EPM_Vea Porotetani_196407.pdf
- Texte
-
PUBTETUn
VEA AVAE NOTE FAAROO POROTETANI ■ MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
JUILLET
1984
-64°
enfants faaamu
Les
2
annee
•
Rédacteur dakmel maüer •
N9(^
Te tamarii faaamu
I
I
II y a à la base
même du principe de
l'adoption tahitienne l'amour profond
que les parents tahitiens portent aux enfants et
aiix bébés
en
particulier. C'est trop peu dire
que d'affirmer que l'enfant est roi, l'enfant est
réellement adulé par les adultes et tout spé¬
cialement le tout petit, celui qui vient de naî¬
tre, qui n'est que vagissements, cris et pleurs.
Bien plus,
celui qui va naître est aimé d'a¬
vance, sollicité, recherché. Il représente une
richesse, un certain capital - un capital d'a¬
mour
la
-
dont
l'étranger
ne
mesure
pas toute
te aroha te
hiti,
tumu
no
tç
peu
te faamuraa
no
te mea, te here
r^a nei te mau metua
te^mau
aiu,i eto'na
mea iti i
parauraa, e arii te tamarii i
metua
teie te parau mau, te
here|hohonuhia nei te
no
hiti i te
tamarii
mau
e
mua
rii
e
nau
api mai, tei tuo
aiu,
te
here
to'na Tanauraa» Te riro
na mua ae
mau
i te tamarii
teintai. Te
e
faufaa, te hoe faufaa
te
noaïtu
metua tae
mau
roa
nei
oia
aroh^ — aita te mau taata
m^a no taua aroha ra
fenua S i ite ite
aita hoe Tare tamarii
otar^
e
no
^
—
vai nei i Tahiti nei,
e ere te hoe
ohipa Tifi i te faeamu i te mau tama—
rii tei pohe ta ratou mau titetua*
'
e
■?
A taa noa'tu ai te
puissance.
reira, te vai atoa nei te
hipa rahi tei ravehda i Tahiti,
mau piha ohipa i te fenua rrei
;
tamarii otare
fnu
ia ratou
no
te
mea
e
mea
e
te
mau
tevs|ioe
e
varavatti te
ohipa fifi
e
haafifihia
taatoa,
;
te aroha
ma
e
fariihia
utuafare
mau
o te
tamarii
a?
o-
te
te| mau
à’aa—
tei rahi te
e
ture»
>
Te haapae nei te mau metba i taua ravea ra mea
rahi râ te huru no te mau
oia hoi’no te
hoe faahoiraa mana no te
map metua fanau i te
mau
r^aamuraa,
t
metua faaamu»
Eiaha tatou
te
no
naè
qu'il n'y a point d'orphelinat à
que l'on'n'est généralement pas en
peine de placer des enfants qui pourraient mo¬
mentanément se trouver privés de parents.
Certes, cela n'interdit pas l'immense travail
social actuellement accompli avec amour à Ta¬
hiti par les services compétents, travail qui
est indispensable,
mais le fait reste vrai :
l'enfant ne s'imagine pas dans notre pays, sans
un foyer
pour l'accueillir.
On sait
et
atoa
e
te
poheraa ri^ te hoe metua, ;é aore
|iei te peu i roto i te
mau utuafare atoa e ere te Hoe
peu no te mau matahiapo anaè e ere te hoe peu’ïno te mau teina; o te
hoe peu rS tei, farii mai i te mau tamarii
atoa, i
te tahi taime te pupuhia nei te tamarii hou
to'na
fanauraa, te ani onoono nei te vahiné faaamu i te
aiu i te metua vahiné» I te,tahi atu
taime, te hir§
Tahiti
imi i te Hoe ture i roto i’te
peu
tamarii faaamu» Té tumu, e ere tev veve a*
mau
e
no
ere
na
metua
;
te itehia
naaro nei te hoe vahiné e
vahiné tei faarohirohihia
rave
rahi,
tauturu i te hoe
e
te hoe
mau
metua
fanauraa
e
fifi i te hoe metua vahiné
i
te
haapao maitai i ta'na mau tàmarii taatoa tei fatata roa te tahi i te tahi. Aita'toa te
peu no
te
faaamuraa
te
e mea
s
tauihia
e
te
faaipoipo—raae—aore
ra
e
faaipoipo-ore-raa. Na roi^ i te taio’raa hui-ra-
L'adoption légale est rare parce que
difficile, compliquée, rendue ardue
maquis de la procédure, embrouillée
le problème de l'Etat-Civil, et la plupart
souvent
dans
par
des
le
parents
A
y
côté
renoncent.
aspect particulier euro¬
péen de l'adoption, il y a toutes les forme s
possibles d'une "transmission de pouvoir" des
parents réels aux parents faaamu.
de
cet
0
tupu i te hopea no te matahiti 1962 t e
utuafare faaipoipo ore i Polinesia nei«
atira' tei
40^
vai nei
Ua rahi taua rahiraa râ i te
TAMARU
ete.
mau
vahi atea
e
i
ore
vai nei te utuafare taime
FAAAMU
E
rahi atoa te
mea
e
hinaaro
e
e
vaihohia te
me
no
te hoe
potii
nehenehe ia faaipoipo. Aita* toa
haapao i ta ratou mau tamarii,ua
tamarii i te mau metua ruau. I te tai-
api roa tei ore
ratou
tamarii
mau
te vaihohia nei te tamarii i te tiairaa no
hoe tuahine
Mai te
mea
e
e
aore
e
mau
ra
no
te hoe tae
ae
no
te
te maima»
metua itoito e te api te mau me¬
tua ruau,
pinepinehia
mai te
atu §•
e eita te mau tamarii e taui
hoe utuafare i te tahi utuafare
Eaha te
mau
taamuraa tei taamu
fanaU' i te
mau
metua i ta ratou
i te
mau
tamarii
Ua afaihia.'tu te
E
tei
mau
matahiti
te
mau
no
to
api roa e ua
roto i te
mau
oraraa
metua
mau
na
Farani
i Kaladonia i
e
tamarii i te fenua nei ia
ratou
te faaamura-
rahi. Ua afai atoahia te
rave
e
rii faaamu
no
tamarii i te hoe fenua ê.
nei ratou i te hoe
ora
taae ratou i to ratou
mau
tama¬
mau
i Marite, te hoi
au
i te
mau
ravea
metua fare.
Te farii pinepine nei taua mau tamarii ra e to
mau metua fanau ma te anaana tae, e mai
t e
hoe tamarii t^i haere i te fenua roa» Teie râ, ei¬
ratou
faahou i to ratou vairaa i pihaiho
i te mau metua. I te tahi atu mau taime, te parahi
noa nei te mau tamarii i te fenua e
te
mataeinaa
ta ratou
afare
parahi atoa te
i
tei reira
ravara
rave
e
no
mea va-
te
mau
tamarii tei tuuhia i te hoe utu¬
na
te
mau
metua
e
vea
haapaoraa
pietua faaamu.
ru
metua mau.E
mau
roa
I roto i te
metua
mau
a.
Pape¬
no
I pihaiho i te mau utuafare tei faaipoipo
faaipoipo, tei riro ei utuafare tamau, te
poto, tei maoro, e piti
e aore ra e toru matahiti,
o te tamarii iho
tei
haapeapea-roa-hia e taua mau utuafare râ, tae noa'
tu i te taime e haapaohia'i te hoe utuafare tamau.
te
vaihohia ia vetahi ê ? Tei te huru
te
i
no
mua
te
aufau i te moni»
e
nei,
mau
e
ite tatou i te hu¬
tamarii
e no
te
mau
siu ite
Ce
qui peut paraître troublant c'est le
qu'aucune règle apparemment logique n'¬
inspire la pratique du "faaamuraa". Ce n'est
pas la pauvreté seule, ce n'est pas davantage
la brusque disparition d'un des parents ou des
deux à la fois. La pratique existe en tous mi¬
lieux, en toutes circonstances; elle ne s'occu¬
pe ni des aînés, ni des cadets et ni des ben¬
jamins, Elle élit au hasard, sans prévention,
sans faveur
particulière.
fait
Bien souvent,
=
^
^
=
=
=
=
^
=
^
=
^
=
=
=
=
=
=
=
l’impression qu’on peut ainsi se choisir son
propre enfant, en délimiter les qualités,
a
Cette "offrande" d’un enfant
=
à
^
fluencée
une
=
=
par
n'est pas non plus inle mariage ou le non mariage.
personne
parents ou personnes étrangères jusqu'au
ment
où il échoue dans
un
mo¬
foyer stable.
Nombreux sont aussi les enfants
de
fil¬
les-mères, bien souvent trop jeunes ,pour qu’¬
elles songent à les garder elles-mêmes. Les
grands-'parents sont alors là tout naturelle¬
ment pour récupérer l'enfant. Celui-ci pourra
être placé aussi chez des oncles ou tantes et
ne plus
avoir aucun contact avec sa mère. S
les grands-parents sont jeunes, les enfants ne
risquent pas trop d'être mutés de famille en
famille, jusqu'à ce que l'une d'entre elles se
qu'il
très variables. Certains enfants sont emmenés
leur parent "faaamu" dans une autre île,
y vivent une existence tout à fait nouvelle, dif¬
férente du milieu paternel et ils peuvent res¬
ter cinq,
dix, quinze ou vingt ans sans ren¬
contrer leur véritable parent.
par
y
en
emmenés par leur
étranger, en Nouvel¬
D'autres peuvent être
ressor-
avait environ 40% de couples non
Polynésie (proportion qui augmente
en fonction de
l'éloignement de
Papeete).
Les couples mariés ou non mariés, pour des
raisons qui ne sont pas toujours les mêmes,
peuvent céder leur enfant à autrui.
tir
mariés
=
tierce
d'une mère
Le récent recensement laissait
=
^
être alors balloté entre plusieurs
il arrive que l'enfant soit
promis avant sa naissance et l'on n'y met
point obstacle. Une naissance est annoncée et
déjà la mère "faaamu" est désignée, elle fait décide à l'accueillir définitivement.
ses
offres de service, elle recueillera l'enN'oublions pas qu'un nombre de mères
fant à sa naissance. Ce peut être le premier
ou lin enfant quelconque d’une
grande famille. plus important qu'on ne croit communément,
Parfois il y a le désir de soulager une mère sont stériles et qu'il y a un mouvement de
de famille fatiguée par des maternités trop charité chez une mère pourvue d'enfants, d'en
rapprochées. Si on lui erdève le dernier-né, offrir à celle qui n'en peut avoir. C'est xm
cela permettra à la mère de mieux s'occuper équilibre familial qui se fait tout naturelle¬
ment.
des aînés ou de l'aîné qui sont encore très
jeunes. Mais il se peut aussi que la jolie friQuelles relations gardent les parents
mousse d'un bambin détermine une jeune femme
à réclamer à sa mère l'adoption du sui- naturels avec les enfants qui sont ainsi remis
vaut. On est enthousiasmé par un visage et on à la charge d'autres foyers ? Celles-ci sont
^
=
celui-ci peut
parent "faaamu" en pays
d'abord, en France ou aiox
Etats-Unis parfois. Leurs possibilités de re¬
le
Calédonie
tour
de
au
dépendent des moyens financiers
parent et de leur désir de revenir à
pays
leur
Tahiti.
tout
Ces
enfants
seront
souvent accueillis
leur propre famille avec faveur et tous les
égards promus à un enfant prodigue qui re¬
vient inopinément, mais ils ne ‘reprendront pas
leur place au sein de la famille, quand bien
par
En dehors des
=
gaiement ou non
=
yer
les
iilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll
-
lé-
mais qui constituent un fostable, il y .a les couples occasionnels,
foyers temporaires de deux ou trois ans,
=
=
couples qui existent
-
situation dont l'enfant fait souvent les
2
frais,
même ils
Non moins
seraient destinés
fréquents,
à rester
au
pays.
sont les enfants qui,
a-
doptés
famille, résident
pour¬
tant
ou
l*île même
vivent
par une autre
dans le district
les vrais
ou
pourraient l'être de petits cousins.
Dans notre
parents. Dans des cas assez limites,
à la charge
les enfants restent financièrement
rons
prochain article, nous ver¬
développe l'éducation de l'en¬
se
fant dans les diverses situations
leurs vrais
de
comment
et
quel est le
comportement des parents "FAAAMU".
parents, mais le plus souvent
et n'ap¬
parais sent guère plus unis aux parents que ne
ils évoluent selon leur condition propre
TE HOE NOTERA TEI RIRO
El FARE PURE
Ua faatia te hoe
tia
Helevetia i te parau no te
Haapii-evanelia marite, o tei fanauhia i te mataiiiti 1785 e tei pobe i te niatahiti >872, E taata
vea
hoe
roo
rahi taua taata
raa
i te evanelia i te
re*
Mo te horoa tei
ohie ta te
ra
hae-
putaraa i ta’na
parau
u
a
I
i roto i te
varavara
roa
i
fare
te
mau
te
vai
e
hoe hotera
ai i te
ai hoi
mau
oire,
te
no
no
e
no
te ori.
râ, ei taua hotera
ra
oaoa
no
E
te
tae
teie
taata
no
tapae oia i te hotera,
raa
ra,
i
mahana
te
ta
no
reira
na
tu
ia amui maori
fare
e
.htua
i taua vahi ra, ua
no te ani i te tahi faaea-
p6 mahana
e
e tupu te hoe oriraa
e
aita e nehenehe ia'na ia taoto. Mq te mea râ, aita'tu ai e fare
tipaeraa n o
te mau ratere, ua farii noa oia i te faaea i reira
I te ahiahi, ua tae mai te mau taurearea no ta¬
ua vahi mou'a ra,
e ua haamata te inuraa e te ori¬
raaTe faaea noa ra te Haapii-evanelia i te
hoe
tae
noa'tu
i te ao,
taua piha
maa,
e
hio noa'i i teie
mau taata mai te hinaaro rahi e
parau ia ratou
i
te evanelia-•• Aore i
mahia, ua haere maira té hoe
potii i pihai iho ia'na, e ua ani maira ia haere
poro
raua
te
no
e
ori.
rima
Ua tia
taua
o
Te haamata
arearearaa
ra
aéra
ra,
oia i nia mai te
tapea
i
potii
ra e haere atura raua i ropû»
taata faatai upaupa ,i te fatai
i
ua parau atura oia ia'na ia faaea rii
te
ta'na upaupa,
maa taime
iti, e ua parau atura i te mau taata'toa
i reira
i
te
mau
:
"E homa,
ua
ohipa'toa tau
matau
e
i te pure na
vau
rave-
E
no
reira,'
mua
e
aè
tuu
ia'u"» E
mai
hi pae»
na turi noa'na i
raro, mai
t e
tapea maitai i te rima no te potii tei ani ia* n a
ia ori raua,e ua haamata ihora oia i te
pure ma te
ifiau puai atoa no'na ra.
Ua haamata ihora te potii no'na te rima tâ'na i
tapea noa ra o te urne i to'na rima, aita râ oia i
tuu, ua tapea etaeta oia i to'na rima ; e aita i
maoro, ua tuu atoa ihora oia i na turi no'na i ra¬
i
ua
na
pihai iho ia'na. Mq te hioraa te tâhi pae
i
potii ra i te tuuraa i na turi no'na i raro,
reira'toa ihora ratou.
Area te tahi pae,
ua
e
aita i maoro,
"E te Atua
:
ua na
e,
reira'toa
arearearaa
ra
e
aroha
a
ia ratou i te
â» Ua
evanelia,
ua
pure
peho
ua
e
himene hoi,
e
i
na
ta'na
t
E
'
e
e
o-
i taua amuiraa faaroo ra,
iho té diakono o tei pûpû mai
hotera, ei Fare Pure
homa,
no
taua fenua mou'a
i
ua
E
ai.
mau
arearearaa
tirara tu¬
parau mau, ua haraanihia teie hotera
e tere mai i te fenua
nei, area
feia moni
no
te
râ,
e u-
me-atoa-hia'tu i reira, te mau tamaroa e te mau tano te fenua nei, e emea
papû roa e, ei reira te tahi pae e taiva roa'tu ai i te
Haapaoraa e-
mahine
vanelia.
E te ui nei tatou e, te vai nei anei
tera, eiaha
taua
te
e
o
no
t
te amui atu i te
mau
arearearaa
W
\fj
'Sif
i
à
f
â
5s
W
m
45
e
mau tamahine
paieti mau e te faa¬
te tomo atoa i roto i teie mau ho¬
hotera ra,
35
ra.
i teie
ohipa inu, te oriraa, te
35
e
rahi roa te mau hotera i to tatou fe¬
nei, e te hamani-noa-hia nei â,
no
te
fariiraa i te mau tiaa ratere e tapae mai i te fe¬
nua nei. E ofaaraa anaè taua mau hotera ra no
te
nua
w
8
te faatere
te fatu hotera
o
i
hâ¬
pureraa i reira, e ia pS taua mahana sabati ra,
32 taata tei faaroo i te Atua. Ua anihia te hoe
no
lu
tei
ra, no roto i te mau taata tei haere mai i te
tera i taua pô ra» la poipoi aè, ua haapaohia
rometua
P
m
te ta¬
hoe
reira noa oia e tae noa'tu
ra
te tatai-ao-raa. 15 taata tei taui roa i taua
p
ua
w
w
te
la oti ta'na pure, ua tia ae'ra oia i nia,
hô atura
tamaroa
Ua tuu ihora cia i
pii
rahi, mai te oto i Hadadarimona i te
Megidona. E oto tatarahapa taua oto ra,
faatupu mai i te oaoaraa tahuti ore»
aueueore,
taua
parau
i
ra
roo
ro
feia
e
otoraa
mau
raro, e e ani tatou
te Atua i nia iho ia tatou nei'.‘
reo
Monohia ihora taua
paatoa tatou i to tatou turi i
a
â i ite e,
te evanelia.
i te
haamaitairaa
ore
tai, mai te
piti. Ua fariihia oia i rei¬
teie râ, ua faaara mai te fatu hotera ia'na e,
nona
tei
i te
pureraa.
la
o
ropÛ
Aita’
aita hoi to reira
:
taata
mau
pure noa ra oia ma te tuutuu ore, ua
haa¬
ihora te potii ta'na e tapea noa ra i te rima
vahi mou'a ra,te vai
mau taata apî e
amui
inu
raro,
haere
I
te atea.
nehenéhe ai ia ratou
e
tei
parahi i
ua
mata
i taua
ra
i reira te
ahiahi
vahi
e
taata
mau
tahi atu pae,
hara ratou, e o tei ore â hoi i faaroo i te
te hoê mahana maa, ua haere oia i te hoe vahi
mou'a tei parahihia e te hoe
ra
i teie
mai
te
e
faariuraa i te Fatu.
ia i nia te
tahi hoi pae, haere atura ia i rapae ma te au
ore i taua ohipa ra»
Te feiâ'toa i faaea mau, u a
tutonu maira ia ia'na ma te maere : te
pure noa ra
oia i te Atua no ratou, mai te ani ia'na ia
aroha
poro-
vahi atoa ta'na i
ia'na no te rai mai,
noaa
taata
aau
to'na itoito i te
no
!r;au
noa
te
e
o
w
w
te faaite râ i te io'a n o
lesu i te mau tarera e i te mau fatu hotera? E haamâ anei te taata paieti mau i te tomo i roto i temau
no
ie mau hotera no te faaite i to'na faaroo?'E nehénehe anei te hoe hotera i ô tatou nei ia riro atoa
ei fare pure ? 0 te hoe teie uiraa ta tatou e
feruri
e
e
pahono»
Te taata
e
mauruuru
mai,
e
aore
e
roa
manao
to'na i nia i teie parau
te faatereraa
râ ia ui
no
te vea,
mai i te hoe
mau
rahi,
ia pahono
manao.
M
4
-
"E
ao
Haapapûraa
ta tel hiaai i te
;
"E
maitai,
faaîhia hoi ratou"
e
ta tel hiaai i te paiautia, e faaîhia
ao
H roto i teie nei ao, te itni nei te mau taata'toa i te
; axeâ rS e npea iti roa tei hiaai e tei irni i te parau-
oaoa
ü
tia.
I
"e
:
te
tau
noa
ma
araa
lesu, te hinaaro
no
ra
te
ra
ati-Iuda i te
nunaa
parau
airaa
i
ia ratou te
rau-tia rapae
mua
ai
I
tatou
to
i te
nei
taata
rahi
e
anei,
i te
e e
no
aore
e
ra,
no
te pu¬
noa
? E
hia
hiaai nei i te parautia ? e
iti
e mea
roa
e
? Ua
i te hara ?
E
Davida
î
parau
tau Atua, e imi vave au ia oe ; te poihâ
nei
tau varua ia oe, te autâ nei tau tino ia oe, mai te fe¬
nua
marô
nei,
e te poiha e te pape ore (Salamo 63/1). E i
roto
i
te tahi atu Salamo, te nao nei oia : "Mai te aili e
te Atua e,
oe
o
te Ara"
(Salamo 42/1-2). Te hiaai nei te taata, teie râ, teie nei ao
ta
tatou
e parahi nei, o te hoe ia medebara papamarô, o te
hiaai i te pape rii tahe ra, oia'toa
tua e" ! Te poiha nei tau varua i te
ore
haamaha i taua hiaai
e
tau varua ia
oe e
Atua i te Atua
parau
ai
"te feia i hiaai ra, e haere mai i te pape nei.... e famai
to
outou taria, a haere mai ai ia'u nei, e faaroo
mai, e ora ïa to outou varua (Isaia 55/1,3).
e,
riu
rau
mea'toa râ i haapaohia e te Atua ;
varua ; te hinaaroraa i te parautia o te
vairaa i mua i te Atua ; te imiraa i taua parautia
taata i pohe i te poia e imi i te maa ra, o te mea
i
anae,
te
i te
mau
mau
i te
tia
ra
te Pa¬
te maa
te hiaai¬
Te hiaairaa i te parautia (eiaha te maa e te pape)
râ a te Atua, te iteraa e, e ore te taata e ora i
raa
mai te
maitai
Mesia
ia ta te
titau nei.
e
Teie hiaairaa i te parautia, o te hinaaroraa ia i te tiamâraa i te hara, no te mea te faataaê nei te hara ia tatou i
te
Atua
e te paruru nei ia tatou ia vai noa te fifi i ropû
ia
tatou
mana
no
e
te Atua»
te hara
e
Nq reira, ia
noaa
mai te tiamâraa i te
Te hiaairaa
i te hinaaro i te ino e tia'i.
\- te avaè Tiurai nei, mai te 5 e tae noa'tu
i
te 12, ua tupu te hoe Oroa Rahi na te Ekalesia "Mé
thodiste" no Fidi. Taua Oroa Rahi ra, o te oroa ïa
raro
"e
;
te faaite
ia
oia
ra
Ua faatae te faatereraa
teie na parau haamaitairaa, te na ô nei
tei hamani-ino-hia i te parautia ra",
e
i te ravai ore no te mau peu morale rapae
e
Wo
ratou
mau
paieti,
peu
taua ekalesia
o
ra
na
auaha ta ratou i tono» Ua tae atoa
ta tatou ekalesia
;
Ua omuahia teie
taihia ratou
te taata
e
;
ua
faarue ratou i te Mesia. Te
ua
parau,
te imi ra ratou i te mau parau i papaihia ra,
faarue
râ ratou ia'na tei faaitehia mai e te mau parau i
papaihia ra» Ua tiaturi te mau pharisea i te ture, ua faahapa râ ratou ia'na o tei haere mai e faatia i te ture.
E
Atua
te nehenehe
anaê
faaî i te maitai i te
Na te Atua
matararaa
peu e,
te
e
te
o
ia haamaha i te
mau
varua
hara
tiaturi
e
nei tatou e, ua haamauiuihia te
tararaa
no
ta tatou
no
ra
mau
e
o
So RAAPOTO
oroa
rahi
na
e
roto
e
o
roto
i te
hara, te parautia
roto mai îa i te matararaa
no
te
mea,
te tatou
mé^^^ .lara,
ua noaa
la tae i te hopea ra, e haamauruuruhia to tatou
hinaara_i_
parautia, no te mea, e parahi tatou i roto i te hoe fenua
apî, ei reira te parautia e vai mau ai. Oia mau, e ao to tei
hiaai
i
te parautia, e faaîhia ratou ! 0 te parau îa ta te
Atup e fafau nei ia tatou ! Area râ teie hiaairaa ta te Mesia
e
titau nei, ua riro noa la ia tatou ei hiaairaa no te
hoe
noa
taime. E mea pinepine, ua riro to tatou paieti mai
te ata poipoi,
e mai te topata hau, o te moe oioi ia teitei
mai
te
mahana» I te poheraa te tamaiti i haere i te
fenua
te
piti auaha
Oe VARGA5.
i te hoe
to ratou rahi i teie
fenua. E
no
no
te fenua hou te evanelia
tae ai i to ratou fis-
etc...) Ua faaineine te
roto mai i te
mau
ohipa huru
mau pupu tatai
tahi
mataeinaa e te mau motu i
ta
rau no
taua
oroa ra.
1
ne
Te feia
amui ïa i roto
pa
a
rs
te vai etene
e
teie nei i.
taua
tei
ra
i teie
oroa
faatereraa to ta ratou ekale
pu—
haapaohia'i te mau ohipa huru rau (himene, arima, mau peu tahito ei haamanaoraa i te- huru
nei i
haamoriraa etene
taeraa mai
No Tahiti atu na haapii
i te fenua Fidi no te pc
ua nunaa ra.
Na Tihoni te/ILI/|
reira vaiho atu ai. No to re
tae
Fidji)»
mau
te ora muge-ore.
e
o
no
ma¬
mai ia tatou te reira, aita'tu ia to
tatou e hinaaro, maori râ, ia auhia tatou e te Atua,
e pee
tatou i te parautia i roto i te oraraa no te mau mahàw-^toa,
te hau e te oaoa na roto i te Varua-Flaitai.
e
mau
i
ratou
Fiesia
horoahia mai ai ia tatou te
i te
I mûri aè i taua pureraa omuaraa ra, ua amui te
mau taata i nia i te mahora rahi no te oire,i rei-
no
ia
e
Te noaa nei ia tatou te
parautia i mua i te ^tua, mai te
te
Na roto ia'na anaè
moaraa
tei hiaai
varua
tei poia.
faatia mai ia tatou.
tatou.
Te
parautia, te parautia varua. 0 te
to tei hiaai i te
ao
rahi tei haapaohia i te 5 no Tiurai i te po¬
ipoi, i roto i te fare pureraa rahi no Suva ( oire
nua,
mau
papai
reraa
ra
parautia rapae noa ta ra¬
mau
ekalesia i taua titauraa
no
e
te pure
ra ratou, te horoa ra i te taoa, te haapae ra
i te maa e te faarahi ra i te mau ohipa maitatai, ia haamai:
Ekalesia porotetani atoa no
Patitifa, ia tpno atu ratou i te hoe mau auaha no
te tia ia ratou i roto i taua oroa ra.Ua pahono te
rahi
ta
aè i te
raro
no
to
ao
hinaaro i
te faufaa ore no te parautia tei auhia e te mata o te
reira
oia i parau ai e : "la ore ta outou parautia
hau i te parautia a te mau papai parau e te mau pharisea,
ore
outou
e 6 i te Basileia o te ao". Te mau pharisea
,
noa,
taa.
e
hopea
te pae
Fatu
mau
i te matahiti i mairi aè nei.
hoe titauraa i te
mau
te tuuraa hoi ia tatou,
e
mau
.ni
te pupuraa i te faatereraa o taua ekalesia ra i
roto i to'na iho rima, mai tei tupu atoa i roto ta
no
tatou ekalesia
I
te
ora
Nq reira te Atua i
ra.
iho i
ohipa e to tatou atoa
hiopoaraa na te Atua.
tou
pohe
e
te hoe ia tauiraa tumu, tauirea taatoa, te
E tupu te reira na roto i
o
te taata ia'na iho.
na
huriraa ia tatou
noa'tu ta
ino»'
te poia, aita e maa
faatiamâhia ratou i te ino
ia
nei
oraraa
hia rahiraa tauatini taata
poia nei
e
hinaaro
tei
"E
tau,
te
no
ia faatiamâhia ratou
matahiti tatai tahi,
mau
hia râ
mea
maitai atoa
mau
to ratou hinaaro
o
parautia
te
te
te
râ te parautia ta ratou e imi ra, d te hoe ia panoa.
Te hiaairaa i te parautia ta te Fatu e
nei, o te hoe ia hinaaro hohonu e te puai, te hoe hia¬
roto, te hiaairaa varua* Te feia hiaai mau, te moe nei
;
i
hoe marôraa
tatou
pae
no te faatereraa o to ratou fenua, e te
ratou i to ratou faatiamâraahia i te zugo no Ro-
parautia i
tiai
ta te Fatu e pa-
feia râ tei hiaai i te parautia,
ao to ratou*'«
te
nei
rau
NA PA
ra-
(Mat* 5/6)
tou
mahana matamua ra, ua manaohia e,
ua
tae i te
20 000 taata tei putuputu mai i nia i te mahora ra¬
hi no Suva»
E
piti nunaa taae i te fenua Fidi : te mau taa¬
ta no te fenua iho e te Inidia» Te mau Inidia,
ua
tae mai ïa i Fidi ei rave ohipa na te mau
Taiete
faapu tÔ hamani tihota i te matamua, e ua hau aè
4
taua fenua ra,
aita te
faatia râ
i te
raua
vai mai nei i roto
va
te
raa
hia
amui
evane
hoê fai
i te
"Mus
hoe
paehaa ofai no te
ra, tei riro ei haamahac
e taua na haapii evaneld
ia
raua
te tahi
mau
mis
RAU HAAMAITAfRAA E VAU
i
te poia, ua hia'ai oia i te pipi i amuhia e te
puaa» E
te mea, aita ta'na hoe ravea, ua faaoti oia i to'na manao
no
te hoi i te fare metua, tei reira te mau maitai atoa tei
moe
ia'na» Mai taua tamaiti ra, ia ahoaho atoa te taata ia'
roa
ohipa, ta tatou mau feruriraa, to tatou mau roimata, to ta¬
tou itoito, e au ïa i te hoe ahu tei viivii
; ua oriorio ta¬
tou
paatoa, ua viivii, e te aau pio e te ino. E au tatou ia
no
iho
na
i ta'na
iho parautia
amui
ei reira e tupu ai te hiaairaa
hohonu, te hinaaroraa puai i te Atua ora. la tupu te
reira, e tupu atoa te parau faufaa a te Atua : "e ao to tei
hiaai i te
parautia, e faaîhia ratou"o Lita teie hiaairaa e
hoi
i
te itiraa, e tupu maite râ i te rahiraa i te taime e
e
;
haamata'i te taata i te ite i taua maitai
ra.
pape
tatou
;
taua parautia
e
Atua
ta te
Te
taata
parautia,
no
te
mea
ua
Te
te mea,
râ
te
pûmahana
;
atura
ïa
;
ta'na
taime
pohe,
e
^^amo i
’î^rautia
e
mai ai tatou mai roto mai i te
ara
ite tatou i te mata
parau e,
te
no
nei,
vau
ia ara mai au ra,
(Salamo 17/15).
e
raa'tu ia oe"
Teie ri,
"Areà
ei
taoto
te
â
vau
i ’to'u
te
Tei
nao
i
roa
au
ia haafatata mai
?" "la
ta'u
ora
:
mata",
feia
ma
noaa
i te
tei ati atu
oraraa
tahi atu
Aita
te
ra
tatou
iho
ra¬
e
hinaaro puai i roto
parautia
te feia tei
tatou
e
imi ratou i te
ia ratou taua maitai
i te
'*tua,
e
hina¬
oaoa
hoi i
ra
te
e
i
a-
e
taata tei hiaai i te parautia.
mau
fifi ia'na
mau
e
taio maite oia
e
e
haere
tatou
i
titau
nei
oia
te
oia
e
i
te
vairaa.
to tei hiaai
e
e
mua
roa
to tatou
Atua
faaîhia'i,
ma
no
o
te
te
i te pure, e e pahono mau
tei hiaai mau i te parautia,
e
pure
oia mai te faaea
Na te Atua iho
ore,
horoà mai ia
faaî ia tatou i to'na maitai. Te
pureraa.
na
e
roto
Bibilia,
i te
parautia
râ
na
Te taata
i te
hohonuraa
tatou iho
te
ia'na.
tei hiaai i te
oia i te reira.
tatou
taua parautia ra e noaa mai ia tatou iho, no
i te Bibilia, ta tatou parautia, ta tatou mau
tatou
roto
i te Bibilia to te Atua heheuraa mai ia'na. Nq
ia taiohia taua parau ra, ia noaa mai te ite i te ma¬
te Atua. Te titau nei te Atua ia tatou ia faaite tatou
hinaaro
Te faariro nei oia i taua parautia ra, ei parautia na ta¬
na roto i to tatou tiaraahia i te faaroo. Ahiiri aita te
ia
o
to
mai
ravea e
no
ratou
reira,
au¬
Te
amuiraa i te
te
tou,
reira, eita
oe
te hinaaro nei te Fatu i te faaora ia tatou e i
parautia ta tatou e hinaaro nei ; e te ani
ia haafatata'tu
aau.
aro
nehenehe ai ia tatou ia tia i mua i
te Atua,
ia noaa mai ïa ia tatou te parautia a lesu-Mesia e
tia'i.
No
te mea râ, aita ta tatou e ravea, ua tuu noa mai
te Atua i te reira parautia i nia ia tatou»
te mea,
ia
ihora.
e ua ora
haafatata râ tatou ia'na
a
muiraa
Atua, ia au i ta te papai
e ite au i td mata ma te
e mauruuru
vau
horoà mai i te
vea,
no
no
oe
aniraa,
No reira,
te
moa-
to tatou hinaaro i te hinaaro
na
Aita hoi ta teie taata matapô e ravea no te faaora
ia'na
no te mea râ, te vai ra te hinaaro puai i roto ia'na, e
no te mea
te
ite ra te Fatu i taua hinaaro
ra, ua horoahia
te ora ia'na.
parautia, e faatupu oia i te
faafanauhia oia e te Atua.
auraa
ra
iho,
noa
te
te haere
ia aha'tu
o
nei tatou i roto i to tatou oraraa no
tei roto noa tatou i te oraraa no teie mahana. Eita
reira e ravai. Te mea te au ia tatou no te
oraraa, o
parautia
A hio i te taata
to*na iteraa e,
ia'na, mai te ani ia'na
êAtua. Ei reira e noaa mai ai ia tatou te haapapûraa e, i
_
I
"te hinaaro
te parau ïa
oia hoi te
aita roa ta tatou iho e ravea i te
parautia ra, e nehenehe ia tatou e e tia
taua
farii mai te Fatu
haapapû mai ia tatou
i taua parautia ra,
te mea,
matapô ra ia Bereti—
lesu na mua ia'na, ua
"e aroha mai oe ia'u e te Tamaiti à Bavida". Ua ate taata ia'na ia mamû, aita
râ oia i mamû e ua
i faarirohia ei taata
no
mai
ia fariihia mai»
pii oia
te here nei oia ia tatou.
e
to tei hinaaro
ao
!
te
tei
e
7/18,23).
tatou
nei oia
E
raa
mai ia tatou,
noaa
i fafau mai ia tatou
te aroha nei
e,
e
mea
ture
i
roto
rautia
e
titauraa
vau
horoa'tu e au na'na ra, e ore ïa e poihâ faahou"...
i te faaroo, te apiti nei te Atua ia tatou i te
pa¬
a
ta'na
Tamaiti, no te mea, ua haamauiuihia oia no
e
(Borna
ino
maio»
ta'U Metua".
•Na
e
Teie râ,
Ua parau te Mesia ; "tau maa, o te haapao ïa i te hinaaro
Te haapao i te hinaaro o te hoe Atua moa e te
maitai
roa.
la au i te Mesia e haamahahia taua hinaaro pa¬
rautia ra.Ua parau oia i te vahiné Samaria e, "o te inu i te
O
te
o
Paulo ite parauraa e ; "Ua ite au e, aita roa
vai i roto i ta'u tino nei... e tîtî au na te.
ia
maitai
i to tatou
hiaairaa, to tatou
faaroo, te faaroo tei horoà ia
aurora
mea
E- parautia oia e
e faaîhia ratou
!
e
i to'na hinaaro.
Ei
reira
tei roto i te Atua te parautia
mea au na'na te parautia. E ao
1)R0A RAHI A
hlESIA NO FIDI
i reira i
I
tu te
mau
ai te evanelia i
te mahana 11
apooraa
no
rahi
no
Fidi.
Tiurai i te poipoi,ua putupute ekalesia no Fidi no te
peresideni, e ua riro TUILDVONI
ei
peresideni matamua no teie ekalesia. I taua po ihoa i pûpû ai te peresideni faatere i te mau
eka¬
maiti i to'na
lesia
ra
Auteralia i te faatereraa
no
i roto
o
taua Ekalesia
Apooraa Rahi apî
i te rima ho te
o
te
e-
kalesia Fidi.
la poipoi
aè i te 12
i nia i te mahora rahi
pureraa
roa tei
ua
ua
Tiurai i te
ahiahi
pae
Suva i haapaohia'i
t
hui mana
manaohia
mahana
e
ua
e
te
mau
tia
no
te mau
Te ani nei tatou i te Fatu
e
rahi opaniraa i taua oroa ra. E taata rahi
putuputu mai i taua mahana ra,e ua amui a-
toa mai te
e
no
no
faaroo,
hau atu i te 30 000 taata i ta¬
tau
na
5
e haamata nei.
faatere i te paari no
apî ta'na
mau
ia ratou ia tiai e
tu
ra.
o
te
Ekalesia,ia ha-
amaitai mai oia i teie nei ekalesia i roto
i roto
i te tau
i
te
la faai mai oia i to'
nia mai, ia nehenehe
ia aratai i te ekalesia
a
te
apî ta ratou i tomo mai nei.
Fa
Ua ite tatou
i
te
te
tau
nai,
EUPHARI
a
otahi i te
nia
i te
EAHA IA
i fafau
ho
a
Mataio 26/
putuputu lesu e ta'na mau pipi no te hoe amuraa
maa
hopea, hou to'na tapearaahia. Na roto i taua amuraa maa
ra,
ua parau-Iesu i ta'na mau pipi, i te taime no te amuraa
i te pane : "A amu, o ta'u tino teie”» E ua na reira'toa oia
i
te au'a, ia oti a'e ta ratou amuraa ; "A inu, o ta'u toto
17-3Ü,
teie"
ua
haamaniihia
e
outou*
no
1 Kor»"!
1/23—32,
faaravai
Paulo i taua
haapiiraa ra na roto i na parau e piti : "e na reira outou
ei manaoraa ia'u", e
na reira outou ia inu, ei manaoraa ia'
la
Te
u".
i te
au
horoa mai nei
irava
ua
piti nei i te auraa matamua
no teie oroà, oia hoi,
te haamanaora i te amuraa maa hopea a
te Fatu ia ite tatou i te faufaa rahi no to'na poheraa i nia
i te sataùro
;
na
e
ofatihia to'na tino
ua
no
tatou
paatoa,
e
ua
haamaniihia to'na toto ei tapao no te "faufaa Api", o te taamu i te Atua i te taata.
No reira te auraa matamua no te o-
euhari,
roa
la haere tatou i te oroâ
ne
e
lesu
farii
tei
Fatu
i te
te
no
toa hoi
e
Fatu, ia
te
o
amuraa
te
nehenehe
ta te Fatu
maa
e
maa,
orometua.
ere
amu
pOpO mai ia tatou
te hoe taata ê atu,
i
o
No reira ia titauhia tatou
anei ia tatou ia patoi i taua
te mea,
titauraa
:
e
oia te
e
ere
te
Fatu,
? Eita
ra
a—
reira tatou, te patoi atoa ra ia tatou
i
to'na
aroha
e i te Faufaa Api ta Paulo i faahaamanao ia
tatou*
No reira, ia faaohia tatou i roto i te Ekalesia, ia
roa
no
taa maitai
ia
na
ia tatou te
pae noa i te
hi na tatou*
auraa
teie orà
no
maore
tatou ia haa-
amuraa maa ta te Fatu i faaineine ma te hoo ra¬
la titauhia tatou no te hoe amuraa maa, e ere
patoi ? E ia
piihia tatou e te Atua, e
patoi anei tatou i ta'na titaura ^ A tou e te Atua, e patoi
anei tatou i ta'na titauraa ? A haamanao i te parabole no te
oroà faaipoiporaa (Mat* 2
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964