EPM_Vea Porotetani_196407.pdf
- extracted text
-
PUBTETUn
VEA AVAE NOTE FAAROO POROTETANI ■ MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
JUILLET
1984
-64°
2 Rédacteur dakmel maüer • N9(^
annee
enfants faaamu • Te tamarii faaamu
Les
I
I
II y a à la base même du principe de
l'adoption tahitienne l'amour profond
que les parents tahitiens portent aux enfants et
aiix bébés
en
particulier. C'est trop peu dire
que d'affirmer que l'enfant est roi, l'enfant est
réellement adulé par les adultes et tout spé¬
cialement le tout petit, celui qui vient de naî¬
tre, qui n'est que vagissements, cris et pleurs.
Bien plus,
celui qui va naître est aimé d'a¬
vance, sollicité, recherché. Il représente une
richesse, un certain capital - un capital d'a¬
mour
la
-
dont
l'étranger
ne
mesure
te aroha te
hiti,
tumu
no
tç
peu
te faamuraa
no
te mea, te here
r^a nei te mau metua
te^mau
aiu,i eto'na
mea iti i
parauraa, e arii te tamarii i
metua
teie te parau mau, te
here|hohonuhia nei te
no
hiti i te
tamarii
mau
e
mua
rii
e
nau
api mai, tei tuo
aiu,
te
noaïtu i te tamarii
metua tae
mau
teintai. Te here roa
e
to'na Tanauraa» Te riro
na mua ae
nei
oia
e
faufaa, te hoe faufaa aroh^ — aita te mau taata no
te
fenua S i ite ite
mau
aita hoe Tare tamarii
e
ere
te hoe
rii tei
pas toute
m^a no taua aroha
ra
^
—
otar^ e vai nei i Tahiti nei,
ohipa Tifi i te faeamu i te mau tama—
pohe ta ratou mau titetua*
'
■?
A taa noa'tu ai te
puissance.
reira, te vai atoa nei te
hipa rahi tei ravehda i Tahiti,
mau piha ohipa i te fenua rrei
;
tamarii otare
taatoa,
e
te aroha
ma
e
fariihia
ia ratou
;
no
te
ohipa fifi e tei rahi te
mea
e
haafifihia
e
mea
te
mau
o-
te
te| mau
tevs|ioe utuafare o te à’aa—
fnu
e
a?
varavatti te
ture»
mau
tamarii
>
Te haapae nei te mau metba i taua ravea ra mea
rahi râ te huru no te mau
oia hoi’no te
hoe faahoiraa mana no te
map metua fanau i te
mau
r^aamuraa,
t
metua faaamu»
Eiaha tatou
te
no
qu'il n'y a point d'orphelinat à
que l'on'n'est généralement pas en
peine de placer des enfants qui pourraient mo¬
mentanément se trouver privés de parents.
Certes, cela n'interdit pas l'immense travail
social actuellement accompli avec amour à Ta¬
hiti par les services compétents, travail qui
est indispensable,
mais le fait reste vrai :
l'enfant ne s'imagine pas dans notre pays, sans
un foyer
pour l'accueillir.
On sait
Tahiti
et
imi i te Hoe ture i roto i’te
peu
tamarii faaamu» Té tumu, e ere tev veve a*
mau
e
naè
e
ere
atoa
te
r§
no
na
metua
;
poheraa ri^ te hoe metua, ;é aore
|iei te peu i roto i te
mau utuafare atoa e ere te Hoe
peu no te mau matahiapo anaè e ere te hoe peu’ïno te mau teina; o te
hoe peu rS tei, farii mai i te mau tamarii
atoa, i
te tahi taime te pupuhia nei te tamarii hou
to'na
fanauraa, te ani onoono nei te vahiné faaamu i te
aiu i te metua vahiné» I te,tahi atu
taime, te hite itehia
naaro nei te hoe vahiné e
vahiné tei faarohirohihia
rave
rahi,
tauturu i te hoe
e
te hoe
mau
metua
fanauraa
e
fifi i te hoe metua vahiné
i
te
haapao maitai i ta'na mau tàmarii taatoa tei fatata roa te tahi i te tahi. Aita'toa te
peu no
te
faaamuraa
te
e mea
s
tauihia
e
te
faaipoipo—raae—aore ra
e
faaipoipo-ore-raa. Na roi^ i te taio’raa hui-ra-
L'adoption légale est rare parce que
difficile, compliquée, rendue ardue
maquis de la procédure, embrouillée
par le problème de l'Etat-Civil, et la plupart
souvent
dans
des
le
parents
A
y
côté
renoncent.
aspect particulier euro¬
péen de l'adoption, il y a toutes les forme s
possibles d'une "transmission de pouvoir" des
parents réels aux parents faaamu.
de
cet
0
TAMARU
FAAAMU
atira' tei
vaihohia ia vetahi ê ? Tei te huru
vai nei
a.
tupu i te hopea no te matahiti 1962 t e
40^ utuafare faaipoipo ore i Polinesia nei«
Ua rahi taua rahiraa râ i te mau vahi atea no Pape¬
ete. I pihaiho i te mau utuafare tei faaipoipo
e
te ore i faaipoipo, tei riro ei utuafare tamau, te
vai nei te utuafare taime poto, tei maoro,
e piti
e aore ra e toru matahiti,
o te tamarii iho
tei
haapeapea-roa-hia e taua mau utuafare râ, tae noa'
tu i te taime e haapaohia'i te hoe utuafare tamau.
E
rahi atoa te
mea
e
hinaaro
e
e
vaihohia te
me
no
te hoe
potii
nehenehe ia faaipoipo. Aita* toa
haapao i ta ratou mau tamarii,ua
tamarii i te mau metua ruau. I te tai-
api roa tei ore
ratou
tamarii
mau
te vaihohia nei te tamarii i te tiairaa no
hoe tuahine
Mai te
e
e
mea
aore
e
mau
ra
no
te hoe tae
ae
no
te
te maima»
metua itoito e te api te mau me¬
Ua afaihia.'tu te
E
mau
nei ratou i te hoe
ora
taae ratou i to ratou
matahiti
rave
e
rii faaamu
te
mau
no
to
oraraa
metua
mau
na
api roa e ua
roto i te
mau
au
i te
mau
Te farii pinepine nei taua mau tamarii ra e to
mau metua fanau ma te anaana tae, e mai
t e
hoe tamarii t^i haere i te fenua roa» Teie râ, ei¬
ratou
faahou i to ratou vairaa i pihaiho
i te mau metua. I te tahi atu mau taime, te parahi
noa nei te mau tamarii i te fenua e
te
mataeinaa
ta ratou
parahi atoa te mau metua mau.E mea va-
i
tei reira
ravara
rave
e
roa
te
mau
tamarii tei tuuhia i te hoe utu¬
na
te
mau
metua
afare
Eaha te
mau
taamuraa tei taamu
fanaU' i te
mau
metua i ta ratou
haapaoraa no te mau tamarii e no te
pietua faaamu.
mai
e
i te
mau
metua
mau
tamarii
tei
ravea
metua fare.
eita te mau tamarii e taui pinepinehia
te hoe utuafare i te tahi utuafare atu §•
tua ruau,
tama¬
mau
Farani e i Marite, te hoi
tamarii i te fenua nei ia
mau
te faaamura-
rahi. Ua afai atoahia te
i Kaladonia i
ratou
no
tamarii i te hoe fenua ê.
e
I roto i te
ru
no
vea
e
aufau i te moni»
hu¬
i mua nei, e ite tatou i te
te
mau
siu ite
Ce
qui peut paraître troublant c'est le
qu'aucune règle apparemment logique n'¬
inspire la pratique du "faaamuraa". Ce n'est
pas la pauvreté seule, ce n'est pas davantage
la brusque disparition d'un des parents ou des
deux à la fois. La pratique existe en tous mi¬
lieux, en toutes circonstances; elle ne s'occu¬
pe ni des aînés, ni des cadets et ni des ben¬
jamins, Elle élit au hasard, sans prévention,
sans faveur
particulière.
fait
Bien souvent,
=
^
^
=
=
=
=
^
=
^
=
^
=
=
=
=
=
=
=
l’impression qu’on peut ainsi se choisir son
propre enfant, en délimiter les qualités,
a
Cette "offrande" d’un enfant d'une
=
à
^
fluencée
une
=
=
par
mère
n'est pas non plus inle mariage ou le non mariage.
personne
parents ou personnes étrangères jusqu'au
ment
où il échoue dans
un
mo¬
foyer stable.
Nombreux sont aussi les enfants
de
fil¬
les-mères, bien souvent trop jeunes ,pour qu’¬
elles songent à les garder elles-mêmes. Les
grands-'parents sont alors là tout naturelle¬
ment pour récupérer l'enfant. Celui-ci pourra
être placé aussi chez des oncles ou tantes et
ne plus
avoir aucun contact avec sa mère. S
les grands-parents sont jeunes, les enfants ne
risquent pas trop d'être mutés de famille en
famille, jusqu'à ce que l'une d'entre elles se
qu'il
très variables. Certains enfants sont emmenés
leur parent "faaamu" dans une autre île,
y vivent une existence tout à fait nouvelle, dif¬
férente du milieu paternel et ils peuvent res¬
ter cinq,
dix, quinze ou vingt ans sans ren¬
contrer leur véritable parent.
par
D'autres peuvent être
ressor-
avait environ 40% de couples non
Polynésie (proportion qui augmente
en fonction de
l'éloignement de
Papeete).
Les couples mariés ou non mariés, pour des
raisons qui ne sont pas toujours les mêmes,
peuvent céder leur enfant à autrui.
tir
mariés
=
tierce
Le récent recensement laissait
=
^
alors balloté entre plusieurs
il arrive que l'enfant soit
promis avant sa naissance et l'on n'y met
point obstacle. Une naissance est annoncée et
déjà la mère "faaamu" est désignée, elle fait décide à l'accueillir définitivement.
ses
offres de service, elle recueillera l'enN'oublions pas qu'un nombre de mères
fant à sa naissance. Ce peut être le premier
ou lin enfant quelconque d’une
grande famille. plus important qu'on ne croit communément,
Parfois il y a le désir de soulager une mère sont stériles et qu'il y a un mouvement de
de famille fatiguée par des maternités trop charité chez une mère pourvue d'enfants, d'en
rapprochées. Si on lui erdève le dernier-né, offrir à celle qui n'en peut avoir. C'est xm
cela permettra à la mère de mieux s'occuper équilibre familial qui se fait tout naturelle¬
ment.
des aînés ou de l'aîné qui sont encore très
jeunes. Mais il se peut aussi que la jolie friQuelles relations gardent les parents
mousse d'un bambin détermine une jeune femme
à réclamer à sa mère l'adoption du sui- naturels avec les enfants qui sont ainsi remis
vaut. On est enthousiasmé par un visage et on à la charge d'autres foyers ? Celles-ci sont
^
=
celui-ci peut être
y
en
emmenés par leur
parent "faaamu" en pays étranger, en Nouvel¬
le Calédonie tout d'abord, en France ou aiox
parfois. Leurs possibilités de re¬
dépendent des moyens financiers
parent et de leur désir de revenir à
Etats-Unis
tour
de
au
pays
leur
Tahiti.
Ces
enfants
seront
souvent accueillis
leur propre famille avec faveur et tous les
égards promus à un enfant prodigue qui re¬
vient inopinément, mais ils ne ‘reprendront pas
leur place au sein de la famille, quand bien
par
=
=
=
=
iilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll
En dehors des
couples qui existent - lé-
mais qui constituent un foyer stable, il y .a les couples occasionnels,
les foyers temporaires de deux ou trois ans,
gaiement ou non
-
situation dont l'enfant fait souvent les frais,
2
même ils
seraient destinés
Non moins
fréquents,
à rester
au
pays.
sont les enfants qui,
a-
doptés
famille, résident
pour¬
tant
ou
l*île même
vivent
par une autre
dans le district
les vrais
ou
pourraient l'être de petits cousins.
Dans notre
parents. Dans des cas assez limites,
à la charge
les enfants restent financièrement
rons
prochain article, nous ver¬
développe l'éducation de l'en¬
se
fant dans les diverses situations
leurs vrais
de
comment
et
quel est le
comportement des parents "FAAAMU".
parents, mais le plus souvent
et n'ap¬
parais sent guère plus unis aux parents que ne
ils évoluent selon leur condition propre
TE HOE NOTERA TEI RIRO
El FARE PURE
Ua faatia te hoe
tia
Helevetia i te parau no te
Haapii-evanelia marite, o tei fanauhia i te mataiiiti 1785 e tei pobe i te niatahiti >872, E taata
vea
hoe
roo
rahi taua taata
raa
i te evanelia i te
re*
Mo te horoa tei
ohie ta te
ra
vahi atoa ta'na i
ia'na no te rai mai,
putaraa i ta’na
parau
u
a
te
e
i roto i te
varavara
roa
i
fare
te
mau
te
ra
vai
e
hoe hotera
ai i te
ai hoi
mau
oire,
te
no
no
ra
tei
e
no
te ori.
tae
teie
taata
no
tapae oia i te hotera,
ra,
i
mahana
te
ta
no
reira
na
noa'tu
tu
ia amui maori
fare
e
.htua
i taua vahi ra, ua
no te ani i te tahi faaea-
e
p6 mahana maa,
i te ao,
taua piha
e
hio noa'i i teie
mau taata mai te hinaaro rahi e
parau ia ratou
i
te evanelia-•• Aore i
mahia, ua haere maira té hoe
potii i pihai iho ia'na, e ua ani maira ia haere
poro
e
ori.
rima
o
raua
te
no
Ua tia
taua
Te haamata
arearearaa
ra
aéra
ra,
oia i nia mai te
tapea
i
potii ra
e haere atura raua i ropû»
taata faatai upaupa ,i te fatai
i
ua parau atura oia ia'na ia faaea rii
te
ta'na upaupa,
maa taime
iti, e ua parau atura i te mau taata'toa
i reira
i
te
:
mau
"E homa,
ua
ohipa'toa tau
matau
e
i te pure na
vau
rave-
E
no
paatoa tatou i to tatou turi i raro,
i te
haamaitairaa
Ua tuu
reira,'
e
e
mua
e
aè
tuu
ani tatou
te Atua i nia iho ia tatou nei'.‘
ihora cia i na turi noa'na i raro, mai
t e
a
tapea maitai i te rima no te potii tei ani ia* n a
ia ori raua,e ua haamata ihora oia i te
pure ma te
ifiau puai atoa no'na ra.
Ua haamata ihora te potii no'na te rima tâ'na i
tapea noa ra o te urne i to'na rima, aita râ oia i
tuu, ua tapea etaeta oia i to'na rima ; e aita i
maoro, ua tuu atoa ihora oia i na turi no'na i ra¬
ro
i
taua
ua
na
pihai iho ia'na. Mq te hioraa te tâhi pae
i
potii ra i te tuuraa i na turi no'na i raro,
reira'toa ihora ratou.
Area te tahi pae,
noa ra
aroha
taata
tei
maere
:
E
mau
o
ore
ua
ia'u"» E
mai
hi pae»
reo
pii e
aita i maoro,
"E te Atua e,
:
ua na
aroha
a
reira'toa
te ta¬
hoe
peho
i
tei
rahi, mai te oto i Hadadarimona i te
Megidona. E oto tatarahapa taua oto ra,
faatupu mai i te oaoaraa tahuti ore»
la oti ta'na pure, ua tia ae'ra oia i nia,
hô atura
ia ratou i te
â» Ua
evanelia,
ua
e
ua
himene hoi,
e
i
reira noa oia e tae noa'tu
ra
te tatai-ao-raa. 15 taata tei taui roa i taua
p
ua
pure
na
ra, no roto i te mau taata tei haere mai i te
tera i taua pô ra» la poipoi aè, ua haapaohia
te fatu hotera
o
ta'na
t
E
'
homa,
no
e
o-
taua fenua mou'a
i
ua
E
ai.
arearearaa
tirara tu¬
parau mau, ua haraanihia teie hotera
e tere mai i te fenua
nei, area
feia moni
no
te
râ,
e u-
me-atoa-hia'tu i reira, te mau tamaroa e te mau tano te fenua nei, e emea
papû roa e, ei reira te tahi pae e taiva roa'tu ai i te
Haapaoraa e-
mahine
vanelia.
E te ui nei tatou e, te vai nei anei
mau
tamaroa
roo
aueueore,
tera, eiaha
taua
te
e
o
no
t
te amui atu i te
mau
arearearaa
W
\fj
'Sif
i
à
f
â
5s
W
m
45
e
mau tamahine
paieti mau e te faa¬
te tomo atoa i roto i teie mau ho¬
hotera ra,
35
ra.
i teie
ohipa inu, te oriraa, te mau
35
e
rahi roa te mau hotera i to tatou fe¬
nei, e te hamani-noa-hia nei â,
no
te
fariiraa i te mau tiaa ratere e tapae mai i te fe¬
nua nei. E ofaaraa anaè taua mau hotera ra no
te
nua
w
e
i taua amuiraa faaroo ra,
iho té diakono o tei pûpû mai
hotera, ei Fare Pure
i
8
te faatere
no
lu
hâ¬
pureraa i reira, e ia pS taua mahana sabati ra,
32 taata tei faaroo i te Atua. Ua anihia te hoe
rometua
P
m
Monohia ihora taua arearearaa ra e te
otoraa
ra
w
w
te
tai, mai te
e tupu te hoe oriraa
e
aita e nehenehe ia'na ia taoto. Mq te mea râ, aita'tu ai e fare
tipaeraa n o
te mau ratere, ua farii noa oia i te faaea i reira
I te ahiahi, ua tae mai te mau taurearea no ta¬
ua vahi mou'a ra,
e ua haamata te inuraa e te ori¬
raaTe faaea noa ra te Haapii-evanelia i te
hoe
tae
te pure
ma
i te
piti. Ua fariihia oia i rei¬
teie râ, ua faaara mai te fatu hotera ia'na e,
nona
te
ratou, mai te ani ia'na ia
â i ite e,
e
feia
hara ratou, e o tei ore â hoi i faaroo i te
parau
oaoa no te evanelia.
pureraa.
la
ia'na
no
ropÛ
Aita’
aita hoi to reira
:
raro,
pure noa ra oia ma te tuutuu ore, ua
haa¬
ihora te potii ta'na e tapea noa ra i te rima
vahi mou'a ra,te vai
mau taata apî e
amui
inu
parahi i
ua
haere
I
te atea.
nehenéhe ai ia ratou
e
râ, ei taua hotera
raa
i teie
mai
tahi atu pae,
mata
i taua
ra
i reira te
ahiahi
vahi
e
taata
mau
ia
oia i te Atua
te hoê mahana maa, ua haere oia i te hoe vahi
mou'a tei parahihia e te hoe
ia i nia te
tahi hoi pae, haere atura ia i rapae ma te au
i taua ohipa ra» Te feiâ'toa i faaea mau,
u a
tutonu maira
hae-
faariuraa i te Fatu.
I
ore
poro-
!r;au
noaa
taata
aau
to'na itoito i te
no
noa
te
e
o
w
w
te faaite râ i te io'a n o
lesu i te mau tarera e i te mau fatu hotera? E haamâ anei te taata paieti mau i te tomo i roto i temau
no
ie mau hotera no te faaite i to'na faaroo?'E nehénehe anei te hoe hotera i ô tatou nei ia riro atoa
ei fare pure ? 0 te hoe teie uiraa ta tatou e
feruri
e
e
pahono»
Te taata
e
mauruuru
mai,
e
aore
e
roa
manao
to'na i nia i teie parau
te faatereraa
râ ia ui
no
te vea,
mai i te hoe
mau
rahi,
ia pahono
manao.
M
4
-
"E
ao
ta tel hiaai i te
Haapapûraa
;
"E
tou
ao
maitai,
faaîhia hoi ratou"
e
ta tel hiaai i te paiautia, e faaîhia
(Mat* 5/6)
H roto i teie nei ao, te itni nei te mau taata'toa i te
; axeâ rS e npea iti roa tei hiaai e tei irni i te parau-
oaoa
tia.
ü
te
rau
nei
:
I
tau
noa
ma
araa
lesu, te hinaaro
no
ra
te
ra
nunaa
ati-Iuda i te
parau
airaa
i
mua
ia ratou te
ai
o
rau-tia rapae
I
tatou
to
hinaaro
tei
rahi
mea
e
oraraa
nei
i te
no
te pu¬
pohe
e
noa
anei,
i te hara ?
E
iti roa ? Ua parau Davida
î
faatiamâhia ratou i te ino
ia
aore
e
ra,
e mea
e
tau Atua, e imi vave au ia oe ; te poihâ
nei
tau varua ia oe, te autâ nei tau tino ia oe, mai te fe¬
nua
marô
nei,
e te poiha e te pape ore (Salamo 63/1). E i
roto
i
te tahi atu Salamo, te nao nei oia : "Mai te aili e
te Atua e,
oe
o
hiaai i te pape rii tahe ra, oia'toa
tua e" ! Te poiha nei tau varua i te
tau varua ia oe e te A-
Atua i te Atua ora
rau
te Pa¬
te maa
te hiaai¬
Te hiaairaa i te parautia (eiaha te maa e te pape)
râ a te Atua, te iteraa e, e ore te taata e ora i
mea'toa râ i haapaohia e te Atua ;
varua ; te hinaaroraa i te parautia o te
tia
i te vairaa i mua i te Atua ; te imiraa i taua parautia
ra mai te taata i pohe
i te poia e imi i te maa ra, o te mea
i
te
i te
mau
anae,
raa
mau
maitai
Mesia
ia ta te
titau nei.
e
Teie hiaairaa i te parautia, o te hinaaroraa ia i te tiamâraa i te hara, no te mea te faataaê nei te hara ia tatou i
te
Atua
e te paruru nei ia tatou ia vai noa te fifi i ropû
ia
tatou
mana
no
e
te Atua»
te hara
e
Nq reira, ia noaa mai te tiamâraa i te
Te hiaairaa
i te hinaaro i te ino e tia'i.
\- te avaè Tiurai nei, mai te 5 e tae noa'tu
i
te 12, ua tupu te hoe Oroa Rahi na te Ekalesia "Mé
thodiste" no Fidi. Taua Oroa Rahi ra, o te oroa ïa
raro
"e
;
te faaite
ia
oia
ra
teie na parau haamaitairaa, te na ô nei
tei hamani-ino-hia i te parautia ra",
e
i te ravai ore no te mau peu morale rapae
no
to
ao
Ua faatae te faatereraa
e
Wo
ratou
mau
paieti,
peu
taua ekalesia
o
ra
na
auaha ta ratou i tono» Ua tae atoa
ta tatou ekalesia
;
Ua omuahia teie
taihia ratou
te taata
e
;
ua
faarue ratou i te Mesia. Te
ua
parau,
te imi ra ratou i te mau parau i papaihia ra,
faarue
râ ratou ia'na tei faaitehia mai e te mau parau i
papaihia ra» Ua tiaturi te mau pharisea i te ture, ua faahapa râ ratou ia'na o tei haere mai e faatia i te ture.
E
Atua
te nehenehe
anaê
faaî i te maitai i te
Na te Atua
matararaa
peu e,
te
e
te
o
ia haamaha i te
mau
varua
hara
tiaturi
e
nei tatou e, ua haamauiuihia te Fiesia no
tararaa
no
ta tatou
no
mau
e
horoahia mai ai ia tatou te
hara, te parautia
roto mai îa i te matararaa
o
mai ia tatou te reira, aita'tu ia to
tatou e hinaaro, maori râ, ia auhia tatou e te Atua,
e pee
tatou i te parautia i roto i te oraraa no te mau mahàw-^toa,
te hau e te oaoa na roto i te Varua-Flaitai.
e
no
te
mea,
ua noaa
la tae i te hopea ra, e haamauruuruhia to tatou
hinaara_i_
parautia, no te mea, e parahi tatou i roto i te hoe fenua
apî, ei reira te parautia e vai mau ai. Oia mau, e ao to tei
hiaai
i
te parautia, e faaîhia ratou ! 0 te parau îa ta te
Atup e fafau nei ia tatou ! Area râ teie hiaairaa ta te Mesia
e
titau nei, ua riro noa la ia tatou ei hiaairaa no te
hoe
noa
taime. E mea pinepine, ua riro to tatou paieti mai
te ata poipoi,
e mai te topata hau, o te moe oioi ia teitei
mai
te
mahana» I te poheraa te tamaiti i haere i te
fenua
te
o
So RAAPOTO
oroa
rahi
e
roto
mau
piti auaha no
o Oe VARGA5.
i te hoe
i
no
te fenua hou te evanelia
a
tae ai i to ratou fis-
etc...) Ua faaineine te mau pupu tatai
roto mai i te
mau
ohipa huru
mataeinaa
rau no
e
te
mau
tahi
motu i
taua oroa ra. 1
ta
taua
rs
te vai etene
ne
e
teie nei i.
Te feia
amui ïa i roto
tei
ra
i teie
oroa
faatereraa to ta ratou ekale
pu—
haapaohia'i te mau ohipa huru rau (himene, apa rima, mau peu tahito ei haamanaoraa i te- huru
ra
nei i
haamoriraa etene
taeraa mai
e
roto
na
i te
to ratou rahi i teie
fenua. E
No Tahiti atu na haapii
i te fenua Fidi no te pc
ua nunaa ra.
Na Tihoni te/ILI/|
reira vaiho atu ai. No to re
tae
Fidji)»
mau
ma¬
te ora muge-ore.
te tatou mé^^^ .lara,
e
i te
ra
I mûri aè i taua pureraa omuaraa ra, ua amui te
mau taata i nia i te mahora rahi no te oire,i rei-
ratou
ia
e
Te noaa nei ia tatou te
parautia i mua i te ^tua, mai te
te
Na roto ia'na anaè
moaraa
tei hiaai
varua
tei poia.
faatia mai ia tatou.
tatou.
Te
parautia, te parautia varua. 0 te
to tei hiaai i te
ao
rahi tei haapaohia i te 5 no Tiurai i te po¬
ipoi, i roto i te fare pureraa rahi no Suva ( oire
no
mau
papai
reraa
nua,
parautia rapae noa ta ra¬
mau
ekalesia i taua titauraa
no
e
te pure
ra ratou, te horoa ra i te taoa, te haapae ra
i te maa e te faarahi ra i te mau ohipa maitatai, ia haamai:
Ekalesia porotetani atoa no
Patitifa, ia tpno atu ratou i te hoe mau auaha no
te tia ia ratou i roto i taua oroa ra.Ua pahono te
rahi
ta
aè i te
te faufaa ore no te parautia tei auhia e te mata o te
reira
oia i parau ai e : "la ore ta outou parautia
hau i te parautia a te mau papai parau e te mau pharisea,
ore
outou
e 6 i te Basileia o te ao". Te mau pharisea
,
noa,
taa.
e
hopea
te pae
Fatu
raro
i te matahiti i mairi aè nei.
hoe titauraa i te
mau
te tuuraa hoi ia tatou,
e
mau
.ni
te pupuraa i te faatereraa o taua ekalesia ra i
roto i to'na iho rima, mai tei tupu atoa i roto ta
no
tatou ekalesia
I
te
ra"
(Salamo 42/1-2). Te hiaai nei te taata, teie râ, teie nei ao
ta
tatou
e parahi nei, o te hoe ia medebara papamarô, o te
ore
e
haamaha i taua hiaai ra. Nq reira te Atua i parau ai
e, "te feia i hiaai ra, e haere mai i te pape nei.... e
fariu
mai
to
outou taria, a haere mai ai ia'u nei, e faaroo
mai, e ora ïa to outou varua (Isaia 55/1,3).
iho i
ohipa e to tatou atoa mau hinaaro i
hiopoaraa na te Atua.
tou
te poia, aita e maa
no
huriraa ia tatou
noa'tu ta
ino»'
hia rahiraa tauatini taata
matahiti tatai tahi,
mau
hia râ
"E
tau,
te
no
ia faatiamâhia ratou
? E
taata e poia nei e e hiaai nei i te parautia ? e hia
i te
nei
maitai atoa
mau
to ratou hinaaro
parautia o te hoe ia tauiraa tumu, tauirea taatoa, te
na te taata ia'na iho. E tupu te reira na roto i
te
te
te
râ te parautia ta ratou e imi ra, d te hoe ia panoa.
Te hiaairaa i te parautia ta te Fatu e
nei, o te hoe ia hinaaro hohonu e te puai, te hoe hia¬
roto, te hiaairaa varua* Te feia hiaai mau, te moe nei
;
i
hoe marôraa
tatou
pae
no te faatereraa o to ratou fenua, e te
ratou i to ratou faatiamâraahia i te zugo no Ro-
parautia i
tiai
ta te Fatu e pa-
feia râ tei hiaai i te parautia,
ao to ratou*'«
"e
te
NA PA
ra-
mahana matamua ra, ua manaohia e,
ua
tae i te
20 000 taata tei putuputu mai i nia i te mahora ra¬
hi no Suva»
E
piti nunaa taae i te fenua Fidi : te mau taa¬
ta no te fenua iho e te Inidia» Te mau Inidia,
ua
tae mai ïa i Fidi ei rave ohipa na te mau
Taiete
faapu tÔ hamani tihota i te matamua, e ua hau aè
4
taua fenua ra,
aita te
faatia râ
i te
raua
vai mai nei i roto
te
evane
hoê fai
i te
"Mus
hoe
paehaa ofai no te
raa ra, tei riro ei haamahac
hia e taua na haapii evaneld
va
amui
ia
raua
te tahi
mau
mis
RAU HAAMAITAfRAA E VAU
i
te poia, ua hia'ai oia i te pipi i amuhia e te
puaa» E
te mea, aita ta'na hoe ravea, ua faaoti oia i to'na manao
no
te hoi i te fare metua, tei reira te mau maitai atoa tei
moe
ia'na» Mai taua tamaiti ra, ia ahoaho atoa te taata ia'
roa
ohipa, ta tatou mau feruriraa, to tatou mau roimata, to ta¬
tou itoito, e au ïa i te hoe ahu tei viivii
; ua oriorio ta¬
tou
paatoa, ua viivii, e te aau pio e te ino. E au tatou ia
no
iho
na
i ta'na
iho parautia
amui
ei reira e tupu ai te hiaairaa
hohonu, te hinaaroraa puai i te Atua ora. la tupu te
reira, e tupu atoa te parau faufaa a te Atua : "e ao to tei
hiaai i te
parautia, e faaîhia ratou"o Lita teie hiaairaa e
hoi
i
te itiraa, e tupu maite râ i te rahiraa i te taime e
e
;
haamata'i te taata i te ite i taua maitai
ra.
pape
tatou
;
taua parautia
e
Atua
ta te
Te
taata
parautia,
no
matapô ra ia Bereti—
lesu na mua ia'na, ua
"e aroha mai oe ia'u e te Tamaiti à Bavida". Ua ate taata ia'na ia mamû, aita
râ oia i mamû e ua
Te
te mea,
râ
te
te
mea
ua
;
atura
pûmahana
ta'na
o
ïa
;
aniraa,
No reira,
parautia, e faatupu oia i te
faafanauhia oia e te Atua.
te
moa-
to tatou hinaaro i te hinaaro
auraa
taime
pohe,
e
^^amo i
’î^rautia
e
vea,
te
ite tatou i te mata
parau e,
te
ei
Atua, ia au i ta te papai
â
vau
i ’to'u
nao
i
au¬
ravea e
roa
au
ta'u
ora
:
mata",
tatou
ia'na.
tei hiaai i te
noaa
i te
tei ati atu
tahi atu
ra
tatou
e
ra¬
e
imi ratou i te
ia ratou taua maitai
i te
iho
hinaaro puai i roto
parautia
te feia tei
oraraa
Aita
te
'*tua,
e
e
hina¬
oaoa
hoi i
ra
te
i
a-
e
taata tei hiaai i te parautia.
mau
roto
i te Bibilia to te Atua heheuraa mai ia'na. Nq
ia taiohia taua parau ra, ia noaa mai te ite i te ma¬
te Atua. Te titau nei te Atua ia tatou ia faaite tatou
tatou
fifi ia'na
mau
e
taio maite oia
e
e
haere
i
oia
te
na
Te taata
i te
i te
roto
o
Bibilia,
pureraa.
i te pure, e e pahono mau
tei hiaai mau i te parautia,
e
pure
oia mai te faaea
ore,
Na te Atua iho e horoà mai
ia
faaî ia tatou i to'na maitai. Te
titau
nei
râ
oia na mua roa i to tatou hiaairaa, to tatou
hinaaro
hohonuraa e to tatou faaroo, te faaroo tei horoà ia
Te faariro nei oia i taua parautia ra, ei parautia na ta¬
na roto i to tatou tiaraahia i te faaroo. Ahiiri aita te
ia
no
feia
oia i te reira.
tatou
tatou iho
tatou
tou,
reira, eita
o
to
mai
nehenehe ai ia tatou ia tia i mua i
te Atua,
ia noaa mai ïa ia tatou te parautia a lesu-Mesia e
tia'i.
No
te mea râ, aita ta tatou e ravea, ua tuu noa mai
te Atua i te reira parautia i nia ia tatou»
te mea,
ia haafatata mai
?" "la
te hinaaro nei te Fatu i te faaora ia tatou e i
parautia ta tatou e hinaaro nei ; e te ani
amuiraa i te
Tei
e mauruuru
Te
ratou
aro
nei, e ite au i td mata ma te
ia ara mai au ra,
(Salamo 17/15).
e
raa'tu ia oe"
Teie ri,
te
no
"Areà vau
oe
ihora.
e ua ora
ia haafatata'tu
aau.
muiraa
no
no
ia
haafatata râ tatou ia'na ma
a
reira,
taoto
vau
horoà mai i te
te
mai ai tatou mai roto mai i te
ara
oe
Aita hoi ta teie taata matapô e ravea no te faaora
ia'na
no te mea râ, te vai ra te hinaaro puai i roto ia'na, e
no te mea
te
ite ra te Fatu i taua hinaaro
ra, ua horoahia
te ora ia'na.
noa
te
na
iho,
nei tatou i roto i to tatou oraraa no
tei roto noa tatou i te oraraa no teie mahana. Eita
reira e ravai. Te mea te au ia tatou no te
oraraa, o
parautia
ra
ia aha'tu
te parau ïa
oia hoi te
te haere
ia'na, mai te ani ia'na
haapapû mai ia tatou
i taua parautia ra,
A hio i te taata
to*na iteraa e,
"te hinaaro
êAtua. Ei reira e noaa mai ai ia tatou te haapapûraa e, i
_
I
farii mai te Fatu
i faarirohia ei taata
no
aita roa ta tatou iho e ravea i te
parautia ra, e nehenehe ia tatou e e tia
taua
ia fariihia mai»
pii oia
te here nei oia ia tatou.
e
to tei hinaaro
ao
!
te
tei
e
te mea,
tatou
nei oia
E
raa
mai ia tatou,
noaa
i fafau mai ia tatou
te aroha nei
e,
e
mai
i
roto
rautia
7/18,23).
titauraa
vau
horoa'tu e au na'na ra, e ore ïa e poihâ faahou"...
i te faaroo, te apiti nei te Atua ia tatou i te
pa¬
a
ta'na
Tamaiti, no te mea, ua haamauiuihia oia no
e
(Borna
ino
maio»
ta'U Metua".
•Na
e
Teie râ,
Ua parau te Mesia ; "tau maa, o te haapao ïa i te hinaaro
Te haapao i te hinaaro o te hoe Atua moa e te
maitai
roa.
la au i te Mesia e haamahahia taua hinaaro pa¬
rautia ra.Ua parau oia i te vahiné Samaria e, "o te inu i te
O
te
o
Paulo ite parauraa e ; "Ua ite au e, aita roa e mea
vai i roto i ta'u tino nei... e tîtî au na te. ture
ia
maitai
te
taua parautia ra e noaa mai ia tatou iho, no
i te Bibilia, ta tatou parautia, ta tatou mau
e
parautia
i
te
Atua
faaîhia'i,
vairaa.
to tei hiaai
e
ma
no
te
e
te
aurora
mea
E- parautia oia e
e faaîhia ratou
!
i to'na hinaaro.
Ei reira
tei roto i te Atua te parautia
mea au na'na te parautia. E ao
1)R0A RAHI A
hlESIA NO FIDI
i reira i
I
tu te
mau
ai te evanelia i
te mahana 11
apooraa
no
rahi
no
Fidi.
Tiurai i te poipoi,ua putupute ekalesia no Fidi no te
peresideni, e ua riro TUILDVONI
ei
peresideni matamua no teie ekalesia. I taua po ihoa i pûpû ai te peresideni faatere i te mau
eka¬
maiti i to'na
Auteralia i te faatereraa o taua Ekalesia
i te rima ho te Apooraa Rahi apî o te ekalesia Fidi.
lesia
ra
no
i roto
la poipoi
aè i te 12
i nia i te mahora rahi
pureraa
roa tei
ua
ua
Tiurai i te pae
ahiahi
Suva i haapaohia'i
t e
rahi opaniraa i taua oroa ra. E taata rahi
putuputu mai i taua mahana ra,e ua amui a-
toa mai te
e
no
no
hui mana
manaohia
mahana
e
ua
e
te
mau
tia
no
te mau
faaroo,
hau atu i te 30 000 taata i ta¬
Te ani nei tatou i te Fatu
tau
na
5
te
Ekalesia,ia hai
te
apî ta'na e haamata nei. la faai mai oia i to'
faatere i te paari no nia mai, ia nehenehe
mau
ia ratou ia tiai e
tu
ra.
o
amaitai mai oia i teie nei ekalesia i roto
i roto
i te tau
ia aratai i te ekalesia
a
te
apî ta ratou i tomo mai nei.
Fa
Ua ite tatou
i
te
te
tau
e,
ua
Aberahama,
no
fafauhia te Faufaa matamua
(ALLIANCE)
e e ua riro ei faufaa mau tei taàmu i
Atua^eua te nunaa o te fanau na roto ia Aberahama.Tâua fau—
faa ra,
faaapiha ia i te tau no P'ose i te tumu moua
Sihoroahia mai ai te Ture* Teie r§, ua vahavahahia t e
Ture e te nunaa, ua haapararihia te faufaa* Ua
imi râ te
Atua ite hoe ravea api no te haamau faahou i te
Faufaa,e teie
te ravea, maori râ o te tonoraa mai ia i ta'na iho
Tamaiti
OROA
TE
nai,
EUPHARI
a
otahi i te
nia
i te
i fafau
ho
au
i te
evanelia
a
Mataio 26/
ua
putuputu lesu e ta'na mau pipi no te hoe amuraa
hopea, hou to'na tapearaahia. Na roto i taua amuraa maa
ra,
ua parau-Iesu i ta'na mau pipi, i te taime no te amuraa
i te pane : "A amu, o ta'u tino teie”» E ua na reira'toa oia
i
te au'a, ia oti a'e ta ratou amuraa ; "A inu, o ta'u toto
17-3Ü,
haamaniihia
e
la
1 Kor»"! 1/23—32, ua faaravai
i te
au
haapiiraa
outou*
no
Paulo
i
taua
piti : "e na reira outou
reira outou ia inu, ei manaoraa ia'
u". Te
horoa mai nei na irava e piti nei i te auraa matamua
no teie oroà, oia hoi,
te haamanaora i te amuraa maa hopea a
te Fatu ia ite tatou i te faufaa rahi no to'na poheraa i nia
ei
ra
roto i
na
ia'u",
manaoraa
i te sataùro
;
na parau e
na
e
ofatihia to'na tino
ua
no
tatou
paatoa,
e
ua
haamaniihia to'na toto ei tapao no te "faufaa Api", o te taamu i te Atua i te taata.
No reira te auraa matamua no te o-
euhari,
roa
la haere tatou i te oroâ
ne
ia inu tatou i te uaina, te riro nei tatou ei pipi na
o tei amu e tei inu mai ia'na. 0 tatou te mau manihini
e
lesu
farii
tei
Fatu
e
o
no
tatou*
e
ia
e
ere
pOpO mai ia tatou
te hoe taata ê atu,
i
o
No reira ia titauhia tatou
anei ia tatou
aroha
:
e
oia te
ere
a—
Fatu,
ia patoi i taua titauraa ra ? Eita
e
te
reira tatou, te patoi atoa ra ia tatou
Api ta Paulo i faahaamanao ia
reira, ia faaohia tatou i roto i te Ekalesia, ia
No
taa maitai
maa,
orometua.
te mea,
to'na
ta te Fatu
maa
amuraa
te
nehenehe
roa
i
te
no
toa hoi
i te
na
i te Faufaa
ia tatou te
pae noa i te
hi na tatou*
auraa
teie orà
no
maore
tatou ia haa-
amuraa maa ta te Fatu i faaineine ma te hoo ra¬
la titauhia tatou no te hoe amuraa maa, e ere
patoi ? E ia
piihia tatou e te Atua, e
patoi anei tatou i ta'na titaura ^ A tou e te Atua, e patoi
anei tatou i ta'na titauraa ? A haamanao i te parabole no te
oroà faaipoiporaa (Mat* 2<i/1—14)*
anei
aita
tatou i
No reira ia tupu te
i taua faufaa
reira,
na
te
o
roto
i teie
Oroa,
e
nehenehe
no
te mea,
are
Ua riro tatou ei
ra.
ia tatou
ia
te Atua i-
na
ite
mau
te
no
ua
to'
taamu te Atua ia'na iho i te ta¬
ata
nei, ia haamanao tatou, ua tuuhia i raro aè i ta'na aratairaa, ei ravea na tatou no te faatura e no te faahanaha i
to tatou Metua. No raire, na roto i to tatou
oraraa, e
vai
noa
tatou ei manihini
P33
mScBo
ta te Atua tei titauhia i ta'na
amu-
b) Na roto i teie oroa, ua taamuhia tatou te tahi i te tahi
No reira, na roto i to tatou fariiraa i te oroa a te Fatu, e
ere
o
te
mau
anaè tei
vau
tahi
i
toroa teitei
;
hi i te
Teie râ,
te
titauhia, o te taatoa ra o te mau taeae e
I reira, ua faa-afaito-hia tatou atoa te ta¬
ua faaorehia to tatou'mau tiaraa,to tatou mau
tuahine.
uaina
e
mua
tamarii anaè tei aifato i
ia hi'o tatou i
i rote
te
te
pae
no
te
i te Fatu
mua
auraa
te
o
pane
e
euhari, e ite tatou i reira e,
te
vai nei, te hoe taaèraa rahi i
rotopu i te mau haapaoraa te—
retitiano, tei ore roa i aifaito te tahi i te tahi ;
!
a) No te hui-faaroo katolita % ua riro te pane e te uaina
ei tino
Fatu, ia amu tatou i te pa¬
te
a
ore,
r
oxoa
,
te hoe ia haamanaoraa i te pohe o te Fatu.
o
haamaniiraahia to'na toto
i
siqnéhia te faufaa api, ■ e
roto i te toto no lesu, na roto i
na pohe,
ua taamuhia tatou i te Atua*
E piti auraa e vai nei i roto i
te oroa a te Fatu :
maa
teie"
te
haaparari faahou,
no
;
a) Na
la
mure
ia tatou ia
Faufaa
Na roto i
ua faaapihia, ua
riro ei faufaa
ua
tatou
EAHA IA
nei*
ao
satauro,
mau
ei toto
e
mau
te Fatu
no
i te
taime
faahiti ai
e
te
pope i te parau e : "Ota'u tino teie". Na te Atua,
teie
semeio, tei taui i te pane e te uaina i te tsime no te oroà,
te taime
i
pane ,e te
o te toto
i tauihiai te
tino
i te tino
mau*
Ua
t
roa
moe
uaina i té taime no te tino mau e ei toto mau
mau o lesu tei amuhia e tei inuhia i te taime
e
ra
e
no
te
Eita roa e nehenehe i te hoe pope ia faarue i te toeao
te oroa, no te mea, e ere atura taua toeara i te
pane faahou
e
te uaina o te tino mau ra e o te toto mau o lesu*
oroa.
b) No
te
porotetani lutero (LUTHERIENS) ua amuihia
piti, oia hoi ; e pane mau e e uaina mau i te
hi pae, e tino mau e e toto mau.
c) No te mau porotetani Calavino (CALVINISTE) ua
haapae
na
auraa
toü
i te
mau
no
e
auraa
katolita
e
te
ta¬
ra-
varua, oia hoi, te pane e
tino e te toto o Iesu,e ta¬
auraa
te
uaina, e hohoa varua ia no te
to'na hoiraa maij ta ta Ekalesia e tiai nei ma te oa—
oa, ia au i te parau a Paulo "Ua faaite â ia outou i te
pohe
o te Fatu e tae mai oia ra"*
d) No te mau pipi a ZWINGLE, ua haapae ratou i te mau
pao no
auraa
paroisa, a
haere
anae
tatou ma te imi ore i te mau otoheraa, ua titau
paatoa hia hoi tatou e te Fatu no taua oroa moa ra* Eaha te
Faufaa Api ta Paulo e faahiti nei i roto i te 1 Kor* 11 ? E
ere ia o te parau tei faataa i na tuhaa e piti o te bibilia:
te Faufaa Tahito e te Faufaa /'pi* Te reira Faufaa, ua parauhia ia e : "Testament" Area te Faufaa ta Paulo e parau nei,e
oroa
i roto i ta tatou
mau
"alliance" ia.
0
atoa,e
ua
haamau ratou i to ratou tiaturiraa nia
riira i te oroa,
A taa'i te
i
te
0
te
tahi
e
te
i roto
tahito,
faatia i teie nei parau
i
fa-
inuraa, tirara.
haamau tatou i to tatou tiaturiraa
Calavino, oia hoi, e auraa varua to te pane
o Vernier metua, tei
faahiahia i roto i te hoê
te mau tamarii*
te hoê misionare
amuraa
i te
reira, ua haapae roa hia te oroa euhari i roto
haaparaa ee*
tatou ra,
auraa
aina
mau
oia hoi, te
noa
ua
te
oroa
i to'na
te
i nia
i
te
u-
e
euhari.
ana.
Te imi
tapea ia'na
ra
te
tavana hau
i te
ravea
no
te feaa ra oia i te huru o te ra¬
vea* No raira, ua haere oia e farerei i te hoe ta¬
vea i papaihia no
ata paari o Heimau to'na io'a, e diakono i roto
i
I mutaa iho, te vai ra te hoê taata eia, e orute paroisa no Opoa*
rehau, tei tapeahia i te fare ëuri i Uturoa* E ta¬
ata etaeta tara ta te mau taata'toa i mata'u*
Ua parau atura té tavana hau ia'na
mau
I
te
hoe mahana,
ua
faarue oia i te fare aari e
e
ta
mutoi i ite
i te
eiaj te tiature
ra
ravea
nei
no
au
:
"Aita
te farerei
ia
oe*
Ahiri
t
e
i te taa¬
oe
e
fa¬
tapuni i te hoe vahi atea roa i roto i te
hoe rii i teie nei ohipa, e nehenehe ia oe ia tauturufaa hohonu* Ua ite*a i reira i te hoe ana tei
riro hia e te
tahi mau mutoi no te paruru ia oe* A rave
ei fare no'na* Ua rave atoa oia, i te fare auri, i
atoa oe i te hoe pupuhi e te hoe tipi oeoe*
" U a
te hoe pupuhi no te tâparahi i te mau taata
o tei feruri Heimau i roto
ia'na pahono atura i te tava¬
hinaaro e imi ia'na. Ua ite te huiraatira
i to'na na hau
i te na ô raa e : "Te farii nei au
i
teie
hinaaro e taparahi i te mau taata te haafatata' tu nei
ohipa, e haere atu vau e imi i te taata*, Teie
ia'na, e ua riaria roa ratou*
râ, eita roa'tu vau e rave i te hoe pupuhi. Ahiri
Te tahi mau taime, ua haere oia i roto i te mau te mau mutoi e hinaaro e rave, ia rave ratou ia au
feia faaapu e haru i te maa tei au ia'na. Ua haere to ratou.hinaaro* Te maere ra te tavana hau, e
ua
oia i te p6 avae, e ua hoi atura i mûri»iho i roto na o maira : "Eaha ia te ravea ta oe i feruri
n o
ua
lllllllllililIlilillMllillllllllllilllllllllllilliilIlillllllilIlilIlilllllilIlillllllllllliillilIlili
aito tuiroo
ra
Tihoni Wüiamu tei afai
o
evanelia mai te
apeehia
e
te
atu
i
te
haapii
evanelia
riro teie mau
mau
Tahiti. Aita hoi i manaohia e, e
parahiraa no te mau tamarii tahiti ia tae
i te hoe tau, e inaha teie te hoe pae e parahi mai
no
fenua ei
nei i reira
i teie
nei,
faatia i te hoê tapao
e to ratou mau tupuna i mutaa iho, oia hoi teie nei hiero tei faatiahia no,te ioa no lesu»
e
ua
nehenehe i te vahi i haerehia
I
17
te
no
teie nei Hiero
tetani matamua
Tiurai, i tupu ai te oroà tomoraa i
apî, tei riro ei fare pureraa poroi roto
roa
Ua amui mai te hui-mana
i te
te
no
oire
no
Luganville.
fenua, te
tia
mau
no
te^ mau faaroo, te mau orometua paratane e te
mau
orometua maohi
rave
te
no
fenua
te
e
mau
taata
e
rahi»
I
mûri aè i te
tuatapaparaa parau a Eugène HAE(te faatere o te ohipa amuiraa tamarii ta¬
RERAARDA
hiti) tei faatia i te huru
no
te tereraa
o
te ohi¬
mai te haamataraa e tae roa mai i te otiraa,ua
tapQhia te ripene i mua'tu i te fare pureraa e te
pa,
TE MAU TAMARII TAHITI I TE ARA
I
I
NIU-HEBERIDA
Ua riro te avaè Tiurai i tnairi
nei, ei avaè rahi
Niu-Heberida,
te mau tamarii tahiti
i reira i tomohia'i
roa no
te mea,
no
piti, to Santo e to f^orari
pureraa e
e, ua himenehia te himene to¬
te Peretiteni o te Apooraa-Faatere i iriti i te opani, a tomo atu ai te tahi pae i roto,
no te mea,
aita te taatoa i ô» Na te Peretiteni e
o HUNTER orometua i faatere o te tuhaa matamua
no
aè
te
i
tamarii tahiti i reira
mau
re
Santo, aita e moe nei ia tatou te
pureraa
ratou,
na
te
no
no
te
mea,
n a
( fenua
roto
i te
ratou
ratou
ve
i
i te
i te hoê
patu i te hoê fafaatae mai ra-
ua
ravea
hoê taurura ta ratou i
ïa i
te moni tei
e
rave
no
imiraa moni
ia
ta
ra
faahou
i te
mau
vahi toe
e
tamuta,
tae
ratou,
I
raa
E feia
ore
tou
te
haru i te
I
: "£ ere
te Atua."
pahonoraa
na
roto i te
te hoe ravea na'u, e
ravea
ra
Ua haera te
mau taata i nia iho
i te mou'a, e i
toparaa mahana, ua tae ratou i roto i te faa
tei reira te ana» la pô, ua tapapa ratou i mua i te
e,
tomoraa,
ua
pureraa na
te mau tamarii tahiti»
ite atoa tatou i reira i te opua¬
C.F.P.O i te hamani i te hoe fare
to'na mau
rave
ohipa (porotetani e
mau
18
te
te fenua
no
Tiurai i tomohia'i taua fare (te
e
ua
oaoa
iho) i teie neioroà»
pure.
Aita vau e hinaaro
no
au
te rahi
o
taua semeio
ra»
te
ana
te
na
ua
e
repoo
tino.
i
nia i
Te vai ra ta'na pupuhi i pihai iho
i tb'
ite ratou i te taata te
Te hinaaro r§ te
mau
taoto
mutbi
e
ra
ruuruu
i te
Ua hoi ratou i Uturoa e ua parau faahou te mau
auri ia Heimau : "E haere atu vau i mua ia
outou,
eiaha i
mûri, ia nehenehe ia outou ia tiaturi mai
Eiaha e na reira, o oe te haere i mûri ia ito Uturoa i te taime no to tatou taeraa'tu i re¬
ia'u.
te
o te taata ra. Ua tapea ra Heimau ia
"Eiaha outou e rave i te mau ravea taata". ira, i te semeio tei tupu i roto i to aau". E hae¬
Ua tiatonu Heimau i te mata o te taata orurehau e re noa ratou, te mau mutoi na mua, te taata eia na
avae
ua
te rima
e
ratou
:
haamata oia i te pure : "E te Atua e, a
faaite
aroha rahi i te ra taata, a taui i to'na aia riro oia ei tamaiti no na oe parau, ia nehe¬
mûri»
mai to
au
nehe atoa ia'na ia haamata i te hoe
tiaturi nei matou i ta
to'na
aau
e
oraraa
tauturu mai,
ia faaorehia ta'na hara»"»
oe
ia
api» Te
putapu
te reo puai, ua ara te taata e ua
oia i tev pure a Heimau, no reira, ua tia
parau
e
atura ia Heimau ma te reo marû roa : "E
faa¬
oia,
hoa
iteraa
tei apee noa
Uturoa, ua hitimahuta te huiraai te hoe taata tei ore i taamuhia
i te
mau
mutoi mai te hau»
Ua poto te maororaa o te faaearaa no te taata i
I mûri iti ae, ua faatiâmahia oia e
Ua purehia
te pure ma
roo
la tae ratou i
tira i te
te fare auri»
ua
riro atoa ei
roisa.
7
pa-
I mûri aè i te tomoraa, na te Paoti o te Taiete
i farii i te mau manihini i te pae o te tino»
ua faaroo vau i ta oe
taparahi ia oe. E apee
mutoi
kara,
faaroo
ia outou no te hoi
i
te fare auri. I teie nei, te hinaaro nei au
i te
haere i nia iho i te hoe e'a api» "Ua maere te mau
e
fariihia te mau maI te pô, ua ha-
amuamuraa.
porotetani). Na HUNTER orometua paratane
n o
Forari i haapao i teie oroà» Ua amui mai na pae atoa e piti (amuiraa tamarii tahiti e ta amuiraa no
tapao i nia iho i teie mau fenua tei
te ohipa faatupuraa parau i oti» Ua ite hoi ta¬
e, i roto i teie nei tuhaa fenua i pohe ai
te
na
na
eau
te hoe
taata ? "Ua ataata Heimau
taua
i te hoê
ua
te Taiete
na
ratere
hoi ratou i teie fenua, no te mea ra te vai râ
i roto i to ratou aau, aita i tia ia ra¬
tou ia imi noa i te mau maitai tino, mai te faatia
i
para¬
paratane tei tae mai i
i te
haamauaraa, na'na iho ra te rahi afa e
e piti te tahi afa» Hoe noa iho fare,
e piti r§ aua i mua tei paruruhia i te hoe
paruru
ahu, no te mau ohipa e au i te faatereraa a na fa¬
aroo e piti»
faaroo
ore
FQRrtRl,
a
areà te
na
noa
te
reo
na
tolita)» Na te Taiete iho i hamani i taua fare
noa'tu i te otiraa.
tahoe te tumu i oti ai»
i te
roto
na
pureraa na
ratou iho i ra¬
na
para¬
roto
aoraa
apî»
apaohia te hoê
faatupu i te mata¬
mai
o
roaa
mau papaa
I mûri aè
nihini
na
te faaoti i te vahi toe»Aita
rave
manao
ra»
te
teie nei Hiero
o-
Mai te mea e, ua oti ia ratou teie nei ohipa ra¬
hi, noa'tu to ratou iti, o to ratou ïa faaroo e to
ratou
oroà
faau. Aita ra te fare i oti,
ta ratou moni, e ua mau te ohipa»
te mea, ua pau
Ua imi faahou ratou
hiti i mairi
no
hoê parau
no
roto i te
tane,
te orometua misionare
roto i te bapetitoraa i na tamarii too 7, tei riro ei oho ma¬
tamua tei pQpûhia i te Atua i te hora i avarahia'i
puaraa ra. I te matahiti 1962, ua haamauhia te niu
no taua fare pureraa ra,
e mai reira mai, ua patuhia te*fare e ta hoê taata faatere ohipa no
Santo
na
e na
Santo te tahi
no
Ua opanihia. teie oroà tomoraa,
opuaraaa te
i te hoê aniraa ia tatou ia tauturuhia taua
tou
e na
ohipa i roto,
tane
Vate)
I
Farani i Santo
no
moraa,
;
■
f are
tia
mero
ekalesia i roto ii
ta'na pa-
I
la haamaitai mai te Atua i ta tatou
i Niu-Heberida i roto
i
ratou
t
te «tua
o
a
la oti te fare orometua,
a
mau
na
ratou
ra, ai vahi hasi vahi faarooraa hoi i te
Parau ta te «tua
I TARATDNI
e
i te
aano.
ohipa
no
mai ia ratou*
parau
matahiti
te
i
e
maxrx
x
ae
ua
nex,
tomo-
mai i te¬
roa
ie nei, te parahi noa nei ta ratou orometua i roto
i te fare tarahu, e ere hoi teie mau fare tarahu i
te mau fare nahonaho maitai no te orometua, no
te
taata tei hinaaro
farii i te
i te
I
ia'na,
tae noa' t
e
u
ratere.
mau
patu ratou i
te fare orometua na mua. Ua haamata ia ohipa i
te
avaè Tiurai nei, e e oti paha i te avaè Tetepa.
E
rahi
fare
na
e
te
Tb
ua
faaoti ratou
nahonaho maitai
e
e,
nei)
manao
e
rave
mau
e
nei tatou i te
mauruuru
maitatai
te Hau
no
i te
ara
i roto
i ta tatou
ratou
itoito
e
ta
ratou
e
mau
nei ei
o
ta
tatou
i teie
mau
ohipa
A haamanao tatou
ia
ia rahi atu â to
Atua i te
mau
ohipa
pure,
ia faariro te
rave
itoito
amoraa
te Atua.
o
ratou
te orometua e ta'
no
te
e
fare.
na
tamarii i te
mau
r§,
teie nei
teie
tamuta
mau
(i te matahiti i mua ta
patu ratou i te toru o te fa¬
re
i nia iho i teie fenua, o te fare paroisa ïa,no
ta ratou mau putuputuraa e te tahi atu mau ohipa e
au no te tamarii e te feia apx»
la i to ratou ma¬
nao tahoê, e to ratou itoito, e ore e mahia e riro
teie vahi e tiatiia e teie mau fare, mai te hoê Di¬
re
i nia i te mouà, ei reira e faaroo i te pinairaa no te reo umere
i te hanaharia i te Atua.
i nia
tamarii
tahiti i Nouméa, e tei oti i te haapapûhia, te pa¬
i te fare orometua. Tae
0 ratou iho te
patu ai ratou
i ta
i teie ihoa matahiti.
i te roa e 12
metera
la oti te fare pureraa
ratou
hia te fare pureraa no Thio* I teie tairne,
iho i te fenua apî tei roaa mai i te mau
tu nei ratou
e
ratou fare pureraa, e riro e
E fare rahi ïa ; e 24 metera
ia riro taua na fare
patu
amoriraa
tamarii
mau
ohipa rarahi ta ratou i
na
la here ratou i te fare
aè nei.
amo
PURERAA
i
oaoaraa
no
ratou.
ohipa.
mau
TE
(Oh. 2/39)
HAAPIIRAA
I TE
rahi,
râ,
TAMARII:
TE
î
BAPETITORAA
pohe,
petitoraa i te hoê ohipa tahutahu ; e ere taua ohi¬
"Nq outou hoi tei parauhia maira e no ta
outou
pa râ i te hoê raau patia no te tupohe i te hara
o
mau tamarii...
ta te Fatu ta te Atua e parau atu".
te
pohe* E tapao
noa
te mata ia
tea-ore
e
«tua i
rave
-Mesia,
e
te Bapetito no te hoe ohipa ihio, o tei faaite mai i ta te
ta tatou
no
ta'na e
rave
mau
§
no
tamarii
na
roto
lesu
ia
ratou na roto i to'
n
a
Te aiu iti tei fanau iho nei, te tupu maite
nei Varua Maitai.
ia i te
i roto i te poihereraa a na metua. ATe pape i roto i te Bapetitoraa e tapao ïa no te
rea
te vai nei te mau mea ataata no taua aiu iti ra. Noa'tu te rahi o te here o na metua
e
ia' na, aroha o te Atua o te faaore i te hara e te tamâ,
no te paruru e no te faaora i- no te fanauraa apî hoi e na reira te taata'toa i te
Ua ite hoi outou e, ua fanauhia oia i roto
i fariiraa i taua faaoreraa hara ra, ia au i te pa^ju
teie nei ao, tei
i te mau fifi e te mau mea ataa¬ a te Fatu ia Nikodeno e ; "la ore te taata ia faa™
ta. Tei roto atoa i teie aiu iti te mau ohi no te i- i te pape e te Varua e ore oia e o i te Basileia
o
no e no te
e eita a maoro roa, e ite na metua te Atua".
aita te reira i ravai
a'na.
i
ta
raua
iho
i to'na
roto
mau hape i roto i ta
tupuraa i te rahi.
raua
aiu iti,
na
Te tamarii ta outou
oia
i ite
noa'e
e
pQpO i te Bapetitoraa, ai¬
i te reira,
e aita hoi oia i
ia'na i teie nei, i
t e faaroo i te mau parau i parauhia e te orometua i
puai no te ino tei haamata i roto ia'na ? E nehene- taua tairne ra. Nq reira, na na metua fanau e na te
E
he
roa
nafea i te tautururaa
anei taua
rs,
ia ite
aha
no
te
mau
ino
o
oraraa
ohipa i na metua. Eita roa ïa. No réi- metua pOpû hoi e pahono no'nà i te titauraa ,a to'na
na metua e, te vai nei te hoê Faaora,ei- faaora. No reira,i roto i te mau
afai ia'na i nia i te rai, ia ora oia i te te titauhia nei ts fe.i.a metua ia
teie nei ao, ia nehenehe r§ ia'na i to'na hoe euhe, ei faaiteraa e, e amui
taata
fanauraa
te
ta
mau
varua
i roto
i teie
i mûri aè
ao
ia fanau oia
:
i
i to'na fanauraahia mai
fanauraa tino.
i te
Ekalesia i Europa,
rave
ratou i
feia metua no'na.
No reira to te Ekalesia horoaraa i te
oroa
moa
te
ratou i te Ekale¬
sia i te aratairaa i ta ratou tamarii, e tae noa'tu
i te mahana e nehenehe ai ia'na iho ia pahono atu i
to'na Fatu, no te faatia i te euhe i euhehia e
te
,
no
Ua riro taua euhe ra, mai te
hoê tapû,na te rei—
haapaariraa i te tamarii, no te
mea te tiai nei te Atua i te haapao o
te feia met'^k
i ta tatou tamarii i te hoê here
mure-ore, e te hono te pahono atu
i to'na.
roa nei oia i te matararaa hara na roto i ta'na Ta-
Bapetitoraa i te taatoa.Teie hoi te auraa mau no
te Bapetitoraa : te aroha nei e te here nei te Atua
te
maiti ia
lesu—Hesia,
te hoê
e
apî na roto
oraraa
roa
tatou,
faaafaro i te
o
te
tatou e, e au te Ba¬
manao
tou
te Bapetitoraa mai te rave i te mau mea'toa i
ti¬
tauhia mai ia tatou, e tapao ïa e, ua taa ia
tatou
te auraa mau no te Bapetitoraa. 0 te Atua anaè
t e
orometua hoê roa no te haapaari ia tatou e te
mau
tamarii ta'na i homai ia tatou.
vau no te hara ta te hoe taata i rave,
a
6 OüO matahiti i teie nei ? E ere roa*tu i ta
mea
utuhaia
A
FARII
i tou manaoraa"»
tia
: '*£ hoa, i tou manaoraa,
pohe i te hara a Adamu”#Mai te¬
ie te huru o tou manao : "Ahiri, ua pohehia vau
i
■te hoe ma*i rahi, mai te tutoo te huru, e na
roto
i te hioraa a te mau taote, ua parau papu ratou e,
/e pohe au eita e ora« I mûri aè ra^Ja haere mai te
hoe hoa, tau i matau maitai e hio ia'u,e na o maira
: é hoa, e ere oe i te mea maitai ?" Teie râ, e
raau tau no to oe ma*i,
hoe mau â tena ma*i e tou>
ua tohu atoa te mau taote e pohe au,
è auaa teie
Ua
( TE RAAU
aita
Teie te hoe parau ei feruriraa na tatou ;
I te hoe mahana, te faaroo ra vau e toopiti pue
tauzearea
te Roma
i te
5/12
MrtI AI TE
;
i te parau tei papaihia
i
«E TEIE NEI, NO TE TAaTA HOE RA I 0
maroraa
INO I TE AO
NEI, NO TE INO HOI TE POHE £
TE POHE I TE HEA, UA HA-RA
UA TAEAHIA TE TAATA'TOA E
RA
PAATOA«*
|Te na 6 ra te tahi : "^la au i teie parau, e po¬
he te
te
mea
taata*toa
no
tano i tou
te
hara
manaoraa*
a
^
Adamu* E
mea
ere
Bape¬
haapaohia i ê tatou nei, e tia roa ia ta¬
ia haapao maitai i te tamarii ta tatou i (bÛpO i
titoraa i
Na roto i teie nei oroa, te horoihia nei tei ba—
petitohia i ta'na mau hara, eiaha r§ na roto i te
mana no te pape,
na roto râ i te mana no te
Varua
Maitai.
ara
e
Noa'tu aita te ohipa euhe i te tairne no te
i
te Varua-Maitai.
E
ra
roa*tu i
tia anei ia faa-
na
6 raaira te tahi
roa
taata
e
raau'i
ora
mohina
raau
nei
na
au
e
mai ai
ra,
e
au*
Ua faaite maira oia
ua na
ô maira ia*u, te horoa*tu
oe*
la patoi ra vau i taua raau ra,
rii,
e
i taua
ia
ore au
ia fa¬
pohe mau â vau, mai tei tohuhia e te mau ta-
8
la pohe ra vou, e ere e tia ia*u ia parau e ;
i pohe ai au* Te tumu mau no tou poheraa, teie ïa : tou farii ore i te raau i horoaote»
taua ma'i
no
hia mai
e
ora*i tou ma^i*
Te parau ta
Pauio e
e parau tia
roa
te taata*toa*
Ua
hurihia i nia ia’na ta tatou atoa nei mau hara
e
ïa* Teie
ra,
pohe oia
ua
ua
no
parau
pohe te Mesia
nei,
no
tatou* Oia.to tatou FAAORA# Ua
pii
tiai ne te fare tapearaa i PHîlipi e : "EAHa VAU E.0RA*I ?” E ua pahono Paulo e r'’a faajtoo ia
hci
te
,ia oe e to utuafare atoa*** 0 lesu atoa
haapapÛ mai i te xeira, a nao mai ai oia e
”0 TEI FAARDG I Til TAHITI, E GRA MURE ORE TO'NAV
lesu,
iho
:
e ora
tei
No reira, te pohe nei tatou, e ore râ e nehene¬
ia parau e, no te hara, no te farii are râ i te
raau
: 0 lesu te Tamaiti a te Atua,
te faaora o te
ao*
£ ora horoa-noa-hia mai teie e te Atua* A
fa¬
he
rii
ia'na, ôï, rvai aè te tairne faaoraraa*
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964