EPM_Vea Porotetani_196311.pdf
- extracted text
-
TE 6? 0 TE HATAHITI
N°
Hoo 1 te matahitî ho8
NOVEMBRE I963
29
Rédacteur : DANIEL KAÜER
HOE AHURU MA PAE TARA
AVAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Cat\\o\\q{\es\
te mau
Katolita
protestants
e
te mau
e
Porotetan'i
ou en
e
sommes
te'i hea
nous?
tatou?
J'at connu le tenps où dans la France Républlcatne du début du
siècle, le protestantisae était è peu près totaleaent inconnu ; à peine pensait°>on que les protes»
tants étaient des chrétiens*
Hou tatou
lesia
i
amuitahi-raa,
te huru
tamua
Dans la eibie époque, en Angleterre, l’Eglise catholique apparaissait aux pro¬
testants coone une petite secte sans inportance. Il en était de nSee en AHeeagne et
en Suède. C'était le tenps de 1' ignorance
réciproque, et la situation d'aggravait
encore en
terre de Mission*
Chiand on a connu celà, on mesure l'immensité du changement qui s'est produit au
cours de cette dernière génération. C'est en 19(0 qu'a
pris naissance le «ouveaent
oecuiénique qui aboutit en 1948, è la fondation du Conseil oecuménique*
Le fait oecuménique n' est pas né du désir d'établir un rapprochement entre les
Eglises protestantes et l'Eglise de Rome. A l'origine, il y a une angoisse éprouvée
par certains chrétiens d'Europe lorsqu'ils ont pris conscience des divisions des
^glises. Au lendemain de la conférence qui s'est tenue à Edimbourg, ils se sont eit^pgés è tout mettre en oeuvre pour que ce scandale des divisions chrétiennes cesse*
T
Ces hommes ont voulu
vérifier si
ces divisions
répondaient encore au début du
vingtième siècle è une exigence de la Foi ; certains sont allés à Rome, et le Pape
d'alors, le Pape Pie XI leur avait dit un "Non" très courtois, mais très positif è
toute possibilité de rencontre*
Tandis que ce mouvement oecuménique se répandait de plus en plus, et s'affer¬
missait à Stockholm en 1925 et à Lausanne en 1927, il était rejeté par l'Eglise Ro¬
maine comme une tentative d'un certain protestantisme à laquelle il a'y avait pas
lieu d'attacher grand intérêt*
Pourtant un nombre croissant de prStres et de fidèles de l'Eglise Romaine ont
témoigné d'une attention de plus en plus grande à ce mouvenent oeciaénique. De leur
Vcfité, les orthodoxes par la voix de leur patriarche lançaient un appel en faveur de
cette rencontre des chrétiens*
Conseil Oecuménique fut fondé en (948* II groupe plus de
deux cents églises et apparatt devant l'Eglise catholique conme le porte-paroles
C'est ainsi que le
vauvau
e
no
te
no
ai i te parau no
te hinaaro nei tatou
Ekalesia Cheresitiano
tenetere.
mau
teie nei
to te mau Ekae faahaamanao
i te pae mq-
I Farani iho aita
hia
te
e
rahi,
e
te haapaoraa
porotetani i iteahaapaoraa katolita. No te mau katolita e rave
mau haireti anaè te mau porotetani.
I Biritani
hoe aanà haihai
Ua
hiohia te
roa
i
mua
i
te
Ekalesia katolita mai
te
aro o te mau porotetani*
reira hia te manao no
i Helemani.
Ua haapuaihia
na
te
porotetani i
taua ite-ore ra i te
fenua tei reira te faatupuraahia te parau a te Atua
Suède
mau
ua
e
mau
la ite tatou i taua ite-ore-raa ra no te mau matahiti matamua no teie nei
tenetere, e taa maitai ia ta¬
tou i te rahi o te tauiraa tei
tupu i te mau matahiti i
mairi ae'nei.
t
Ua tupu te opuaraa matamua no te amui-tahi-raa
no
ekalesia, i mûri iti aè i te tairururaa tei tupu
i Edimbourg i te
matahiti 1901.
Eaha ra
te
tumu no
taua opuaraa ra ? E ere te hoe hinaaro i te.haafaèata i
te mqu ekalesia porotetani i te
ekalesia
katolita*
E
meà e te tumu o te hoe ahoaho tei itehia e toofanu
che¬
resitiano no Eurofia
e no Marite tei ite papu i te
ati
no te mau
amahamaharaa no te mau ekalesia cheresitiano
i Asia e i Aferâta.
te
mau
la hoi te mau auaha tei haere i
Edimbourg i roto i
ta ratou
mau ekalesia,
ua faaite papu ratou i to ratou
hiaai i te faatupu i te au-tahoe-raa no te mau ekalesia
cheresitiano
tqatoa,
papu ratou ia
amahamaharaa.
naaro
na
roto i te
faaea
roa
te
mau
ravea'toa. Ua hi¬
ohipa maheaitu no te
qualifié des Eglises àon catholiques. Car les Eglises Iseoes ée l’orttiodoülè sont ^
entrées aussi au Conseil O^cunénlque à cfité des Eglises de la Réforae.
/
suivi de très |m^s ce nouveeent, et.,
l'uni d'entre eux le Père Congar a écrit un livre : "(Sirétlens démis" essai d'oecu»
Bénisae catholique qui a eu un grand retentissement. Ce livre a été suivi du e8té
Catholique par un nonbre. considérable d'articles^ de revues, de livres consacrés è
cette questloiu
Les théologiens de 1' Eglise Ronalne ont
£n [950, l'Eglise
^tholique romaine, par la voix du St Office publie un ’lSod!»
tum" qui règleoente strictement les rencontres entre catholiques et nm catholiques,
j
effort de réflexiom a abouti è des études extrftienent
ef¬
ficaces. Rappelons l'action personnelle, extraordinaire de l'abbé Coutourler. C' est
lui qui a Introduit dans l'Eglise catholique est octave pour l'Unité, fomié en An-:
gleterre per deux prStres anglicans. Cet octave a eu un tel succès que ces derniè¬
res années, nous étions submergés d'appels 4 aller présenter la situation oecuménl -
Hais depuis 19%
cet'
que.
En 1961, se rântlt dans l'Inde, à la Nouvelle Delhi, la troisième grande assem¬
blée oecuménique. Il y a^lt des observateurs catholiques ‘romains. C'est on specta¬
cle bouleversant que de voir tous ces hommes chantant ensemble, chacun dans sa lan¬
gue, des cantiques do recueil des Qiants oecuméniques, récitant le Créifa), le Pater,
l'oraison dminicale.
^
.
Dans cette assemblée ont été accueillis pour la première fols les représentants
tupu te hoe mau tere rarahi
e farerei i te Pope rahi
ia Pie XI ; aita ra
te Pope i farii mai i to ratou hinaaro no te hoe farereiraa e no tè hoe haafatataraa. Ua
patoi-atoa-hia te mau farereiraa i rotopu i te mau perepitero no te Ekalesia Borna e no te Ekalesia Berit^ni.
Teie râ ua Ô te idau ekalesia no Busia i roto i tera manao e ua haamatihia
te amui-tahi-raa no te mau Ekalesia
i te matahiti 19^8. Ua h%u
i te 200 te mau Ekalesia
tei 6 i roto i taua amui-tahi-raa ra.
Na roto i tax^^
amui-tahi-raa ra,
ua taatihia te
mau ekalesia BusiaW
te mau ekalesia porotetani.
l'Eglise orthodoxe de Pologne, mais aussi tnt certain nombre de jeunes Eglises comme
En bSbs tenps,
la Réfome.
il y eut an outre une confusion dans les esprits née peut-Stre des dépêches
d'agence qui ont annoncé que le Pape voulait convoquer un Concile de l'ünité. Hais
l'Idée du Pape était tout autre. Ce qu'il voulait c'était un rajeunissenent, une ré¬
novation de l'Eglise.
l'Eglise a des
rides, Il a des tîdies, Il a vieilli, Il faut nettoyer tout celé, pour rendre à nortre Eglise le visage de sa jeunesse, un visage pur, frais, et alors, peut-itre en
nous regardant, nos frères séparés seront »o1ns élol^s de se rapprocher de nous".
Ce qui est apparu coooe tm événosent capital dans la préparation du Concile,
Le Pape a dit un jour è Jean Guitton : "Voyez-vous, le visage de
c'est l'Initiative prise par le Pape
d'établir un secrétariat spécial pour l'unité
des chrétiens, dont la direction fut confiée au cardinal Béa.
Deux aille huit cents
évSques répondait è l'appel.du Pape. Dès
les prealères
séances. Il sautait aux yeux que le chrlstlanlae n'est plus la religion des Blancs»
Il est apparu claireaent au Concile que les évSques africains et les évSques aslttlques présents au Concile représentaient un ensemble extraordinaire et portaient enseeble la responsabilité de 1' action apostolique de l'Eglise. |l y a eu une liberté
de paroles qui a plongé dans la stupeur les observateurs non catholiques. Certains
évBques non blancs ttit déclaré que la latinité n'étalt pas leur affaire et ont réelaté le droit pour les Eglises de leur continent d'avoir ime liturgie qui tint
coBpte du génie particulier des races noires et des races jaunes»
^
i te mau amaharaaputa, te mau vea, te mau pa¬
ite reira paraü, i roto i te
puta : "E mau cheretisiano i roto
hoe
haraa". E
mea rahi te mau
rau tei papaihia i nia iho
ekalesia katolita..
mau
I te matahiti
mai i
te
1950,
te hoe
A taa noa'tu ai
te reira,
rotopu
te
te
pure no
mau
ekalesia.
I te matahiti I96I ua tupu te 3 no
Initia i New Delhi.
Ua
ciliaires se trouvait en parfait accord avec lui.
-
raa
ra
te huru.
mau auaha tei ite
i te ra¬
taata tei tae i te hoe rururaa mai
Ua amui atoa mai te hoe mau manihini no^re
te
no
mau
Ua himene amui matou i
ekalesia Borna.
re
fols que des
premiè¬
protestants pleurent un pape". Et c'est vrai, mais nous pensons
VI continuera son oeuvre, selon ses desseins profonds.
aussi que le pape Paul
Noue allens
vers
la deuxième session (à
mau
deux ait été baptisé catholfjues
mau
hi-
auaha
te Ekalesia
no
Busia,no Bulgarie,no Rum^Xa.
no
Polonia.
Ua titau
atoa-hia te mau ekalesia
apî no
reira mai te ohipa no te Sotaiete
Faatupuraa Parau no
Paris : te
Ekalesia Evanelia no Mata^ada,
no Togo, no
no
Caimeroun, e
E i
no
Niu-Taratoni.
te reira
iho
matahiti,
ua
iriti atoa-hia
:
te opuaraa no te Pope rahi no loane XXIII tei faaite mai i to'na hinaaro
i te tahi
mau
karadino ia tairuru
te hoe Apooraa taatoa no te Ekale¬
sia Borna.
hoe
apî
uputa
Aita
te tahi
ra
mau
katolita i
mauruuru
no
te
te Pope rahi. I rotopu ia ratou, te karadflB
Ottavianl, tei faatere i te piha mana no te ekalesia.
puaraa a
\.
Ua
reira hia i
na
tau taata i
te pae au
i te
mauruuru
Area ra,
ton
"Ua
:
tamâ
manao
poztotetani aita'toa e
ia titauhia te hoe mau
porotetani i te Apooraa taatoa.
manihini
aita te Pope i hinaaro i te titau i te
ei Apooraa no te autahoeraa.
i te hoe philosophe ia Guit¬
tauihia te mata
mau
miomio e
no
mea
ta tatou ekalesia. £ mea
rahi to'na mau porao : ia
tat^ i to'na mata e tia'i, ia iritihia te mau po¬
rao, e
faahoihia mai i
to'na apîr^a,
te hoe mata
ta tatou Ekalesia te mata nA
apîràa, te hoe mata apî e t^"^
mS. E riro paha i te iteraa i taua
ta tatou mau taeae tei faataahia".
I
putu
aau
te matamua
mata ra,
e
hoi nei
Apooraa-roto anaè tei putute faaapî i ta'na mau ture e ta'na
ohipa.
te hoe
o
no te faanaho e
ture e ta'na mau
Pope i te_hoe piha
papairaatei parauhia '■piha papai-raa-parau no te au-tahoe
raa no te
mau cheresitiano".
Na
te karadino
o BEA e
faatere i taua piha ra.
Ua haamau atoa
te
parau
l'wi parlera surtout du schéma sur
l'Eglise, sais nous souhaitons qu'on y traltSt d'autres questions, conme celle de la
liberté religieuse. Nous ne pouvons pas ne i»s trouver anormal qu'en Espa^te en par¬
ti cul 1|^ deux protestants ne puissent se marier mime civilement pour peu qu'un des
ta matou
mene, ua faahiti matou i te hiroa—faaroo, ua pure matou
i te pure a te Fatu.
I taua rururaa ua tae apî mai te
'
Et 11 est mort. Et un pasteur français a pu dire ; "C'est sans doute la
te tairururaa i
putapû te aau no te
hi
débats,
quand 11
a cru devoir faire acte d'autorité. Il l'a fait et l'ismeose majorité des pères con¬
raveh:l^
faahiahia tei
Pope CoutgHl^er. 0 oia iho tei
i te pure
tei riro ei tumu
tatou i te ohipa
A haamanao
te hoe
perepitero o te
faaé i roto i te ekalesia
e
Bftge, et lorsque le cardinal Liénart a fait des réserves très précises sur les pro¬
positions préparées par la Curie pour les oeRbres des grandes Connlsslons du Concile
et a dit que le Concile entendait diolsir lul-aîne les aenbres de ses cobbIssIoos,
Il y a eu un frénisseaent dans toute l'assemblée et on a parlé dans tous les jour¬
naux du monde entier d'un coup de seoonce que le Concile avait envoyé è la Curie.
Le Pape lu1-«Sse n'a pas pris une très grande part aux
nais sa sagesse
s'est montrée en diverses clrcwstances d'une manière très frappante, nais
tupu noa te mau fare¬
ua
porotetani,
rahi toliÆi
lui- ;
Ekalesia i nia
i te mau perepitero e te mau orometua
mai te mau rururaa amui tei tupu i te tau
tamai i te tuhaa fenua no Tarn e Garonne.
reiraa i
on a noté avec une grande précision que là grande
Bajorité (ht Concile entendait afflmer son autorité et que les pères conciliaires
n'adeettalent pas qu'un écran quelconque prît place entre le Pape et le Concile
te
Epikopa i te manao no
te au-tahoe-raa.
mau
iho i te parau no
hoe apooraa taatoa ia riro
Ua parau mai te Pope
Dès les prenlères séances,
e te piha mana
faaotiraa tei haapapu
haamanahia
ua
katolita
ekalesia
te
no
M y a eu l'Initiative de Jean XXIII de réunir un Concile. Beau¬
catholiques ont fait de graves réserves sur l'Initiative pontificale. Le
Cardinal Ottavlani qui dirige le St Office a été uh de ceux qui ont été les plus In¬
quiets de la décision du Pape. Il a été suivi par une très grande aajorlté de ses
Binistères ronalns. Hais 11 y a eu aussi du cBté protestant de grandes Inquiétudes.
Car 11 y a aussi du c8té protestant des "Intégristes", qui traitent les protestants
oecuaéniques de "cathoUcIsants" de "ronanlsantsP, d'infidèles à toute tradition de
ua
I te pae au katolita,
ua rahi te mau
perepitero
feruri hohonu
i te parau no te
au-tahoe-raa no te
ekalesia.
Ua papai mai te hoe perepitero o Congar i te
no
coup de
qnotau
taata tei haere
mau
tei
officiels de l'Eglise orthodoxe russe, de l'Eglise bulgare, de l'Eglise roumaine, de
celle de Polynéde.
te reira
I
te hoe
no
Na
to
rna.
taua
piha
ra
i titau mai i te
mau
manihini no
Ekalesia êê.
E 2 8OO epikopo tei putuputu i Bo¬
Ua tae
te hoe mau epikopo Afirita, te hoe mau epi¬
mau
kopo no Asie e na roto i to
ratou amuiraa i
hoe, aita te Ekalesia cheresitiano e vai noa i
no
te
mau
popaa anae.
te vahi
te ohipa
11 y a aussi une question qui nous concerne de très près : c’ est la
question
des mariages mixtes» et des dispositions actuelles du Droit Canon en
çe qui concerne
le mariage mixte. Il y a des limitations qui sont
insupportables à la partie catho¬
0
•
lique aussi!bien qu'à la partie protestante. Tel archiprStre d'une grande cathédrale
d'une des plus grandes villes catholiques de France déclare ! "Je ne
fais plus
prendre les engagements que je lis dans le Droit Canon" à quoi
l'archevSque de Rouen
"Je ferai tout
répond ;
ce
qui je
mau
auaha
raa
no
te
le qui nous est donnée dans l'Enseignement du Christ et des apDtres ; le resta doit
toujours Stre sous le contr(UjB.de cette source.
Reste aussi le problème marial ; nous savons à quel
point, quand nous abordons
problème, nous émouvons la sensibilité catholique. Nous sommes convaincus que sur
le seul fondement de l'Ecriture sainte, on peut construire une doctrine
authentique¬
ment biblique, mais l'Eglise Romaine, par le développement de sa
pensée a abouti à
gestion, un seul instant, d'une transmission possible des pouvoirs de Pierre à des
successeurs éviques de Rome qui oblige à dire que Pierre a été
év8qi|e de Rome, alors
qu'il est probable qu'étant apStre, il n'était pas épiscope.
oto ia
ture
Bible”. C'est
Nous avons à nous mettre sur le terrain de la Vérité. Vous direz "Quelle véri¬
té ?" Soyons patients, il faut que les théologiens accomplissent leur vocation. Il
te
problème de l'Unité chrétienne, des théologiens
ei
te porotetani
o
te
parau
te
i
te
mau
oroà
ïa no te parauheheuraa-parau i
vaha, hoe â to ratou mana.
te heheuraa parau mai te
faufaa-apî.
Aita
no
Petero
tatou i
ra
epikopo
parau no
ia tatou ia
bibilia i ni'a iho i te mau
no
te
mea
ite
o
Ua
na
tei riro
papu
;
ua
reira te parau no
ei
Pope rahi mata—
maitihia
o
Petero
toroà aposetolo to'na.
e
aux
la ani
Nous allons entrer dans une
période extraordinaire, dans celle d'un dialogue
officiel, car il sera officiel et le dialogue se fera d'égal à égal. Il ne sera pas
semblable au fameux colloque de Poissy Qjj les cardinaux étaient assis sur des fau¬
teuils à c8té du petit roi Charles tX et à l'autre bout de la salle derrière une
tatou
Tei hea tatou ?"
eiaha
katolita
tei parau
mau
oti te au-tahoe-raa ",
"Hoe â ta tatou hiroa-faaroo ,
parau mau. "Hoe â ta tatou pure a te Fatu",
e
parau
e
'Eiaha tatou
e
e
parau e
:
"Hoe â ta tatou bibilia",
celà.
rau.
te
Eaha te auraa no teie nei pa¬
"Ua oti aenei te parau no te au-tahoe-raa ?"
porotetani e hoi i roto i te ekalesia katolita .
haapao maitai tatou i te parau mau, oia hoi te parau
mau e vai nei i roto i te parau a te Atua, A vaiho
ta¬
tou i te mau haapiiraa-bibilia i te faaineineraa nb
te
il faut que les théologiens sondent l'Ecriture. Depuis plus de quarante ans, il
mau
E
y a dans
les milieux protestants, une redécouverte àj sens de l'Eglise du sacrement
et maintenant de la tradition ecclésiastique. Et dans 1' Eglise Romaine, il y a.une
redécouverte et une remise en pratique de la Bible, de son importance. Nais il n'y a
tatou tatou iho : "
noa. E mea rahi te
:
"E te orometua, ua
vare
e
mai ia'u
^^ère, Théodore de Bèze et les ministres de Genève étaient debout. Nous ne vvmr^
pas de
te
no
toroa hau aè
mua.
ÉuiIonsposent lequiproblèlemecèdent
dans touterienson amplthéologiens
eur et toutecatholiques.
son objectivité. Nais nous en
rons plus
rahi
mea
parau no
hoe haapiiraa
te faufaa apî anae.
parau no
dans l'Eglise Romaine, en particulier en France, qui
en
e
Ekalesia katolita i ni'a iho
farii, i te
y
ne
te reira,
la rave tatou i te
hoe
hioraa no te
tooma no Maria paretenia,aita e nehenehe
te
aussi
mau
faaravai i te
faaotiraa
Pape Pie XII, auquel nous nous sommes senti obligés de dire "Non".
le
faaotiraa tei faaotihia i
mau
e mea
parau a te Atua e te parau
No tatou
râ ua faahopehia
accomplir en masse ce grand retour auquel nous invitait un jour le
savait véritablement ce qu'est
te
no
mai i roto te parau a te Atua. No te mau ka¬
tolita aita
te heheuraa parau
i ofatihia mai ia lesu
iho e te mau
aposetolo e tae roa mai i teie nei : te
nous
mais qu'appelez-vous "L'unité est faite ?" Croyez-vous que nous protestants ,
des théologiens remarquables
matamua, ua anihia mai e te mau epimaitihia te mau mero no te
faaipoiporaa.
Te parau fifi
roa'tu
vaha tei
horoahia
«I 11 netemps
faut des
doncillusions.
pas que lorsque
nous nous disent
denandons"Naisoù nous
en est
sommes,
nous em
Certains
l'Unité
faite,
a
rururaa
haafata-
loane XXIII.
te
no
te
no
.
allons tous
taaê tei farereihia i
pu
p*inauté de Pierre, et dans le Nouveau Testament nous voyons bien qu'il n'est pas
nous
mau
farereiraa
mau
rururaa iho e tei faaohie i te
taeae katolita e porotetani.
Te tae nei tatou i te piti o te Apooraa o te
tui te mau hepetoma i mua nei.
Te hinaaro nei te mau
porotetani ia ferurihia te parau no te tiamaraa no te
mau haapaoraa. Te vai nei te
parau no te mau faaipoipo
raa i ropu i
te mau porotetani e te mau katolita. Ai¬
ta 'toa te mau porotetani e mauruuru i te ite i te
mau
qui semblent avoir répondu à l'attente de la piété ca¬
tholique, mais quel en est le fondement scripturaire, comment peut-on rattacher ces
deux dogmes au tâioignage apostolique ? Il y a aussi tout ce qui se rattache à la
nous avons la o8me
te
E parau
tei
deux dogmes en 1854 et 1950
le mSme Pater,
mau
Apooraa matamua,
ce
ayons
te
ratou i faaroo i te Apooraa taa¬
parau noa hia te reo
i farii ia
rahi te ohipa tei ravehia.
Ua taati-roa-hia te
mana no te
Pope i ta te Apooraa
taatoa. Ua maere
atoa te mau epikopo i teppaari
e te
aravihi no te Pope rahi loane XXIII. Aita ra oia i faatere i te Apooraa. Teie râ na'na ihc i faatitiaifaro i
te mau ohipa fifi.
E ua pohe, e ua parau mai te hoe orometua porote¬
tani O Westphal : "A tahi néi matou e
tai ai i te hoe
Pope ragi".
üais toujours nous nous disons : "Il n'y a qu'une source et cette source, c’est cel¬
nous
rahi te
mea
Noa'tu te iti
;
pas la mSme valeur normative, une Tradition ecclésiastique et
tout ce que l'Enseignement des pères a apporté. Il y a ensuite les féfomateurs.
le m&e Crédo,
parau ta
tahi
pae
no te Apooraa taatoa ia
tomite rarahi e rtatou iho.
après, mais n'ayant
ayons
te
kopo
pour nous, protestants, il y a rupture, il n'y a pas continuité. Il y a la tradition
apostolique qui se termine avec la cftture du Nouveau Testament, puis commencé ,
:
no
mau
to Asia i te hoe^tuhaa rahi
e
te
Apooraa taatoa. Ua maere te
ekalesia êê, i te huru no ce tiaaae
mau
Mai te
11 y a enfin une question beaucoup plus considérable qui est celle des deux
de la révélation. Pour l'Eglise catholique, il n'y a pas rupture il y a conh-
nous
te
rapae no
taraa no
sources
yons au
to Afirita
ohipa ferurihia
E
pourrai au Concile pour
tinuité depuis la révélation donnée par l'Ecriture sainte et les pàres de l'Eglise
Ua rave
toa, A±ta te
Latlno.
qu'on assouplisse tout
celà, mais je suis archevôque de Rouen, et tant que le Droit Canon est ce qu'il est»
j'exige de mes prîtres l'obéissance aux dispositions du Droit Canon actuel".
9
te
no
'
mau
vérité chrétienne en dehors de l'amour.
rururaa
no
ananahi.
,
E ô tatou
paatoa i roto i te hoe anotau no te hoe
tatou paatoa, E rave amui ta¬
tou i te ohipa no te feruri e no te
faafarerei ia ta¬
tou. E mea rahi te mau vahi apî i iteahia i roto i te
ekalesia porotetani : "Ua ite faahouhia te auraa no te
Ekalesia no te oroa moa e no te parau vaha."
E i roto i te ekalesia
roma, ua taio maitaihia te
paraparauraa i rotopu ia
rappeler 1' aénirable parole de 1' apBtre Paul aux
Ephésiens "Soyez fidèles à l'amour" ou "Pratiquez la vérité dans l*anour".Ceci,
parce que la vérité essentielle du christianisme, l'apfltre Jean l'a formulée dans sa
Nous sommes tenus de nous
^enière épTtre : "Dieu est amour". Il est de l'Etre de Olèu d'Dtre amour.
Teie râ
Tout le probité de l'Unité chrétienne cesse d'Stre uniquement un problème
théologique» Il nous engage tous dans ime mime recherche qui ne peut ttre exprimée
bibilia.
que dans
tatou i te parau ta Paulo i parau i to
; "la tapea
maite outou i te parau mau ma te
aroha", Eaha tatou e imi ai i te parau mau i roto i te
anoha. Na loane e
pahono mai i roto i ta'na episetole
te
aroha
anaè
te parau
A haamanao
l'amour.
deux paroles,
l'une de la petite Ste Thérèse de Lisieux
femme admirable qui a tellement souffert
et qui au moment de mûrir a dit cette pa¬
Gardons en
tei roto i
mau.
souvenir
Ephesia
role extraordinaire : "Il n'y a que l'amour qui compte".
matamua
de Charles de Foucauld "Jésus est naître de l'fnposslble” Nous
parfois tentés de penser s "Nous sones au devant de l'impossible” mais nous
croyons que Jésus est naître de l'inpossible, et nous nous rappelons que Celui qui a
incarné l'anour et qui a mis le conble à son anour sur la Croix du Calvaire a dit M»
jour à ses disciples t "Rien, vous entendez, rien n'est inpossible à OieuN.;»,
hopea, te vaiho nei au ia outou na parau
"Te hoe parau no Teresa Peata tei mauiuiroa e
te parau mai
e i to'na hora hopea : " O te aroha anae
tei faufaa : " E te parau no Charles de Poucauld : " O
lesu te Fatu no te mau ohipa tei ore e tia i te mau taa-
Et cette parole
sonnes
:
"E aroha hoi
te
Atua".
Ei parau
e
piti
:
ta".
-
ooooraOOoooo -
roo
mau
la parau tatou tatou iho : "Tei hea
tatou, e faa¬
te
parau ta lesu iho i pahono
mai i ta'na
pipi : "Aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua",
tatou i
MAÜ EUHE NO TE MAU DIAKONO-PARETENIA
E
Te tuahine
no
te mau diakono
paretenia-api
E te mau tuahine e,
I mûri aè i to te Atua faaiteto’na aroha rahi na
roto
i ta*na Tamaiti, ua faaineine oia i
to outou aau no te faaroo
i ta’na
Htauraa e no te tavini
ia*na
ei
raa
ra
tuuraa’tu i to outou tia-
nei outou i
anaè, ua haere
ÿi*a i taua ea rà,
mahana, i to outou hinaaro i te
diakonotparetenia ap£ i roto i to outou amuiraa,ei faA feruri outou
'
outou, i
i te
te mau
o
mua
uiraa
te
e
mai
oe
i
TO
I
te 19 no
vehia
no
te
i
no
i roto i
te Diakono
tatou o Sâzel GARET.
E tamahine no te
ta tatou fare
paroisa no Tatinoa e e pipi tahito
haapüraa tei manuia i ta’na bre¬
vet i te matahiti X9S1l» Na roto i te hoe taime
poto, ua
rave
oia i te dhipa patapata i
Paofai e i mûri iho ua
riro oia ei orometua haapii tamarii i 6 tatou.^
I te 16 no Mê 1962, ua tae atu oia i Paris tonohia
e te Ekalesia no te
haere i te fan» haapii diakono pa¬
retenia (Maison des Diaconesses).
Aita râ
oia i haere
hoi
no
afaro
fare
i taua
ra.
:
tuahine,
nei mahana te
teie
i roto i te
faaô
ne^^
haapaariraa no
ia
to
tatou Amuiraa
e te
ani atu nei
i te haamaitairaa no te Atua, te
oe
TE DIAKONO PARETENIA MATAMUA EUHERAA I PARIS
(Diaconesses) ua ra
paretenia api (Novice)
no
tamahine
:
Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai.
Atopa i mairie aenei i Paris,
euhe
mau
i-
i te amtAiraa?
oe
au
au
te mau Diakono-Pareténia
no
te hoe
I
te haa-
pae roa ia oe iho no te apee
noa
te taviniraa hoe roa no te Fatu ?
£e fare
E te
ra.
pahono
aura
TE DIAKONO PATENTA MATAHIAPO
aro o te
Âtua
i
anihia ia outou.
E hinaaro anei
-
a
tau-
mau
te
E. Te hinaaro nei au i te rei¬
Te tuu atu nei au i to’u tiaturiraa i roto i te Fatu.
fariiraahia ei
toroà
taati ia
te
ra «
nei
taua
no
PAHOHQRAA NO TE POTII
mai te taime no to outou
aniraahia
e te faatia papu nei
outou, i teie
aineineraa i
i
e
-
turiraa i roto ia'na
ae
te
o
oe
taeae
E ineine anei oe i te
haapao
maitai i te ohipa o te
anihia’tu
ia oe ma te hoe varua oaoa e te haehaa e te aroha mau ?
Diakono-pareténia (Diaconesse)•
te
f«rii anei
te aroha
no
roraa
«•
I
E
“
mai i
Ua faaea oia
e
maha avae i Besan¬
çon ei tiai tamarii
(monitrice) i roto i te hoe faré
utuuturaa no te mau tamarii tupu
inô e te pararai. Ua
riro taua taime ra ei taime haapaariraa ia’na hou to’na
ôraa i te faée paretenia no Paris.
I te 29 no Setepa 1962, uh
tae oia i Paris no
haa.mata i to’na haapüraa. la oti te matahiti matamua,^^
te 19 no Atopa, ua nave oia i to’na mau euhe ia au i te
hohoa tei papaihia i mus: nei.
Te haamauruuru nei tatou i
te Fatu i te. oaoa rahi
ta’na i pupu mai i te Ekalesia na roto i taua
potii ra
e te pure nei tatou ia’na ia
haamaitai oia ia Suzel
roto i
haapüraa o te maoro « e toru matahiti. '
TUATAPAPARAA PARAU NO TE EKALESIA TAHITI
la
i
te
mau pàrau
tuatapapa, ua itehia to ta¬
tapena panatane ra o WALLIS i te mata^hiti 1767. E na roto i te tere o te tahi atu mau tapena
uiui fenua i teie
mau pae fenua,
ua papai
ratoxTi te
tahi mau puta tei faatiahia i te huru e te peu i roto i
teie mau fenua i taûataura, Nà roto i taua mau puta
ra,
tei taiohia i te mau vahi ~e rave rahi i
Europa (tei ri¬
ro ei mau fenua
no tei reira tau). Ua
itehia te parau
no to tatou
mau fenua,
tei riro mai te hoe reo noi nia
mai, tei pii i te Ekalesia o tei réira tatou, ia afai-
tou
au
fenua
hia te
e
te
evanelia i roto i to
tatou
mau
fenua.
ua
faaoti teie Sotaiete e,
ta’na
e
o
i
va
teie
nuhia i
Tahiti
te
rotopû ia
taata toroa huru
fââapu, etc...
hoe
taote
Uâ
Ekalesia, ia tia mai ratou no te haere i teie tere ra¬
hi, e afai i te evanelia i to tatou.finua. I roto i te
e
tapû.
reva
te
e
E 4
30 tei faataahia
iho
noa
ratou ; aréa
ia
orometua
te tahi pae,
e
mau
;
pahi i te 10
tau, a tere ai
te re¬
faatahi-
no
tamuta, patu fare,tupai auri,
è piti taote ;
hoe taote rapaau mai ^
'
M
rau
no
Atete
1796,
i te hoe tere maoro,
e roo mahana,
ua
MATAVAI i te
5 no mati 1797« A tahi ra
i te
e i mûri aè
tapaè te pahi i
pahi i te reira
hoe tere
atea e te maoro,
no te
Atua no te faatupu i
to’na hau i roto i teie nei moana rahi. 0 te haamata:»aa
te reira no te tau
evanelia,. te aahiata no te hoe hei
maoro, e anaana
mai ai te maxtamamama ora
i nia iho
i
teie nei
faaite i te efanelia.
Ei raveà e tuu
ai taua
opuaraa
ra,
ua hoo
mai
teie Sotaiete i t^ hoe pahi, o tei mairihia to’na ioa i
mûri aè i to’na tàpaeraa mai i te fenua nei ia "TARAPU”
Ua faatupuhia te
hoê titauraa i te feia faaroo no te
raverahi,
e
tere matamua.
faauta i te
I te pae hopea no te I8
o te tenetere, ùa tupu te
Sotaiete faatupuraa evanelia
no Lonedona,
e na roto i
te mau parau apî faaroohiai
no
to
tatou fenua i
taua
taime mau ra,
fenua matamua
pahonoraa
mau
ti
mau
feia
tei
piihia
e
te
fenua.
I roto i na misionare e 30, I8 tei vaihohia i Tahi¬
nei, 10 tei faauta-roa-hia i Tonga, e e 2 tei afai-
hia i Matuita.
Tei
faaea mai i Tahiti nei,
ua farii-maitai-hia
ia e te Arü e ua pûpûhia
hoi
te
hoe vahi fenua
ei
,
taaearaa
ratou i
no
te
ratou,
mau
fifi
teie rê,
e
rave
aita i maorto, ua
farerei
rahi,
tei haaparuparu i te
manao
te
o
tahi
matamua
oho
pae t
faarue mai
ua
e
i
fâ mai ai.
e
te ohipa
hou te ^ misionare.
haparàa,
Horo
I tei reira tau, te vai ra e 4 matero tapuni i Ta¬
hiti nei tei htiru ite rii i te
reo, e na raua i tautüru
i te mau farereiraa matamua
no te
mau misionare i
te
mau taata no te
fenua nei. Areà râ aita to raua
ite i
ravai no te haajiii i te mau misionare i tereo, e no te
auaha hoi i te parau evanelia i te mau taata o te fenua
nei. Aita
hoi- i
te
aveia,no te
parau e
iho
vaè,
mai i te misionare te hoe ite huru
roaaa
nehenehe atu ai ia
a
ratou ia haamata
i te
tvimu.
râ,
no
mataeinaa,
te
no
I mua i
teie
haamatahia,
ohipa
fifi
mau
tei
faaino
i te ohipa
l801,
te matahiti
to'na
enemi,
mau
uà
taua taime
faaearaa i
e
papû no to'na
manao.
I te matahiti I815, tupu atura te
hoê tauiraa i roto i te hau o Pômare, e ua hoi mai oia
ma te apootia i
Tahiti, e tana apootiaraa ra o te apoo-
tei
tiaraà'toa ia
te hau cheresitiano.
no
bapetitoraahia
na
avaè
0 te hoturaa ia
rotoÿu i to'¬
Papaoa i te
no
uira
no
te rohorohi.,
poiri.
iho i te
nia
i
te
ohipa rahi tei ravehia
na
e te roi mata., I te taimé
e, aita e ravea fàahou, o te taime mau
te Atua ei haamataraa no te rê rahi a
fifi,
i manao ai tatou
ia i haapaohia e
te
E i
i roto i te fare rahi
me
roto i te
pau
te Arii o POMARE II i
te paruru e te hoa o te mau
oia iho
e
fenua.
raua
te reira) uq paraparau maoro te mau misionaré
i te hoe mahana, ani atura oia ia bapetitohia
oia. -Aita râ te mau misionare i f^rii ei tamataraa i te
fatata te vahi pae i te pohe.
I
i to
raua
ia'na
ia'na
ei ohipa ore, ua faarue
te
tahi pae. I te
matahiti l801, ua
rae mai te tahi
mau
misionare apî, teie râ, i mûri aè i na matahiti
ohipa
raa 10, aita e vahi iti i roaa
mai,
e
e mea pinepine,
ua
ua hamani-ino-hia te puua taninahia i te auahi.
e
ra te tupuraa te temeio.
pihai iho i na misiona¬
hinaaro atura oia i te haapii i te papai (e ua noaa
re,
riro atu ai
a
faarue ai
E oia mau, tei
to Pômare
te ohipa e te mau fifi e
tamai i‘ rotopû i te
mau
te tahi noa’tu â mau peu ria-
e
i pahono i
Na roto i
-
ua
tupu apipiti
te fenua nei : te
te taparahi
misionare,
atura tê mau
misionare
i Mpôrea
haapuora'i, e i
to Pômare
tapara te mau no te faaea i pihai
ia ratou. I te hioraa, o te hopea'toa
no te ohi¬
raua
teuraa.
e.
mau
i haamatahia. Paruparu roa'tu te manao o te paeau
rahi, e ua fa,arue ihora
te taata, no te tapapa i Autaralia, maori râ e piti tei faaoromai â no te tiai,
mai
te tiaturi
i nia i te Fatu o te ohipa, no'na te reo ta"
mau
Areà
fave rahi
ria
ra
to'na râ paviraa,
te
pa
^|Aau, aita' tu ia e raveaj maori râ te haruraa e te haa^Çuturaa i te mau reo tatai rahi. Ehia rahiraa matahiti
tei pau,
No
heira'toa
i te reira
reo
o
Te Evanelia e te Poheraa
I te
1
Novema, ua haere te huiraatira no Papee¬
te e no te mau mateinaaJ-toa i to ratou mau vahi hunaraa
^P'i no te faaunaunà i te mau menenïa no to ratou ma]a
fetii. E peu apî te
re|.ra tei faahoi mai i te fenua nei
.i te mau matahiti
i mairi.
Ua haapararehia teie peu e
roto i te
te $ Timotea
6
na
raa
E
ratou
ô atoa te hoê
tumu
rau
ia tama outou i to outou
tia
mea
e
repo
teie râ
;
manao
mau
tatou
to
no
taaê
o
na
te
haapaoraa
e
mau
ia
menema
i
roto i taua
peu ra ua
te hoe mau pa¬
taui i
râ
aore
raa
te faahaere
o
^ha
te
no
ra te haapiiraa na te Bibilia i ni'a i te
poheraa î
te
Faufaa
tahito,
ua
riro
noa
aita
te
e
ora
e
eita
lehova
o
i
hoê titauraa
i
te
pohe
pa¬
te pohe-
e
ite
i
te
noa
ia'u
no
Taua
Apî,
na
te
i
te
taea
ore
hia
e
te
taa¬
If^oto ia loane 5/24 :
parau tei
tatou iho
i
te
II
pohe nei
1/10 : "0 le¬
faai.te papn mai
Tim.
e ua
Evanelia nei.
"Aita râ te bibi¬
noa iho parau i
tiaturiraa
o te
nia i te pohe-ore
te
hoê
Te
roto
te
taata
o te tia to'na
tiafahouraa i haamana
tiafaahouraa. A haamanao tatou i
tê'
lesu iho.
atoa to
ora
te
Na
outou
faufaa
ore
mure
te
faaroo.
mai
te
"E riro
mea
e
to
aita
tatou faaroo
tatou i
ei
tiaturi i te
feia pohe oia hoi te tiafaahouraa
no
Te tiai nei tatou i te oraraa mau o
Ahiri tatou e tiaturi roa i te maital
ore.
ore.
faufaa
no te ora-mure-ore,
eita'toa tatou e
mai te maù taata tei ore to ratou tiaturiraa»,
e
oto
la faarahi tàtou ïîlte mau oroà tei faatupuhia i te
mahana i tupu ai te huxiaraa mai
o te taata, te faufaaore nei tatou i te tia
faahouraa no lesu ;
e
haavare
tiàturiraa ua haapaohia ïa i roto i te Faufaa
roto i te tia—faahou-raa no
lesu. Ua haavîhia
mea ia au i te
to
no
i
i
ore
varua.
tiafaahouraa o
te tino tahuti
;
^;e poheraa no te
hia
faaore i
mure
te
faaroo
pohe.") Te 6 nei
apî i roto ia Isaia 25/& : "na'na e amo
faarue
ora
o
vare
:
e
18/^2
maramarama
parau ta Paulo i papai mai i roto i te Kor.; 15/12 :
"Eaha i parau ai te hoe pae o outou e aore, e tiafaahou¬
raa no
tei pohe. Aore e
tiafa houraa to tei pohe
ra ,
aore atoa te
Mesia i
tia i ni'a^ ; e
aore te Mesia
i
tia i nia ra, e haavare mau ta matou e ao nei, e e haa-
amuri noa'tu. "Ua na reirahia i roto ia
"Aore roa hoi o'u e mauruururaa i
te
pohe o te taata. " I roto ia Hoséa 13/14 te manao nei te
peropheta ia haavîhia te poheraa : "E te pohe tei hea
te manao nei
te peropheta ia haavîhia
te poheraa : "E
te pohe tei hea to oe tara ?"
roa
Ekeziela
te
mau
«a ei utua no te feia hara (Salamo
" aita te"
pohe." 89/4&
Salamo: II8/I8
nta
tei
faahouraa
mai
I roto i
-
te
reira
na
Mesia
lia i parau mai e
H^a tatou i mûri.
rau
i
ta."
su
roa
apî, te vai nei te hoê irava i
tei haapapu i te tiaraa no lesu i te
"Tei ia'na anaè te pohe-ore-raa e te para-
6/I6
hiraa hoi i roto
Ua
ore
:
e
faufaa
“o tatou iho.
tomo atoa oia i
ua
I
no
tatou,'no te mea
papaihia i
"0 tei ite i ta'u parau e ore ïa e
faahapahia, mai te pohe mai â e tei te ora'tura."Te riro
nei te poheraa mai te hoê enemi
tei
haamouhia (I Koir.
Evanelia•
la
aita tatou
faanaho
tatou i
i ao i te
te
parau mau o te
turamaraa i te vai-
hoe
,
te hoi nei tatou i mûri
raa
menema,
etêne.
e
te haapao tupuna
.
15/25).
E nehenehe ia
Te
taata
mau
tei
tiaturi
ia
lesu,
e
i to'na tia-
faahouraa, eita
hio
hia
noa
ratou i matau faahou i te poheraa,
e
ratou i te poheraa mai te hoê enemi tei haaraou-
i
menema
te
mahana
faaiteraa mai
taua
te
te
tapaoraa
i
ora
nia
.
haamoxihia
Aita'toa
tàahia
E
te
mea
te
tino
bibilia i
te
e
varavara
pohe-ore-raa
te
varua
te
haapii mai ia tatou ia faa-
i roto i
mau
parau
,
te
taata.
tei haapapu mai i te
I roto i te faufaa tahito, te
vai nei te hoê parau i roto ia kohereta 12/7 : "Ei rei¬
ra te repo e ho'i ai i raro i te
repo no reira oia ra,è
Hoi râ te
o
varua
i
ta
te
Eita
tatou
ei Atua
ora
te
mai
ra."
faaunauna
i te
mau
pata, eitapa'o no to tatou baoa i
tia
faahouraa
no
lesu. Na roto i
faaite atu toa tatou i te upotiaraa no
te poheraa.
Na roto i taua re ra,
e
enemi hopea o Satani te fatu no te poheraa
i
e
maiti i
maiti'hoi.
no
*Tei
te
poheraa,
tiaturi nei
tatou.
varua.
te Atua i horoa
e
e
tatou
e
no
tatou ia haere
no
IJLSLSiSLJLSiSLSiSUUiSLaJLSUULSiS^UiSL^^
o te oraraa râ
tatou i t»
Atua
,
E
tia ia
mea
hou oia i
Te lubili i Uturoa
I te 3 no
orometua e
NEK
tere poto roa
haamauraa ofai
Hanania
no
ia’na ia haamanao i te parau ta Paulo iho i
papai i mû¬
ri iti aè i to'na uiraa ; "no ô mai i te Atua ra to ma¬
tou tià".
Tetepa i malri aè nei, ua haere o BOEGe toofaûu manihini i
Uturoa no te hôê
e no te faatere
i na ohipa e piti
: te
tihi
Tihoni VIRIAMU
no
TETUANUI, te orometua apî
Ua faatiahia
Ua î te
fare pure i te mau taata. A tahi roa la fi
itehia'i te hoê rahiraa
taata mai te reira te huru mai
te mahana tomoraa.
U ■
a haamauruuru Hanania i
te mau misionare tei haa-
faatahinuraa
te
e
no
Maupiti®
pii ia'na i te aua pipi. Ua faatia oia i to'nn
tahito, ei tavana o Teavaro,
ei mataro. E ua putapû te
terer^^
ofai tapao i mua i te opani no
te
te
ei haamanaoraa i te ohipa iti rahi
haapao i Raiatea ma hou to*na revai Manitia, i Tonga e i Bamoa.
fare pure no Betela
ta Tihoni VIRIAMU i
raa
ite papu te tavini i to'na iho
fifi
i to’na toroà.
Teie râ
ua nehenhfte
ai
rave
aau
te
no
taata'toa, Ua tai ratou.
mau
la oti
te pureraa ua haere to Uturoa e te mau dia—
Tuhaa IV i te
tamaaraa
faaineinehia
e
te
Paroisa i roto i te fare tamaara no te Internat.
0 te hoe ofai no Patio tei
tahuhia mai té ioà
no
Tihoni VIRIAMU, Ua faahaamanao o BOEGNER i te
ohipa no
te Aposetolo no
Patitifa, na roto i na matahiti e 21.
kono
Mai
iti
Raiatea, ua tono-atoa-hia o Papeiha i te fenua Ra*
rotonga
e i Hamoa no te
afai i reira te
Evanelia ora
te
no
Ua faarue oioi te
aè i te tamaaraa.
manihini
mau
i
te
fenua i mûri
.....
mifil
ra .
Ua amui i
te
Tavana Hau
taua oroà ra te
ta'na vahiné,
mau
manihini
no
Ràiatea,
te mutoi farani, te haava, te taote, te auaha no te Apooraa Rahi Fenua.
e
i
1
la oti te haamauraa ofai tihi
ua ô paatoa te
mau
taata i roto i te fare pure no te faatahinuraa no Hana¬
nia
î.'ïv-’
.
Na
BOEGNER i faatere i
II Korinetia 2/l6 ; ”
te
te pureraa. Teie ta'na ao'0 vai hoi te au nô té fâatei teie
nei parau ?" 0 vai hoi te au no te faatere i
hoe paroisa, no te haapao maitai,
i te mau tamarii,
no
te
raa
re
:
roohia
faaitoito e te
e
te atu, no
haamahanahana i
te
mau
taata
_
i
te pure noa i te Atua ma te tuutuu >
te haapii i te pure e te tiaturiraa mau i to te
paroisa, Ahiri te taata i tiaturi noa i to'na iho marano
ore,
marama
to'na iho aravihi
e
e
ite atoa oia i
to'na iho*
paruparu, E farerei oia
i te mau fifi e rave rahi,
ta'toa to'na aau i oaoa i te taviniraa i te Fatu.
ei-^
Teporoiraa a de Vargas i te feia haapî'i tamarii
E te
feia
haapii tamarii
no
Polinesia farani
parau a lesu : "Outou te
mararaarama
te hoê ia parau tei au atoa ia
o
outou,
teie
nei
ê,te
ao",o
â
hoi. Aita vau e manao noa nei i te feia e
haapii tama¬
rii to ratou toroà,
no te mea, e feia haapii atoa hoi
te feia metua ;
o ratou te
feia haapao
matamua no te
mau tamarii,
no te tupuraa o to
ratou tino, to ratou
ite
e
to
ratou
e no
outou
mau
faaroo.
Ua
E
iaha,
hoi
i
te
£ te
outou,
tou
no
mau
no
orometua
te
haapii e, te mau orometua faai¬
haapab i te mau tamarii, ua manafo anei
na
roto i to
teie nei ao ?
outou toroà e, e
maramarama ou o outou hoi e
te feia metuq, ua
E
ite anei outou e, i roto i to outou oraraa
outou no teie nei ao ?
utuafare,
i
E parau maere
te
mau
teie, e ere anei ? No te mea ua ritapitapiraa no, te mau mahana ta tai
tahi, ua manao noa
te tahi pae i roto
ia outou e, ta
outou ohipa e rave nei no te
mau tamarii, o te hoe ïa
ohipa imiraa moni noa ; e te tahi pae, ua manao ia, te
rave nei ratou i te hoê tuhaa ohipa faauehia.
outou i
E te
feia
haapii keresitiano e,
ia oaoa outou e
ohipa i pûpûhia ia outou. la ite outou i
faufaa o taua ohipa ra.
A imi outou mai
ieie i te
te rahi e te
ia
te
faaea
no
ore
titauraahia
no
te
tena
faahohonuraa i
na
te
auraa
no
to
outou
toroà,
Terà iho
te mau tamarii, tei roto i te poiri. Te
te matau nei ia j e ite ore to ratou paatoa,
tîtî anae
ratou iho,
no to ratou huru no to
ratou
tahi
e
pae,
oaoaraa.
E nafea outou
i
te
tautururaa
ia ratou
nafea outou i te hàamaramaramaraa ia ratou ?
? E
outou
no
ratou
ei
fetia
no
râi
te
te mea,
e mea atea roa
te mau fetia e
mahanahana. Te hinaaro nei te mau tamarii
mea
ite e,
e mea fatata outou i pihai iho ia ratou e
anaanatae nei outou i te haapao ia ratou.
anei
outou no ratou mai te hoe pou mori
? E ere, no te mea,
eita te pou mori
liautiuti i te vahi i faatiahia'i oia, area te pahi, te
haere atura ia e te
hoi maira mai te
patu-haere-noahia e te mataare. Te
hinaaro nei ta outou mau tamarii
ia amyi outou i roto i to
ratou. oraraa e i roto i
to
hiti
ratou
moana
mau
Ei
fifi.
lamepa râ outou
tia'i. Oia mau,
ei lamepa
te mau tamarii
ta outou i
farii ia
here e ia tavini
hoi, no te mea te here nei
lesu ia ratou, mai ia outou iho i herehia mai e aua ;e
no te mea hoi, ua pohe oia no ratou e no outou hoi.
rii haehaa
ro
anei
te
e
maramarama
no
te
Ua riro
te
neinehia
riro
Te
roa
i
e
rotopû i
faaoaoa nei
te mori ia tatou i te p6 j auaa te
ia tatou ia ite ia tatou iho e
te
mau mea tei haati
ia tatou. Mai
ia outou i tiaturi i
te mau tamarii ta outou
e haapao na,
a imi
atoa
ou¬
tou i te ravea ia faaturahia outou, eiaha râ no te ma¬
mori
nehenehe ai
e
tau ia
ratou, no te mea, e pee te matau i te aroha
; a haapii ia ratou, a horoà ia ratou i te mau
huru ite atoa e faafaahia'i
ratou, e e unauna'i to ra
tou oraraa Area râ, mai te peu e, e mea ^naana
mau to
outou maramarama, eita ia tana maramarama ra e
faai te noa ia ratou i te mau mea oaoa anae, e to ratou atoa
iho paruparu. E ite ia ratou i reira i te afai
i
to
tia
mau
ratou
mau
ratou
e
aroha.
ia
mata
i nia
ia'na
tiai hoi i ,te
o
mau
te
ore
mea'toa
roa
no
e
haavare
roto mai
ia
to'na
rahi atu â te ohipa e ravehia e ta
ia haere oia na
te mau vahi atoa e
ia urne i te feia apî
na mûri ia'na ; no te mea, aita i
ravai te faaea-noaraa i
rotopû ia ratou, te hereraa e
te haamaramaramara'a ia ratou : aratai atoa râ. Te auraa
no te reo *’haapii'*,
o te aratai ia, te iritiraa i rapae
te horoà nei oia i te hohoa no te haereraa i rapae i te
Teie
râ, ia
outou maâ
lamepa
taviniraa
utuafare
a
te faaroo
Te vai
e
Mai
tamarii i
,mau
1 te
ne
umeraa
ra
ia
te
turamaraa i
te
mau
avae
o
te
horoohia i roto i to outou rima, na roto
ia ratou i nia i te reni maitaijj te faainei
ratou no te farerei i te maramarama o
outou ia
lamepa * toa, ia vai î to
i
te
atuaturaa
te
mea
i
te
te reira V
outou lamepa i
maramarama
o
to
ou¬
e, na roto
i to
outou haapao
mohimohi ihora, ananahihia ohoraa e pohe ihora ta
outou lamepa, aue la ati rahi e î
te tiamâ.
tuuraa
4au
ara
tahi ohipa nehenehe ae i
ora,
Aore
roa
mai
ta*na iho
taata
e
;
e
nehenehe
ia
e
eita hoi
e
horoa, maori râ ia
roaa
mai, mai te peu
aita i anihia. No reira a ani mai te tuutuu ore i te
e,
roto i
te
A
faaroo. Mai
tou
roaa
Na
anei te
ra
mori.
te
fenua i fafauhia
haere atu ai i te
ite, te hitahita ore,
te
no
:
parau a te*Atua no te
haamaramarama ia outou e no
faaitoito hoi, ia anaana to outou maramarama i mua i
taata ’ toa, no^ te
hanahana o te Atua e no te tupuraa
te
te
o
to'na hau.
te ora e vai iroto ia
lesü-Maitai,
e te faaineine
ra
hoi £a outou ia ratou ei maramarama*toa no teie nei ao«
Te mau orometua a'o misionare i Tahiti nei '
Hau Farani.
I
te
taime ihoa
i mahiti
ai taua haapiiraa
i tapaohia,
e l40 tamahine. 0
te haamataraa teie
np te Haapiiraa Porotetani i te fe¬
nua nei,
e ei te
matahiti I966 i mua nei e roaa’i 100
matahiti to’na tupuraa.
ua noaa
ra,
Thomas
I3O tamaroa
papû taua
la
ohipa haapiiraa ra, vaihohia * tura te
n2> VIENOT, tahoe
atura ARAPÜTE
raua ATGER i nia i te ohipa o te Ekalesia ta raua e ite
ra e, ia rûhia te faanahoraa i te
faatereraa. Area râ,
te ite ra raua e, eita
taua ohipa rahi ra e oti noa ia
raua anaè. No reira, ua ani raua i Paris ia tonohia mai
â te tahi atu mau
misionare
no
te
tauturu i te ohipa
reira i roto i
Arbousset
te
rima
rahi
e vai ra i Tahiti
nei i
roto
i te
Ekalesia tei^
faaterehia aè nei e na orometua pafatane 12. Ei pahonoraa i
taua aniraa ra,
ua tae mai o Frédéric VERNIER
1
0 ARA.PDTE
te
misionare matamua
tei
tae mai i te
fenua nei. Mai roto mai oia i te ohipa
faatupuraa Les-
(Aferika apatoa) te taeraa iho i Farani no te hoé
taime faaearaa, a tae atu ai te aniraa no Tahiti nei.No
ll^iua tumu ra, i maitihia'i oia no te reva mai i Tahiti
souto
‘
nei.
Mai to’na taeraa mai
i te fenua nei
(mati I863),
ua haamata oia i te tapura
ohipa i horoahia mai i to’na
rima e te mau
faatere no te totaiete no Paris. Teie te
Te
te
taime
mau
mea
hiopoaraa-hohonu-raa i te huru
vaiho mai
e
e
au
faatereraa
no
i,
taua
te
Hau
ai
te
te Totaiete
Ekalesia ra , te
tamaru,
hiopoaraà i te
te
faaitoito
tereraa
e
na’na, e no
te faatere atoa hoi i te Ekalesia
e i te
mau mateinaa’toa
hoi. I té matahiti
1870, ua tae mai te^ orometua ra, o Prosper BRUN, tei
parauhia o Moroni,
oia’tura tei haere i Moorea no te
i
Papeete
faatere
i
reira
tae
e
na
paroisa
noa’tu i
no
te
Na’na i haamau
tahiti.
taua fenua
matahiti
ra, e ua faaea oia i
1900, oia hoi e 30 ma¬
i
orometua
te
aua
matamua
roa
i
6 tatou nei,
e oia iho te faatere. Tei Faatoai taua aua
ra te haamauraàhia, e te vai noa nei â te
aua
tae roa mai i teie nei.
e
te Ekalesia i
no Lonedona
;te
o
farereiraa i te
te Arii
vahiné ;te
Tahiti e no Moorea, no
e no
mau
Ekalesia no
ia ratou
e no
te faanaho maitai i
te
faa¬
te feruriraa
hoi i te ohipa haapiiraa i te
fenua nei. Na roto
i na matahiti
e 3
ta'na i parahi i
te fenua nei,
ua tamata
oia i te
rave i teie rahiraa
ohipa tei faaeuhia ia’na.
I te mau vahi atoa
ta’na
i
haere, ua farii-poupou-hia oia, e aita i maoro, ua riro
)ia ei orometua no te Arii vahiné, ma te tamau noa i te
ive i te mau ohipa tumu i faauehia
ia’na;
;
orometua
,orometua
HHu ohipa tei faauehia ia'na e rave :
-
te matahiti l867» Ua
haere roa oia i Moorea,
e ia pau
hoe matahiti i reira, ua titau te Arii V,
ia’na ia hoi
mai i Tahiti nei,
no te
mono
ia ARAPÜTE tei hoi, ei
I taua taime ra, ua tupu aturà ia te mau Haapiiraa
katolita. E no te mea, aita*tu
ai e haapiiraa i te fe¬
nua nei i taua taime ra,
ua hinaaro oia i te
faatupu
oioi i te
haapiiraa porotetani,
ta’na e ite ra e, e
ohipa rû roa ia. No reira, ua ani oia i ta’na iho hunoa
ia ATGER
orometua ia haere mai no te haapao i te ohipa
haapiiraa. Ua tae mai oia i te matahiti 1864, e i reira
iho â to’na haamataraa i taua ohipa rahi ra. I te mata¬
hiti 1886, ua tae mai o VIENOT, e
auaa to’na aravihi i
ÿe ohipa haapiiraa, ua riro oioi te Haapiiraa Poroteta¬
ni ei haapiiraa tere roa
i te fenua nei,
e ua ite te
Hau i te itoito taaê
e i te faufaa rahi no VIENOT i te
fenua nei. I te 17 no Setepa I866 i topohia’i taua fare
haapiiraa ra i mua i te Arii vahiné e te Hui-mana no te
I taua taime ra, i mua i
misionare aita rea e rave
te rahiraa ohipa ta
teie
te ite ra ratou i
te ■teiraaha, aita râ ratou i haaparuparu, ua faaitoito i te
haapaari i te faatereraa.
mau
ra,
^a haamau ratou i te hoe
Apooraa Misionare no
te.
te Ekalesia, no te Haapiiraaç
no
te ture, no te faufaa e no te
faatereraa. Ei faaravairaa i te ohipa haapiiraa, ua haamau ratou i te
Haa¬
piiraa Evanelia i te mahana maha e te sabati, i Papeete
e i te mataèinaa. Ua
farerei pinepine
ratou i
te mau
taime atoa e
tia’i ia ratou i te mau paroisa no Tahiti
e Moorea, no
te faaitoito
i te mau orometua e te mau
diakono e no te faaafaro i te mau ohipa’toa i terâ vahi
feruri
e
i
te
mau
parau
no
terâ vahi.
i
1877» ua pohe te Arii vahiné o PoIV, i mûri aè i te hoê faatereraa hau maoro e te î
hoi i te fifi.
Ua here oia i ta'na haapaoraa evanelia,
e i te rev^aa
te mau misionare no te Totaiete no Lone¬
dona, ua faaitoito oia ia tae mai te mau orometua fara¬
ni. E i te taime no to’na
poheraa, ua papû te ohipa i
roto i te rima o te mau orometua
farani ta’na i ani, e
I te matahiti
’mare
ua
i
oia ma te hau, e na ta’na tamaiti i mono ia’na
aè i te ioà no Pômare V.
taoto
raro
I te matahiti
I883, ua tae mai o Pômare t. oromehaamauhia oia
i Mataisa
no
te faatere i te
reira pae e tae noa*tu
ia Taiarapu
taatoa.
Tei to'na
taeraa mai,
i nehenehe
te hoe
i roto ia
ratou,
ia
tua,
e
ua
haere e farerei i te Ekalesia
te ite ra ratou i te fifi
no
te
no
tauà
PARAU API
motu. Teie râ,
tere ra, no
te
oti ai te ohipa. Ua
mau
mau
H
pahi tei reva oioi noa i te taime e
aamauraa e
opua ihora VIENOT e to*na mau hoa i te hoo mai i te hoe
pàhi, O te riro ei taamuraa i te mau motu atoa no Poly-»
nesia, te vai moemoe noa te tahi i te tahi. Ua tupu mau
taua opuaraa ra, e ua roaa mai
te hoe pahi
tira piti,
tei mairihia '’La Croix du
Sud”, e o tei tere na roto i
teie nei Polynesia I5
matahiti
te maoro,
no
te ueue
I te Sabati 15 no
Tetepa, ua haapaohia na ohipa e
haere i te Parau
a te Atua i te mau vahi atoa e
tapqepiti i roto i te paroisa no Taunoa, oia hoi :
hia e ana. Na roto i taua
pahi evanelia ra, ua haafatatahia mai te mau
fenua
motu i te pû no te
a) Te faaturaraa ia Taataparea orometua. Ua faafaatereraa,e
faaturaraa
farerei-pineplne-hia
ua
I mûri aè i
ratou.
teie nei
tahinuhia oia
mai reira mai
misionare e,
mau
te
toroà orometua i te
matahitil935»
faatere oia i te paroisa Hitiaa
mai i te matahiti 1957» te paroisa Mataiea
e
mai i te matahiti
1948i» te paroisa
roa
ohipa, te ite ra te
te hoe ohipa râ roa te au ia
mau
no
orometua^
roa
ua
e
e
tae
tae
Papenoo e tae roa
te vai ra
ramai i te matahiti 1951* Mai
vehia, oia hoi, te haamauraa i te fure tumu no te Eka¬
reira, ua haamauhia oia
i
Heremona no te tauturu i te faatere o te aua
lesia, e ia haamauhia, no te mea ; te ture i haamauhia
pipi e tae
roa mai i te
i te matahiti
I85I-I852, o te hOe ia ture tia-ore e te tae roa mai i matahiti 1958, e mai taua matahiti ra e
teie nei, ua faatere itoito
oia
i te pa¬
ravai-ore, aita e faatereraa no te taamu i te tahi pàroisa no Taunoa. Na roto i to’na
roisa i te tahi paroisa, tei te matahiti
faaroomai,
ua
tupu
te
1884, te haamau hau i roto i taua
raahia te Ture apî, e
paroisa ra, tei ruperupe faahou i teie
i reira i haamauhia'i te Apooraa
mahana. I te taime a faaturahia’i
Rahi no te Ekalesia tahiti.
Aita râ te mau fenua
oia, e 82 to’na mata¬
rapae
hiti,
e e 50 matahiti i te faatereraa i te toroa
ia Tahiti e Moorea i ô
mai i raro aè
orome¬
i te
mana
Apooraa
taua
o
Tei te matahiti 1929» i 6 mai ai te mau fenuâ rapae i raro,
aè i te mana o te Apooraa rahi e i
maitihia'i oia e, te Apooraa Rahi Amui no te mau Ekale¬
ra,
sia Tahiti. Na teie ture i faataa
o te Ekalesia. Ua
tae te mau
Iraa
te
Apooraa D®, ua tae te txihaa
ua
taamuhia te taatoa i
raro
e
maitai i
te
faatere
-
paroisa faaterehia
e
faaterehia
e
aè i te
mana
e
te A*T,
faatere
te
hoe,
Apooraa Rahi Amui no te mau Ekalesia
Tahiti*
Mai
taua taime
maira, te vairaa taua faatereraa ra, e tae
roa
mai i
te
taime
e
faaineinehia'i
te Ekalesia
no
te
faatereraa ia’na iho. Ua haamauhia te Ture
apî, ia au ite huru o te tau e te haerea
apî o te Ekalesia no lesuHesia.
Te hoe ohipa tei manao-rahi-hia
i taua tau matamua ra,
no té
e
te
mau
tua,
Te faaite nei te A.R. i to’na mauruuru i
teie
n^b
tavini tei rave itoito i to’na toroa na roto i
teie r^^‘
hiraa matahiti, ma te faaherehere ore i
to’na
taime
e
to’na itoito, ia tupu te hau no to’na Fatu.
b) Te haamauraa
rahia’i
i
e
ia Léon TAEA,
I te taime i
faatu^>
haamauhia Léon no te mono ia^Ri
te faatereraa i te paroisa no
Taunoa, e ei reira oia
faahope ai i ta’na taime haapaariraa, hou oia e
TAATAPAREA,
tahinuhia’i.
te
ua
la haamaitai
ohipa rahi ta’na
e
rave
te
Atua i
teie
tavini
i roto i
teie
paroisa.
apî
Faaturaraa Diakono
misionare
ohipa i roto i te Ekale¬
sia, o te ravea ia no te tauturu i te faatupuraa i te
mau ohipa i
I te taime a faapîhia’i te faatereraa o te
haamatahia, e no te haamata hoi ite mau
Ekale¬
ohipa tei ore â i ravehia, E no te mea hoi, aita ta
sia ia au i te Ture-Tumu apî tei haamanahia e-te A.R,
te
Ekalesia e tauturu na te Hau, aita hoi
e tauturu na te
ua rahi te mau Diakono i roto i te mau
Tuhaa
tei
tuu-'
Totaietè, ua faaitoito faahou ratou i te Ekalesia iar: hia i roto i te
faatxiraraa,
I
rotopû ia ratou, ua taeaamo i te oroà Mê tei
haamauhia e te mau misionare pa hia i te tahi pae te mahaahuru-raa o te matahiti
i
te
ratane. Ua faaitoito ratou i te
haapii i te auraa
no
mauraa i te toroà
Diakono,
i
roto
i
ta
ratou
mau
te tusia ta te Ekalesia e
paroi¬
pûpû ma te aau tae ia tupu te
sa. Te faaite nei te mau À.T. e tae noa’tu hoi i te
A.R.
Parau a te Atua ? No te
mea, ua papû taua ohipa ra i ro¬ i to ratou aroha e
to ratou mauruuru i teie
to i te aau e te manaô 0 te
nei,mau
Ekalesia, e no te mea hoi,
kono, no te mau ohipa ta ratou i amo i roto i te Ekal^^
ua
maramarama
ai
oia
i
te
oia
e,
e
titauraa
a
na
te
roto i taua horoà
Atua ia
rau, ua mau te oroà Me i roto
hanahana e te oaoa
tei
i
te
pahono
sia
faatupuhâà ta’na Pa¬
mau
Ekalesia
ma té
haapao-tumu-hia
aau,
e
tae
roa
mai i
ra
e
ei
tae
oroà
te
a te Fatu. la riro to ratou itoito
Diakono apî tei mono ia ratou.
ei hioraa
na
te
o
teie nei.
Parau oto
Mai tahito mai â, aita te Ekalesia tahiti i
haapao
noa ia’na
iho, ia pûpû râ oia i te tahi tuhaa no ta’na
oroa Mê,
no te
faatupuraa i te evanelia i te mau fenua
rapae. Ore noa’tu oia haere faahou i rapae no te faatupu
i te parau, te tae nei oia
na
roto
i
te
horoà ta’na
pûpû nei i te mau matahiti atoa i te Sotaiete no Pa¬
ris, ia tupu te Parau ora i te n«u vahi taaê o teie nei
e
ao .
la haamaitaihia,te Atua, i te. mea, ua aahia i K;roi te aau o te Ekalesia te ohipa
moa no
te
faatu puraa parau ?
I
te
13
Tetepa i mairi ae nei, ua faarue roa, o
TUARERE Diakono, auaha no te A.R, e tavana hoi no Tefarerii. I roto i ta’na parois*, ua riro oia ei rima
ito:^^
to no te orometua i te amoraa i te mau ohipa, Na roto
te mau matahiti e rave
rahi, ua tae mai oia auaha no te
Tuhaa IV i roto i te A.R, Te faaite nei te A.R. i
to’na
aroha i to’na utuafare ta’na
paroisa e tae noa’tu i te
huiraa ta’na i faatere.
no
to
imJiSLSiSLSULSLSLSÜUiSLSUUiSLSLSiSLSJLSiSLSiSlJiSLSiSLSlJiSiS^^
S.A. Imprimerie de Tahiti
rue des
remparts
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964