EPM_Vea Porotetani_196303.pdf
- extracted text
-
TE 62 0 TE MATAHITI.
MARS 1963
Numéro 23
Hoo i te niatahiti hoê :
HOE
AH U au MA
P AB
Ridacftur
TARA,
DANIEL
MAU ER,
AYAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
CHANGEONS NOS
A TAUl TATOU I TO TA
VIEUX HABITS
TOU MAU AHU TAHITO
l'Evangile de ne pas mettre du vin nouveau dans de vieil¬
il n'est pas bon non plus que
nous mettions
une jeune Eglise dans un vieil
uniforme rapiécé ou tellement démodé
qu'il conviendrait seulement aux ancêtres de nos grands-parents.
Jésus nous a dit dans
les outres. A l'heure
où nous préparons l'Autonomie,
taata
Ua parau mai lesu
e tuu i te uaina
hora
i
faaineinehia’i
Tahiti
ia'na
aore
iho,
e
tatou
e
faatereraa
te
o
te Ekalesia
i te mea tia ia tuu iatou i
e ere
te hoe
ra,
tupuna.
raau
Te hinaaro nei
te
"Aore hoi
:
api
i roto i te hoê ahu tahito tei tafaifaihia, e
i roto i te hoê ahu faito tahito roa tei au i te
ekalesia
i,
i roto i te Evanelia
api i roto i te farii tahito". I te
i te vauvau
au
ta tatou
atu i
teie nei mahana
i
fare pure,
oia hoi to tatou raau
"église", eiaha ra "temple" no te reo "temple", e ere ia te
hoe reo
keresitiano,
o te hoê
ra reo tei
horoahia mai ia
parau
tatou
e
no
te Ekalesia
o
hiero etene
iho.
reo:"
i
tia
ni,
te
re
exposant les projets d'urbanisme concernant la
ville de Papeete exprime le voeu que les Eglises Protestantes aient "une note plus
austère" selon ce que les auteurs de ce plan considèrent comme la daractéristique
Étme de notre confession. Cette réputation d'austérité n'est pas nouvelle. Elle
tae
vient de Calvin et de ses successeurs. Elle a franchi les siècles. Elle a la vie si
dure que rien ne pourra détruire cette légende qui est absurde et qui appartient au
passé. Qui a vécu par exemple dans une Faculté de Théologie Protestante saura qu'on
y est fort loin de la sévère discipline qui peut régner dans un séminaire.
reira
froids'et
pour tout dire, tristes. Quand on y pénètre, il n'y a pas d'image, pas de tableau,
pas de statue. On n'y a pas l'impression de la vie. Et tels en effet ont pO être
dans un passé lointain les.édifices protestants. L'exigence biblique de ne point se
faire d'image taillée explique en grande partie dette apparente austérité.
aux
sanctuaires protestants d'être nus,
Nais on oublie trop
souvent que, de même que teute architecture, de même que
les églises Protestantes ont le droit d'avoir un style qui
souvent est la marque d'une époque, d'un siècle bien pricis, éventuellement d'une
région. Actuellement, on concevrait mal de construire le même style de maison en
Polynésie que dans le Nord de la France, sur les bords du Lac Tchad que dans les
steppes de l'Ukraine. Les Eglises qui ont été construites à Tahiti et dans les îles
avoisinantes l'ont été sur un modèle fort en honneur en pays anglo-saxons et au
cours du XIXe
siècle.
te
no
unauna
i
i
ra
faaore i taua
te
e
oire), te faaitehia
te mau
no
nei
:
"e
fare pure poroteta
tei
mau
mono.
maamaa
roa
api. jjai
Aore
mea
e
nehe-
tei tano i te anotau
haapaohia
i
te ture haapaoraa i
i roto i te hoê fare haapii-
e mea marna
e
roo
Mai reira mai,
faaea i roto i te hoê aua pipi
taata tei
ture
teie i te hoe
ere
to'na
to tatou anotau.
aamu
te ite nei oia
Te
ae
faahapa pinepine hia nei e, e hohoa vai tahaa noa e
hoi, to te fare pure porotetani. la tomo te hoê
roto,
eita oia e ite i te hoe noa'e hohoa, te hoe
rumaruma
taata
i
tapura
te hoe tii, Aita
e
reira hia te
mairi. Te
mau
faatura
ra
mai
nao
e hohoa ora o
te fare pure.
Ua
fare pure porotetani i te mau tau
to tatou mau tupuna i te
faaueraa
hohoa
e
"eiaha outou
:
e
hamani
i
te
idolo
tarai".
Teie ra,
faataahia
mai
tei
te
ua moe pinepine
roa ia tatou e e
hoe hohoa no te mau
fare pureraa
itehia
taua hohoa
les églises romaines,
huru
hanahana". E
taua roo
bibilia tei
On reproche habituellement
te puta tei vauvau mai i te mau
(oia hoi te mau taata tei hinaaro
perepitero.
raa
i
hinaaro i te ta-
reo
i
ia Karâvino
tahito anae. Te
na
ia
tei au i te
raau
Teie te tahi
hioraa
haapapuraa
lieu à l'église protestante de Pa¬
te taioraa
te
ra
roa
ia
nehe
te
hoê atoa
"urbahisme"
faaitihia te
e
mai
Farani,
La lecture récente de l'album
iho tei
te manao nei te mau taata papai puta e aita
haapaoraa porotetani i anaanatae i te mau hohoa fare pu¬
unauna
ua
mutaa
te mea,
no
roa
o
ia
no
i te "temple de Papetoai".
ra
faanehenehe i te
e
mea
te
cérémonie aura
La
Na roto
aujourd'hui de nos Eglises : je dis bien Eglise et
non pas
Temple, car le mot temple est un mot qui n'a rien à faire dans le langage
chrétien, il n'est dff qu'à la malveillance romaine des siècles passés qui appli¬
quait à nos sanctuaires un terme qui ne convenait qu'aux édifices païens d'autre¬
fois. Nous devons donc dire ; "La cérémonie aura lieu à l'Eglise Protestante de Papetoai" et non pas au "temple de Papetoai".
;
mutaa
no
opuaraa no te
Je voudrais vous entretenir
roma
hitohito ia tatou
petoai" eiaha
Teie te hohoa no te tare pure no TOAHOTU
mau
.
i
roto
i
te
mau
fare
pureraa
mea
tia
ia
porotetani,
katolita,
e
ua riro
pinepine ia ei tapao no te hoê tau,
no te hoê
tenetere, ei te tahi mau taime, no te hoê mau fenua. I to tatou anotau, eita to Tahiti e anaanatae i te ha¬
mani
i
te hoe hohoa
toerau te
mau
ri.
tei
fare
i Polinesia nei mai tb Farani apa-
huru,e to Aferita rppu mai tei
medebera
tetani
hoa
ra,
Rusia. Ua faatiahia te
no
i Tahiti
au-roa
e
i
i
te mau
te mau
fenua
itehia i roto i te
mau
fare pure poro¬
tapiri mai, ia au i te ho¬
i te tenetere i mai¬
fenua paretane
(suite de la 1ère page)
Mo
heneheraa
ho te fare
tuhaa roto
te
faanahoraa
i nia
1 te
te
e
o
1 te tuu 1
ore
blbilia
auraa
au
la mairl. la
pure,
e faaauhla to’na
e i nia hol i te faane-
haapllhla te fêla faa-
purupltl 1 te poro, la haehaa to’na huru,
la faaitlhia,
la fatata’toa oia 1 te mau taata ; i te mau
tau 1 mua nel, e Ite tatou e ore te faufaa no te aua, e monohia te aua e te
amuraa maa moà,
te pu no te
fare pure,
to’na
vahl tahoêraa te tumu mau no te hiero. No te faahope
roo
1
te
taua parau ra, e parau atoa tatou e, e ere te mea faufaala hamanihla te satauro tahaa noa tel haamauhla 1 nia 1
ore
mau
e aore ra tel faaêhia 1 roto. E no te mea elta te
dlakono
e hiohla el
mau taata
taiaê, e parahl ratou 1
nia
1 te
te
patu,
parahiraa i te
mau
aoao.
Mal te mea
e,
e na
reira
tatou, e taamuhla, mai te purupltl mai, te orometua 1 ta’na
paroisa, e e rlro te paroisa el hohoa no te hoê amulraui hu¬
ru
taata
oia
1 te
ae
te ora ae.
e
amuraa
maa
1
te mahana oroa euphari,
e
haatl
moà.
<
El parau hopea,
e haapae paha tatou 1 te aua tel mataopanl i te mahora o te fare.
Na te mau tiare e te mau
pualhere taua ohlpa ra^Elaha
hoe mea itl la haapaehia no te faariro i te fare pure el
rohla
no
te
fare tel
au
te
re
o
tel
i
1
te
fare
mau
fenua motu,
e ite la tatou e
: "ua hamanihla
rahl i te hohoa no Paofal : tlno
e piti falto 1 te aano e e toru 1 te roa,
e te
fare pure e
mau
rave
rahi,
oê tel haamauhla i
hoe fare
te muaraa
te
fare. Te faataate Sotalete faatupuraa parau no Lonedona
: te purupltl 1 ropu, të hoe aua aano
roa no te purupltl,
1 reira te mau orometua e te mau dlàkono e parahl
al 1 te mau mahana oroa ; e te tuuhla nel te
hla nel
la
te rotoraa
jmuraa ipaa aoa 1 mua i te
fare
tatou mau
te
aua no te purupltl,
1 roto 1 to
te faataahla nel,
fatata
na vahl e toru ; te purupltl,
rahl,
pure e rave
afaraa,
te
aua
e
no te fare pure no
te amuraa maa
moà, 0
faahamanao 1 te parau no te vahl
talpe
no
hol
pao atea
hlnaaroo nel
tau,
te
au
e
te hoe
no
no
omo
El hohoa taaê
la
tuatl
1 nia
ru
matle
e
no
te
:
ratou
penl
e
anotau tel mahemo. Mal te mea e te
1 taua hohoa ra
1 to tatou ano
1
no te hoe metuà tel faahepo 1
tele nel anotau la haere 1 te fare haa-
1 te ahu
roa
marna
te hohoa
natura
raau
no
e
no
te hohoa
te
fenua
te
no
te
te
ruau.
no
ta
tatou
mau
fare pure,
no
te vahl tlaraa, te hu¬
mou’a,no te ral,no te raltl,
hol.
A rave mal tatou 1 te
(mal
te pua te huru) e a faa-
one
fare pure 1 to’na
fare pure rahl 1 au 1 ropu
e alta vetahf mau fare pure
te hoe
haehaa
te
moà
tamau
râ nlnamu no
aore
tumu
mau
e
1 te hUru
taulhaa tumu
tano tatou
ta
tel
la tatou 1 te huru
pllraa mal te
mau
tele faataaraa
E parau maere roa
tatou
tamahlne
mau
te hoe
e no te vahl moà roa o
tele,tel rlro el tapao
te Sotalete Faatupuraa Parau no Lonedona, e el ta¬
faufaa tahlto.
te
o
te hoe peu.no
au
Iho vahl. Al1 te mau fare nalnal,
1 tano na roto
1 to
’ roa 1 ropu 1 te hoe mau fare rehurehu e
te tahl atu mau fare pure, e fare hohoa api roa,
halrllrl roa la.
marau
mea
1
anaana
;
tele nel
mahana,
e mea tla roa la haapae tatou 1 te
te hohoa "afata rahl" no te tahl mau fare pu¬
re, e la 1ml tatou 1 te hoe renl nehenehe ae, la Irltl-noahla te mau fare pure na roto 1 to ratou
mau uputa e to ra¬
tou mau haamaramarama,
la haapae atoa tatou
1 te manao no
te hoe fare ôe tapirIhla i te
tlno fare ma to'na mau pou ,
te fare oê tel tapoi 1 te fare pure, a moe ai to*na nehene¬
hohoa orapa,
he mau.
£ nehenehe
Iho,
la
taaê
roa
te fare
oê i
te tlno fare pure
nehenehe atoa hol la tuatlhia te fare pure i te fare
paroisa no roto 1 te hoê e*a tapoihia, E mea tla la haapli
tatou i te fiaapae i to tatou
hlnaaro faito-ore i te haamaniraa e no te pua papaa
la nehenehe ae te hloraa 1 te hoê
ofal e
aore ra 1 te pua faafaurahla. E mea papu e 1 te hoê
Biahana e
heiapae atoa
tatou i to
tatou here rahl 1 te mau
punu,
noa’tu to ratou penl uteute e aore ra matle, no te
mea te
punu o te hoe la tapol tura-ore
no te vahl moà. Te
punu o te hoê la tapao no te hoê anotau tel mahemo.
e
no
te huru taata.
Oia
mau
hol te fa¬
êraa
Atua,
te fare pure,
e fare ra tel ohie te
farll maltal mai i te mau taata.
e
rotopû 1 te mau
fare pure e rave rahl tel haaati 1
e iritl tatou el hohoa no te mau
tamuta no ananahi, te fare pure e val 1 Toahotu tel tomohia
1 te avae no Tlunu 1962,
ola te fare pure nehenehe roa ae
no to tatou mau fare pure na roto i to’na hamanlraa ohle,
e
to’na hohoa taaê roa,
la na
reirahia
to Tevaltoa,
mal te
mea e,
e farll te
fêla faaroo 1 te hohoa tel hamanihla el
hohoa no tele tau.
Te fare pure e val 1 Paea, noa’tu to’na
hohoa tel
Itehia i te mau vàhl atoa,
o te hoê la fare tel
tano maltal i te hohoa no te
hoê fare pure tel otl apf e
tel anapanapa mal te plru.
Te faanehenehe nel te mau tumu
fenua motu,
to tatou mau
tahi atu
falto
te
të
i
Tele ra, ^e val atoa nel te tahi mau
i faaitehia to ratou lo’a, o tel au maipure mahdmeta
e aore ra
i te hoê fare
tlma meumeu roa.
E parau mau, e
fêla faaroo mau to reira,
tele râ i te
mau tau e val i mua la tatou,
o te iritl 1 te
uputa o
te faatereraa o te Ekalesla ia’na iho e mea tla la
raau
huru ra.
taua
fare pure tel
tal 1 te tahl
ore
fare
e
te Atua
pure o
la
faalte hol
ite tatou
hlnaaro i
tel rlro
na
roto
el ite
no
1 te tatou
faaturaraa
1 te hamanlraa
te nehenehe
o
to tatou
e
i te tahl
mau
fare
te mau mea 1 hama-
nihia.
A'taui tatou 1 to
tahl
la
tatou mau ahu tahlto.
E mono tatal
ratou,
la Ite tatou i te tupuraa
Ekalesla api 1 roto i te hoe mau fare pureraa api
tatou
Ite hanahana
no
te Atua.
no
o
te hoê
te arue
SI on te pronène
à treven Ih dfstHott de Tahiti, et si l'on passe dans les
autres fies, on constate que la plupart, des Eqlisss sont sur le sodèle de Paofai :
TÜATAPAPARAA PARAU NO Tr
grand bStlaent, aux fontes rectangulaires 2 x S avec un clocher flanqué sur le aflieu d*i*i des plus petits cdtés. L'Intérieur respecte encore actuellenent la
répar¬
tition chère è la vieille Société des Missions de Londres : la chaire au
centre, et
large espace réservé pour ce qu'on pourrait appeler le " choeur * oii viennent
prendre place lors des cérâtonles les pasteurs et les diacres ; enfin, la table
sainte devant la barrière du choeur. Dans la plupart de nos édifices
près de la
un
■oitlé de la
surface du
sanctuaire est
ainsi réservée è
ces
trois stalles
:
ÈKALESIA TAHm
la
1
chaire, le choeur,
la table sainte qui ne sont pas sans analogie avec la notion du
lieu saint et du lieu très saln^ de l'Aoclen Testaient. Or, cette notion est cu¬
rieuse, elle appartient typlqueuent è la Société des Missions de Londres, elle a
été aussi le signe d'une certaine époque bien révolue. Vouloir la oaintenir à tout
prix de nos jours, reviendrait è deoander è nos jeunes filles Tahitiennes d'au¬
jourd'hui de voulo1r.se rendre en classe en robe ■ nasa ruau ".
O
oia.
avec leur style vieux jeu dans un quartier
oronetvia
Tonitara
e
paratane,
paratane
mono
.
mahana
i mûri
Noa'tu
râ te
mau
Quant à l'Intérieur de l'édifice, son anénagenent dépend tout à la fols du sens
théologique de l'édifice et de l'esthétique la plus éléoientalre. Il faudra appren¬
dre è nos fidèles à lettre la chaire de c8té, è la rendre plus humble, moins massi¬
i te
mau
atoa
o
Uoroido te auvaha
a
na
pope.
E piti
etaeta
opani.
Ua etaeta atoa te ture
hiti te tahutu
o
1 nohohla
na
ve, plus proche aussi de l'assistance ; on découvrira que le "choeur" n'a plus son
utilité et que cette barrière que l'on dresse par le "aua* doit Être celle de la'
ha
Table Sainte,
etaeta raa
râ raua i
lieu de la cooiunlon. Elle est la raison
d'ttre du sanctuaire. Oisons aussi qu'il n'est pas vain de prévoir une croix nue
ou encastrée dans la
oia te
e
iho, faaoti atura te Apooraa .a ^te mau Tâvana.
e te
patoitoi raa e té. mau faananearaa
parau o Moroido, e na pope,
eita iho â te ture e faatia ia
faaea raua i te
fenua nei. Ua
faahepohia raua mai te puai
la hoi faahou i nia i te. pahi tel
tlai noa 1 tal ae i Pa¬
peete, mai te tiai i te hopea o te chipa ra, itoito maltaé
o Moroido i te patoi etaeta i teie
faaueraa. Ua marô etaeta
roa n'a pope 1 te taaea i roto i to raua tare mai te taaau -
refait à neuf.
le lur,
tarant tahiti,
arii vahiné
Tel reira
peut le caraq1ftr».de l'endroit, s'haraoniser aux couleurs d'un paysage, utili¬
ser et respecter^l^t à la fols les satériaux offerts par le pays (je pense en par¬
ticulier è la pierre de corail),et convenir au cadre qui lui est propre. Certaines
églises d'apparence colossale, jurent au nlUeu de salsonnettes husbles et sinples,
d'autres détoneoè par leurs couleurs trop vives au nlUeu de bâtisses grises et
sur
i tupu ai te farereiraa aiatanua
pope 1 te fare arii 1 Papeete, o Pritchard
na
te auvaha parau
se
centre de l'église,
e
auvaha parau na te
L'architecture ^InosEgllses doit Stre hardie et originale,épouser au tant que
ternes, d'autres enfin ont triste sine
te 25 no Movana 1836
PCTiare IV
son
e
rave
te
e
vavahihla
ua
mutol
e na
ta¬
tare,
tomo atura xmua 1 roto i te pipope, te
taafaua pure noa ra. Aita
roa
Inohia
e
hoe Iti ae.
mai, mal te parau e
rapae." Amo noa hia'tura
:
râ
No to raua
"Ei-ta
roa aaua
e
patoi
haere
1
1 rapae piti, te tiai noà mai
ra. Fariu maire te mata i uta e te tino atoa i te
piiraa
mal e : "E hoi mai â maua”.
paroi. Les diacres n'étant pas des personnages à
part doivent trouver leur place sur des travées latérales. Ainsi le pasteur, de sa
chaire, fera corps avec son assistance et celle-ci donnera l'Image d'une communauté
plus humaine, plus vivante. Elle pourra se retrouver au jour de la Sainte-Cène au¬
te 26
1
raua
Febuare 1837, ua tamata taahou o Caret, mal
apeehia mai e te perepltero Maigret, tapapa faahou mai i
Tatuti ; alta i faatiahia, ua taea râ te faite.
no
te
tour de la Table Sainte.
/
qu'il faudra arriver, notamment dans
ranl mai
te amul
Tonitara Faran.1
papal na pope i te vahi rata i té Hau Fa1 to Hororoto, tel haponohla i te auvaha te
i Valparalso no te
hapono atu i te Fau Faranl. No taua rata ra, ua papal atoa o Plritati 1 to Paratane.
E teie tel faaotihia e te Hau Paratane : ia vaiiho o Plritâtl i
te toroa orometaa e te faatere tumu ola i te torôa Tonltara Paratane.
E aita i maoro,
i te 29 no Atete 1838, i
Parmi les nombreuses églises qui
jalonnent les routes de nos Iles nous propose¬
l'église de Toahotu, Inaugurée en Juin
1962 et qui est de fort loin le plus joli de nos édifices par sa simplicité et son
originalité.Celle de Tevaltoa devra 8tre de mSme Inspiration si les fidèles accep¬
tent d'ître de leur temps, celle de Paea, de lignes toutes classiques réussit ce
tour de force de donner toujours l'Impression d'avoir été achevée la
veille,et d'é¬
tinceler comme un bljoü^ Le cadre naturel contribue è cet état de grSce. D'autres
que je n'oserais nasmer, tiennent de la mosquée oui du chtteau fort en béton armé.
Certes les paroisses n'en sont pas moins fidèles, gais dans les temps qui s'ouvrent
devant nous et où nous devons apprendre è diriger nous-m8mes les affaires de notre
Eglises, sachons marquer notre respect et notre amour envers Dieu par l'édification
de sanctuaires que seront eux-m^es un témoignage de la beauté de la Création.
rons cûome
reira, ua
No
les districts oii la nature
suffit è protéger le sanctuaire, à renoncer au trop classique mur d'enceinte qui
enferme la cour de l'église. Des fleurs, des buissons feront bien mieux l'office.
'iHeh M doit (tre négligé pour que l'église devienne une lalson à l'échelle humai ne, maison de Dieu certes, mais accessible, aimable.
Disons enfin
modèle aux futurs constructeurs,
tae mai al
te
pahonorsia a te Hau Farani. Teie taua pahemotonohia mai.te hoe manua farani o Venua te ioa e
60 puputu fenua
i nia iho,
tel faatere hla e te Atimarara
mono DU PETIT THOUARS, e %ia tutau i roto i te ava i
Papeete.
raa
ra,
ua
Ua haere ola
tuu atu
1
el pahonoraa
mai
i
ô te Arii
to'na rima i
1 to
vahiné
Pômare IV
e
ua
te
parau faahaparaa a Farani
te Arii vahiné * hamani-ino-raa i na pope
te au-ore.
1
parau
Changeons nos vieux habits, remplagons-les un à un, que nous voyions naître une
jeune église dans des sanctuaires neufs qui chanteront d'eux-mtmea la gloire de
i uta
roto i
te
30
faahapa
no
Atete
1838,
via
tuuhia i te Arii
raa no na tumu hata e toru
vahiné te
:
I) la faaite hua te Arii. vahiné i to'na tatarahapa i te
no te mau hamanl ino raa. i na farani
tôopltl, o
Farani iho â ra tel faalnohla.
Hau Farani
Dieu.
2} la hutihla
teVI'ëva' farani 1 nia iho 1 te hoe tira i
Motu-Uta, e la faahanahanahla na roto i na harururaa pupuhifenua e 21, no nia mai i te pâ a te arii vahiné, la ore taua
parau faahaparaa
ra ia haapaohia i roto 1
na horaae 24,
e
tupu ia te tama'i e ta" noa'tu i te afaroraa te parua faaha<f
paraa. E hepohepo
rahi to te arii vahiné 1 teie faaheporaa
oioi, e te puai, aita'tu hoi io'na e tauturu manao paarl mao¬
ri râ-o Plritati
ta'na ia 1
tapapa. Na Pirltati iho
i
papal te parau faahapa raa e na plritati iho i afai i te
Atimarara
ra
1 te 30 Atete
i te ahiahi, e
aufau te utua i titauhia mai na roto 1
(125
onces
na'na atoa
i
te mono plru paratané
‘
d’or)/
rahi ra, ua ^papaihia mal te
1 rotopu ia Farani e i te arii vahiné i te 5 no
Setepa 1838,
ua papaihia la e -ù» riitfi o .te
Atimarara iho e
El faahauraa i taua peapea
autavae raa,
tb te arii vahiné iho.
ia h(»roa atoa
katollka la aifaito atoa i te
haapaoraa porotetani tel papaiblâ i te avae Febuare 1839,
e.
te Commandant
Laplace S’Artémlee. Aita roa râ te iiUiu oroaetua paratane.! mauruuru i ta’na faaauraa ra, aita ra ta
Ua feae-taeta
hia te tiama
anotau tel taul
roa
1 te mau hohoa tahito.
’
no
faahou hia taua faaauraa' ra,
te haapaoraa
tou e ravea, aita
atoa hôi o
Piritati i
Tahiti nei i taua
matahiti 1839 ra,
ua reva i Paratane. Ua faaetaeta faahou o
Farani i to’na
mana raa i nia
ia Tahiti na roto i te
hoe
faaauraa api tei ravehia e te Atimarara
Dupetit Thouars, i te
matahiti 1824 a hoi
faahou mai ai oia i Tahiti nei na nia i
te manua
api La Reine Blanche. 1 te
ite
Ua ani
huru
E
e
te
no
te
mai
onoono
mau
piti
oia ia tatou ia
tauturu tei
opuaraa
Apooraa Amui
no
tiaturihia
e
faaite atu ia’na i te
te Ekalesia Tahiti.
ta tatou tei nehenehe ia tauturuhia
te Ekalesia taatoa :
mai
te arii vahiné
raa
ua hoi faahou mai
taua atimarara ra i Tahiti nei, ua manao ihora oia e,
aita ta’na e ravea,
aita to’na e tauturu
maori râ o te orometua o Piritati, tei Paratane a hoi ia.
e,
No reira
te arii
vahiné i horo ai
tapapahia râ oia mai te faahepo
oia
i
to’na ioa
Urima auvaha
te
i
te arii
na
i
raroae
tauturu maitehia
tapuni i Moorea. Ua
te faariaria hia, ia papai
parau tei papai-huna~hia e
e
te hoe
vahiné
tavana Hitoti
na
e
Mororoto. Ua
e
e
Tati,mai
vahii^e i
-
patoi te arii
a) Te hoe
no
te tono atu
faito
te
"brevet",
tamaroa te
haere
i te
i Farani
misionare tei
ore
poia no te
pipi
akua
i
ravai
e no
parau ra,
ana,
b) Te hoe
hoe fare
manihla oia
fare
tuhaa
Faaearaa
tamarii
mau
faaravai
te
teie
teie nei
tae
i
i
ta
ratou
te
mono
i
te mau
te amo
i
te ho-
tau
no
haapil-
te haamata
no
i
te
tamahine rarahi
te vairaa
i
E ha-
fare orometua
te
no
paturaa
(foyer).
e
te
no
te
PARAU API
Ua hinaaro atoa
1
hia
i
hia
16
te
nia i
na
manu
tahi
te
i
Febuare
no
te
mairi,
tae api mai
ua
E taata helevetia
reva.
ohipa taae no te mau tamarii tei
Perron
o
tei
raua
rahi te
E mea
i Helevetia
haere
i haapao-
ua haamauhia
i te matahiti
i Farani hoi
i mairi.
papai
rahi, te
o
te Apooraa
i
taua
ohipa
1
atoa
ciale)
huru
mua
i mairi
te vahiné
nei, i te
ae
ahiahi,
rau
tupu
te Tomite paruru nunaa
o
:
e
farii
e
e
oia
10 tamarii
tamaroa,
E piti taata
ohipa ra,
te
(moniteurs) tauturu ia Perron i roto i taua
tauturu rave ohipa e te vahiné utuutu hoi.
1
ua
teie nei matahiti,
hoi
te
hia
te mau mahora
fare tamaaraa,
e
te
no
i
te
tiaraa
o
te
mau
fare
api
(fare taotoraa e te fare faaearaa o te Faatere, te fare
haapii ohipa no te mau tamarii).
E ohipa
rahi roa teie ta te Ekalesia e amo nei ma te
tauturu hia mai e te Hau (te Apooraa Rahi Fenua).
roto
i
taaê no
te
1
rau
i mua nei, e papaihia * tu ia te hoe pa¬
tuapapa atu i te huru o te ohipa e ravehia i
te vea
Moria.
TO HAINES FAAEARAA I TAHITI
1
E
te 22 no
Amui
te utuafare
ei
taatoa
marite oia tei
orometua
aiu,
e
te mau
no
te
o
rave
seil
ohipa
o
Ekalesia
taae
roa
te
maa
pape
te aroha
no
Atua, te utuafare hoi
te taata
faarue oia
i
to’na
riro ei tamarii
o
i
te
i
tei riro
e
i
roto
o
iti i nia i te
te Atua tei ho-
feia faaroo.
te
to’na
faaroo
faaroo-ore-raa
te
a
Na
:
to’na
i
papetizoraa, te
i ts Ekal©g4a-;—-Uate hinaaro
nei oia ia
mua
e
Atua, ei, pipi no ta’na parau. Na roto
hinaaro atoa nei te taata e tavini i
bapetizoraa, te
c) Hoe tamâraa
tei
i te tino
tama
tei
Ua riro
:
te pape
tei horoi
e
Na
ia "horoi"
nehenehe
tatou tae
roto
i
i
noa’tu i
horoiraa
te
i
te mau
ahu,
ei tapao
te ahu.
i
te
Ua
i
varua
i te mana
te mau repo
e
e
no
te ravea
reira te ohi¬
na
ta’na hara.
Te
te varua-maitai
vai nei i roto ia
ohipa faufaa ta tatou e
nei.
rave
ua moe te mau mea repo
i roto i
te pape, na roto i te tamâraa a te
Varua-Maitai, ua moe atoa
ta tatou hara i roto i te ménema o lesu-Mesia. Te
hoi
faaapi
nei
te Atua
i
te
màu
mea
atoa.
riro tatou ei
E
mau
taata
apâ.
d) Hoe faaiteraa : Te
bapetitohia nei
te tamarii i te
te Metua, no te Tamaiti e no te
Varua-Maitai. Teie te
auraa
;
ua tapaohia
te tamarii no to’na
oraraa e no to’na
poheraa
hoi i te ioa no to’na Fatu, Eita te taata e faatere
ia’na iho, o te Fatu râ te faatere ia’na.
ioa
no
Na
i Niu-Zelani
Eaha ia
to’na Atua.
te
Oecuménique), Haines
(Conseil
fanauhia
e
roto
i te bapetizoraa ; te’ o nei te tamarii i roto 1
i pùpùhia
mai e te Atua na roto i ta’na Ta¬
faufaa aroha
e
la
to’na
Varua-Maitai.
bapetitohia te
na
;
"Ua oti ta
re
o
te Atua".
hoe aiu,
faaite mai
ua
ce
faaoraraa hou
te
mau
oe
e
ite ai. Ua
te Atua
na
mua
ia’¬
te he
i Asia,
vai
rave
oia i
i
roto
i te
teie tei
te Ekalesia i te
Oecuménique i
atoa
farerei oia
na
tapao teie
b) Hoe hiroa faaroo
Ua ravehia
E manihini
nei
la niniihia
te pa¬
au
Mataio 28/19,
a
papai parau no te Conseil Oecuménique no teie paeau Pati-
tifa
vau
;
e
faaite nei
Febuare, ua tae mai te hoe auàha no te Apoo¬
te Ekalesia
no
te Fatu iho ia
e
ia’na i te hoe ioa, oia hoi
to’na iho ioa,
te ioa
keresitiano.
Te o nei te
aiu i roto i te hoe utuafare api,
maiti
raa
bapetizoraa
pa a te
varua
maitai tei tamâ
faahamanao
nei te
bapetizoraa
e haraanihia te piti o te fare oia
te mau piha tunuraa maa. E faaaano-
faaineine
no
mai
tei haapao
(Commission So¬
Adnet,
no te feruri i te mau parau
no Moria/ E iritihia
te fare i te 1 no Eperera
i
rururaa
tei faaterehia
nei
tae noa’tu i
i pihai iho i te tiribuna.
te mahana maa
te hoe
e
Oecuménique" ia
i te mau tamahine
rahi, te tavana oire, te peretiteni
parau
Rahi Fenua
ra
te hoe
o
roa
va
Hbé tapao
a)
rae
Mai to raua taeraa mai e tae roa mai i teie nei, ua farerei ae nei â raua i te mau taata hau e rave rahi : te haa-
te
i papaihia
i roto i te Evanelia
to’na auraa. Teie ia ;
rau
haapiiraa haapaariraa ta Perron ma i
mau
e
"Conseil
ma
to ratou mau metua.
e
te
no
te
te
TE AURAA 0 TE BAPETIZORAA
faaineine-
ore
te auaha
haapuaihia te ohipa parururaa i rotopu
te oire tei painu e tei taiva.
TO PERRON MA TAERAA MAI I TAHITI NEI
e
no
tonitara, Ahiri te Apooraa Amui e tauturu mai i
opuaraa, e haauoaatahia ia te ohipa i té matahiti 1965.
o
te
tamahine
te fare haapiiraa.
te mau
i
te
ravea
e
i
mono
no
i Paofai
râ i
no
te "Conseil Oecumé¬
e
pipi orometua tei
mau
e aore
(baccalauréat, licence)
raa
ua riaria râ oia i te hoe parau faaheporaa ei
faatia noa’tura oia i te 9 no Setepa 1842,
taua
no
pùpùhia mai
pute i
mau
nique’’
mua
reo
i terâ fenua
A tahi
tei nehenehe
tinito. Na’na iho i faatere
Betela i
te sabati 24,
na
i
mua
te Tomite
i terâ fenua. Ua
e
i te mahana pae i
to Betela
tinito.
i
ohipa faahiahia ta te Con¬
mau
i te amuiraa tinito
te hoe misionare
vauvau
e
pô
vau¬
ua
;
parau atu oia ia ratou
ua
roa
te
râ
a
e
e
e
tono ratou
i
euhe
te
e
te
tamarii
feia metua tei
faaite papu
i te'haapiiraa sabati,
i te
haapii i te parau a te Atua. E ore
roa te auraa o te bapetizoraa aiu mai te mea e eita te tama¬
rii e haere i te haapiiraa sabati, e eita oia e ite i te au¬
raa o te parau o te Atua.
haapiiraa faaroo
no
te
itehia’i i Tahiti
ia parau na roto
pureraa
mai
piti
:
i te
i Paofai
reo
e
i
S.A. Imprimerie de Tahiti
rue des remparts.
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964