo-ore no Iseraela,
e mal te tlaraa
no
to Flnéve e té Arll vahlne no Seta, o
te
talme au
tele no te afal 1 ta'na aôraa 1
ô te etene ? Alta roa lesu 1 na reira, no
te
mea, 1 roto 1 te ohlpa faaora a te A-
tla mal 1 te mahana haavaraa no te faaha¬
tua, ta lesu 1 hopol mal 1 te ao nel, tejl
te nvinaa maltlhla te tuhaa ropu. Elta roa
e tla
la'na
la haere 1 rapae 1 te nunaa
re
no
te n\anaa maltlhla. I faaroo noa na
tele
nel
vahlne
1 te roo no Iesu,l
te
mau
raveà
faaora ta'na 1 rave. I faaroo
1
pa
maltlhla
hou
te
satauro. Te atiraro nel
ola
1 to'na Metua e la hope roa te parau
no te satauro,
el reira ola e faaue al 1
ta'na
mau plpl la haaparare 1 ta'na Bvanella na lerusalema atu, ola hol, mal ro¬
to atu
1
te nunaa maltlhla e tae noa'tu
1 te hopeà o te mau fenua ra.
ola 1 to te taata malrlraa
1
te
mau
loà
e rave rahl 1 nia la lesu
B
TaiaaItl na te Attia, e Tamaltl na te taata ; e
na
Tamaltl
na
Davlda." E Inaha 1 tele nel ta-
la lesu, te Irltl nel ola 1 te
te Patu e te Tamaltl a Davlda
oe la'u." Te faatla nel
ola,
mal to'na Ite-ore, 1 te mau parau
no
te
Paufaa Tahlto, te mau parau tel tohu 1 te
hoê tau maltal, te tau e tlaturl al te mau
etene la lehova, e e farlu al ratou
1 te
Ime, 1
mua
parau e :”E
e aroha mal
ohl
no
roto mal 1 te tumu
ra, te heheu nel
hlna 1 te tlaraa
a
Na
l’oto i ta lesu mau parau i
1 tele nel vahlne, hoê huru e,
te pa¬
rau nel lesu el pahonoraa 1 ta'na anlraa:
”Alta”. Ua
farll
noa râ tele nel vahlne
1 tatia ”Alta” ra, mal te auraro e te tla¬
turl e : Blta
tele
na te Atua”. Alta te
reira
1
rlro
el haaparuparuraa 1 to'na
mtia
lese.No rei¬
tele
nunaa
nel
va-
etene
i,
tele nel
Te hlnaaro nel ola e faalte
ola hol,
te ”ola” no te upootlaraa. Na ô
atura lesu
la'na
E tele nel vahlne, e
faaroo
rahl roa to oe. 0 ta oe e hlnaaro
manaô,
mau#
lesu
I«ta'na
1
te mau,
^
a otohe atu al ola, ua rlro râ, el
faaltoltoraa
la'na
la onoono malte. E 1
te hopeà, ua rlro ta\ia "alta” ra el ”olay
to ratou tlaraa
I.- Ua mamû
vahlne•
te anlraa
a
no
A
1 te anlraa
a
ra, la na reira hla ïa." Ua farll noa ola
1 te mau faauraa 1 faaaxihla'i ola. I tele
plpl 1 to Iseraela maltlraahla, 1 te talme mau 1 etaeta al te aau no
taua
nunaa
ra.
I parau atu al ola 1 te
vahlne
mal
mau
atl-Kanaana e:" Aore
1 ô na.”
Ola mau,
au
nel
1 tonohia
ri
la tono lesu 1 ta*
ta\ia
mahana malra,
houhla e e anlmala,
alta ola i parau faae tamarll râ, e no te
mea
e
tamarll, e fêla alà ïa. Ua noaa 1
teie nel vahlne," elaha e o te oraqraa noa
no ta'na
tamahlne, o.to'na ra amui-atoa-
ua opani
ola la ratou elaha
ola e
haere 1 ô te etene, e haere tla râ
1 te mamoe
1 moe 1 te utuafare o Iserae¬
na
mau
plpl,
la.
raa-hla 1 roto i te anairaa no te mau va¬
hlne ta lesu 1 haaunaltal.
faahloraa ïa i to'na Iho
faarue la'na, ola hol, mal te
2.- El
nunaa
tel
peu e,
te tlaturl nel te mau etene e te
tiai
nel ratou 1 te Hau o te Atxia ? Baha
ïa te
tlaturlraa no
te
fêla
no ratou
taua hau
ra
?
5.- Ua rlro ïa el tamataraa i te
râ, alta ta lesu e ravea faahou, mao¬
râ, o te farll i to'na hlnaaro} mai
E hoa here ma e,
,
I
teie
nel
Iuda
e
hia,
e
-
Na lesu iho i heheu faahou i
el faaiteraia i te atiratou, tel tiai noa
inaha i te tau iho no lesu te riro
e
parau,
Mesia ola
na
■
TUAROI
roa
■
H
■
manaô ati-Iuda ei manaô faufaa-ore, ia au i te faîraa parau na loane
e
;
"Haere mai nei oia i ô na ihora, aita
râ to'na ra mau taata i ite atu ia'na, a-
■
H
1
B
i te feia tei faahiti i to’na
mai oia ia ratou i te mana
rii na te Atua."
rea
hô
ua
ra
e
ioà,
2-1 vai
taaê
noa
Iuda
e
te
nunaa
Samaria,
tau no lesu,
ua
faaorehia
tahi e te tahi.
3-1
vai
atoa
na
te
ati-
inaha i te
te au-ore te
e
noa
na
te taata
a
su,
nei
■
au
■
"
9
s
B
1
■
■
tatou
H
ua
tahoêhia
ao
i roto
ratou, oia hoi to teie
no te ora,
ia
i te faufaa
no Paulo i to Tesalonia e
s
tatou i haapaôhia e te Atua no
te pohe,
ia noaà paatoa râ te ora i roto
i to tatou Patu ra ia lesu.
i te
5-1 pouri na hoi outou i mutaa
iho, i teie nei râ, ia lesu nei, ua maraoutou
i
te Patu. la au to outou
haerea i te tamarii o te maramarama.
marama
reo
Aore hoi
4-1 matara na hoi te hara a te
taata hara
i^te toto tusia e te puaaniho,
ia tae mai râ Iesu,ua faaorehia te raira.
H
m
6
1
B
tô
tama-
nei (te ati-Iuda, te etene, te feia hara)
i mua i te aro no te Atua, la tae mai le¬
5
io Pei te mea
nei teie nei
■
1
■
no
toro e;"Aore hoi outou i hoohia'
ino noa ra, i te toto taoà râ o
Patu ra o lesu Mesia.
■
■
■
hoê
râ lesu ia'r^a iho ei
to te ao nei, ia au i te reo
TJf ■ faariro
-
E
etene hoi
outou
0
te feia i te atea è
tatou i mutaaiho
e e taa éè hoi i te amuiraa o Iseraela,
i
te
tiaturiraa ê aore roa e Atua
i te ao
nei,
I teie nei râ i te Mesia nei ia le¬
su,
0
ra,
■
ua
haafatatahia mai ïa i te toto
o te Mesia
nei. E teie nei,
e
ere atura outou i te
taata éh e te purutia, hoê atoa râ to ou¬
tou oire e te feia moà e no te fetii o te
Atua.
7-1
roto
i
te Patu ia lesu.
ati-Iudà,
aita- e Heleni, aita e
tavini, aita e Patu, aita e tîti,
aita e
tiamâ, aita e tane, aita e vahiné, E ei
opaniraa i teie nei parau, teie te reo rr
Paulo
i
to
Bphesia ;*'oia hoi to tatou
hau, 0 tei faariro ia tatou ei hoê, e ua
htiri hoi i raro, i te patu faataaê
i ro-
aita
pu
e
râ". (Bphesia 2/14),
s
NA REO E HITU NO lESU I NIA I TE SATAURO
"E teie nei
TE
TORU
NO
TO
lESU
REO
I
NIA
I
TE
SATAURO
'
'-ihine.
Tei
i te Evanelia a loane
te toru no to lesu reo i
te satauro, e te riro nei taua reo
ra
ei taura no nia mai, tei taamu hoe ia
Maria te metua vahiné no lesu e ia lonae,
ta’na pipi
herehia. No reira, eiaha roa
te tiaraa no te toru no to lesu reo i ro¬
to i teie evanelia, tei faaite i to tatou
faaroo i te huru no lesu,
ia riro ei maheaituraa na tatouo Oia mau, i vai na hoi
nia
te
i
logo
(te
parau) i te matamua, e o te
Atua hoi te Logo, e taua Logo ra, ua riro
mai nei ïa ei taata, e ua mairi te Evane¬
lia tei
faaite i te hanahana no lesu, ia
lesu iho
ei
"taata”.
Teie hoi
loane
i mûri nei,
i faaite mai;
te parau ta
" E tè tia noa ra hoi
e ta'na taeaè o Maria
Keliopa ra, e o Maria i Magadala ra i pihai iho i te
satauro o lesu
ra.
E ia hio aè ra lesu i ta'na metua va¬
hiné e te pipi here na'na ra i te tia noa
raa i pihai iho.,ua parau ihora oia i ta'
na
metua
vahiné
E teie nei vahiné, a
hio na i to tamaiti,
e teie nei tamaiti,
a hio na i
to
metua vahiné. Ei reira ra
oia i te aratairaahia'tu e taua pipi ra i
to’na iho utuafare." (loane 19/25-27).
ta'na metua vahiné,
te vahiné
a
a
hio
tamaiti, a hio
(loane 19/26-27)o
Na
roto
te faaiteraahia
vahiné,
roto
na
i te tamaiti.
na i
to metna
i teie nei parau
ta to
papai Evanelia e faahiti nei, mai te mea
ïa e,
ua î taua mau parau ra i te maitai
e te hanahana
; Oia mau, i pihai iho i te
satauro
no
lesu, te tia nei to’na metua
vahiné, ta'na
ta lesu iho i ore i haapaô
na, i te mau taime a rave ai
oia i ta'na
ohipa i raro nei,
o
ta te hoê oê ooi e
haamuiui nei i
to’na varua (Luka 2/35),
o Maria te vahiné a Keleopa e Maria i Magadala, o ratou na vahiné tootoru tei pee
na
e
tei
tavini hoi i te Patu i to’na
oraraa
i raro nei. Teie ratou, tei pihai
iho i te satauro,
Na roto i to lesu hioraa
i to’na metua vahiné e i te pipi ta*
na i here,
te vai nei i teie taime i^roto
te horuhoru, te horoà nei
poheraa, i teie nei parau
tei riro ei tamahanahanaraa e ei faaitoitoraa,
Ua
parau
atura oia ;'’E teie nei
vahiné, a
hio na i to tamaiti, e teie nei
tamaiti,
a
hio na i to metua vahiné," E
teie hoi te auraa
papu
no teie nei reos
"E teie nei vahiné,
teie to tamaiti, e
teie nei
tamaiti, teie to metua vahiné".
Te
iteahia nei,
na roto i teie nei reo,
te tapao no to te Patu here e to’na aroha.
E ere râ e,
o te reira anaè, te ite atoa
hia nei râ,
na
roto i te toru no to te
i
te peapea
e
hou to’na
lesu
i ËJiiiiiiiiiiiiiHiiKmiiiiiiiimiiiiiiiiii
PAROISSE
DU
NOUVELLES PREDICATIONS
:
SUR LES ANCIENNES
JOURDAIN
iiiiiiiiitiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiii
lllllllllllllllllll
iutu rcû,
te
mau
tei
faasataurohia, te toru
ohipa taae
hoij
te
r.'i' i
rotopu i te
no
te
oraraa
no
no
nia
te hui faaroo.
ta to Patu i rave na roto i te
tanoeraa i te
aau no Maria e no
loanep e
i te iioê pu pape ora
""
pihaa, tei txa
pihaaraa e tae noa'tu i te ora mure
oroo No
reira, te faahanahana nei te va-'
rua parau laau r te
Patu, oia i rave i ta®
ii0
na
iho
e
horoà i roto i ta®na
ua
aau
pipi
i te
toru
(loans 16/13-15)O
Ua ite atoa nia i roto
no^ to lesu reo i nia i te satauro te hoê
faito taaê
no te aroha mau oia
hoi, te aroto i te Varua, te aroha tei ai te taata i roto i te aroha niau o
roha
ratai
na
tte Atua, ta te mau ite e rave rahi no te
tu
i
1
Kolosa
ite na, e
± te naô
es'*
0
tei faaite
i te Varua
na roto
hoê hohoa faahiahia i roto i ta'na
episetole ia Philemona»
I roto i taua Spisetole ra, mai te mea e,
te
riro nei
te
Philemona)
tei i to®na aau i te maitai ©
ei
tia
no te taata hara (no
hoë taura
apî e te motu-ore i ro¬
to ia Philemona (te tavini tei horo ê na)
ei to*na Patu ta'na i faarueo'S taua taura
i
te
ra, o te taura ïa no te arohao Teie i mû¬
ri nei
te mau parau ta Paulo i papai atu
ia
Onesimo no to'na tavini no Philemonao
"Te
maite noa'tu nei au ia oe, i tau
^^Ikmaiti tau i fanau i tau tapearaa nei,
ia Onesimo ra,
i te tavini faufaa'ore no
oe
i mutaa ihora, i teie nei râ e faufaa
ïa ta oe ia'na, e tau atoa hoi» 0 tau
ïa
e faahoi atu ia oe na,
e tena na, e farii
mai oe ia'na, eiaha râ ei tavini ei taeaè
here râ, mai te mea e, o vau iho» I hama- •
ni ino
na
oia ia oe, e amutarahu oia na
oe,
ia tuu mai oe i te reira i nia ia'ù
neio
Oia ïa e tau taeaè, ei oaoa to’u ia
oe
i te Patu nei, e haamahanahana mai oe
parau
ia'u
mona
i
tau
aau
i te Patu nei...'*
(Phile¬
8/20).
Te faaite
papu nei teie EpisetoPaulo, i te faufaa rahi no te taura
varua
tei
tupu i rotopu i te mau varua
taata atoa ia au
i te ûpuaraa a tevAtua,
e
e
riro te reira, na roto i te faaapî
noa raa hia i te mau taime atoa,
ei ohipa
rahi
faahiahia no te oraraa, ia vai anaana noa te reira e ia riro mai te hoê hihi no te hanahana no te Patu i rotopu
i
le
chinois
em¬
ou
sur
Pour
dire par exemple qu'on est
de
soi et qu'on veut aller jusqu'au
d'un but qu'on s'est fixé, on dit s
maximes.
bout
"Je me préfère
de " ou "nënne
ingrat envers tout le mon¬
gnô fou thien ha yen." Il
est évident que si qn ignore à quelle lé¬
gende se réfère cette phrase, on ne com¬
prendra pas. La légende la voici : •
mai te Patu tei riro ei tia no
feia hara atoa; e te haamau nei Paulo
te
lettrés
bres
mai
horoà,
J-aulo
iho,
te
aroha,
vieux
souvent dans leurs conversations
des
maximes
ou
proverbes pour exprimer
leurs
pensées. Si -un homme est incapable
de comprendre
le sens de ces maximes ou
proverbes,~ il est
illettré, chacun se
doit
de les apprendre par coeur, appren¬
dre
également des phrases entières pro¬
noncées
autrefois
par des personnalités
historiques afin de les placer dans leurs
conversations,
leurs oeuvres ou leurs
correspondances.
C'est aussi pourquoi le
chinois
est
considéré
comme une langue
difficile et compliquée. Un texte composé
des
seuls
caractères
chinois, pourtant
nombreux,, serait très dépouillé s'il n'y
entrait
pas
le rappel des phrases célè¬
ploient
ta ?aulo i faahiti i to
raa
^,^Di (Kolosa
ia matou
i to outou aroha
1/8), e ta'na i
i
Les
neij, oia
haamauraa i te hoê taura
Tarua no
HISTOIRES CHINOISES
na
te feia'toa tei hoohia e
anao
Dans
les
dynastie de Han, les
derniers
temps de
la
se révolté envoya 200 000
paysans
rent. Le gouverneur Tan-Tô
au secours de l'empereur. Mais
ce
dernier
fut quand même tué. Alors le
frère
de
l'empereur monta sur le trône
tandis
que le gouverneur Tan-Tô devenait
guerriers
ministre-régent.
Il régna en fait à tra¬
vers le petit empereur, mais son règne ne
fit
pas le bonheur du peuple. Une misère
profonde s'abattit sur le pays. Beaucoup
de ministres
complotaient pour redresser
la dynastie
et voulait assassiner le mi¬
nistre-régent .
Un
de
ces
ministres, Sao-Sao,
voulant
précipiter son action fut décou¬
vert
mais put s'enfuir avec un préfet de
la région.
Ils arrivèrent dans la soirée
chez un
parent, l'oncle ”Lu-Ba" qui les
accueillit et les cacha dans une chambre,
près de la cuisine. Pour préparer le re¬
pas
du soir,
l'oncle Lu-Ba dut acheter
des vivres.
Il
demanda à ses deux hôtes
de se coucher
pendant son absence. L'on¬
cle Lu-Ba parti, ^Sao-Sao, homme sceptique
ne put dormir.
Il entendait des bruits de
couteaTix qu'on aiguisait. Il réveilla son
camarade le préfet
et tous deux essayè¬
rent
de comprendre ce qui se disait dans
la cuisine,
car on y chuchotait. Un hom¬
me disait
à un autre, à voix basse ;"At—
PAROISSE
DU
«JOURDAIN
iuiiiiiiiiiiuiiiiuuiiiiniKiKin
tache-le
et
tu
l'égorgeras ensuite
Alors,
sortant son épée, Sao-Sao se pré¬
cipitait dans la cuisine,
et tua non pas
detix hommes
mais
huit;
Mais lorsque le
préfet vit un porc attaché, il comprit et
reprocha à son ami d'avoir tué tant de
monde
à
la légère. Sao-Sao ignorait les
regrets.
Il décida le préfet à s'enfuir
avec
lui,
mi-chemin,
ils rencontrèrent
qui s'en revenait chez lui,
avec son âne chargé de victuailles. Eton¬
né
du
départ précipité des deux hommes,
il leur demanda de rentrer avec lui, mais
Sao-Sao, d'un coup d'épée, décapita l'on¬
cle
Lu-Ba
et prit la main du préfet pour
fuir
à
nouveau.
"Pourquoi avez-vous re¬
commencé à tuer, c'est un homicide volon¬
taire cette fois," dit le préfet. Et Saol'oncle Lu-Ba
en soiiriant :"Je me préfère
envers
tout le monde et ne vou¬
drais pas que le monde soit ingrat envers
moi, "
répondit
ingrat
Ce
qui veut dire en clair: Je
but, sûr de moi, et veut al¬
ler
jusqu'au bout,
jusqu'à la victoire
même si pour y pairvenir je dois commettre
encore quelques crimes.
poursuis
font."
(Luc 23/34).
Si Sao-Sao est
l'image des hom est
que
nous
sommes,
Jésus-Christ
celle de Dieu qui est amour.
mes
A
Sao
lades,
fait des miracles et a donné sa
exemplaire a\ix hommes. Il fu’^ cruci¬
fié
par
eux
mais n'a pas de haine dans
son coeur. Ee dit-il pas:"Père, pardonne—
letir,
car
ils ne
savent pas ce qu'ils
vie
NOUUELLES
mon
Plus
tard
Sao-Sao
réussit
Les
Paroisses de Béthel et Jour¬
dain
ont célébré ensemble le culte de la
semaine
sainte les 15, 16 et 17 Avril. A
cette occasion
les chorales de ces 2 pa¬
roisses ont fait entendre leuir chant , le
vendredi saint.
son
tua Tan-Tô, régna à son
jexme empereur et fit
appliquer sa politique. Il mourut et son
fils,
encore plus cruel le remplaça, tua
l'empereur, s'emparant ainsi du trône©
coup
d'état, il
tour
à
travers le
jusqu'au bout sûr de moi
en réalité, je me suis trompé
"J'irai
,,,^"
mais
comme
les autres,,,
Aujo'urd'hui qxtand les chinois
emploient cette phrase dans une conversa¬
tion,
ils veulent dire que malgré l'in¬
justice et la cruauté, ils vexilent at¬
teindre le but qu'ils se sont fixés.
Chers lecteurs,
doute ce qu'a fait
critiquez
Sao-Sao, C'était
un
lâche et tin égoïste. Mais nous hommes
du XXè siècle, ne sommes-nous pas souvent
lâches, égoïstes ? la Bible a dit que le
coeur
de l'homme est tortueux par-dessus
tout
et il est méchant. Qui peut le con¬
sans
naître ? (Jérémie
17/9)*
parler d'un au¬
tre homme qui n'est pas chair, mais né du
Saint-Esprit : JESUS-CHRISI• II, est tout
autrement
que
Sao-Sao, Il sait que les
hommes
sont ingrats mais il reste fidèle
aux hommes,
Il ne tue pas, mais donne sa
vie à tous les hommes, (Jean 3/16), C'est
le SAUVEUR.
proverbe chinois dit: "Il y a
mais
Jésus est né potir sajiver
de.
Il
a
soeur
heureux
gloire
dans
une
28 Mars : visite à notre parois¬
de
Pueu©
Nous avons été très
de
pouvoir prier, chanter la
de Dieu, discuter, rire ensemble,
communion fraternelle.
Les
le mon¬
préché l'Evangile, guéri les ma¬
prochains baptêmes de la pa¬
Jourdain
auront
lieu au mois de
Mai, Nous demandons à ceux qui voudraient
recevoir le baptême de se faire connaître
roisse
auprès du
pasteur VinHu Ba ou auprès des
diacres,
Nous
les
arbres
droits dans les forêts,
aucun homme droit dans le monde,"
des
se
vous
Je voudrais vous
Un
Dimanche
de
recevons
Rémy WONG, Il
de bonnes nouvel¬
a
passé la journée
BACH, en com¬
du 13 Avril chez la famille
pagnie de Melle AGUILLON et de M, VAUCHER,
PARAU
•fv>
API
NO TE ARA MAI
apî tei ineine
feia
^
NO TE FENUA TINITO
Iseraela,
ua faatia oia i te huru no
riroraa ei orometua e to*na maitiraahia
ei
Papai Parau Rahi no te Ekale-
testantisme",
â i oti ta ratou mau
ra hoi 10
tamahine. 0 ta ratou taime faaearaa ohipa
ati-Iuda
i
te manao apî e vai nei i
roto i te u*i-apî no Purutia, tei hinaaro
i te haamoe i te mau mea iino tei ravehia
i
nia
i
te
ati-Iuda
i te tau tamai i
te
no
e
A
Hau
Tiurai i teie matahi-
e
taua fenua
ra
i teie matahiti
ma
te pane e
^
i te oroà
a
tau,
i teirravehia e te Patu i
a
hia e 70 taata aau tae tei tonohia na ro¬
to
i
te mau utiiafare atoa no te farerei
ia ratou
e no te ani ia amui i roto i te
ohipa no te paroisa. I mûri aè i teie
nei tere,
e 87 taata tei haapapû mai e,e
taio tumu
ratou
i
te Bibilia; e 65 tel
faaite
mai e, e haere tuutuu ore ratou i
mau
te purersia;
mau
mau
105
tei ani ia tamauhia i te
hoê aufa\xraa no te
te paroisa; e rave rahi tei
hebedoma*'toa
ohipa
a
te
pûp-Q. mai
ia ratou no te tahi mau ohipa i
roto
i te paroisa : farereiraa utuafare,
ohipa i roto i te paroisa, etc...
A
TE
HOE
apî
I
TE
FENUA
roto i te ohipa
I
feia
TERE
i
hoê
roa
mai i teie
apî porotetani
nei, te
no
rave
Pvirutia i
mau
vahiné,
Dresde,
tei
ino
i
i
te tamai i mairi aè
nei.
tono ai oia i na pipi e 70
(Luka 10), ■ua rave-atoa-hia i roto i te
hoê paroisa te tuhaa no Doubs (Farani) te
hoê ohipa mai te reira te huru. Ua titauto'na
Tae
feia
te
Te
tahi
atu pupu,mai te
taut'uruhia
e
te feia apî no Paretane, e
amui
ïa
i
te hamani-faahouraa i te hoê
fare
mai
na
te
mau diakono
te Fatu
TE TONORAA 70
au
I
Bergen-Belsen.
te uaina.
la
TATARAHAPA
tei
te fen'ua Purutia iho to ratou
i teie mau
ohipa; i te mau taime
i mua nei, e patu ratou i te hoe fare
pu¬
reraa
i
Dachan, e te hoê vahi rururaa i
ohipa no te haamanaoraa i
taua
aito ra, na roto i te tatairaa i na
fare pureraa e piti, i reira to Jean HUSS
roa
TE
raveraa
mau
faatiaraa matamua
NO
ohipa tauturu e rave rahi tei
"te tapao no te tatarahapa", i
roto i te mau feniia tei haavîhia e te Pu¬
rutia i te tamai
hopeà nei. I teie mata-
no
no
i te tahi
TAPAU
parauhia,
550 matahiti, to Jean
te Reforomatio) tanina-oraraa-hia
i te auahi i Constance, i te ma%
tahiti 1415. Te faaineine nei te Paatere-
raa
TE
PURUTIA
te
(aito
na roto-i te mau ohipa keretitiate autaeaeraa ta ratou e rave nei.
mahemo,
NO PRAGUE CTCHECOSL.OVAQUIE)
HUSS
te vai atoa
te hinaaro nei ratou i te faaite i
tere,
nei
taeahia*i
e
teie matahiti ta ratou e faataa nei no
teie ohipa
tauturu.
Na roto i teie nei
nei i Taïna i teie mau taime, te
pureraa, te mau apooraa e te mau fa¬
rereiraa e rave rahi* I te tahi mau taime
te amui nei to te mau haapaoraa porotetani atoa no te faatere i te hoê apooraa amui.
Te vai nei na aua pipi e 2 i Pékin,
e i Nankin. Ua hanere e ua hanere te pipi
i roto i taua na haapiiraa e piti ra.
e
ore
no
paohia
ti,
mau
tamarii tei
mau
mau
no
ore.
haapiiraa teitei,
sia faatere ia'na iho i teie tau.üa faaite
atoa
oia e, te tupu noa nei i te rahiraa
te
hui-faaroo, i te fenun, Taïna, mai te
taime mai â i tupu ai te tamai tei faaapî
i te
faatereraa o taua fenua ra. Te haa-
Ei te 6
E
ohipa patu e te mau ohipa
faaapu ta ratou e rave i reira. I roto i
teie nei pupu feia apî, te vai nei te mau
"ingénieurs”, te feia toroà huru rau, te
to’na
9
fatata
vahi
moni
Ua
tae aè nei i Paris te hoê orometua
tinito o LI-CHÜ-WEN te ioà. E orometua oia
no SCHANGAl. I roto i te hoê
farereiraa
tei tupu i te "Maison du Pro¬
no te reva i te fen\ia
rave i te ohipa i te hoe
i te roto i Galilea, ma
te
te
no
Wurtemberg
ISERAEL.A
evanelia no te
e 35
(Pxarutia),
g
A
TE PANE FAAHOPUE ORE I MOSCOU
I
^
CRUSIA}
J
Ua faatia te faatereraa Hau no
Rusia i na Sunago ati-Iuda e piti no Moscou ia hamani e ia hoo atu i te pane fa-
J
J
^
ï
m
H
■
B
H
raoa faahopue ore i te mau ati-Iuda no ta
ratou oroà Pasa.
la au i te hoê vea no
Marite, ua faaite te mau tia no na sunago
® piti e, i teie matahiti e ravai te pane
faahopue ore i Moscou, aita râ i papû te
ravairaa te tahi âtu mau amuiraa ati-Iuda
i te fenua Riisia.
H
I mTia-ra, na te mau fare hamania te Hau e hamani
na
i
'taua
■
raa
H
mau pane
■
aita. teie mau fare faraoa i hamani faahou
■
i teie
H
■
luda 4a hamani noa i taua mau faraoa ra i
ô ratou iho, e aore ra, e ia ani i te mau
■
fenua éè.
faraoa
ra.
mau
E 4 râ matahiti i teie nei
pane,
e ua
faatiahia te ati—
API
PARAU
MAU TAkARII TAHITI
îae
I TARATON]
mai i teie
H
Thio,
m
Nouméa iho.
I mûri aè i taua aufauraa ra
i haamauhia’i te ofai-tihi
e na orometua
no Nouméa s Sidenbinder
te
auaha
no te
nei, aita te
H
taroarii tahiti e parahi nei i te fe»
Taratoni e faaea
nei
i te rave i te
■
no
te haapapû i to ratou tiaraafaaroo i nia iho i teie fenua» noa'tu e e
^
mau
nua
roa
ohipa
feia
1963»
fenua
ratere
ua
no
noa
ratou,
I
te matahitl
noaà mai ia ratou te hoê vaehaa
Oire no Nouméaj i nia
te Apooraa
i te hoê
aivi, ei tiaraa no ta ratou mau
fare faaroo (fare orometua, fare pureraa,
fare paroisa). Mai
taua taime maira, ua
tapu ratou i taua aivi ra no te haapapû
ia nehenehe
nia iho.
0
teie mau fare ia faatiahia i
te hoê ohipa rahi roa tei ho~
roahia na te taiete
ni rahi tei pau.
ohipa
e rave,
e e mo-
I te otiraa
taua
ohipa ra, ua
hamanihia
te
fare orometua i nia i taùa
fenua ra,
0
te
fare orometua taua fare
matamua ra.
E
fare
rahi
e-te nahonaho
maitai no te utuafare o te orometua, e ua
faataa* toa-hia te tahi piha no te mau ma.”
nihini
e
tae i reira. Na te mau taunarii
tahiti
iho i patu i teie fare e tae noa*
tu i te
nei,
i
^
H
B
g
^
J
to
Poro
tae noa'tu hoi i ta to
e
Sotaiete no Patrie, o Pont te orometua no
te paroisa reo farani no Nouméa, o Tidji”
te papal parau rahi no te Ekalesia Taratoni e o Hunter hoi,
I mûri aè i taua
oroà .iti, ua fariihia te mau manihini na
roto i te hoe amuamuraa tei faaineinehia
e te mau tuahine no te paroisa no Nouméa.
ne
I
J
haamaitai
■
haamatahia
ï
tamarii
Té
ani
mai
oia
ia
e
tatou i te Atua ia
nei
i teie ohipa, apî tei
vai
noa
i nia i te
mau
J
te manao tahce e te itoito tuutuu ore e tae noa'tu i te mahana
^
e
■
tua
^
tahiti
nehenehe ai ia ratou ia haamori i te Aora
i
roto
i taua hiero apî ra. la
riro teie nei ohipa rahi ta ratou e rave
H
H
nei
ei
tapao i mua i te mau nunaa rau e
parahi nei i teie feniia, no te mana o te
■
Atua te Fatu
no
rai
e
te ferma nei.
otiraa.
I te 17
no
Eperera i mairi aà
tomohia*!' taua fare orometua ra.
Ua
amui mai te mati tamarii tahiti i taua
mahana ra i pihai iho i teie nei fare ne¬
henehe roa, te fare matam\ia roa tei patuhia e ratou
i nia i teie fenua, ei nohoraa
no ta ratou orometua,
tei parahi noa
i
roto
i te fare tarahu e tae roa mai i
taua
taime râ, Ua itehia to ratou oaoa i
taua mahana ra i te mea e, ua oti te ohi¬
pa
ei
matamxia tei opuahia e ratou e tei riro
omuaraa no te mau ohipa e vai nei i mû¬
ri.
NO TE FENUA NEI
TOMORAA FARE PUTUPUTURAA-I FETUNA.
I te
23
no
Titema 1964, i te ho-
i te avatea, ua tomohia te Fare Amuiraa
a te pupu Sidona no te paroisa no
Fetuna. (Ua haamauhia teie nei
fare i te
avae
Atete 1964). Na Tempe orometua iho
ra
10
pupu
i te taviri no teie nei fare
T\mui or. no te mea oia tei tonohia no
faatere
taviri
i teie nei
te
opani e
ia
te
oroà Tomoraa. Na’na i
na'na'toa i haapao te
ioà
pureraa ( Mataio II/22) ia au i to*na
o
Sidona. Ua riro ei manihini no taua oroa
ra,
te paroisa iho. 0 Apinere te
ta-
muta
no teie nei fare tauturuhia e te Amuiraa iho.
Ua
haapaohia te pae tino i
mûri aè.
I te pô
ua haapaohia te putuputuraa.
I
mûri iti noa iho i te tomoraa
te fare,
ua faatupuhia te tahi aufau¬
raa no
te tauturu i te ohipa. Ua tae mai
te amuiraa a te mau tamarii tamarii tahi—
ti no
rapae
i Nouméa s
to Kouaoua, to
no
ia haamaitai mai
Diakono faatere.
la
itoito
atoa
outou i te paturaa i te
fare varua no te Fatu o lesu Mesia. Amene,
E
te
Fatu
to Sidona e,
ia outou,
e na
Fait partie de Vea Porotetani 1965-1966