EPM_Vea Porotetani_196402.pdf
- extracted text
-
TE 62 0 TE BATAHITl
Nî 32
FEVRIER 1964
HOE AHURU «A PAE TARA
Hpft i te raataMti ho8 :
Rédacteur
DANIEL MAÜER
AVAE NO TE FAAROO POROTETANi - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
“Si quelqu’un te force a faire
un
''A haere oeLe piti maile’’
mille,fai|ren deu^ avec lui ”
""
mat. 7.41
rnat. 5,41 '
qi»lqu*un t« force** On* pourrait traduire : Si quelqu'un le requiert-11
à faire un lille (1 ke T/2); fals-en deux (3 ke}
^mc lui* Telle «>t l'Ieage dont se s«*t Jésus* Un fait de ce genre est signalé dais,
looveau Testaaent : c'est la réquisition éf Slion de Cyràne par les soldats ro1ns pour porter.la Croix de Jéais. On peut donc penser que Jésus avait dans l'es¬
prit cette coutuoie de l'araée roaalne de réquisitionner des Israélites pour accœplk* '
certaines tâches. Ainsi, il y a dais ce texte î'idée du séchant. Ns résistez pas au
séchant qui vois force à faire quelque âid». Woos àxiws dais l'univers de [»rsonnts op^i^s par d'autres : l'un vaA enlever la tunlque^un autre frappe sur une
Joue, un autre force à faire un aille* C'est la situation de quelcpj'un qui se sent
exploité, aéprlsé. Insulté, Il y a un sdyai i& résâidra, cette situation ou plutôt un
aoyen de oanlfester que cette situation est flauvaiss, •
contraire à la volonté de
Dieu, c'est la loi (hi talion : oeil pour oeil, dent pour dent. Tu œ frappes, je te
frappe, tu n'arraches non nanteau, je t'arrache le tien, tu ne forces à ifairt un
ollle, je résiste à la réquisition. Il y a MmlfestoBent dans cotte loi, le diagnos¬
tic de Dieu : le oal ne doit pas être subi : 11 doit Sfre dénoncé eoraoe eal et 11 le
sera par cette 1 laits que la loi,
(Niqiose au dÉiordeeént du nal. Or, Jésus-ChVl^
transforae la situation t *1101, je vous dis de nie i»s Vésister*. Dans, ces oàts deux
choses nous sont annoncées.
Tout d'abfM*d, nous le savons, Jésus veut accoiiplfr la
il ne s'agit donc pas devant le oal de dire :
c'est eal, tant pis 1 11 n'est
pas question de ne pas avertir le eédiant, de lui céder par. faiblesse, de se laisser
faire parce qu'on est d«iS un sonde eæivals
chacun ^ doit se débrouIllM* au deux.
Nous devons r^peler les exigences du Bleu de Justice et d'Anour. Hais 11 ÿ a aussi
là l'Idée d'une réquisition -
si la loi du talion avdf une certaine efficacité pour dâioneer
autre chose t
Te
eal, elle ne pouvait en aSae teaps faire rannaftre le bien parce qu'elle consistait
à rendre le oal pour le oal. Elle ne délivrait pas àj oal, elle n'ouvrait pas la si¬
tuation vers le bien. Celui qui est fra|^* et celui qui frappe com» celui qui a
frappé cwBiie celui qui a frappé le preoïer,*" » retrouvent dans la oft» situation,
tous doiX sont plac^, sous le
jugent de Bleu, il faut donc trouver une autre
Issue à la situation.
**
E O te faaue mai la'oe e haere i te
a toa
re
"
orua
E O te faaue mai
cmprendre qu'il le fait par faiblesse et par peur. Hais après avoir fait ce aille
exigé, 11 fait dbfntenani un dwxlàoe dlleV tV pourailt son accoopapeoeit. C'est
donc qu'en ao^tant la réquisition, il ne s'est pas rontenté de céiter. Il n'étalt
pas un falblo qiïl abandonne devant un fort:, ' sais un honoe qui fait lucldeneit 1 a
chose qu'^ Misait de lui, qui fait dioi davanta^ 7 N'y a-t-il pas là apparition
(kl bl|^ 7 Celui qui a cédé n'a-t-ll pas la volmité de «ontrer le bien, de dire :
J'aî eliltf para due je na voulais pas réxHdré b ta violena par la violena. J'ap¬
parais il feb ycix C0M6 «lui qui t'acoapagp volontaireoent,
qui volontalraoent.
fait qalqua ^ow pour toi afin de ta Mhtrar à qu'ad le bien. Le bien, c'est que
les hoMos restât enseoble,
que leurs relations ne soient pas de violena,
oàls
la
m
**. £ aehenehe la Iritihia
”
o
te hoe aairaa cxaoàiorér e haere 1 te
hoe malle, e haere orua la 2 noa'tu. E piti malle ua fatata
e 3 kllopetera. Teie te hohoa no te palabole e ferurihia
e
te anl mal ia oe
",
o
leau.
lia rlro taùa ohlpa ra mai te hoe titauraa onoono. Ua na
reira hia Simona ia ama oia i te matauro no lesu.
O
te hoe
te ralra peu ua te nuu Borna la titauhia to leeraela no te ra
1 te tahi mau
ve
1
ohlpa.
i ta tatou irava te val nei te manao no te
taaEiaha outou e patoi i ta te taata Ino 1 faahepo mai
roto
Ino.
ta
ia outou. Tel roto tatou i te hoe ao taata tel
ê. Te hinaaro eel te tahi e hau i te hau
vetahi
haavfhla
no
e
to'na
taata-tupu tel tairi nei te tahi atu 1 ala i te paparla, te
faaue nal te tahi e haere i te ho^ maile nal la'na. O te tia
raa la no te hoe taata tel faahepohia, tel vahavahahla
,
tel
faalnohia, o te tiaraa hoi ta lesu hiaaaro e haeBaramarama
la au te ture no Môme te val
te ho^ ravea no te faaoti 1
taua flfl ra, o te ture Ih tel parau mai i roto ia
Exodp
21/24 : "E mata ra, ei mata
te utua, e nlho ra,e niho l’a
te utvia". Te tairi mal mei oe ia'u e tairi au la oe.
Te ha.
mal nei
i to'u pexex», te haru nei au
i to oe. Te faaue
b&ff malle, te patoi nei au i te faaueraa. Ha roto 1 taua peu rs te ite nei tatou i te
manao
no
te Atua : la ore te ino la fhaoromalhla e tla'i ; e val
noa
ru
oe
mai nei
e
ola ei
Ino
haere i te
e
Te
taui nei
tu nei au
tia
nea
otla'i te nana
Elle se trouve dans l'Ieage que Jésus donne :
(^elqu'un te réquisitionne pour
faire un dlle avK lui, fals-en d«ix. ^ L'Intention dé Jésus apparaît aïeux Id que
dans les. pr1nc1|;ss généraux de non-résistanro. En effet, voici un home qui accepte
cette réquisition, 11 fait le ollle que l'autre exige de lui et cet autre
pourrait
bo^ malle,e hae¬
la piti n&c'tu
e
o
ia fnaorehia
ola. O
te ture
là tel
te ino.
réT
lesu i taua manao ra : "O vau te parau a-
ia outou
; eiaha outou e patoi". Ha roto 1
taua
parau ra, e manao ta tatcm e ite nei : Te
hinaaro nei
leau e haapao i te ture ; no reira eiaha tatou
e
parau e:
mau
e
mea
ta
ino
ino tera, aita e péapea t la faaraa'tu tatou 1 te taa¬
e tia'l. Eiaha tatou e farli ne» 1 te mau mea'toa no
to tatou paruparu.
te Atua aroha e
no
la faahaamana'o tatou i te mau faaueraa
tia'l.
Te ture a Moss, : "E mata ra, ei mata Ih te utua...” ,
aita ola i faafanau i te maital, no te a»a te
faautua noa
nei ola 1 te ino na roto i te ino. Aita te ino e faaorehla,
d'wird'atffef
aita'tcM te uputa no te maital i iritihia. Te
taata
tel
tairihia mai te taata tel tairi na mua, ua haavahla
ratou
paatoa e te haavaraa na te Atua i la iaiihia te tahi atu ra¬
Jéeii^
vea e
51 qualipj'un te force à faire un oillo, félà-«i deux avec lui idlt
inl*, c'est là la pointe du t<^^ par?,
cela eontre le bien.
ta falih, «a n'est pas s«iîa«it de rédetar Ir la violena,
rtir
éé
a
c'est de «archer
'f'^TTinf. lèw avec le léchant, itn avec alui qui a'explolta para qu'au ifelà
qui fora, Il y a l'hooe (piaBleu alaai
qu'ad la blan.
l'hcmaa à qui Dieu veut révéler
tia'l.
Te ravea ; o ta lesu i haapil mai ia tatou i
roto ia
Uatalo 5/41 : "O te faaue mai la oe e haere i te
hoê mal¬
le, e haere atoa orua e la piti noa'tu". Te ite nei tatou
Na roto 1 te satauro no îesu, e haapuaihla te maramaInévitableraent, dans ce refus de Jésus-Christ de répondre à la violence paf la 2
rama, no
ta tatou irava,
Aita îesu i patoi i ta te taata
Violence; notre esprit évoque le Christ luI-mSiBe» C*est.lu1 qui, devant la violence
Ino i faatupu mai,
ua upootla Iesu na roto i te aroha
tel
déchaînée, s'est laissée arrêter : "Pierre, renets ton épée au fourreau". Il s'est
ofati i te haè, tel
faahaèhaa 1 te teoteo e tel haaparare
laissé mener sur le chemin du Calvaire,
Il n'a pas résisté et lorsqu'il fut cloué,
lorsque l'œuvre de violence fut accomplie, Jésus ne s'est pas séparé de ces hommes:
Il est resté avec eux, 11 a prié pour eux,
"Père, pardonno-leur, Ils ne savent ce
qu'ils font" et l'officier romain a découvert la présence divine ;
"Certainement,
cet homme était le Fils de Dieu".
Alors, en présence de Jésus et de sa Croix, la parole de notre texte ; "ilo1,je
dis de ne pas résister au méchant", prend vie. Elle n'est pas une sorte de rè¬
gle générale plus ou moins applicable, elle est la présence de quoiqu'un qui vient
vers nous et nous demande :
"Veux-tu être mon disciple ?" "Si, quelqu'un veut venir
après mol, qu'il se charge de sa croix et qu'il ma suive".
vous
i te
roto
na
Mai te
i
to
hohoara. Te
farii nel
titauraa ra, e haere oia i te hoe mal¬
le ta te 2 i titau mai ia’na, e ua nehenehe 1 te ptti o
te
taata la manao e, no to'na paruparu e no to’na mata'u i fariihia'i te titauraa, Teie ra ia hope te malle matamua
e
i taua
te taata i tei titau mai ia’na, O te hoê tapao tetel faaite mai e s e ere no to’na paruparu, e
ere
atoa
to’na mata’u ia
no
EVANELIA NO POLYNESIA
to’na
CABROL
taime
no
hoe
to te
Paroisa
te
faaroo
e
mahana
maa,
tahi
te
aita
mea
maital,
na o atura
i hinaaro
vau
"Ua
:
pahono atu
e
haavêraa
ta oe
;
no te
auraro vau,
Te
la
noa
itea nel
tei
oe
i te huru
i
au
i to
mua
i
rave
atoa
te
maital.
no
teie ia
Te maital
ratou i
te
na
mai te taata
aro
oe
hoê ohlpa maital
tel apee
la ité
no oe
vahl
Mai te
tahi
te
mea
e,
e
i
la vai
tahi elaha
te
ra
hinaaro te hoê taata
i
£
vau
22
oe
Te maital
e
ia’na hou
to’na
tei haere mai
e
revaraa’tu i te po
mûri aè i te taioraahia
i malti (I Tesalonia 5/ë-
Febuare.
1
ta’na iho
tuahlne
mau
mai i
vaiho*
ia
ore
te
e
te
outou
mahana
te
no
Tahiti,
no
Lta
Aita
mal
to outou fenua
haamaltaihla tàî
la outou, Na roto i na hepetoma e to.
hautlraa to outou aau e ua
ite atoa
rotopu
au i te
1 to outou autaeaeraa hohonu. e te ora.
au
ia
outou i
te
poroiraa aroha ta.’u i a fai mai
no te
mau
porotetani no Farani , lia pahono mai outou
na roto
i te
mau tapao
no te
tiaturi e te manao haamaitai o tau
e tapea
nei ei faafaufaaraa nehenehe roa,,, e
ia
tae
au i
Paris,
e
faaite ia vau i te reira ia ra¬
1
te
tou e
oaoa
e
noa’tu i
te taata
te taata
tel
Atua, i
farerei
Oia mal
haaviraa
na
te
na
maitai.
patoiraa
i te haaviraa
roto
tei
Iesu i te pahono i te
no
e
e
:
outou,
parau
ohipa haaviraa aita Iesu i
taaè i taua
mau taata ra,
ua faaea oia mai ia
ratou e ua
pure oia na ratou : "E te Metua e,
e faaore mai i ta ratou
hara, aore hoi ratou i ite 1 ta ratou « rave nel".
ia oti te
;
1
ite te raatlra-Roma, ua pou mai te Atua i roto ia
o raa e :
"£ mea papu o te Tamalti
a te Atua
taua taata ra",
na
tatou
ta
reira
i te
i mua
auraa
te taata
ino
no
e
la
ta
Iesu iho
tatou
o
taua
irava
faaue mai nei.
:
satauro
te
eiaha outou
£ ere ia te
ite nel
oe
mai
ia’u,
e
paroisa i purtuputu
faatae
a
i
ai
atu
au
i to’u aroha
ia
e te
TIATURI
1
te
ioà,
e
Atua
te
no
Et
e
te ioà
o
aita’tu
e
teie nei ao,
te faaite nei
to tatou Faahoi,
te haahua nei
tatou i
e
nehenehe ai te mau taa¬
ho to
Fatu
taata’toa
mau
FAAITOITO
A
lesu-Mesia,
ora,
hinaaro
ia’u ia
faaroo
i ha mahana
roto
Na
ua
hère
te
ite maital
roa
ia
outou,
Ua
mau
parau,
i ta outou
vau
ta’u i
i
vau
parahi 1
la outou,
uiui
au
nei,
outou
o
ia
ia
nehenehe
outou
Ua faahiahia
e
vau
ua
i te
outou
to outou mau misionare e ta
outou e ta
orometua,
ua
manao vau
1 te mau ohipa e ferurihia
nei e outou, to outou mau fifi, e ta outou mau oraraa.
ohipa a
mau
Ua
mau
mea
Farani,
pure
ia
e
to
haamaramaramahia
ia
au
njehenehe
outou
manuiaraa...
mau
e
ua
ia’u ia
tuahine...
mauiui
mal
faaite i te
Ua
hoi 1
au
reira
i te
paroisa i
vau i to outou
oiau
oaoa
to
outou mau
otohe-
raa,
patoi
Te valho nèj.
au
la outou
e
ua
riro
teie nei
taaê
apee
ei peapearaa
no’u, no te mea, te here nei au la ou¬
tou i roto i te
Atua
e e
riro
ei
poupouraa
no’u te parahi-maoro-raa
i
rotopu ia outou no te tavini ^e no te
e
tauturu
mai ia’u" : " O te taata i hinaaro i te pee
faaue oia
ia’na iho, a rave ai i taua iho sa¬
tauro, a pee mai ai ia’u".
e
mau
^
A
te
ta ’toa
hoê ture tel
fifi i te haapaoraa, o te taeraa mai ia no te hoê taata tei
haere
nel mai ia tatou e tei ani" mai ia tatou : Te hinaaro
anei
taime
mana
to
e
mau
Na
i te
vau
e rave rahi, ua ite
outou mau
diakono e
i tera vàhi.
mua
te
to’na
£ ua
Iesu i te
aroha
e
te
ite nei au ' ia ratou paatoa i mua ia’u,
nei au i te Ekalesia no Polynesia Farani.
tatou i
"E Petero e,
a
i te o’e i roto i te vehi",
Aita oia i patoi
ia arataihia oia i nia i te e’a
no Calavari.
Aita oia 1 patoi e
n
üa
ta
paroisa
mau
orometua
mau
teie
1
i te
au
outou
nei tatoA ia
te haamanao
faaite mai ia Petero
oomo
patitihia oia
rahi
terê vahi
rave
orà
roto i te
iho oia’toa
Iesu
ta
te patoiraa i te
haaviraa anaè, o te
taata, e taè noa’tu i te taata ino, taè
tei faaohipa mai la'u no te mea 1 roto i
faahepo mai
la’u te vai atoa nei te taata ta
here mal, te taata tei titauhia ette Atua,
ia
ite oia eaha
i
au
ratou.
roa
ere
mai te
ra
1
i
hinaaro
i te
haere
e
haereraa
la
no
parau
te mau taeae
i
e
hoê malle, e haere atoa orua
piti noa*tu
: "Orua", Teie te vahi pu no te irava, te
tei haapll mai ia tatou 1 te maitai.
faaue mai ia
ia
ia vai amui te mau taata,
:
i te tautururaa
roto
i te haaviraa.
roto
te
hoi
\
Ua
e
Paofai, tei reira
ioa
roto i te hâaviraa.
oe
pureraa
i haàpaohia
i
tahi
atu
mau
taata
farii ohie i
faaite i te
te
te poroiraa
ta
te oroi
te
Ekalesia,
i tè
te
e
pene
mai
faatae
18), teie te parau ta’na i- poroi mai :
hoi
anei te reira te tupu raa no te matai. Te taata
te faaiteraa aita anei oia i
hinaaro
i
ere
i
aroha
e
teie
revaraa’tu,
metua-Nuu de
parahi i
ru, ua ite
E
de CABROL
NA
OROMETUA-NUU I TE EKALESIA
i
tei
mauruuru te Atua
ia’na,
POROIRAA
haamauruuru
fariihia te faaueraa.
e
”0“0“0-0-0-0-0-0-0“0-0“0-0-
apee noa
ra
e,
tatou auraroraa
Hou
te manao mâu no Iesu i roto i taua
raea
A,faaineine tatou i te malle piti, ia
i
des serviteurs Inutiles,nous n'avons fait que ce que nous de¬
vions faire. Et lorsque, au delà de ce que noua nous sentions contraints de faire,
nous acceptons de poursuivre avec les autres le chemin de la vie, alors la parole de
notre texte s'accomplit. La présence de Jésus dans notre vie se manifeste. Nous som¬
mes vraiment les disciples et les témoins de celui qui nous dit î
"Si quelqu'urt te
force; à faire un mille, fals-en deux avec lui".
te tahl taata
aita
te semeio i tupu na roto i te hae““
tupu ihoa na
roto i te haereraa
i te piti, la
haere noa i te malle tel titauhia, e œau tavini faufaa
ore noa
tatou,
ua
haapao noa tatou i ta tel
anlhla mal la tatou,
"J'al aimé cette Image, Quand nous avons fait ce que nous devions faire, le mil¬
roTînnryTnnrrînnnrîroTTnrrînrrifTrsinroTnroTnrcTroTVTrinrîri
hoê turama tama,
te
i te malle matamua
reraa
le exigé, nous sommes
Amen.
i
ao
raa
la outou.
Area
e
re
to’u nei manao haavare ore e
faarue faahou ia outou.
ra,
ia
ore
e
nel
ta’u
E
pu
1
I
mal na'
A faarco
henehe ai
i te
ta'na
te mea
i teie nei 1 te
outou
ra
i Tahiti ia
fa^roo Porotetani
titau i»9i
e
inea
e
faatupu
ta’u
nunaa
te taaeraaa
te maitai
ne°°
paroisa
te mau
teie nei
e
ia outou.
te
no
Tahiti
no
e
here
Mauruuru
mau
mauiul
te
no
motu
e
,
nel to’u aau
maramram
no
,
1 horoa ml ia’u.
ta outou
oaoa
te
e no
nel,* te
i
I
roto ia
Faranl
Europa,
e
i roto ia Farani
Polinesia, e tamau â tatou 1 te mnao raa te tahi i
te tahi, e te pureraa te tahi no te
tahi.
:
no
no
Na mua
TAHOERAA. Te tahoeraa no te aau,no
,x;a ani
tuutuu
ore te nau
aposetolo 1 te
reira
1 te
mau Ekalesia
keresltiano otatâmua 2
Ua
parau
ratou : **£ maue ê atu outou i te atnahamaha,
te
£eii.«.“ £ita roa
te hoe
taoa rahi
va^ noa e hautiuti,
mai te peu e,
e umehia
oia e te feia urne,
te tahi i te
te manao
e
te
roa,
te varua.
no
i hinaaro
vahi ta’na
tahi i te
te
e
vabi ta’na
E
râ ia tahoe te taatoa 1 te timeraa 1 te
pae
Eiahâ roa ei taata e rave noa i te
ohipà no^na
no
to’na iho maital,
ia manao ra te taata
tatai
iho»
tahi 1 te maital
o
Ekalesia
te
e
Iiaereraa i
to’na
e
£ te
te
mu
Fatu
e
puai atoa
te
tel
nehenehe
o
ta¬
to’¬
mtnu,
puai e te
mau
a haere
taéa
râ tatou
e te
mu
tuahine
1 roto i te faa¬
roo, ia horoa
mai te Atua i te itolto e te upootiaraa
e ia aratai
oia ia tatou 1 roto i te popou mure-ore.
mua.
I
■
Ma te
tatou
o
tauturu a te Atua, eia¬
i mua m te
haamoe
ore i te parau
mau
1 faahitihia e loane : "Te mea e v£
ai teie nei ao, o to tatou ia faaroo.
ha tatou
areà
ro,
hoê,
to
ma
hanahana
te
na. Ekalesia...
hinaa-r
e
ohipa tatou
hoe hia no
I mûri
iho, te OHIPA. Eiaha roa e matau i te haaohipa* £ tauturu te Atua i te taata o te
faahppe i te’na puai no te faatupu e ne te faârahi^ Te
hoe
Ekaiesià ;
te hoe nunaa, è te ore e faatu;^ e ne te
faaràht. Te hoe Ekàléeta { te hee atmaa, e te
ore e
tupu i te
rahiraa, o te taoto, o te hoe Sh Ekalesia e
te hoe
nunaa tel
topa e téi haere tla i
te poheraa. Te
i
mataraa
mau
mou
te
Basileia
rarahi
ratou
ia ratou
i
roto i te
iho,
no
to
tuatapaparaa parau, ua
ratou haapao ore e to ra
tou faatau.
reira’toa
Na na
ime. Ua haru
to’na i teie
to
e
Hau Metua i
te tahi mau
ôia i mûri aè. B upoo faatere
faatereraa e e Apooraa o tei
ohipa
faahou
nei,
tatou
ra
Te tupu nel te mau mea apf tei au
i
haapapûraa i to'na aueue ore e to’na tupu»
^ui ma te mana.
We%& tau,
ei
raa i te rahi.
Mai te
faaroo Porotetani, ia tia oia
Ekalesia ko^otitiano j oia’toa
nau
peu tahito e no
to’ne
hoi
reira’toa
i mua i
rotopû
i Tahiti
nei,
i te
no
te
mau -
ta’na
aa*i,‘
fare
£ mau
putuputuraa
nehenehe
pureraa
rave
e
rahi.
ta outou, e mau fare
ta outou
a^u fare
Aita râ
haapilraa i ravai.
À haa^o
mau
tamarii i
Eiaha e
tou.
maital
outou i te
faaroo».»
roto i te
aueue,
é
atou i to ratou
ere
râ
i te
faaroo.
tavini, E
arataixaâ i
A
here
tkitou
ma^tai la ra»
a haapao papâ i’fte
£ mau
fatp outcnt
titaühla
mi
hoi
la
na
ratou ,
i te
outou i horoa’tu ia ratou.
haapiiraa ta
 rohi i te
ia nehenehe ia
Atua ra...
tatou
te
faatupuraa i te parau, a ohipa
ia aratai ite hoe varua taata i te
oraraa no
te hoe aè varua na roto 1 te
outou
raveà,
Fatu ia
ia riro îa ei faatupuraa i te arohà
tatou, ia moe ia’na ta tatou mu hf^h.
o
te
la horoà tatou
ia tatou ihp no te hoe nunaa,no te
ekalesia, no te hoe hoi taata, e mea.ino ia iaarue
tatop i
aè. £ mea ino, e faautuahia hoi tatou n a
roto i te hoe
ati, e aore re, na roto i te peapea àau.
Mai iA tatou e tia
ia haapao mitai i te taton Hau Me »
tuè, mi ia tatou hoi e tia ia faatura e ia auro i te
feia e faatere
ia tatou ma te haapap maitai, ia’na rel
ra’toa 1 te
Slalesia
i reira tatou i fabetitohla’i,
i
te vahi i taira i
valhphia’i e lèBU»]le8ia, np- te ora o
to tialtou
varua.
Ua parau hoi te Parau a te Atua e,
"mu papâ tei
noaa ia oe,
e mu e faoroa’tu i te koxona
hoe
ora
no
Qiera frères et soeurs de Tahttt,
oo",
Je n'at ^pas voulu quitter votre doux pays sans vous remercier des Jours bénis
passés au fflî Heu de vous.
Trois semaines où j’ai senti battfe votre coeur, oîi j’ai éprouvé, votre frater¬
nité profonde et vivante.
A ce message d’affection que jo vous apportais
au nom
ifes protestants de la
France imtropolitaine, vous avez r^ondu par des
marques si touchantes de reconnais¬
j’en garde un magnifique wridiissement... et je le dirai à mon retour à
Paris et notre peuple se réjouira.
sance que
J'ai visité plusieurs de vos paroisses, j’ai vu beaucoup de vos pasteurs et de
salué de nonbreuseS| assemblées. En vous adressant mon adieu, je
une fois encore je leur dis à tous, je dis à la.grande
Eglise de la Polynésie Française : (MHFIAHGE ET (MURAGE
diacres, j'ai
vos
les vois tous devant mol. Et
Devant Dieu et pour Te monde nous témoignons de la puissance de l'Evangile.
mitai Mtm i ta outou mu jpm
e i
outou
oraraa.
A haapao maitai i to outou
e. te
faufaa. ila horoa te Atua â te mu nu»
A haoqppie
te huru no
to
oraraa
ohie
Aita roa e mea e noaa ia
outou ia rave outou
i te huru no te tahi atu mu fenua
ia au te
nehenehe no to
outou tino e
to outou varua, o
te au
ia putow 1» paruru mitai, i te nehenehe no tp ou¬
tou rai,
no
to joutou mu motu, to outou mau otu ,
tei
riro ei arueraa no te mu
ratere,
E na
roto i te paarl
te raveraa i te
mitai,
te faaroo keretitiano,
e hinaa¬
ro ai te Fatu,
ia aifaito to’na mau tamarii.
naa
tatai
tahi i te
hoe
Mous appelons le Régne ib Seigneur Jésus, Shrlst notre
hommes nous confessons Son ^om, le seul nom par lequel
vés.
Sauveur, rédempteur des
les hommes puissent ftre sau¬
'
huru.
Au cours de mon séjour, j'ai voulu vous connaître pour mieux vous aimer. Je vous
al
Interrogée, écoutés... J'ai admiré l’oeuvre de vos missionnaires et de vos
pas¬
teurs. J'ai pensé à vos problèmes, à vos diffimiltés, à vos luttes. J'al prié pour
mieux les comprendre et les faire connaître aux paroisses de France qui sont vos
soeurs...
Je me suis réjoui de vos succès. J’ai
souffert de vos défaites.
M
Je vous quitte et
cette séparation iit'est une pslne car |e’ vous aime en Dieu et
11 iii'eiît été un bonheur de rester très iongtenips a'-ac vous
,ous servir et vous
âme. Qu'au moins une âme sauvée par no¬
puisse Invoquer sur nous la grâce du Seigneur afin qu'il oublie nos pé¬
travaille à amener au Seigneur au moins une
tre moyen,
chés.
aider.
liais ma pensée fidèle et mon intercession ne vous q;:
.
.oront plus.
Ecoutez ce quMl faut pour que le protastantisrae Tahitien accomplisse son grand
destin : d'abord l'UNITEj
l'unité de coeur d'esprit et d'âme.
Inlassablement les
apôtres l'ont demandée aux premières Communautés chrétiennes. "Fuyez, leur ont-ils
dit, les divisions, les querelles". On ne bouge pas une masse inerte en tirant dans
'
tous les sens mais dans une seule direction.
travaille pour lui-môme, pour ses ambitions, ses intérêts mais
pense seulement à l'intérêt de l'Eglise, au bien, au progrès. Ensuite. le TRAVAIL,
N'ayez jamais peur d'entreprendre. Dieu aide celui qui fait tout son effort pour
croître et pour grandir.
Que personne ne
Une Eglise, une nation qui ne
grandit pas, qui s'endort, c'est une église, une
nation qui décline et va vers la mort.
Les grands empires de l'histoire se sont
UNITE, TRAVAIL, PERSEVERANCE ou fidélité. Quand on s'est donné à une nation, à
église, à un ftre aussi, il est mal de se reprendre. C'est mal et on est toujours puni de cette faute par la misère raoraLe et par le chagrin. Comme nous devons
être fidèles à notre patrie, comme nous devons honorer et obéir à ceux qui nous gou¬
vernent avec fidélité, nous devons rester fidèles à l'Eglise de notre baptâne, là où
Jésus Christ nous a placé et cela pour la vie de notre âme : "Sols fidèle jusqu'à la
mort et je te donnerai la couronne de vie", dit la Parole.
une
Soyez fidèles aussi à vos coutumes, à votre façon d'être et de vivre. Soyez fi¬
dèles à votre amour de la vie simple et généreuse. Dieu a donné à chaque peuple ici
vous preniez ceux'
de vos îles pj^fumées, de vos la¬
gunes - enchantement poir ceux qui vous visitent - correspond und beauté du ccpps -t
de l'âme que vous devez préserver.
bas un caractère, un visage. Le monde ne gagnerait rien du tout si
des autres continents. A la beauté de votre ciel,
C'est seulement par la Sagesse, la Vertu,
laissés mourir de négligence et de pa¬
la Foi chrétienne que le Seigneur
veut que ses enfants dolent pareils.
resse.
Paroisses de Tahiti et des
La France notre patrie a traversé des moments semblables. Elle s'est ressaisie.
gouvernement, une assemblée qui travaillent ensemble et puissam¬
ment. Le progrès qu'exige le monde moderne, les mesures, les inventions que récla¬
ment à grands cris sa sécurité, sa grandeur, elle les accomplit. C'est coôtetix,c'est
pénible mais tout cela donnera à nos peuples le bien-être et la paix.
le Protestantisme doit être parmi les Eglises chrétiennes au premier
rang, ici surtout, à cause de ses traditions, de son histoire.
Vous avez de beaux temples,, de
nombreuses maisons, de groupe. Vous n'avez pas
d'écoles.
assez
Portez un sein jaloux à élever vos
ment. Soyez fermes, soyez
leurs maîtres et non
que vous
Berci pour toutes les
vous demandera
les uns aux autres, à prier les uns pour les autres.
forces invisiblement unies pour la Gloire du Sei¬
la beauté de son Eglise. Avec la Force et le Secours de Dieu, ne craignons
rien, mais allons en avant, n'oubliaht jamais cette vérité éclatante que Saint Je^,
\ious rappelle :
Nous agirons de toutes nos
gneur et
*
"La Victoire par laquelle le monde-est vaincu c'est notre Foi".
Soeurs et frères dans la Fo1, Dieu vous donne Force et Victoire et nous condui
compte de l'instruction
faut évangéliser davantage, que chacun^
LA TROISIEME CHINE
dans celle de Polynésie nous continuerons à pen¬
Dans la France d'Europe comme
ser
intransigeants sur leur éducation religieuse. Vous êtes
leurs serviteurs. Dieu
lumières, toutes les saveurs, toutes les joies que vous
m'avez données.
enfants dans la foi. Vous les aimez tendre¬
leur avez donné. Par ailleurs il
j'aime, mon coeur souffre de
que
rt'éloigner de vous.
Elle a un chef, un
De même,
archipels, peuple
se au
Bonheur Etemel.
Une école
du dimanche réservée
aux enfants chi¬
nois bilingue
existait deptiis de très
nombreuses an¬
nées. On traduisait en Hakka les leçons pour les quel¬
enfants très jeunes
ques
non
encore
touchés
par
la
scolarité.
Ei^ 1956, le petit
accueillir
sut
avec
groupe
beaucoup
des chinois protestants
d'attention le pasteur
BONZONo.
séjours à Tahiti d’un missionnaire chinois,
Wang en
janvier 1958 et en février I96I,^
contribuèrent fortement au développement de cette Com¬
munauté naissante. Aux jeunes déjà rattachés à l'Egli¬
se, se joignirent des
gens plus âgés ;
parallèlement
le travail d'évangélisation gagna des couches sociales
plus variées.
,
Deux
le
docteur
réunions prirent
Les
un
aspect plus populaire.
séjour de Monsieur puis de Madame
WANG, le travail et les
réunions se maintinrent grâce
au dévouement et à
la
consécration d'un
ancien,Mon¬
sieur William NG qui continua à
diriger les réunions
de prière, assura les cultes et commença à donner for¬
me à une
communauté qui
prenait
conscience d'exister
en temps que
telle.
Dans
l'intervalle
A
avec
fin
la
l'aide
de
du
I962 et
dévouée
de
put régulièrement tenir
durant
Monsieur
toute
l'année I963
Adnet, la communauté
ses j ^réuni-ons
soit à
Béthel
soit à la Fraternité.
pas de s'aChine, a côté
de celle de Pékin
ou de
celle
de Formose. Il s'agit
d'une Chine
toute
différente et que nous connaissons
bien, celle
qui nous est proche par le coeur, je veux
nommer la Communauté chinoise protestante qui se déve¬
loppe actuellement en Polynésie et très particulière¬
Non,
non rassurez-vous,
nouveau
à découler
un
muser
il ne-
'agit
morceau
de
ment à Tahiti»
rieur
et
juste avant la déclaration de l'Autonomie de l'Eglise,
la paroisse.de
langue chinoise
fut créée et devint
membre de l'Eglise Evangélique de Polynésie.
Depuis le mois de
décembre, cette paroisse a son
pasteur en la personne de Monsieur BACH qui a séjourné
l4 ans en Chine
du
Sud. Il y a
actuellement tout un
travail
Jusqu'à
une
date relativement récente, les quel¬
évangélique
ques Chinois
convertis au chritianisme
étaient directement rattachés à la paroisse
ils
de Béthel;
le
étaient d’ailleurs venus souvent à l'Eglise par
canal de
sieurs
l'école, grâce à l'action d’hommes comme Mes¬
Rey Lescure, Levin Jacoto
la
Les liens entre le Conseil Supé¬
Communauté chinoise furent
resserrés, et
de
constitution
de*cette
communauté
avec
sa
en place de son conseil presbytéral,
son école du
dimanche, son mouvement de
jeunesse, son évangélisa¬
tion et les
visites des familles dispersées dans tou¬
tes les îles. Il
est
réjouissant de constater l'ac¬
cueil joyeux qui est réservé actuellement à l'Evangile
ôiise
dans la
plupart des
familles
chinoises. Cette oeuvre
en
Alors que les membres âgés de la
^
vent nés
Chine même
en
sont
Communauté
tournés
-encore
.
lia
sou-
munauté
probable que dans quelques années, la Com¬
chinoise
essentiellement
sera
française.. Elle
visage original
d'expression
contribuera à donner à notre pays
par
être d'enrichir et-
te
taamuraa
tinito
reo
ei
e
a'na
e
melo
:
i
te
i
roto
Apoo-
iti aè i te pororaa
mua
no
no
iho,
ua haaraauhià
te Ekalesia
Evaneèi<
Polynesia,
no
un
vers
,
est
faahouhia
Rahi e te amuiraa tinito
to te Ekalesia faatereraahia
raa
te Paroisa
style de vie
typiquement chinois, et l’usage de la
langue hakka, la
jeunesse
chinoise (les moins de
30
ans) est résolument
tournée vers une
formation française, préfère nettement l'usage
du français à celui
du chinois, est
souvent
éloignée des traditions chi¬
noises et a un
authentique désir d'intégration
et
d'assimilation à
la Communauté française
présente à
Tahiti. C’est un
élément qu'il
faut savoir à l"*heure .
où la France vient, de
reconnaître le
gouvernement de
la Chine populaire.
Il
haavi
Ua
plein épanouissement quand ' se lèveront un ou
plusieurs jeunes destinés à devenir pasteur, évangé¬
liste, diaconesse etc...
sera
Mai te
avae
I^roisa
ra
tau
i Taina
1
i mairi aè
Tltema
iho
to'na
e
Apatoa 14 matahiti te
teie hei tei
mua
amuiraa ra,
mai te
nei,
orometua
o
faaterehia
ua
BACH tei
faaea
macro.
ia'na
te
ohipa no te haamauraa
maiti
i to’na
Apooraa dlakono, ta’na
Haapiiraa Sabati, to’na pupu feia apf, ta’na
faatupuraa parau e te mau farereiraa utuafarë tei pui
taua
ra
ra
i
te
teraa
e
i te
rahi
no
ra
ia
fenua
mau
motu atoa.
Ua oaoa te
raaitairaahia te
Evanelia
farii
te mau utuafare
tia
orometua
tinito.
te hoe- e aore te
E
tahi
aau
e
faahopehia
feia
e
i te
i-
pae
au
taua ohipa
riro ei
apf o te
haapîi-evanelia, paretenla etc...
un
sa
diversité qui permettra peutde renouveler l'Eglise Evangélique
Tahitienne.
Te
Taina
melo
mau
iho,
paari
au a
ua
no te mauiraa
tel
fanauhia
é
ratou i te hoe
haro Oraraa tlnito
nei a ratou i te reo hakka, te feia âpf tlnito
(rare iho i te 30 matahiti),
te au nei ratou i te haa¬
piiraa faranl, te parau nei aatou i te parau farani e ua
atea pinepine i te
mau
peu
tlnito e ua hiaa’i i to ra¬
e
te parau
ra
Le
française
de langue
protestantisme
sera
ren¬
forcé par l'apport chinois.
tou taatiraa, i
Nous
heureux
cette
"Troisième Chine"
soit déjà une
Communauté à part entière à côté de la
Communauté tahitienne. L,'Eglise
ne
connaît que des
frères et se réjouit de tout
ce qui peut
unir au nom
sommes
que
de Jésus-Christ.
amuiraa
te
nei. O te
hoê mea
Hau tinito
e
reo
tai tia ia
faranl e vai
i TôisTahiti
ite i te taime i itehai’te
Farani.
Oia
mau i
te mau matahiti
i
mua
eni
e
riro
te
tlnito. ei amu^aa
reo
farani <te pae au ra hl). Na’na iho e horoa mai i to
tatou
fenua i te
horoà
.
amuiraa
apf na roto i to’na huru ê o tei faapf e tei faahohonu paha
i te Ekalesia Evanelia Tahiti.
te
mau
haapuihia
E
TETAfNATORU
Te mauruuru nei
amuiraa
Âita
i
te
1
te
atu
I àlta :
la hau outou,
eita matou a
haut!
tapi i
te hoe
tuhaa fenua
apf no Taina i pihaiho
Pékin e ta Formoseo Te hinaaro nel matou e
parau
hoê Taina taaê roa
Taina tel fatata i to
ia outou, na te
maitai,
te^ hee
amuiraa
ia
te
mau
rahi 1
Polunesia
nei,
no
ta
e te
vahi
hau
hoê roa
nei te Ekalesia
i
te mau
raa
i
haapaoraa
Porotetanl
reo
farani
te
i
i te
ia riro te toru
tatou
pihaiho i
hoe
mau
te
taea
mea’tia tel nehenehe i te
ioà
no
o
te
"Taina tei
tel
aè
i
faatapu i te
autahoê-
lesu Mesia.
o te
i te
Tahiti iho
aau,
tupu
neio
Taè
noa'tu i te
matahiti i
mau
mairi,
te
tahi tau
|>u i teiParoisa
fare haapîiraa
iho raÉinito
fariu i te ôraa
faaroo evanelia,
ua taatihia
te
no
ravea
tumu no
ohipa
no
Betela,
tahi
O te
te
i roto i te
to ratou
mau tâata
Ekaiesia
ma
te
mal ia Rei
LESCURE, LEVIN,JACOT, Mai
te
mau
matahiti e rave rahi te vai
^râi* fe
hoe haapilraa sabatl no te mau tamarii
tinito, na roto i
na reo e plti. Ua Iritihia i te reo hakka te mau haapiiraa
i te tahi mau tamarii
apf roa tei ore f i haere i
te
fare haapiiraa.
te
te matahiti
1
1956,
ua
farii
te nànà iti
maitai
no
tlnito porotetanl i te orometua BONZON,
te mau
pitl
no te
hoe mislonare
tlnito i
avae Tenuare 1958 e i te avâe
Febuare 1961,
i tupu roa'i taua amuiraa apf ra. I te
feia apf
tei taatihia aè nei i te Ekalesia e amuihia’i
te hoc mau
taata
paari aè ; na roto i te
faatupuraaparau, e roaa
i te Evanelia te hoe mau taata
huru
rau, te feia veve e te fêla faufaa, te fêla
tôtoà
e
te
mau rave ohipa.
Na
faaearaa
Tahiti nei
o
E rlro te
e
WONG, i te
huru
no
te
mau
rururaa
mai te hoe huru
taime 1 rava'tu ai WONG tane,
i mûri
iho WONG
ua haapaohia
te ohipa oia hoi te mau
rururaa ma te
tauturu
e
te Itoito no te hoê tiai,
o
William NG,
ola te taata tei faatamau i te mau ruru¬
raa pure, tei haapao i te
mau pureraa,
e
tei haamata i
te faanahonaho i te
hoê amuiraa tei haamata i te ite i
haehaa
aè.
to’na
tupuraa.
1
te
Vahiné,
matahiti 1963
taatoa, ma te tauturu itoito no AIMET orometua, ua nehene^
he, i te amuiraa ia putuputu tamau i Betela aore ra iite
Fraternité.
I
te
hopea no te matahiti 1962,
e te
e
amuiraa Tahiti. Te ite
anaè e te oaoa nei oia
tatou i matau
tatou
Tlnito porotetanl
te
tinito.
“Un mariage dans la
Communauté chinoise”
iho.
Te ite
NAPARAUHAÀmÂlTÂiRâÂEVAU ' ore,*te
te
vahi
nei
i
mau
ratou i
te
faataahia
no
ratou, e no ta ratou ravea
i ta ratou hara e te
faa¬
manao nei ratou
haehaa nei i mua i te Atua
to
*'E
ao
te
ao*'»
haehaa
tei
to
te
ao
aau
ratou te Basileia
ra
o
ratou peapea
ratou iho. Area
'
(Mat* 5*3)
8 nei te
Te na
lesu i
ite atura
irava
I
te rah± o te
teie
pene paran ; **E
taata, iiaere atura oia i
no
mouà, parahi ihora i raro*’... la au i ,te±e
parau, e taata rahi
tei putuputu mai e tei haati ia
lesu i nià i te mouà i te
taime no ta’aa Haapiiraa* S
i taua taime ra,
te tano nei to'na' mata i nia i te
feia veve e rave rahi, tei haa. rahi e tei teimaha i te
mau mea e rave
rahi* Ka
roto i tâ*na
Saapiiraa, te
afai nei oia ia ratou i
roto i
te hoe ào ê, te ao
te oraraa varua | eiaha na
roto i te hoe hopoia api
ta»na e faauta i nia iho ia raton, na roto râ i te pororaa i te parau apî oaoa,
ta*ha e vauvan nei, na rotO
i na parau haamaitairaa e van«-
noa
té iritiraa â ^
haehaa te
aau ■?” Te
tei-veve te
aau I*» Tei
tei-
E nafea
irifetràa:Ji^|;
,
i te feia tei faahaehaa ia ratou iho na roto
ratou iho hinaaro.*. e aore ra i te feia tel faaia ratou iho na roto i to ratou haapaeraa i te mau
i nia
rau
to
ere
maitai no teie nei ao. E e
raahiti anei te uputa no te
Basileia i mua i te feia tei farii ma te oaoa ite ye—
? Ua parau te hoe Eriepera îîoma éi tahitohi-?feia keretitiano î ^îe
manao nei au e
mea
materia
i te
ve
toraa
amitai ia
haru-paatoahia te mau taoa a te feie kereti¬
tiano, ei faaohieraa i to ratou 6raa i roto i te Basi¬
leia rai”. Teie te auraa o
teie
parau î te
feia tei
i
te
maitai
teie
nei'ao, e mea ohie to ratou
i té; ï&àU iraim e rave rahi
no te Bibilia, ua faaitehia tè féià vevé,
te feia hioino-hia, vahavahahia, ei féia l^erehie é te Atua (mai
ere
mau
o
8raa i te Basileia. I roto
tei parahi i
raro i te
amuraa maa a te
rahi) eiaha no t® mea O t® veve e te ati te
tumu e noaa'i i te taata te
haamaitâiraa, teie râ, na
te ati e te veve e l^tupu i te haéhaa i foto i te aau
taata, mai te téoa rahi e faatupu i te teitei e te
ia
lazaro iti
taoa
taata
teitei
roto i te
I
rau
te
no
râ te
te ahaaha i roto i tO-'tgfâatào
e
"oto"
Bibilia, ua irlti-rpinepine^hia te pa¬
roto
t ta reo
apitih ia
na
itauà'reé-
te ma-ta»u a. te■
Ko reira i roto i te
Salamo
auraa
no
, UO iritihia te
Davida mai teie te huru t
âti to% ê te vève, te manao maira râ lehova ia*u**» I roto râ i te Maseli 16/19, taua reo nai â, ua iritihia $a mai teie te
ra.
parau a
huru
"E
:
haa 'toa
maitai ia
mea
haehaa te
eau
e
te
feia hae¬
i te tufa i te taoa ë te féia teoteo atoâ
ra", I roto i te Isaia 29/19, te na â hia nei ia*.• "O
tei ati i te veve ra, e ouaua noa. fa mà
te oaoa i tei
ra,
Moà i Iseraela
'
ra".
—
Te ohipa a te Mesia, o t©
pôroraa ïa i te
parau
apî maitai i te feia o teie nei ao, i te taata rii, i
te feia veve, i te feia
aau marü (Isaia 6I/I). I roto
i te Isaia 66/2, te parau nei tëîAtua t '’Téie tau taa-ta e haapao, o tei haehaa e
te aaü tetara&apa"* Q te
reira iritiraa tei
rave-pinepine-hia e lesu i roto 1
ta'na mau
haapiiraa, e te taa ra i te mau taata
no
ta'na tau te auraa no taua parau ra* Teie râ, ei ai-aii te mau hape no te manao taata i
nia i ta'na pa¬
rau, te tuati nei lesu i te parau tto te
**aau", a na 6
ai oia "e ao to tei haehaa te asu", ia taa maitai i te
raa
taata
e,
E
ao
tei ite
eiaha te haehaa rapae noa, te haehaa roto râ.
to
i
to
te
feia
tei hio ia ratou iho
ratou veve
e
huru
ei taata rii,
tei pre i mauruuru ia ratou
mau mea
hoi te
veve i
tei oaoahia
ao
Te itehia nei
faufaa
te
e
i
ore
te
te
ore
ia
tei manaohia ta¬
ereraa i te
tahi pae, te
hioraa
a
te
mau
-vai
taata
e
te
no
tei
mau
mauruuru
mea
tei
noaa
ia ratou iho, no to ratou
ia ratou, e
ore ia e au
i teie parau. la ite te
taata i
te faufaa
ore no te
mea*toa e tia*i, ma te ite ore i
te haamarûraa i'
roto i te oaoa e te ohipa, e ia
ahoaho oia i mua i te
Atua. Q te tumu ia no te ture a te Atua, te faahaehaa-
mau
i tël taata,na
roto i te faaiteraa ia'na i ta'n a
te mea, no te ture hoi te ite i te hara. 0 te
parau matamua’toa teie no
te Evanelia : *'A tatarahapa
raa
hara,
■
no
■outou a faaroG mai i te
.taata
e
tiiïka (6/20) te tai© nei
huru î ”E ao to outou e
tei haehaa, no outou te Basileia o te Atua*’’, oia hoi î
*'E ao to outou e
tei veve, no outon te Basileia o te
Atua. la au i teie parau, ua
riro anei te veve ei tapao te au i te taata ia titan e itèhia mai ai oia e te
Atua, e e noaa'i ia'na te haamaitâiraa ? Te rahiraa o
te feia veve e vai nei, aorè
ia i veve na roto i tO
ratou iho hinaaro, na roto mau râ i te ravea ore e aita to ratou veve i
haapapû mal ia ratou i to ratou
ôraa i te Basileia.Të faaau aei anei lesu i teie
pa¬
? I roto i te
Evanelia a
tatou i teie parau mai teie te
feia râ
Te
>
.
to - - '
nei
ahoaho.
nei, te riro nei te reira mai te hoe haamaitairaa no
te
mea, te ara tai
nei te, reira mau mea i te taata i
roto i te haehaa, te uputa e ô ai i te Basileia,
nià i te
i
râ, teie nei
ei taata rii
raa
te
ma
roto i to ratou mauruuru
aau na
tou e, e ati, oia
maitai o teie nei
rahi i ropu ia ratou e
area
e
ia
noaa
tia'i, to’na
aratai ia’na i
te taote no te
evanelia aei". la
hinaaro te
ia’na te oaoa, ia
ite oiâ i to’na ino
iti e to’na faufaa ore, e na te reira e
mua
i
te
Atua
toa
te haehaa.
ma
feia mai ore, no
lesu i haere mai no te feia
E
hoi
ere
feia mai râ. Aita’
faaroo, no te feia ha¬
tei
pii i te Atua mai
te
râ tei ite i to ratou
ino e
telona e : "E aroha.mai ia’u i te taata hara nei".
ra
te
E ao to tei haehaa te
aau, oia- hoi, e
ao to
tei ite i to ratou veve e to ratou ereraa, e
haehaa ihora ; no te mea tei pihai iho te
Atua ia ra¬
tou, mai tei papaihia, ra e, "Tei ô vau i te feia
'.tatarahapa e te haehaa ra, ei faaanaanaea i te aau
tei haehaa, ei faaitoito hoi i te aau o tei tatarahapa
fa^l^
feia
(Isaia 57/15).E ati râ to tei mauruuru i to ratou huru
roto, tei i i te manao ia ratou iho, e tei ore i tapitapi i te hoe mea. Te parau nei
ratou î "S taoa rahi
rahi ta’u, ua faarahi au i tau taoa, e aore e mea
toe
ia’u". Aita râ ratou i
ite e, e
pohe rahi to ratou e
mai te mea arohahia ra, e te -faufaa ore e te matapô e
te
veve".
E ati
to
tei
mauruuru
i
te
mau
mea
ao
te
nei, no te mea aita ratou i ite i to ratou huru
roto, te imi noa nei râ^i te oaoa i roto i te mau mea
oraraa
rapae noa•
faufaa pre te mau mea*toa i raroae i te maE mea papü ore e te mau
ore te
mau mea
no
teie nei ao. Ko reira, e
ap to
tei faatupu i te
mea e aehenehe ai
ia ratou ia
apiti atu i roto i te
oaoaraa mau i te Basileia o ' te Atua rà no
ratou .' tei
E
mea
hana nei.
parauhia e lalco'bo e : "A faaroo mai na e au mau taeae
here e, eere anei o te feia taoa ore p teie nei ao
ta
te Atua i maiti ei feia taoa i te' faaroo ra, e ei feia
■aia i te Basileia
ta'na i parau e, e
horoa mai i te
feia e hinaaro ia’na
ra". Te utua tel'fafauhi.a e lesu
o te hopea ia ao te
tuat:^aa e vai aei i, ropû i te
maitai e te popou, e o te
Bdpea’toa ia no te opuaraa
faaineinehia e te Atua no tp tatou oàoaraa.
la titau lesu ia tatou i te
tatou ao te apitiraa’tu i
,
haehaa ei huru
aueue
te Basileia o te Atua
te horpà aei oia ia
tatou 1 te ravea e tia’i
tatou
ia na reira. Taua raveà ra, tie ïa i ia ite tatou i to
tatou huru mau i mua i te îssaramarama ao te parau a
te
Atua î ia ite tatou i to ratou veve varua ia ite tatou
e, e aau ino mau to
tatou e aore roa e maitai i roto
ia tatou j ia
ite tatou i to tatou iti (eiaha éi peu
noa, ao te mea râ o to
tatou ia huru mau) o te_ reira
ore
te
no
"haehaa
no
te aau".
Teie te tahi
0 Mo se
te
tahi.
mau
taata
I te
no
taime
te Atua ei hioraa
a
:
tono ai te Atua ia’na
i
Aiphiti ao te aratai mai ia Tseraela, ua hio oioi Mo~
ia’na iho i mua i te faaueraa na te At'ua mana-hope,
e te ite nei oia i
to’ha huru mau : to’na paruparu,
to'na faufaa ore, e ua
pahoao oia ; "0 vai hoia au, a
nehenehe ai ia’u ia
ratai i te tamarii a Iseraela mai
Aiphiti mai". se
Mai
ia'na
reira’toa Gideona i mua i te melahi tei tono
faaora ia
Iseraela i te rima o te ati-Midiana
te
e
tei ta’na pahonoraa
ora'i Iseraela ia»u
ia
Manase nei
tii
tou
O
inaha
;
na
lii maitai i
ta
Fa tu e,
e-^
eaha te
tei iti
i roto i te
roa
2. O te nehenehe
ravea
roa atou
fetii haehaa»*
e
hoi
vau
i teie
roto ia
aito
na
titauhia’i raua,
a
me
o
te
aita
to
e
huru»
raua
3. Te ite
fe¬
i
raua
va-
noa
ve
i ite te ino e te faufaa ore.
I roto i te Faufaa-Api, teie o Petero } i mûri aè i
te tautai Semeio tei ravehia e lesu, te ite nei Petero
i to'na ino e to'na iti i mua i te Fatu, e ua pii ihomea
ra
raua
"E te Fa tu
5
nei*'» Ua
puraa
S
no
e
te
ra
te
o
te ite i ta*na
to'na huru
i
Fatu, e te asiri
lakoba
e,
to
e
vairaa maa..
te huru ra,
parau outou e,
a
huru
t© te
o
i mairihia
Metua
mai e,
9.
Inaha, te
noaa
ia
eitat
tahi
êo
haere
oe
na,
e mea
e
ra
oaoa
ia tatou
aroha
tamarii
e
oiol atu nei au, a
eiaha to oe korona ia
te
na
mau papu
tei
riro ia
ve-
TEI PAHONO MAI E UA TANO
•
tei
haehaa
aau, no ratou te Basileia
taua
Basileia ra e faatere té
ao
1” î roto i
to'na Hau ma te
•
te
mana
arii
i
no’na, eiaha na roto
to'na maitai
-
Théophile TEAMOTUAITAU (Mamao)
;
hiné TERlXTEPATl vahiné (Anau)
;
'
taata* 'E
mau
E
mau
TIRA vahiné ; MARURAl va¬
TAPÜAHI Teiva.
FA^ARARAA t E maU r€ rli tel faataahia i te hopea matahiti
tuuhla te nota i nia i te mau pahonoraa i tae mai
i te
Faatereraa no te Vea.
mai no
te
i to'na
o tatou
hara»
maitai no
teie
nei ao t E nehenehe atura, ia
amui atoa'tu i roto
i
taua
Basileia ra, te
•Bsileia ao te mau
maitai varua ; te matararaa hara e
moà. Te tatari nei te taata rii i te maitai rahi no
te matararaa o ta ratou hara e to ratou haamoaraahia*
i
e
Atxia.
tae i te fâlesu-Mosia, areà râ } te oaoaraa i
taua
maitai ra, ua haapapûhia ïa i teie nei â i, te feia tei
haehaa te aau, i te
feia tei hinaaro onoono ±:.te taoà
mau, noa'tu to ratou îraa e aore ra, to
ratou veveraa
raa
tlahapa
1
to
ao
to'na manahope, area râ, na roto i
e
to'na aroha i roto i
te
aau no
to'na
ite-matà-hia te
reira i te fenua nei, ia
noa
mau,
rahi
nei,
e
e
mau
o
anaè îa J
8. A hio na
i te
taata Jiara hoi au
i mua ia'nà, ei faatu-
Fatu tiaraa
te
nei
to
Iseraela’ é |
te
puatoro
te Fatu ra
tia ia'na ia faaea i mua
ia'na, ua parau maira
Fatu ; "E faariro vau ia oe ei ravaai taata”*
''E
Atua
to
i roto ia*na i te mautau
te mea, te
ite ra oia i
10,Paulo
tura
râ
riro
haere ê atu oe,
e
ta
e
4. 0 te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra J
5. E tau Fatu, e tau Atua J
6. No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia maro mai 7
7. £ au mau taeae ra,
ia roohia outou e tér ati
I te tai—
i faaite i te tahi
(hoa'tu e, te vai ra), hoe
raua
sekene
mau
metua,
ra
4 hio
e
»'È
;
T^E MAU
E RATA NA TE HOE AÜAHA VAHINE NO TE APOORAA AMÜl NA
EKALESIA, O MADELEINE BAROT.
i
tatou ia
9
0 te parau apî oaca ïa ta te Evaneli§ e hopoi mai'
tatou^e,'^ te hina-* ;
te popou ia apitl
nei ia tatou e te faaite nei oia ia
aro nei te Atua
tei parahi i roto
i
atoa'tu ia'na
i
i roto
te
oaoa*
faaite nei
E te
toa
matamiia ao na parau haamai tairaa e 8 i te
eà
e rave, e
taua
eà ra, teie ïa *'E ao to tei
haehaa te aau, no ratou te Basileia ra o te ao'**
TCIE
i
UIRAA NO TE VEA I MAlRI
te avae i mairi),
MAU
no
te Vea
no
-
faahiti i
te avae
te mau
i mairi
vai
(Exodo 14/10)
UIRAA API
mûri nei
-
-
-
-
-
-
E Metua
no
Faufaa
ore
Tufflu no te
lehova
no
ratou
te
mau auraa
E haere
oraraa
te
e
tere rarahi
tupuraa ho te mau
e
rave
fenua motu.
rahi i te
te
no
,
Te tonohia’tu
mau
fenua
rarahi
i ta ratou
hoe
taata tahlti,
mau
i te
roto
toa
no
te
mau
Ekalesia
mau
E na roto i te reo Samoa
:
,
"taata tahiti".
amui i
fenua
1
raa
no
te
mau
mau
:
no
te
i Tahiti)
i
parau
Eita ra
e nehenehe
ia
faau
Patitifa.
1 te tahi mau
piiraa tamahine i te
faito no
te mau
te
mau
fenua’-
aita te faite haa
tamaroa ( e ere ra
:
fenua, e mea rahi
te mau pureraa taaete mau ohipa
tauturu i te feia veve ,
aufauraa. Aita
râ‘^ taua mau pupu ri i farii i te
te tahi
te
peu
mau
vahiné*
i afaihia mai e. te mau misionare.
popaa
te tiaa rahi
"
.
'
hau
tau reva
api tei
taui roa te huru no te oraraa , o
tupuraa la no te mau cire rarahi, i reira e
faaea*^i te
otau ohipa e rave
rahi. Ua ]:^apualhia^ te ohipa a te
mau
ekalesia na roto i to ratou nàu farereiraa tamau.
Te hoe vahi
;
Orometua
Te mau
no
^
i te mau ioa
mairi. Teie ra, ua faapi-roa hia
ekalesia, na roto i te tauiraa
tamarii rarahi
te
ra
raa
;
mai
i
tei faaferurl ite taa’toa
Patitlfa, o te parau no
te
faslpoiporaa e no te oraraa utuafare, te parau
faufaa
roa’tu. No
te reira
tumu, i
tonohia’i te hoe auhaa va¬
hiné no te
Apooraa amui no te mau Ekalesia.
Te mau taata no Ateno ia Paulo
I. A faaite
-
TA’NA RATA
mau
fenua motu i te tahi
faahope
1
(Ohipa 17/32)
i to’na mau taeae (Genese 37/9)
6. Samuela ia Iseraela (1 Sam. 12/23)
7. Setephano (Ohipa 5/51)
8. Dalila ia Samosona (Tavana 16/6)
9. Te vahiné a Pilato (Mataio 27/19)
ia Ageripa (Ohipa 26/8)
-
NO
VAHI
parauhia te taata cheresitiano
ua
:
5. losepha
-
:
Samoa,
Fidji, Niu-TaratoAuteralia, Niu-Zelani,
e
te
mau pupu ‘vahine.
haapllraa. O ratou hoi o'té taui
i te huru no te
Ekalesia nb ananahi. 0 la
mau, a tahi
teneter© aenel i teie nei, ua tupu
te hoe mau farereiraa Eka¬
lesia i rotopu i te
mau fenua.
1 rotopu i te ssau misionare
matamua tei tonohia’tu i
Rarotoa ma, e te fenua
Samoa , te
tuuhia i roto
i
parau
te
no
mau
te
no
Mai te
1saaka
3. O Mose
B.
iho
mai te tahi
(Genese 22/7}
2. Isehova ia Mose 14/15)
4.
mau matahiti
te
nei te
Isaaka
:
2o Te feia tei
1.
MAU
TAHI
TE
te huru no te
( A hio
Arii i
te manaraa
i
te
Atua :
Iseraela - Faahema
;
lakoba - Fare no te pa¬
ne
s
Betelehema
Te faaora ; lesu
- Te
atua
f
$
tatou nei
;
Imanuela
Te fare
o
te
Atua
: Betela
Tei horoahia mai e te Atua : loane.
'
i
mûri nei
fenua
ô nei te mau Ekalesia no Oteania i te oraraa
amui-tahi-raa
no
te
mau
Ekalesia,
Ua
taamuhia
taua mau
Ekalesia ra i te
mau
Sotaiete metua tae roa
mai
oraraa
outou Vea
Ataraa
avae
"Te
PAHONORAA I TE
ta
Tahiti nei i te
noté
A TAIO I TA OE BIBILIA
i
te mau
no
Papua, Niu-Tinéa,
mau aè, ua
farerei oia i te
parau
=
vahiné i
ni, fenua,
te
-laiou.
Ao
mai ' teie audita
Ua tae
tatepa i mairi nei i te atahana
iho i hoi atu ai o Boegher orometua. Aita ra oia .1 faaea maoro i Tahiti nei :e
piti mahana i mûri aè, ua *hoi oia i te fenua Samoa.Mai
te tahi
boa
vahiné, ua farerei oia i te mau Ekalesia’ -
te
nuu
Ua haere
mai te Fatu
i
Revaraa
II. O vai tei
faahiti i te mau parau
1, O vai lehova, a faaroo atu ai au
i -mûri n©l î
i to’na reo ?
te huru
atoa vau
faahlahia
Te hinaaro
,
nei
no
i Niu-Zelani,
e
ua maere
te mau,ekalesia-i reira.
au
te mau vahiné no te mau
roa
ia tupu puai. te. ohipa 1 rotopu
fenua e vai i Patitifa nei...
vau
1
PARAU API
i
Na nia
1 salri
re
àanureva tel
te
anel,
te oronetua
tae
E rata
tele
NORIAiiO tane
na
avaè Tiurai i malri anei
i te amuiraa tinito.
te
mai 1 te 1
TA NORDilP TANE
la titau mai te
^ mai te montre i te ahlabi. Ua riro oia ei mahinlbi no
Apooraa-Faatere i te 12 no Febuare 1 te hoe tamaaraa
pupuhia 1 Beremoiia. 1 te 13» 'ua farerei
oia i te
mau paroisa
tâtai tabi no te tvftaa piti o te r^» a ta~
papa'tu ai i Tautlra ne te tamaaraa. X te 14 no Febua¬
re o te paroisa no te tooa o te r^T ta^ i farerei
mai ia
rihuri
mairaa roto.
:
ev
•
,
•
■
.
■
.
,
^
Ftüuare,,
rii tamaroa no ta
i Betela e i l^iefai bol.
Mea rahi te
iho,
hanere
e
ua
te
tiare» te nëhenebe no té aan tifalfai tel
papa'i e tel af^i mai te
mau
Ùa
te mao
te orometua nuu i te ïammi» i te amoraaeaa
roa
mû¬
Mbiilftini tel baere i te tanaraa
pupobia mai e ^ paroiea no Paofai.üa tme-
hanere
falto ore tel
re
tèi bàere a faaroo ia'na.I
te pae ntf te tiao i Ebene-Særa.
eau taata
haapac^ia
ua
hia i nia iho i te mau
tel
f
i
vauyaumarama-
taae.
rama
hau tei ore e
ta'u
haapiiraa
hoa'tu ia
i te
e
no
te
ahiahi
ua
FOrani.
f
te
Oa ne
relra
E a«aa papu
ni
no
atoa
poipoi aè»
1
ua
te
ne
hoe tamaaraa
haere raua
ne
roa
1 to'u
raoa o IMUÈR i Bora-Bora
tero t4i titau mal la raua
ticalemia. lNi maJUma toru i taohiahi,
maatpeua miti
mai Bora-Borà 1
f^pa 1 raro aè i te
Huahine. I reira i Matihia’i t»
aratalraa no Terito.
Ua ÛialtoitfiQtia tà joau paroisa
i
te mau ohipa'toa ta
ratoo e haere nei. Ua hoi mai raua
i
te mahana pae i te SD. Ua
reva'to te orometua nuu 1 te 23
no Febuare
no te haere e farerei i te mau faehau i Taratoni.
ei
toroa
aita
Chureh»
NA
i
te tare haapiiraa
Covenant
ei tavirotcfl
na
peretiteni
i
vau
HORU^ V^NE : (Isaia 41/9-10)
X te
ho<ê mahana i to'u farluraa» ua
tapu
ta'u
i te
hoe rima rima
ia 'na
iho. Ua ani atu vau i
te
Fatu mai te mea
te
trima» e nehenahe
e»
haaiMita
X roto i toa'na aroha» ûa tupu te
i te tavinl ia’na. I mûri roa
i te himeneraa
reira» oa roto
to e rave rahi sa te
vau
ite ore i te'
titauraa no taua
te
e
atu au i ta'u
Fatu
:
Ua rahi
i te
vau
reira vau,
taua fenua
avaè
I
te
o
te mahana
no
ba-
te
hoe
haapiiraa tuati e te hœ
1 roto i te hoe
E ua o atoa vau
te mau taata
iho
.
aè
tini-
»
haapiiraa himene hoi.
fare haapiiraa blblUa.
Atua ia’u
ia pohe te mau
aialtal» uà
parau
ee^
himene ra» e ua pahono
fatu»
te ineine nei au i
"E ta'u
te tavlni ia oe.”
CHORALÉ^A PAE A LE 26-1-6^
faahou oia i te rima
i
ani mai ia'u i te^mau mea'-
taamu
vau
i te
huhla
e
ia'na la
toa ta'na e hinaaro.
meio e ua
Ua haere atu
NOTRE
ta-
-o-o-o-o-o-a-o-o-o-o-
ia i Teval-
reva'to re
1 te
ho<â
Paulo i pa
roto i to'u tavinlraa
matahitl i teie net, e
na
lesu-4iesla, a 49
aàhiM^ii i to Tevaitoa tei amui
paroiea e
nia
te
no
te Sotaiete Commun
tatara hapa
1 te haapao
1 to'u
mau
hinaaro atoa
no
te
tavlni ia'na anaè» no te eea»ua
hau' te aùraroraa i te mau tuala.
of
tuana
la
1
parau ta
^
farerei i te prometua. mm.
farerei aturà
te
i te matahitl
ta matahitl
1917» ua faarue au i te toroa orcmietua no te haere
i
Talna ei misionare tae noa'tu
1
te
hopea no te tamafi
piti. liai reira» ua haere atu vau i Inlto-Netia, e laa
haapii au i te evmnelia i te mau tinito e i te mau tapu upoo, Ua
tautini e ua tautinl te taata tau 1 ite tel
hio ia leau-Uesia,
e te
Atua mana hope,
te hanahana
1
itehia'i te hoe mau semeio faarururaa 1 Talna, Norevegui, Taséauirakia e ttarite.
17, rêva*tu ra te eronetaa nuu i Ràla1 te avatea, ua fariib^t eia
â hvmn e ua mauruuru roa oia
i te faarcsoraa i te mau oreroraa
ta
te.
orometua o
TUNUX e
ta te
tavaaa
1 ftahiti
1
to
raua
toa
ia'u
faehau
faasataxurohla vau Bel te Hesla". Na te Amai i te puai a pahono atu al la'na :"e"
to'u
mau
opuaraa'toa e ua pou mai te ho^
au ia
papaihia i roto i to'u aau.
tea ma.
heberaa rahi
üa
tahui te
faapu rahi mal ta*Ua tuturi au no te auratoroa
pupu
te monlre
1
i
Chureh i Nereveguia,
ua
faatahinuhia vau
IBIS a ua
faatere au
i te hœ paroisa. X
ne farerei oia i te mau taaatatoà iSare baapiiraa. ffa taatlatia oia
i te tahi mau aanu no to'nâ {mem
t4«e ei oromtua.
1 te
te 13 no
"Üa
la otl
-A::.
.
Ua tâa maltal
£ a faarue ai
Pe^tit«ai. Tel TeabupWr te tamarata.
,
tavinlraa»
fare
api^ e 60 pua toro.
i to'na
faaueraa.
Ua faril au na roto
ro
tua iho
-
to'na
opuaraa no te hoe
faatere
i te hoe fare
vahl atoa i te
pal mai
f''"
i
Atua
na. mau
tel
ri
mai
ohlpa 1 roto
(2 Timoteo 4)
:
i to'u
oia
te
sabatl pureraa
tauturu i te
taatoa no te nuu farani,
mai oia
i te rururaa orometua tel
tupu i
te 4 no Febuare
1 aairi i Papeeté nei.
Ua farerei oia i
te mau faehau
porotetani te vai i te pubapa i Ariie ; ua
haere 1 te sabatl i te 9 no Febuare i tfo^uroa.»
ua hoi
I
te
febua-
no
mal, no to*na tereraa
matamua
Hugues De CABROL,
oia te raatira no
Ua amui
Samuela
no
ua tae
nuu o
te mau orometua
/
NORIWO vahiné tel tae
e
haere
tel parau mal e ia hinaaro te
1 to'na fenua i Talna.
Ua na
ua
ite au i to te Atoa hinaaro e haere
i
rahi r^T,
e ua tlal
vau la irltihia
te uputa.
mati 1919»
oaoa
ua
reva'tu
e tp mahana revaraa
roa’tu la no to'u praraa.
Uà
rave
vau
tinito ei tuati» ei orome¬
tauturu vau ia’na i roto i to'¬
na toroa misionare.
1 roto i te mau fifi rau ta’u 1 fa¬
rerei» aita roa'tu te ra oaoa i moa; no te mea o te hoê
i te
tua
oaoa
ohipa 1 rotopu i te
haapii reo hoi. £ au
mau
ta te Fatu iho i tuu mal i roto to'u aau.
E IA'NA ANAE TB HANAHANA.
BSTHEK NCatDMO
S.A. ImprïièeH^'de îflhiti
rue des remparts
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964