EPM_Vea Porotetani_19641011.pdf
- Texte
-
A HAAMANAO I TEI
HAMANI lAOE
SOUVIENS-TOI
DE TON CREATEUR
A
lèves.
Souviens-toi
de ton Créateur quand tu
te
pour passer
Que
soit
ce
en
Son
nom
et
haamanao i tel hamani ia
poipoio îfo to’na ioà
te
i
oe
taatoa i
toute la journée devant Ses Yeux.
Souviens-toi
est
quand tu te couches. La
alors finie. Fais-en la revue.
Rends-toi
compte à ton Sauveur et cherche Sa
grâce. Couche-toi et ne rôde pas. Fuis les
^oeuvres des ténèbres. Un jour viendra où tu
te coucheras pour ne plus te relever.
^
Souviens-toi'
de
quand tu
pour Lui
Lui
parler continuellement en ton coeur.
As-tu, pourrais-tu avoir un ami plus fidèle^
plus attaché à toi, plus éclairé sur tout ton
bonheur,
Créateur,
gagnes de l'argent. Ne te
d'un seul denier. Tune l'es
dras
quand tu
maître
pas
et tu en ren¬
Demande donc avis et conseil à
compte.
ton Créateur
crois
sur
l'emploi
pas
que
tu dois
oe
e
a
i to'na aroha,
imi
A
tuaihu.
E
tae
e
ara
en
faire.
rote
i
anei
papû
e
oe
i tei hamani ia oe,
i-to
ia
ia oe,
aau
e
ore
ia ra¬
e
noaa
na.
E-hoa anei to oe,eo6
te hoe hoa haavare
ore, tei
tei maramarama maitai i nia i
e
taoa rahi aè ta'na e te aau
oe
A haamanao
taime'
oe,
tua-
e
te pouri,
o
ia oe i te
i te ohipa no'na e i te parau tuutuu ore
ia'na
atu
eiaha
ohipa
te ohipa. A haamataro oe
i
noaa
Patu,
mau
mai hoi te mahana e taoto ai
rave
ati
to
A taoto e
ê i te
horo
faahou.
oe
ve
tel
i
oe,
oe oaoaraa,
horoà mau.
plus riche et plus généreux ?
Souviens-toi de ton
râ
haamanao
hamani ia oe, ia
Ua hope te mahana i reira. A hiopoa
ia'nao A faaau i te parau i to oe Paaora
taoto
A haamanao
Créateur
ton
travailles. Accoutume-toi à travailler
et à
te mahana
e no
i to'na mata»
mua
A
journée
ia ara
oe
i tei hamani
mai ai ta
oe
ia oe,
moni. Eere
oe
i
te
i
te
e e faaau atu oe i te par@,u ia'na, A ani
i
te
manao e i te parau i tei hamani ia
no
te faatereraa i te faufaa i noaa mai ia
oe,
Souviens-toi de
Lui
quand tu vois bap¬
un enfant pareil,
candide, aimé de Dieu et des anges. Combien
tu en es déchu \ On t'a aussi présenté à la
tiser
un
enfant.
Tu
très sainte Trinité.
Tu
en
devins
alors la de¬
la propriété et maintenant, hélas, tu
ne
connais pas même ton Père céleste, tu
n'aimes pas ton frère céleste et ne te laisses
pas conduire par le Saint-Esprit. Oh', jette-toi
en esprit dans la
poussière devant ton Dieu et
supplie-Le de te sauver de ton infidélité, de
ton ingratitude et de faire de toi son disciple,
son enfant,
son imitateur '.
meure,
i tei hamani ia
A haamanao
été
as
i
hoe tamarii
te
i
Ua
oe,
Ua riro
e
te Atua
e
pûpû-atoa-hia
oe
oe
ia ite
bapetitoraahia.
hoi oe i te hapa ore
taua tamarii atoa ra
herehia
te
i reira ei
te mau
Mai
te
melahi, Ua hia râ
e
oe
i te Toru-Tahi moà.
parahiraa no'na, ei taoâ
na'na, i teie nei fâ, inaha aita oe i ite faahou
ia'na,
ei Metua no oe, aita oe i aroha
faahou i to taeae, e aita i vaiho faahou ia oe
arataihia
ia
e
te Varua-Maitai, A haamairi ia
na
i raro i te repo
ia faaora ia oe,
oe
haamanao
oe
i mua i te Atua, e ani ia'
i to oe haapao ore, e i te
ei pipi na'
na, ei tamarii na'na, no te poe ia'na,
ore
e
ia faariro ia oe
I ^
Souviens-toi
de
Créateur
ton
quand
quelqu'un meurt et est rappelé de ce monde.
Travaille à devenir un disciple de ton Sauveur;
qui l'est ne mourra point mais de la mort il
est passé à la vie. De ce monde il entre avec
ravissement dans les parvis du Paradis, Il và
voir
son
Sauveur et chante
A haamanao
i
tei hamani ia ôe i te
pohe ai te tahi e e ravehia'i Oia| mai
roto atu i teie nei
ao, A rave
i te ohipa la
riro
oe
ei
pipi no to oe Paaoraj o tei riro
hoi
ei pipi na'na ra, e.ore ïa e pohe, mai te
pohe mai râ oia e tei te ora'tura. Maijroto
taime
atu
:
e
i teie nei ao, te tomo nei oia mai te nei roto i te hezere no te Paradaiso . Te
henehe
Là des
Offrent
haere nei oia e hio i to'na Paaora ma te hime»
séraphins, des anges
à Dieu leurs louanges.
J'entends leur chant,
solennel
ne
es
:
I
Saint, saint, sain est l'Eternel '.
Te
reira, te mau seraphi, te mau melahi
pûpû nei ratou i te haamaitai i te A-
tua,
Te faaroo nei au i ta ratou himene
E ffloa,
e moa,
e moa
to lehoval
s
LA PAGE DE LA PAROISSE DE JOURDAIN
ET DON
AUMONE
paroisse chinoise ayant l'intention
a
de
construire
lieu
son
de culte,
a
entrepris de rassembler les fonds nécessaires
pour payer le terrain et la nouvelle construc¬
LE CRETIEN
ET L’ARGENT
-«c
tion.
A cette occasion il est bon pour
roissiens chinois de se
ce
les pa¬
demander sincèrement,
qu'attend leur Seigneur, le Chef de l'Eglise
libéralité, quelle doit être la grandeur
l'importance de leur don.
de leur
et
à cette
De toute façon il ne peut s'agir
occasion dans la vie d'une paroisse, de
donner
généralement un
petit don de charité, que l'on donne de son su¬
perflus pour exprimer sa compassion. Un don
n'est jamais une partie de son superflus que
l'on donne par commisération, mais doit être
une
partie de ce que l'on a soi-même besoin
et dont on se détache parce que celui qui re¬
çoit le don en a un besoin plus important et
y a droit.
une
aumône.
L'aumône est
,
seulement
Non
nos
chrétiens
Pour soutenir Son
chinois,
Dieu
besoin d'appren¬
dre à donner.
Seul le Saint-Esprit peut être
notre Maître et nous enseigner cet art si ra¬
re dans l'Eglise,
Bien souvent nous demandons
au Saint-Esprit de prendre possession de notre
coeur
et de notre esprit, mais nous oublions
volontiers de lui demander de régner aussi sur
mais
nous
avons
argent et nous nous refusons
notre
ser
tous,
nous
veut
Dieu
pêcheur,
légitimes,
sition
à
ce
la
et alors
nous
avec ce
possédons,
source
succès
non
Lisons
à
portait à l'autel ses dîmes et
Ses dîmes, soit la dixième
offrandes.
Dans
liance
de
le Nouveau Testament
la
certains
comme
sous
l'al¬
la loi n'est pas abolie
l'affirment, mais la loi est
Grâce,
accomplie et dépassée.
de notre Sei¬
Nous, le nouvel'Israël, nous apportons
offrandes au Seigneur, non plus
aussi dîmes et
seulement en ce qui
apprend la Bible à
cet effet la
élu.
suis-moi
devoir ou par ordre, mais com¬
privilège, avec reconnaissance et gra¬
titude, dans la glorieuse liberté des enfants
toutefois par
mais aussi en ce qui concerne
famille, notre paroisse et notre église.
nous
de Dieu était
dîme.
concerne,
Que
le soutien de l'oeuvre
période de
de tous ses biens : troupeaux, mois¬
sons, récolte. Ses offrandes : c'est-à-dire ce
qui était offert volontairement en plus de la
séparons de la
:
.entière mise à Sa dispo¬
comme de leurs
obligation, un devoir pour le peuple
Sauveur et empêchons le Saint-Esprit
d'agir avec
notre
bénédiction
une
personnes
partie
sommes et ce que
que nous nous
de vie et de
gneur et
nous
que nous
jamais l'aumône d'un
mais IL demande à Ses en¬
L'Ancienne Alliance,
Israël
ses
(car alors seulement tu pourras réellement me
suivre)". C'est en refusant de nous donner en¬
tièrement
loi,
une
jeune homme tellement
et donne...
de leurs
Dans
sympathique est dure et semble inexécutable :
"Vends tout...
a
nos
biens.
future
adressée
qu'IL
donc dans
sollicite
ne
monde
première collecte en fa¬
salle paroissiale, quel¬
ques Chinois aisés ont donné une somme con¬
sidérable, mais je ne peux me défaire dell'impression qu'ils n'ont de loin pas donné ce
que le Saint-Esprit leur a commandé et attend
d'eux. Ce sont des chrétiens sincères et très
convaincus, qui aiment le Seigneur JésusChrist et Sa paroisse, qui ont la foi, mais qui
n'ont pas le courage de mettre tout à la dispo¬
sition du Seigneur.
Combien cette parole de
Jésus
ressources
C'est
C'est
de le lais¬
Lors de notre
notre
la terre.
qu'IL veut pouvoir puiser libre¬
sur nos biens qu'IL compte,
nous
qu'IL a fait Ses héritiers, co-héritiers de
^Christ, notre Frère.
fants
de
des
fidèles.
Ses
sur
ressources
ment.
disposer de notre portefeuille.
veur
servir
se
à
confiées
oeuvre
ce
me
sujet ?
un
de Dieu.
belle histoire tellement
les donateurs et
Le
instructive de Jésus observant
chrétien de la Nouvelle Alliance
par le Saint-Esprit et lorsqu'il sait
Dieu a besoin de ses biens, il apporte au
Seigneur de bon coeur, sans murmure ni hési¬
tation, sans autre contrainte que celle de l'a-
résvtmons brièvement.
est
poussé
que
SUITE
1
PAGE
3
Il
donné
JOURDAIN
qui dépassent les dîmes et les
offrandes de la loi. Car la grâce agissante en
conduit bien au-delà des exigences
loi. Voilà un signe de l'authenticité de
nous
nous,
la
de
vie
notre
chrétienne.
L'histoire
Marc
:
Faisons
donné que Sa dîme : IL a
partie, IL s'est donné
pas une
XII nous
Jésus n'était pas venu pour prier, ni pour
prêcher mais était seulement occupé à regar¬
der les fidèles faire leurs offrandes à Dieu.
de l'offrande ion acte de
Considérons-la
servé
comme un
privilège ré¬
croyant '.
au
proportionnellement à nos res¬
restrictions ni calcul sordides '.
Donnons
apprend
que
donc
personnelle '.
consécration
sans
sources
de
pas
Sa vie
tout entier.
des dons
mour
n'a
aussi
Dites
là à Dieu
:
Me voici Sei¬
tout ce que j'ai; utilise-moi selon
plan, pour le service de Ta gloire '.
gneur, avec
Ton
NOS PROJETS
bien souvent Jésus le Sei¬
Peut-être
n'est-il préoccupé ni de nos chants, ni
prières, ni de la prédication, mais du
en argent que nous faisons
pour Son oeu¬
gneur
de
nos
don
le Seigneur considère l'offrande com¬
me un acte important auquel il assiste
et dont
il est témoin, attentif toujours, réjoui parfois,
vre; car
attristé
projets sont très simples et nous
réaliser, si nos paroissiens
se laissent diriger par l'Esprit et offrent avec
joie, selon leurs possibilités réelles, leur aide
sincères à la réalisation de nos plans :
Nos
semblent faciles à
souvent.
a)
Combien faut-il donner
Jésus
?
calcxile pas comme nous.
ne
Jésus beaucoup sans sacrifice
sacrifice
avec
peu
Pour
mais
= est peu;
est beaucoup '. Le beau¬
=
-
acheter
des uns n'étant que le superflu : c'était
peu.
Mais le peu de la pauvre veuve
qui avait mis de son nécessaire, tout ce qu'¬
elle avait pour vivre c'était vraiment beaucoup.
= y
constrxiire la salle paroissiale
petit logement pour le futur pasteur
l'aide paroissiale.
b)
avec
ou
vin
coup
aujourd'hui le Seigneur mesure
d'offrande et considère comment
peuple donne. Il voit si nous donnons né¬
Encore
son
geste
gligemment ou avec
coeur,
avec
parcimonie
générosité, en murmurant ou en ado¬
rant, le moins possible ou le plus possible;
il voit si nous donnons comme s'il s'agissait
de payer une taxe ou comme xui don de re¬
connaissance, d'amour et de gratitude à Celui
qxii a tellement donné pour nous.
ou avec
dire, la façon dont xin
à Dieu c'est l'indice véritable
Pour vrai
tien donne
chré¬
de ce
qu'est le coeur et le fond de ce chrétien. N'¬
est-ce
pas aussi la façon que Christ a eu de
se
donner à nous sur la Croix,
qui nous a
révélé son parfait amour pour nous ? Lui aus¬
si il a donné de son nécessaire, tout ce qu'il
avait pour vivre, sa chair et son sang, pour
soyons
nous
que
terrain de 776 mZ dans
du
rue
Nous
encore
notre
xm
Pont-Neuf, endroit idéal pour nos
réimions, situé au centre de la ville.
la
mercier
voulons
ne
nos
pas
manquer
de
re¬
frères aîaés de notre Eglise E-
vangélique de la Polynésie Française de nous
avoir encouragé de façon très fraternelle. En
effet, plusieurs paroisses ont invité notre cho¬
rale pour célébrer dans leur église un culte
liturgique et chanter à la gloire de Dieu nos
cantiques chinois. C'est ainsi que nous avons
été à Moorea dans les paroisses de Papetoai
Haapiti et Afareaitu et à Tahiti nous avons
chanté dans les églises de Vairao et Toahotu
et irons, si Dieu le veut, les dimanches à ve¬
nir à Mataiea et Papara. A l'issue de ces vi¬
sites, la paroisse nous a de façon très cor¬
diale remis comme encovtragement et signe
de fraternelle sympathie la collecte du jour,
destinée
ne
aux
saurons
fonds de notre construction. Nous
assez remercier ce beau geste.
Que Dieu Bénisse notre Eglise Evangé¬
de la Polynésie Française et accorde à
notre paroisse chinoise d'être un membre va¬
leureux dans l'ensemble de Son Eglise,
lique
sauvés.
NA PARAU HAAMAITAIRAA E VAU
E AO TO TEI
MA TE AAU
,E ITE HOI
RATOU I TE ATUA
MATAIO 5/a
rerei
E
mata
i
i te taime a fa—
hinaaro oia i te
hio
i to'na huru mau. Ua parau mai râ te Atua
ia'naj
”E ore oe e tia ia hio mai i tau mata,
I nia i te mouà i Sinai,
ai
Mose i te Atua, ua
na.
mea
te hoe
hinaaro rahi
mau
taata
na
tatou i te ite
tuirooj e aore ra^ i
te hoe mau mea Taahiahia e te maere ta tatou e
faaroo
ia Taatiahia, E mea mauruuru aè na ta¬
tou ia ite mata
roa
i te faaroo taria noa.
e
te
ore
roa
hio
te hoe taata e ora ia na reira oia i
mai
ia'u.”
Mai te reira'toa te-taata i roto i
mau
te
haapaoraa
ite—mata i
té
faaroo, te hinaano nei ratou i
te nehenehe e *te hanahana no te
Atua ta ratou e faaroo nei, ta ratou e
t^^uri
nei e ta ratou e haamori nei ma te ite-ore ia'
(Exodo 33/18-23). E
parau
mau,
O
vai te nehenehe ia hio i te Atua
vai te nehenehe ia tia i to'na vahi moa ?
SUITE
PAGE 4
? 0
haafatataraa’tu
NA PARAU HAAMAITAIRAA E VAU
taata
te
mata
roa,
tau, teie râ, e mea iti roa te taata tei
faatiahia
ia ratou taua vahi.
I te tau
no
te Bibilia i te
tere
moa
tei
e
te
mai
no
te arii vahiné
farerei ia’na
e
e
no
Seha
ui ia’na i
8
imi atâ. I to’na taeraa i mua ia So—
teie ta'na parau s”E ao to te mau ta—
parau
lomona,
vini
no
parau
roa
tei tia noa i
oe
i to
mua
aro
roa,
mau
mau
te Arii
rahi, te Arii hoe
lia
arii, aita roa^ ïa e taata tei ite i
te
arii rahi, oia hoi i te Atua. Aita e taata
i
raro nei, e nehenehe ia hio mata i te Atua,
no
te
mea te taata tei hio ia’na, o ore ïa e
nehenehe
ia ora. Te haapapû nei te Paufaa apî
e,
noa’tu te mau fâraa mai o te Atua tei faa¬
tiahia i roto i te Paufaa Tahito, aore e taata
te
te Atua, Te feia moa
i
ite
tei
no
eiaha râ to’na huru mau tei
taea-ore-hia
e
te
o
EE
te Paufaa
parahi i roto i te
te taata’toa ra»
tou ia’na
tua. E
Bibilia, tia riro te
ropû no te tino taata, e aore ïa
ei
pû. Bo roto mai i te aau te manao e te hi—
naaro. Te pau mea’toa e ravehia e te taata nei
te
mea
maitai e te mea ino, no roto mai ïa i
te aau, Bo reira te papai laseli i parau ai e*
i
mea
râ teie hohoa i te hoe hohoa rapae
ere
ta tatou
râ
ia tatou te hoe
ei
i
ïa,
e
i
hioraa varua e te vai tamau, e o te roaa
reira, o te hoe ïa faaapiraa mau ia ta¬
E
te taata
ta
te
maitai.
faaroo, te hohoa
Mesia, te taata
te vaha te mea igi-ârîivii ai te taata. Ta te va—
to i te hohoa
râ e haapuai no roto mai ïa i te aauj o' te
mea
ïa
e
viivii ai te taatao E te nao nei â
oia:
"Bo
roto
mai i te aau te m^ao ino, te
te Varua
E
aau
no
i te faaroo i
roto
haavare
ite oia i te Atua i roto ihoa i teie
nei, na roto i te mata
oraraa
ha
aau na
te oraraa
e
te Mesia, Te taa¬
ia moà oia, taua taata ra, e ite ïa i te
tua,
Atua.
na
aau
no
ore e te hinaa¬
tumu ia faah\iruêhia oia i te hohoa o te A-
lesu i te taime e faahapa’i
oia
i
te
mau pharisea no ta ratou peu no te
tamâraas "eere o te mau mea tei 6 atu i roto i
parau
i roto i te
mau
tei tamâhia te
o
ro
Mai te mea e,
faaau, e noaa mau
faahuruêraa, e e na roto i
tou,
i to aau, o te tumu hoi
te ora," Ba te ino tei tupu i roto
taparahi taata,
te faaturi,
eia, te haavare e te faaino,"
e
faahuruêraa ra, e riro ai taua hohoa ra,
hohoa mau no tatou. E-ohipa teie o te tupu
roto ia tatou, e teie hioraa, e hioraa roto
mai
faatupu i te mea ino, e na te mai¬
tupu i roto i te aau e faatupu i te
Ua
tamata i te
o
taua
reo
te aau e
tei
e na
(3/2)0 Oia mau, e
ia au i te hohoa o te A-
tatou
noa
”E faaitoito i te tiai
tai
orana,
i to’na huru mau"
faahii^-ê-hia
vahi
te reira no
mâ te aau,
to tei
ac
e ite ratou i
taua iteraa ra,
e
faahuruê ia ratou, ia au i te hohoa o te Atua. Ua parau loane i roto i ta’na episetole I
eg
"E au mau here s, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aita i itea to tatou huru amûri atu s ua ite râ tatou e^, ia fâ mai oia ra
e
riro tatou mai ia’na’toa te hixru, e ite ta¬
ratou i te Atua.”
i
Aore â tatou i
te Mesia,
o
te
o
te Atua mai te hoe
râ, i roto i na parau haamaitairaa nei, te faaitehia nei tatou i te hoê
parau
apî î”! ao to tei mâ te aau, e ite hoi
I roto
te hanahana
Patu, te mata e cte ma¬
to’na râ hanahana i roto i te evanelia;.
Area
râ, auaa taua hioraa na roto i te evane—
lia ra, ua faa.huru-ê-hia tatou ei hohoa hoS.
I teie nei
ei
o
no
ta,
(I Tim. -6/16).
aau
te hohoa noa ta ratou i ite,
te Atua ra, o te Tamaiti ïa o
i te Atua ite-ore—hia. Ua parau
o
no
hio i te hanahana
Tahito, ua hio noa ratou i te hohoa o te Atuaj
maramarama
F.T.,
"Aore
râ,
ri
no te mau arii e te Patu no te
Patu, Mai te mea e, ua horoahia i te tahi
taata i tahito
te
maitai
rahi no te hio
mata i
te
no
taua hohoa
roa e taata i ite i te
Metua, mao¬
to 6 mai i te Atua ra, ua ite oia i
te
letua
(loane 6/46). E hâerea faaroo to te
taata
keretitiano, e ere i te haerea i te ma¬
tai ua horoà râ te Atua i te ite i te mata o
to'na
aau, ia nehenehe ia’na ia ite na roto i
te
faarooo Te ite pae tahi nei tatou i te hanahana o te Patu,
maite mea e, i na roto i te
hio,
Taua hio ra, o te evanelia ïa, te evane-
na»”Ua
Arii
te
Aore
e
taata i horoahia ia’na e tae
i teie nei, te ite i te Atua. Te feia
mai
tei faaite mai
taua vahi ra i faatiahia ia ratou.
Atua
te
ma
lesu?
oia i tatia parau ra, no te mea, ua rahi
te feia tei hinaaro i te ite ia’na e aita
0 te
mau
tatou aau,
roa
'
la hinaaro
So—
lofflona, ua rahi te mau taata tei hinaaro i te
ite
ia’na, no to'na roo rahi, e te faatia nei
haere
ino,
tei
ra
uputa
taata'toa.
Ua
riro
te
reira mai te hoe mea
faufaa
roa e te faahiahia i te mau taata o te
reira
te
faaapiapi ia’na o tei tia noa i te
te patoto, e ma te hinaaro i te tomo
mai i roto ia tatou, no te tamâ i to tatou aau
ia riro ei parahiraa no te Atua i te varua ra.
Oia anaè
te nehenehe ia tamâ e ia faaapi i to
te iteraa i te
te arii, aita ïa i faatiahia i te mau
o
i
Atua,
e nehenehè. ia ' na ia faarue i
mea’toa te ofe e au i te Atua. Taua mau
mau
mea
I te tau tahito
i te
taua iteraa
o
ra
te
o
te faaroo, e
no
faahuruê maite ia’na i
e
Mesia, na roto i te
ro—
mana no
te Atua.
Areà
râ, eita
e nehenehe ia hio i te
tupu te faafaiteraa ia’na na
mua.
tatou, ia noaa mai râ ia ta¬
tou te faaoreraa no ta tatou mau hara, ia iioaa
te poroneia, te
Atua,
(Mat. I5/l7'’Î9)«
te titau nei lesu ia mâ
mai
aau, eiaha tatou e mahao e, o te hoe ïa o—
hipa rapae noa, mai te aau e horoi—noa-hia o
te
roto i te haapaeraa i terâ mea e
mai te vaiho noa i te aau i roto
ihoa
i to’na huru. Ba roto i teie titauraa, o
roto
ta’na
e
hinaaro nei ia mâ, oia hoi te
aéu, eiaha râ o rapae te vahi tei hiohia e te
mata taata, E mea faufaa ore te mau mea rapaeo
la
mâ te aau, e mâ te mau mea’toa no roto mai
i te taata : te manao, te parau e te ohipa, te
mau mea hape, te mau mea haavare, e tei faahi—
ti
i
te pure a te papai Salamo, o tei nao e:
(88/ll) oia hoi: "a amui, a tahoe i tou manao
e
tou
hinaaro
atoa ia hoe i te matauraa ia
ia
ore ia
E feia hara
ia tatou te
tamâhia,
nia
te hio i te
nehenehe ïa ia
mau
mata
a faahuruêhia’i
i te Varua, E tupu
Atua,
i to’na hohoa na roto
rapae
noa na
i terâ
mea,
e
ia afai i to tatou
i
no
reira
aau
tatou
i
tatou
maite
teie faahuruêraa na roto i to tatou oraraa Ke¬
retitiano, e to’na hopea, o to tatou ïa fâraa'
tu i mua ia’na no te mea, ua faahuruêê—hia ta¬
tou mai ia’na’toa ra.
Ba roto i te tiaturiraa aueue ore,
faaroo
toa i
i
to
te
to’na mau tavini ato’na mata, e e papâlhia to’na ioa i nia
ratou mau rae, e riro te huru o te Atua
nei tatou e,
e ite
ei hiiru mau no ratou iho e e
taata
te
oe."
nei te hanahana
taata
e
ua
o
itea
roto i te
Ua hamanihia
na
te Atua.
hoo-faahou—hia mai oia
ttimu
na
mâ e noaa mai ia tatou
na
roto i te haapae—noa—raa i te ino i roto i
to’na
mau
tupuraa rap^e,
e na roto râ i te
Eita râ te aau
ra, no te mea, ua faaau atea te
ia au i te hohoa o ta’na Tamaiti,
E
te Atua
4
ao
to tei mâ te aau,
e
no
taua
Atua ia’
ite ratou i
TUAROI
SALAMO
'NA’NA TE TAI,
95/5 VI
NA’NA HOI
toa
râ
mea
e
te
ua
aroha
e
tatarahapa
(II Petero 3/9)® Mai te
reira te Patu no tatou, no
to’na hinaaro ia ora paatoa,
na
no
to’na
ia na
reira’toa
tatou no to tatou mau taeae rii ta’
here.nem. E ara, ia ore tatou ia riro ei
maheaituraa
a
hapa’i te tahi paej e ia hapa
hoi
to
tatou mau taeae ra, a a6 atu ia tata¬
na
i
HAMANI
e
rahapa
OljnjABAâ
e a faaore atu i ta ratou hara, la moe
ia tatou taua parau ea, te faahaamanao nei
te miti ia tatou i te faahaparaa a te Patu,
râ
0 vai i roto
ia
tatou^ tei ore â i ioia hoi te miti ?"E fenua motu to
tatou
tei haati-roa-3iia e te niitij'.e i te mau
mahana'toa te hio noa nei tatou ia*r_a, la hae—
■fce
t
i te tai
tatou
re
ia
te purumu,
na
te ite nei tatou ia'na
te
ffioe
i te fatiraa i nia i te aau e i tahala haere
tatou
i nia i te mouà, te ite
mau
are
tai,
I-
nei â tatou ia'na mai te vahi teitei mai* I te
mau
vahi
atoa
e i te mau
mahana'toa, te vai
nei
noa
te
mea
ti
e
te miti i
i to tatou
mua
mata, e mai
ra^e, te parau nei oia ia tatous '’îlo te
Atua vau, na'na vau i hamani,"
Oia mau,
au
Atua i hamani i te mi—
i roto ia*na, te
mau mea nehenehe
atoa, ei
na te
te mau mea huru rau atoa
te tino
no
faaunauna
parahi
i
te
e
te tino
nei. Eita
i te
rare
Teie
nei
e
vai nei
tai. la hio tatou i taua
mau mea
râ,
â oia s"]Jo te Atua
ia
au
vau,
i ta tatou i ite, te
e piti no te miti, I te tahi
manina roa te miti e te hinuhie nehenehe ia tatou i ÿaua taime ra ia
e mea
nu,
e
mataitai
te
fare ta tatou
huru
na
mahana,
te
mau
ia taio te î
e
huru rau, te parau nei
na’na vau i hamani.”
vai
te
e
e pau
i
tai,
te
mau
mea
nehenehe atoa i raro
i
I te tahi râ
mahana, te hautisti nei
miti, te puu nei to’na mau are, te fati nei
te haruru rahi
ma
haehaa’toa
e te nina nei i te mau vahi
te fenua nei. Te tomo nei te mau
o
é te mau pahi e te horomiihia nei ratou e
feia'toa
i
nia iho ra. Te parau nei â t©
miti i reiras ”l'o te Atua vau, na’na vau i ha—
poti
te
E
mani,
ere
o
te taata tou
oia mau, i tahatai i
se tei tairi i te miti
E
te
Atua,
Patu, o te Atua ra^
PiJiahirota i mua iâ Mona
roto
i te faaueraa
ei eà no îse—
ai te papai Salamo e,”ua ite te¬
raela, I parau
rnit! ia’na e ua maue,” I roto hoi i te
Galilea,
te
i
te taime a roohia'i te
mau
logo no
pipi i
reira, i te mau taime atoa
te
parau noa nei te miti ia tatou e,”no te A—
tua
vau,
na’na vau i hamani. Oia tau Patu, e
faaroo
vau
ia’na,”
Ha roto i teie parau, te
faahaamanao
nei te miti, ta tatou i hio noa i
te mau mahana’toa i te hoe mea tei moe pinepi—
ne
ia tatou, oia hoi $" Ho te Atua ta,tou, na*
na tatou
i hamani,” ia au i te parau a te Ko-
heleta
12/1.
TUI'ÆÜ I.
mil-
I
teie
miti, eaha te parau
ia tatou i te
ara
mau
inaa
e
ha—
i te evanelia
a
i
ia teianiuhia te hoe ofai
faaihapa
mau mea e
te feia hara
hapa'i. Teie nei Patu
marû,
o
roa
mea’toa tei mairi i raro i te moana ra, q,
ïa e hoi faahou mai i nia, e moe râ, Taua
vahi
hohonu e te moemoe ra, o te vairaa ïa no
ta
tatou mau hara, ia faaorehia e te Atua ra,
Teie
te
auraa,
ia faaore te Atiia i ta tatou
ore
mau
hara,
moe
roa
ora
e
ratou.
ia titau i to ratou tatarahapa,
Ua na reira hoi oia ia tatou i-
te hinaaro nei ia na reira’toa tatou i-
e
e
ia
e moe roa ïa mai- te mau taoa’toa e
mairi
i raro i te moana ra. Aue
ïa
parau oaoa e, no tatou te feia hara tei arohahia e te Atua, i pohe ai ta’na Tamaiti® la
moe
ia
tatou taua parau ra e te huru o ta’na
i
ta tatou hara, a
faahaamanao mai,
faaoreraa
na’na
e
3
hio i te miti e
— Te
faahaamanao nei
mea’toa i te faaroo.
te miti
tia te
mau
te mau
to
no
Hehera, te tuatapapa hia nei te
ene
I roto
i te pene XE no te episetole i
mau aite faaroo i raro aè i te Paufaa Tahito
e
te
mau
ohipa maere tei oti ia ratou no to
ratou
faaroo. Ua pau ia ratou te mau Basileia
i
te faaroo.,, ua opani i te vaha o te
liona,
ua tinai i te puai o te
auahi, ua ora i te ma¬
ta
o'e
ua faaetaetahia i te paruparuraa
ra,
aito roa’tura i te tamai ra, e fati atura
nuu
tae
i
nei
tatou
pipi
no
o
te fenua éè
te tau
no
te
ra
(ïïehera II/33-34),
Patu, te ite pinepine
ia’na
i te faahaparaa i ta’na mau
to ratou faaroo tapetepete. E te parau
nei oia ia ratous "Ahiri e faaroo to outou mai
te
huero sinapi
i te rahi, e parau noa’tu ia
21/21)e
faaroo.
hipa
rii, Ua parau hoi Petero e*
faaoromai rahi râ to’na ia tatou, aita
i hinaaro ia pohe
atu te hoâ, ia hoaa
paa—
(Mataio
E
parau mau, e tia
I te tau o
te mau
maere
te
mau mea’toa i te
aposetolo,
e mau o—
tei oti ia ratou, na roto i to ra¬
faaroo, E i te tau hopeà nei, te tupu n©a
mau ohipa maere na roto i te faaroo,
â te
I
te mau taime atoa e hio ai tatou i te
miti,
te faahaamanao nei oia ia tatou i te mea e ne—
henehe
i te faaroo ia faatupu, ia nehenehe ia
tatou
to tatou mau taeae
”...
ino, e faarue paatoa oia i ta tatou
hara, i raro i te moana.” (Mika 7/19), Te
mau
aî, e ia tabrahia i raro i te
oia i te hoê i teie nei mau
rii.” la au i teie parau, e ati to tatou
oia
ta’na
tei parau mam es ”te marû nei hoi au e te haehaa
o
te aau,” aore ïa e faaore nei i te pa¬
rant ia.
Te
titau nei oia ia tatou ia aroha i
ho,
i to tatou
mau
tou
te
ia
e
Atua ïa o te faaore mai i ta tatou
hara. Te parau maira hoi Mika es ”E aroha
faahou mai
â oia ia tatouj e tinai mai â oia
aroha,
mau
nei
i
ia
taata
reira.
Te
Atua tei heheu mai ia’na na roto i
ta'na Tamaiti,
te Atua no te jjarautia, e te
oro
huru maitai aè
tai,
rahapa, a faaroo mai i te evanelia nei (Mareko
I/I5). E ani tatou i te Atua ia faatupu oàia i
te hoe araraa i roto ia tatou, ia ore tatou ia
vare noa i to tatou htiru, ia ite râ tatou
e, e
feia
hara,anaè tatou, a faatupu ai tatou i- te
tatarahapa mau i roto ia tatou. E Atua aroha
noa
hoi
to
tatou
Atua, tei ineine noa i te
faaore
mai i ta tatou mau hara, ia tatarahapa
tatou, Ua parau hoi te papai Salamo es ”te aau
paruparu
e
te oto, e ore oia e vahavaha i te
i teie nei moua ia pee oe e ia taorahia
i raro i te tai, na’na ïa e faaroo mai
Luka
te parau
nia
e te Patus " Ua
tae i te tau, te
mai nei te Basileia o te Atua, e tata¬
outou
roto
riaria ta te Patu e faaara nei:
”Eita
roa e ore te mau mea e
hapa’i ra, e te
taata râ no’na e hapa’i ra, e ati to'na, E mea
i
porohia
fatata
te mau
E
hara
anaè tatou (Homa 5/l2)
i te maitai o te Atua e ua riro
ririhia. Ho reira te parau matamua
ei tamarii
tei
la
faahaamanao nei ia tatou ?
e
feia
tatou
ere
ra,
la hio tatou i te
ta'na
E
ua
te miti. Ho
e
Te faahaamanao nei te miti ia ta¬
o ta te Atua faaoreraa i ta ta¬
i faaea’i te
na te parau a te-Patu
vero,
matai
a
ua vehe taua miti ra_p
—
i te httru
tou hara.
oia i to tatou mata i te tahi taime,
faaroo
nei
ïa tatou i te haruru no to'na
e
i
2
tou
te
ia
hiopoa i to tatou faaroo, e ia ani e
Patue, ”A faarahi mai i to matou faaroo.”
la tae i te
te mata’i tatou i te
hopea ra, i te taime
e
i-
upootiaraa no te Basileia
o
te Atua, te tohu ra te peropheta es ”e î te
fenua i te ite ia lehova, mai te vairaa miti e
î i te miti ra,”
(isaia II/9).
.
^
^
^
+
^
PARAU API
I„ TE ATI ITO
(E rata
RAPA O
jj'i
H-t
V
=*■ '-i
:k''‘
>^
*
-V
na
Taiamaia
=^
*
+ *
-k
>f
^
X-
x".-V-
■
^
or.)
taki mau fenua rapae. E parau
no te mea, ua kaamata te koê
tau
apî tei faaineine i te tau i raua no te okipa evanelia i teie pae fenua. la kaamaitai,
te
Atua
ia Tupai mâ e te mau okipa ta raua e
rave
i roto i teie paroisa raki tei farii mai
ia
raua,
ia kotu te mau okipa evanelia e te
mau okipa © maitai ai te fenua.
kaamaukia’i raua
i faataakia e te A.R. na
raua.
Ei pikai iko i te Peretiteni e te faaaê
koi
no
te Ttikaa e kaapao ai TERIITUA mâ i ta
raua taime kaapaariraa. E riro raua ei tauturu
faufaa roa i roto i teie paroisa raki tei tupu
maite
te'mâu okipa i te pakiraa,:mai te taime
mai â i kaamaiikia* i te kaapiiraa teitei i rei¬
roa
i
i te paroisa
roto
H© Afareaitu atoa raua,
ia raua no te fenua iti no
l'îaiao. Ei reira raua e rave ai i ta raua taime
0 AHTOHIO mâ.
e
faataa te A.R,
ua
ia
Maiao
raua,
vai-otare-raa,
farii oaoa te paroisa iti no
no te mea, ua maoro to ratou
mai te taime mai â i rookia’i,
Beniamina mâ i te ati mai. E okipa
ino atoaj ua
i
nei
vai
iti,
mua
raki teie e
ia raua i roto i teie paroisa
te ani nei tatou i te Atua ia tauturuokipa ta
e
kia raua e ia kaamaitaikia koi te mau
râ teie ati raki e te mau mea
rsiki i faainokia, aita roa cebtaita i
raua
rave.
e
e
reira.
Ua
kaapaariraa.
te kaamaitai nei matou i te Atua no te
au
i te kuru o teie ati riaria, no
te
raki o te mau mea i faainokia na roto i te
puai o te natxira, ua ite matou e na te rima o
te
Atua i paruru ia matou i ore e^i te ati, te
ati pêpê tei kau roa*tu i te riaria.
pêpê,
tae noa’tu i te taime e
e
ra.
Uoa’tu
rave
mâ i Uttiroa. Ho Afareaitu
Ei faaineineraa ia raua no te
te toroà, ua tonokia raua i ütu—
raua.
okipa no
mau
parari te taki mau kaamaramarama.
e
no te
teie
O’TERIITUA
pureraa,
fare putuputTxraa, ua
raki
(Moorea)
râ te tino fare e ua,
Te
ia’na,
oaoa
aita i parari, ua
fatata'toa o nia e
topa
i raroj auaâ râ ua itoito te taki pae ote paroisa e te mau papaa i te i>aiumaraa i nia
no te katua i te
tapoi o te fare i te mau taura raraki,
ia ore ia taorakia e te matai i ta¬
re. Ua parari râ te' taki mau kaamaramarama, ua
makiti
e ua pee te taki mau punu, e te paruiai
paiumaraa i roto i te terono, ua parari atoa
ïa, no te mea, ua ô te matai i roto i te fare.
fare
,
te fentia tei faatere
no
to
roto i te fare.
Te
^ *
naè
fariiraa mai i te mau tavini tei tae atu i ro¬
raâ, te papal nei au i teie
rata la outou no te faaite atu i te huru no te
ati
tel
tupu iho nei i Rapa nei. E ati matai
taua
ati^ra,. e matai puai roa tei ore i au i
te
mau matai tei tupu aè nei i 6 matou neis e
72 maile
i te hora. Ua tupu te matau raki i
roto
i te taata i te farararaa mai teie matai
mai
te va3ïaki.i;i te mau fare, te ofatiraa e te
faah.aniruraa
i
te mau tianu raau. üa rahi roa
te mau fare tei pararij te tahi mau fare patu,
te
taatoa o nia tei afaikia e te matai e aita
i
itehia e tei kea te matiraa, tei rare paka i
te taio Te taki mau fare, ua karurukia ïa e te
mau tumu raau e ua parari roaf auaâ râ, aita e
taata to roto a karuru ai teie mau reiau, ua ite ikoa te taata e, eita e nekeneke ia faaea i
E hoa here
kauti
nei, e mau taata ai teie mau paroi¬
sa, aita roa râ e taata no rapae atu, maori râ
te
mau
kaapii evanelia matamua roa.Ho rei—
ra,
te riro nei to T'UPAI mâ taeraa i roto i
teie
paroisa raki no Rurutu, ei omuaraa no te
koê
tau
apî, oia koi, te tau no to te fenua
Rurutuo Tae roa mai i teie
-¥-
*
0 raua noa na pipi tei
0 TETUAHUI mâ.
la
maiÿ i roto i te aua no te mea, ei pikaiko
Papeete (te Peretiteni no te
tukaa) e rave ai raua i ta raua taime kaapaa¬
riraa,
kou raua e tonokia*±u ai i roto i te
toe
i
te orometua no
Paroisa i faataakia na raua.
faaite
atoa nei matou i to matou
raki
i te Hau, o.tei tapapa oioi ia
matou
i roto i to matou ati, no te afai mai i
te
mau
tautiiruî te maa, te aku taoto, te aku
Te
0 KELLY mâ.
mauruuru
i
Taua
taime
koê
AitauEELLY mâ i. tonokia i
te taki paroisa i
roto
te fenua nei, no ta
kaapaariraa, teie râ, na roto i té
a
te Sotaiete no
lŒLLY i Parani. I mûri aè ia
makanakaka, etc... Ua putapû to matou aau i te
kere no te Hau, tei tono oioi i te koe paki no
te
faakoro mai i te mau tauturu, noa’tu te atea o to matou fenua iti ia Takiti.
pute
Paris, -ua tonokia
TERIITEMIRO
o
te
i mua nei, ua reva’tu KELLY
no te koê matakiti te maoro, E faaea oia i pi¬
kai iko i te taki mau orometua faatere paroisa
mai i te avaê
tae
te kaapao i te mau koipa e ravekia e te mau
orometua farani i roto i ta ratou mau paroisa,
no
Papaikia ? Taiamata or.
e
teie rata ,
te ite nei tatou i te ati tei tairi i to tatou
mau taeae rii no Rapa. Hou a tae mai ai te mau
parau faaravairaa
no taua ati ra, te faaite
nei
tatou
i to tatou aroka ia ratou, mai te
ani
i
te Atua ia kaamaitai faakou oia i teie
nei
fenua iti, te mau ut\iafare,e te mau taata
la
au
i te mau parau no
te
e
kaere atoa oia i te taki mau Haapiiraa no
faaravai e te faakokonu i to’na ite. To’na
koa, te faaea nei ïa i Heremona e tae
te koiraa mai
o
noa’tu i
KELLY.
3. TE MAU MISIOHARE API MAI.
Ua tae mai â i teie avaè te mau misi-
tatai taki.
apî tei anikia e te Ekalesia no te mau
okipa e vai nei*
onare
2. PIPI HAAPAARI.
0 JACCARI) mâ.
I
roto
i te veâ no te avae
i mairi,
no
faaitekia’tu te revaraa no na pipi e piti.
I mûri aè ia raua teie te mau pipi tei reva’tu
no ta ratou taime kaapaairiraaî
ua
T'UPAI mâ i Moerai
0
no
revaraa
(R\rrutu). Mai
TERIITEMIRO i Parani, ua ©tare te
paroisa no Moerai. Ho reira, ua faaoti te A.R.
ia tuukia te koê pipi i roto i taua paroisa ra
ei reira oia kaapao ai i ta’na taime kaapaariraa, oia koi, e piti matakiti. Ho Papara o TUPAI
i
a
toroà,
to raua
ïa
raveraa
i teie toroà i roto i te koe fare ta¬
no
e
e
(éducateiir). E 6 matakiti to
Helevetia.
te kinaaro
raua
E
no te mea, ua faaroo
te Ekalesia tei ani i te
raua
i
piti
o
te orogietua kaapii no Moria, ua vaiko
i ta raua okipa i Helevetia e ua tae mai
i
Takiti
nei
no
o
te pakono i ta tatou aniraa.
Hou to raua kaamataraa i ta raua
ua
kaereraa mai
koê taata no
tonokia’i i roto i te koê paroisa no
toroà kaapii
raua
tamarii
raua
raâ, e mai Makatea mai to raua
te aua pipi. A taki roa nei te
rapae
Atopa, na nia i te ^laki ra o Plavia. Ho He-
levetia
marii
te
Ua tae mai raua i te 10
kaere
raua
i Raiatea
no
ariraa i te mau misionare
okipa i Moria
te koe taime kaapa—
apî, oia koi te kaa¬
piiraa i te reo no te fenua nei e te kaamatauSUITE
6
PAGE
7
?
M.
te
raa
ta
naa
raua
taeraa
raua
et Mme
i tc
raua
PERROîI mâ i
t
JACCARD
pau 9 te oraraa no te nui kaere aai e tavinio IJa riro to
mau
haamâmâraa, i te ohipa a
ci
mai
Moriaj
te
no
te haere nei te
mea,
tamarii i te rahiraa.
0 CHAEEOîil'jlUxil
te
17
roto
atopa nei
no
i te hoe
raua
oire
haapii tamarii to
roa
i te tahi atu
raua
roto
tae
iti
ohipa
mai
raua
no
Farani,
i
to-
e e
Te vahi taaê râ
raua„
no
misionare, teie ïa, tei
mau
CHAHBOITIjIEE i te taime
O
ta’na
Ua
nia i te ma-nureva» îIg
na
faehaus ia
no
te
raveraa
i te t'ure
au
a
i
te Eau
Mlle
ei
teie
CHRISTIANE MECKERT
faaineineraa no te mau tau i mua. la
iriti tatou i te hoe ohipa
ia faaineine-atoa-hia te
CHARBONNIER
tei mana i nia i te mau taata far-ani a—
Ua faatia râ te ïïau i teie nei, ei tautu-
Me tua,
toa„
e au no
taua mau
tia'i, ia ore ia tupu te fifi i te
mau
taime
e
ore
ai te mau tino misionare e
noaa
mai. Te tiaturi nei tatou i te manuia no
to'na
tere e ia riro to'na revaraa ei faaine¬
ineraa i te tahi atu â mau feia apî.
ohipa
M, et Mme
apî i te fenua nei,
feia
ra e
Sotaiete—faatupuraa-parau,,oe i
ruraa
i te
te
haapij.raa iho hoi a te Hau iitte mau
atoa,
ia, rave te feia tei titauhia i ta
mau
ohipa
vahi
matahiti
ratou
no
te ture faehau i roto i te
a
te Hau e aore ra, ta te mau faafaarirohia te taime ta ratou i rave
ohipa i roto i te mau Haapiiraa, ei taime
ta
ratou ohipa faehau. Ua rahi roa te mau
Haapiiraa
rooo
te
no
E
faehau
(e toroà haapii to ratou) tei
ratou
taime
raa.
hia
rave i ta
faehau i roto i te ohipa haapii¬
Ho roto CIIAEBOHHIER i teie pupuo Ua tonoraua
i
Uturoa no te mono ia UOM mâ i te
fare haapiiraa i reira^i
faatereraa i ta tatou
4. TEI HE?A«TU I
FARAHI.
avaè, ua reva'tu o Eric
PAIE, haapao tamarii no ^oria i Earani, no te
haere
i te haapiiraa ia noaa mai ±a*na te hoê
parau
no
te toroà "écLucateur** • 0 te tamaiti
matamua teie no roto i te Ekalesia ter tonohia
i Farani no te titau i teie toroà. Te riro nei
I teie atoa
■T'-V
7\-^
^
^
'f -K
C'-l"
a.''' -*=
■>
-k
k
^^
V ik-k
k'-k
* j.^
^
O
^
■
jk k
'V^ ï^
^
i(-
if^
t
^ S
^
^
"Ar ^
k
ï
^
^
^
^
^
^
^
^
^
'i-
Mlle ALICE
Ha nia i te manureva
'
.
‘/V
-K
^
^
te 30 no Ato—
dana.
AC
te
^
no
pa
ua reva'tu
o Alice HG, e tamahine na Wil¬
liam HG,
0 Diakono no te paroisa tinito,Iiri-
-Ai
"T*-
NG
^
jfi
5f
^
^
^
^
if-
cole
^
Ua
reva oia no te haapii i te toroà no
Pare Haapiiraa Toroà a te mau tamahine (E-
Ménagère) tei mahiti aè nei
SUITE
7
PAGE
8
i Uturoa,
Parau opi
Tae
mai
roa
nei tatou i te
mau
Haapiiraa,
no
re
lauru
orometua i
te raea^
Paranil
nei, te fifi
haapii
no
noa
faaipoipo
teie Pa¬
orometua,
e mea varavara teie
îo reira^ ei faainei»
tau i mua, e tia ia tatou ia tono
te hoe mau tamahine no te haapii i teie to—
tahiti
te
roà,
Hubert BREî-IOîTP, e 25
matahiti, aita i
O
IIo lîahina oia, e tamaiti na Brémond
Ua reva oia i ITouméa i mûri aè
i te Haapiiraa
faarueraa
na
i te
neraa
i
i teie
orometua
(Viénot)
1957»
ohipa,
i
ia nehenehe ia ratou ia hoi mai i te fenua nei
no
te amo i te mau oMpa i roto i ta
tatou
Pare Haapiiraa toroào 0 te piti teie no
Taiete i roix'a.
te
rii
tamahine tei reva’tu oia hoi
te tamahine matamua.
Te faaite
na
aroha
ia
Odette
LAI,
nei to Vea Porotetani
i to
Alice,
haamanuia mai
o
Ha
i to'
i te
ma¬
Tei Kouaoua’toa to’na raveraa i
roto
i te piha faatereraa a te
roto i te
ôraa mai teie tau tama»
apî faaipoipo ore i roto i te. aua
pipi, te
mahiti nei te uputano te ho§ tau
apî, lai tahito
roa mai e tae mai hoi i
teie nei, e feia
faaipoipo anaè tei faatiahia i roto i te Haa¬
mai te ani i te Patu ia
piiraa
orometua,
I teie nei rê, ua mahiti te
uputa
ia raua, e te faahiohia nei, te feia
apî
i to'na tore»
atoa
tei
noââ te mau parau
haapiiraa, ia ite
ratou e, i mûri aè i ta ratou
hc
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964