EPM_Vea Porotetani_196301.pdf
- Texte
-
TE 62 0 TE MATAHITI.
Hoo i te matahiti hoê :
Nous
avons
réceusant parlé
parmi
Tera
nous
de la présence et du rîle des chinois
au
roto 1
1
;
tout de
suite, le fait même que les papaa ne soient qu'une infime
minorité, 3 2 peut-être de l'ensemble de la population polynésienne nous amène à ne
pas prendre le problème papaa au sérieux. Nous ne voyons même pas qu'il y à un pro¬
blème papaa. La plupart d'entre eux ne font que passer à Tahiti ; fonctionnaires,
ils séjournent trois ans en moyenne, quelque fois moins, .rarement plus. Bien sou¬
vent, ils n'ont pas le temps de s'habituer au pays,de le connaître ou ils ne cher¬
chent que superficiellement à se faire une opinion, vivant en vase clos, ou en milieu tahitien préfabriqué,. Venus avec des idées faussées par une trop abondante
littérature, ils repartent avec des idées plusfaussées encore soit qu'ils aient
d'emblée accordé crédit à cette littérature, soit qu'ils aient pris rapidement le
contre-pied'des légendes reçues. Certes, il ne faudrait point généraliser, mais la
que ce
Ce genre de papaa
distrait dans la
mesure
étonne, qui parfois
feruri
assez
loin de
où il est différent et où
nous ;
il
il manifeste
nous
vai
1 Pollnesla nei.
hoê
parau no te mau papaa. Te
tahi atu
te
taata
mau
taime
mau
et
nous
curiosité
qui
paraît enfantine.
Le papaa que nous redoutons est celui qui nous ignore ou feint de nous ignorer
tenant pour quantité négligeable, et qui considère notre pays comme un moyeb
de s'établir ou d'améliorer sa situation. Nous avons peu d'amitié pour le papaa qui
buka
mau
e
passé, de
nos
de
nos
sans cesse
-
ratou
i
taua
£
mea
varavara
te
i te fenua nei. Alta to ratou
te mea
area
papaihla 1 nia la Tahiti. Te hoi
haàvare ae, ia farii
ohie
hoê
mai te
manao
1 te màu parau
no te mau buka e aore ra la hlo ratou
mau buka ra
ei mau parau
haavare anae. Oia mau, e
ia farii
tano
te
ra
faaea
hoê
1 te
tatou
poto noa nei te
noa
nei ratou 1 te
mau mea
tel
au
imi
noa
nei ratou i
mau
tel
au
te
te
hoê roa,
i te fenua nei,
ia ratou ia ite, e
hloraa
mau papaa
te ite
mea
i to ratou
anaana-
tae.
’Aita taua papaa ra.i haafatata
mai
ia
tatou ; te
faahautl e të faaarearea nei oia la tatou no to'na huru ê e
to'na maimlraa
e
ratou mai
hoi.
te
tel haamaere ia
manao
i
hoê
tatou
te tahi mau taime.
maru
nunaa
Te ata nei te papaa no
t.ei hiohia
e
Te hiohia nei tatou
tel farii maital é te arearea
ta tatou
mau arearearaa. Teie
ra, te ata atoa nei tatou no te huru tamaril o ta ratou ata
e ia manao ratou e tahitohito mai.
;
ite nei tatou
Te
te taata tahiti
ru
o
he
ia ratou
papaa
e
aore
la taa
e
e
alta te papaa i taa raaitai
aita'toa tatou 1 tiaturi
maitai
ia tatou,
i te fenua nei i ta’na
to'na huru
ra
maamaa
mau
la
vaiho
e
i te hu¬
e
nehene¬
mal
anae
te
ata e to'na huru maitatai,
rli,
aita
e peapea,
taata
e
fifi-ore taua
papaa ra.
Te au nei tatou i te farii la'na,
no te mea te arearea
nei oia ia
tatou,
e na roto ia'na e
noaa mai ai la tatou te hoê imiraa mon! maltài. Te itro nei
I oia 1 rotopu
Faut-il l'avouer ?
2 matahiti anae.
e
rahl tel
rave
atu nei ratou
coutumes vieilles ou récentes, - car les i
goêts, de nos aspirations. Nous n'aimons i
point trop le papaa qui veut à tout prix nous enseigner quelque chose, nous ininculquer un genre de vie propre à l'Europe et des goîts européens. Nous nous deman¬
dons s'il est tellement nécessaire de nous plier à la règle commune du monde et si
nous serons contraiets de perdre
les derniers vestiges de notre originalité. Nous
ne comprenons pas en quoi,le goêt
européen, le style, de vie papaa sont meilleurs
que les nêtres. Nous restons étrangers à ce besoin dè •mouvement perpétuel, de
transformation, de curiosité. Nous nous suffisons de notre savoir, si faible soitil, et de nos distractions.
modifient
te vai
e
ravai, la nehenehe la ratou la matau i te fenua, la
la’ha ;
é aore ra "aj-i.a ~racbû~.i. àut»Aiïâiâ>s 1 ia
ite papû i te huru no te fenua, te parafai nei ratou 1 roto¬
pu la ratou iho e aore ra i pihal iho 1 te tahi mau utuafare tahiti pirl
papaa tel hiohia ei huru tahiti mau. Ua tae
mai ratou 1 te fenua
nei ma te
hoê manao haavarehla e te
nous
se
te mau papaa
o
taime i
bien
veut rien savoir de notre
parau no
tia’toa ia
mee.
Aita’toa tatou 1 ite
te hau e hoi mai
no
ei mahao 'tamarii
coutumes
i te tiaraa
e
no
ne
tahiti. E
rahiraa o te mau pa¬
paa, te parafai poto noa nei ratou i Tahiti
sef, te mau taa¬
ta no te faau,
te faaea nei ia ratou e .3 matahiti anae, ei
qu'il ne nous comprendra pas et nous ne lui demandons même
pas de nous comprendre. Quand 11 se contente de laisser dans le pays, ses rires, sa
gentillesse ou son comportement ridicule, il est inoffensif. Nous éprouvons même un j
certain plaisir à le recevoir ; il nous égaie, il nous permet parfois de trouver un I
gagne-pain temporaire. Il se crée entre nous.des liens sympathiques qui auront le
mérite de ne pas durer.
savons
teie mahana
vauvauhia te
ua
nunaa
nei te
tira
'
ere
Nous
i te
rotopu
i
tatou
i mairi,
vea
i rotatou, to ratou mana e to tatou huru
i mua ia ratou. Aita paha tatou i hlo 1 tè
parau no te mau
papaa mai
te hoê parau
faufaa roa,
no te itl o te rahlraa
o te mau
taata i te fenua nei, 3 7c no te taatoaraa no te mau huireia-
Le- papaa de passage nous prend vo¬
lontiers pour un peuple bon enfant, hospitalier et gai. Il s'amuse de nos divertis¬
sements. Nous nous amusons encore plus de le voir si naïvement rire de nous, et
croire qu'il s'amuse à nos dépens.
nous
i
papaa
ite mâltai
nous amuse
une
mau
topû ia
qu'ils ont envie de trouver à tout prix.
reste toujours
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
-
hbê
te
te mau tinito i
voir, ne cherchant
1963
DAHIEL HAUER
!
rotopu ia tatou
milieu du
peuple tahitien. il nous paraît bon aujourd'hui de réfléchir à la position des pa¬
paa parmi nous, à leur influence et à notre comportement vis à vis d'eux.
Oisons-le
Rirlocftur
PAé_XA HA,
HOE AHURI! Al A
AVAE NO TE FAAROO POROTETANI
Ces papaa
TENUARE
NÜMERA 21
la tatou
ei taamuraa maitai te
ore e
maoro
roa.
Nous n'aimons pas le papaa qui
n'a rien de plus empressé,
de trouver du travail pour sa femme même quand il gagne 80 000 Frs par mois.
Certes il est possible parfois d'alléguer la qualification de l'épouse, pour cer¬
taines têches ; mais nombreuses aussi sont celles qui occupent une place que pour¬
que
rait fort bien tenir
retardent la
une
fille
ou un
fils de chez
nour^jet qui par la même empêchent
Te papaa ta tatou i mata'u o te popaa la tel ore i ite
ia tatou e aore ra
tel ore i hinaaro e ite ia tatou, e tel
hio ia tatou mai te hoê pehu faufaa-ore, tel hlo 1 to tatou
■
promotion des jeunes du paVs. Cette avidité devant laquelle nous {
sommes trop souvent muets, en raison même de notre gentillesse et de notre facilité '
è accepter les choses, crée entre les papaa et nous un fossé plus profond et plus
difficile à combler que celui qui naît des agitations politiques.
ou
fenua ei
na
hinaaro
:
no
ravea
maitai
no
te haamaltai
i to'na tiaraa
e
to'¬
E mea iti to tatou hereraa 1 te papaa tel ore 1
ite
i ta tatou
mau peu tahito, e aore ra
api
te taui-oioi—hia nei
te mau peu, - to tatou
mau
oraraa.
e
te mea
auraa
e
to tatou
mau
hinaaro
no
ananahl.
Aita tatou i here
1 te papaa
tel hinaaro roa e haapii mai ia tatou i
te
vahi Itl no te huru o te oraraa papaa e no te àuraa
roa
hoê
Te
œaa
papaa.
E mea tia anei là tuu-atoa-hia tatou 1 raro ae i te
faatereraa hoê roa no
te ao e ia mau te mau tapao hopea no
to tatou huru
tahiti. Alta tatou 1 hio 1 te huru
oraraa
i anaanatae
oraraa raaitai ae i to tatou. Aita tatou
taui oioi i to tatou oraraa, e haere noa i te
e
mau
vahi atoa mai te
tou
i.to tatou ite (noa'tu to’ha iti)
papaa te
mau
hnru. Te
mauruuru
i to tatou
e
I
nei ta¬
mau
tia anei ia faaite atu ? Aita tatou i here i te
£ mea
oioi i te ohipa
tei imi
ta'na vahiné, noa'tu te
no te moni tei roaa mai ia'na, 16 000 tara i te avae.
iOia mau,
i te tahi mau taime,
te ani onoono hia nei i te
hoê vahiné papaa ia rave oia i te tahi ohipa no to'na ite ;
e mea rahi ra te mau
vahiné papaa tei rave i te
hoê ohipa
tei maraa i te hoê
tamahine e aore ra i te
hoê tamaiti no
tatou, e tei taupupu e aore ra tei faataere i te haereraa i
mua no te feia api no te fenua. Ei mau taata tei riro pinepine ei vava i mua i taua maimiraa mono ra, no to tatou iho
e
to tatou ohieraa
no
;t6êé
rau
ra,, te o
Te here nei
no
i te farii
nei taua parau
hoê
paa e tatou iho
i te
faafraa i te apoo tei
apoo
ohia
tatou i
i
te
mau
hohonu ae
te mau arepurepuraa
e
i te
ae
ia
tatou
ore
e
mau
i
taere
tei
e
i
mua
faahaere
itoito
te
ia
to te ao. Ua
tatou
i
haamata
vàiaau',
e i Opoa, o tei faaite. mai
te taamuraa no te feia faaroo i
i Maupiti,
te anaanatae
e
e
te Evanelia.
tupu te tomoraa fare pure no Opoa, te paroisa rahi
apatoa no Raiatea,
ite 29 no Novema i mairi
ae
nei.
Ua tuuhia
taua ohipa ra i raro ae i te
tapao no .tè
oaoa e no te haamauruururaa. Ua hiohia e te mau taata e ra¬
üa
i
te pae
rahi tei
ve
tae i taua tcanoraa ra, - te
mau
manihini e te
hoi, - te itoito taaê roa no te paroisa i raro ae
peretiteniraa no Raanui orcmietua, e no te tomite tomo¬
melo
mau
te
tei
raa
polltita.
ore,
huru
raro
hamanihia, i
i
te papaa
manao moe
i to tatou
faatura mai
ae
29/11/62
rahi te mau fare pure tei hamanihia i te mau fei te mathhiti i mairi
ae nei : e 5
Tare pure i
Tahaa, e 3 i
Bora-Bora,
I i Maupiti,
e 3 i Raiatea, I
i
Huahine. 1 teie
nei matahiti,
e 3 anae fare
pure api tei
mau pa¬
te fifi
e
huru
mea
i rotopû i te
ra
tei tae mai no te tauturu
tei here ia tatou ia au i to
tatou iho hüru e
tei ore i imi
e faataa i te mau
huru êê
tei faataa ê
ia tatou„ Te
here nei tatou i
te papaa
tei
ia tatou ma te
mua
Raiatea
E mea
i
nua
maitai
te
pure
area
rearaa.
papaa
faito
Opoa i
no
pa¬
hoê huru
paa mai te
tare
tomoraa
faaterehia
Jean Ariitai.
e
Mai atea mau,
ite te mau manihini tei tae i te toapi no Opoa,
tei
ua
raoraa,
mai Uturoa mai,
i te fare pure
faaunaunahia mai te hoê tamahine momoahia
hoa. E
na
ahu
tei patia i te rai,
e tei
manihini 1 nia i te mahora
fare
oe
hiopoa i te ava. Ua fariihia te
tei tapoihia e te one uouo,
aano
tei hamanihia i nia i te miti
o
tiai i to'¬
tei
e
te fare pure mai to'na
to
roa
uouo
iho.
hia te
piti o te afaraa no teie nei tenetere, e mea rahi te
taote, te mau paruru, te mau notera,
te mau orometua
haapii, te mau taote niho, te mau faatere ohipa tei nehenehe ia taiohia
i Aferita ; iô
tatou ra,
e mea varavara ta
tatou mau tamarii tei tae i te faito no te "baccalauréat” e
mea
varavara
nia i te
tiare
mau
tavini, te
rarahi
fare tamaraa
na
roa) tei faanehenehehia i te
te
i
e
niau haune,
mau
fei"
te mau
toru
e
(50 metera
faauna
na-
Ua rahi te mau
uteute.
rima tauturu tei opéré i te maa i rotopu i
i raro ae
i te faatereraa no te hoê raatira
mau
te amuraa maa,
tei manuia i te "licence".
ae
faatiahia
Ua
mau
tutu.
Te here nei
tatou
i te
mau
papaa
vtou
faatoroareia, to tatou haereraa
nùnaa paari.
Te here nei
hinaaro
rahi
e
tatou ia
haru i
ê
huru
manaonao
mua
ia riro
i to tatatou ei
mai te
hoê
te
mea
eita ratou
manao maamaa.
Ë
e
mau
melo
no
i
mau
te
mea
i tei
tia ia
e
moe
Evanelia ia
ore
e
ia tatou
tatou
nehenehe ia
te autaeaeraa
e
tei
e
e
o
te
mau
iriti mai i
opanihia"
papaa tei afai mai i te
"te uputa hoê roa, tei
te uputa tei iritihia i mua i
te aroha.
Apooraa Rahi,
no
te
te mana
te
e
aider sans arrière pensée, qui
nous accepte tels que nous sommes sans chercher
à analyser le pourquoi des diffé¬
rences qui nous opposent. Nous aimons celui qui respecte ce qu'il faut bien appeler
notre personnalité et qui en même temps nous apprend à aller plus loin, à ne plus
être en retard sur le monde. La deuxième moitié de ce siècle est déjà largement en¬
faaroo i
encore,
i
e
te
te fare pure api;
paroisa i raro ae
te Ekalesia.
a
iriti
i
te
uputa
no
io’a, tei faahaamana'o mai nei
fare
te Atua
no
no
tuuhia te hiero
e
faatereraa
te
fare pure ei
tauturu
te fare pure,o
e e
riro
te
no
te mau
taata
parautia tei imi
i
te
taime
atoa
mau
i te
haere atu ai
e
e
to’na parau ora...
tahi
nia
i
mai
e
te
i taiohia’i
ra
i
roto
réussiront leur licence.
0
na
parahiraa
pour nous
tamée, et tandis que l'Afrique peut dénombrer ses médecins, ses avocats, ses no¬
taires, ses professeurs, ses dentistes, ses ingénieurs, nous en sommes encore à
nous demander
quels seront nos enfants qui passeront le cap du bachot, ou qui plus
rares
Apooraa diakono. Ua tae
te parau a
Atua i roto i te
te
piti,
farani e tahiti. Ua
pouma
aéra o Bricod i
nia i te terono,
e na roto i to’na
reo ruru, ua putapu
oioi te aau o te mau tiaa tei parahi i
(suite de la 1ère page)
vient ici
e
Na Bricod misionare
fare pure,
Nous aimons le papaa qui
manihini i nia
te mau
i taviri i te opani
faaite mai
A
i
melo
mau
te Tavana
Ebene-Ezera
Eita
^
e
te
te
i
farii
i
orometua
te tavaaa
Hau, te sénateur,
te haava, tèehoê mau
Apooréia Rahi Fenua, mai Papeete mai e tae noa’tu
hoa e rave rahi, Na Tuteao peretiteni,
ei tia no
atoa mai
manaohia, no reira, e mea
haapinepine i te haamaitairaa i to tatou mau
farereiraa,
ia haapii tatôu tetahi i te tahi, eiaha ra tatou e
hiopoa tatou tatou iho.
ae
Na Raanui
uahu mai
te
ratou,
ta tatou peu ma
to tatou
i
tei
i
ae
to’na
i
ua
o
raa
e
ia matau,
:
ra
poheraa,
o
o
tei afaihia
Tihoni Viriamu,
tei parauhia
te aposetolo no Patitifa. I te
i Huahine e ua
ite aéra
tae Tthoni Viriamu
tahatahi te
Tamatoa to’na
na
te fare pure.
tei farii matamua i te evanelia
Opoa
hoê mahana,
o
reo e
te misionare tuiroo
i mûri
oia
o
na
vaa
rahi
o
te raatira mehameha
no
Raiatea
io’a.
Ua haafatata oia i te misionare i te
"Te haere
nei au e tii ia oe ia haapii mai oe
i to Opoa
e
i to Raiatea, i te
parau
api
no
to
oe
Atua".
ont le souci de notre promotion, de notre avancement
peuple majeur.
Nous aimons les papaa qui
afin de faire de
nous un
1
ils restent eux-mêmes et ne
plus graves qu'on ne le croit
d'habitude, .c'est justement pourquoi il nous est nécessaire d'établir de meilleurs
contacts, ayant à apprendre les uns des autres et non pas à nous surveiller où à tiNous les aimons parmi nous dans la mesure où
cherchent pas à nous singer. Nos différences sont
tirer
profit.
Nous n'oublions pas que ce sont les
qui nous ont ouvert
ouvre sur
papaa
qui
ainsi " la seule porte qui ne
la compréhension et l'amour.
ont
apporté l'Evangile et
peut être fermée ", la porte qui
nous
te II
Setepa 1818,
ua tipae te ,vaa rahi o Tama¬
Tihoni Viriamu,
i te vahi tei reira te marae'
tuiroo no Taputapuatea,
te vahi mo’a no to Polynesia taa
toa, tei reira i taparahi hia’i te mau taata e rave rahi ei
pupuraai i te atua Oro. I te hoê vahi fatata i faatiahia’i
te hoê fare putuputuraa haehaa roa tei farii i te mau taata
no Opoa tei
hinaaro e haapii i te taio e te ite hoi i te
toa
,
no
mai ia
evanelia tei
iritihia i te
reo
tahiti
e
Noti misionare. Na
Tihoni Viriamu iho i papai i te hohoa matamua no te oire
Uturoa, mai Opoa hoi,
nua’ toa
i
Patitifa.
roto
ua
i te matai
haere te
e
misionare i te
tae noa’tu
i
te otia
mau
no
fe¬
hopea no
V
rahi te
tae
fare pure tel
faatiahia i Opoa mal
te haamauraa no
te fare pure matamua,
e mau fare rarahl 1
hamàai hla 1 te ofe e te rauoro, e mau fare atoa tel faatia
hla 1 te raau, mai te fare tel hamanihia
1 te pae matamua
no teie nel tenetere. 1 teie nel
mahana râ, te Ite nel ta¬
tou 1 te hoê fare pure tel nehenehe la farii e 700 taata.
£ mea
mau
taa-maitai
la
tatou
e
ua
here
te val nel te hoè opuaraa rahl 1 mua la
te hooraa mal 1 te hoe fenvia el tlaraa no
ta ratou fare pureraa, te fare
parolsa e te fare orometua.
E mea tla roa taua
opuaraa ra, no te mea, e rlro e
parahi
maoro te tamarii tahiti i teie fenxia (mai te peu e, e afaro
noa te ohipa) e e riro palia te tahi pae 1 te faaea tumu roa
1 reira. la
oti teie opuaraa rahi 1 mua ia ratou, el reira
ta raÿou mau ohlpa
no te faaroo e nahonaho maitai ai.
Tae
roa mai râ i
teie nei,
ua rave
noa'ratou i te mau vahi e
nehenehe ia ratou ia rave, e ua tere maitai roa hoi. Te tupu nel te mau faaipoiporaa, te haapaohia nei te mau haapiiraa Iml-manao,
te haapiiraa sabatl e te haapiiraa mahana
maha na te mau tamarii, te tuaroi, etc...
Opoa i ta raOpoa. Té anaanatae
tou fare pure. E peu
tahito teie no to
nel jratou ia riro ta ratou fare
pure el
ae o tel haamau roa hia,
tel iritl atoa hia
roa
ia
ta'toa
e
i
au
te hlnaaro
faufaa matamua
Te
ia
aau
roa
pinepine
haaputuputu
te Atua
o
parahi i roto i to tatou
no
fare nehenehe
1 te mau taa-*-:
iho, oia tel anaanatae
tatai tahi...
te
hoe
jpure, teie ia
fare
:
tel faaea 1 te vahi
hoê e tel hlnaaro e rave amui i te ohlpa la tae oioi mai to
te Atua hau,
i te mau hebedoma atoa. 0 te fare ia no te
taatoaraa, e nehenehe
ia ratou la faaroo i te Parau ora no
te Atua, te Parau maitai no lesu-Mesla. E o te Parau i roto
te mau taata
i te aau tatai
tahi e tia*i,
no te taui i
te oraraa,
ia
amui tahi te fêla paari e te mau tamarii 1 roto i te haamoriraa e te arueraa,
la nehenehe ia faaroo i te piiraa a te
Atua tei hinaaro e faatere i to tatou mau oraraa ; to tatou
Fatu
teie nel ra,
ohipa maere roa ta te Fatu i rave h rotopu ia ratou
ua manaohia e,
e riro to ratou taaêraa i te ara
ei faatupureia i te tàiva
e te haapao ore ;
e inaha,
aita
E
te mea,
no
lesu-Mesia.
o
*
roa
mûri
1
i
tei
tamaaraa
1
i nia
te
aravlhl
i
te marae
i
tau
mau
i afea
i taua
taata
operehia
i te putuputuraa
Na mua' ae
manihlni
i
ra
mairi,
vahi
ra
i te po,
mau
fatata I
i reva’tu ai
-
i
noa’tu i
i
te
tauturu
Tihoni Viriamu
o
NiU'^Heberida,
taparahla’i oia
faaoti
la
a
000
e
te
te
tae noa’tu i te atea ê
hoê aito
te mau
1 teie
roa
nel,
1 teie
t^ua huru ra, ua haamaltaihia te nunaa tahi¬
tei parahlhia
e te raau nuneia- rau.
Te amo
fenua
i
to ratou
vahi. Aita ratou i tomo i roto i
oire, aita
i haere faahou i te pure¬
raa i te sabatl,
ua faarue
roa ratou i te mau ohlpa’toa no
te faaroo, e
ia hoi
faahou 1 to ratou vahi mau, ^haapao
te
i reira
manihlni i
tei taui
te
te fenua nei.
ratou matau
i te matahiti 1839.
ua afai mal
pure,
i
ma
fenua, na roto i to ratou Eeiapao i ta
ohlpa, to ratou aravihi, to ratou itoito tei ite-papu
hla i roto i te mau vahi raveraa ohipa. O tei hau roa’tu râ
o to ratou faaiteraa
i to
ratbu faaroo,
aita i huna, mai
tei ite -pinepine-hia
i Papeete nei. Te tae mai nei to te
mau motu e to te mau mataelnaa
(no te rave-ohipa,
no
te
afai mal i te tamarii 1 te haapiiraa)
e ia tae mai ratou i
Papeete nei, aita ratou i haapao-faahou i te mau ohipa ta
i te moana.
roa
tamarii
faaroo
ratou
te
e
mau
te
nei ratou i to ratou
matahiti. Mai
roto
na
nei
te
roa
roto* 1
Na roto i
feia haapii evanelia iri-ravarava
ua afai oia Tihoni Viriamu te evanelia i te mau fenua e val
1 te pae apatoa (Rutrutu ma),
Manitia mâ,
Hamoa
ma
e tae
Na roto
amo
ti
reira, i reva’tu ai te mau tereraa rahi i Vaihi ma, i/NiuZelanl, i Manitia,
e penel’ae
1 Hamoa atoa.
Mai
Ralatea
Mo’a’toa
tcmio i
mau
talohia e te tahi mau taata
tapao matamua no te oraraa
ua
;
haere te
ua
Taputapuatea.
ua
itehia’i te
mau
o
Ua rahi
tei
haapao itoito i te mau
ohlpa tei ore â i haapaohia e ratou i te fenua nel. £ mea
maere mau hoi,
e feia api anae ratou, aita rea e taata paa¬
ri, e te amo nei ratou 1 te mau ohlpa ta te
feia paari e
te
tomoraa, ua fariihia te mau taata 1 te
e te feia
api no Opoa, i roto i
te mau faré unavina roa.
Ua fatata
hoê tauasini taata tei
fariihia i te teunaaraa, Æa te fifi-ore.
hoê
ae
aTna paroi
ua faataahla te tahi hbra no te
1 te raau sabatl atoa, no
ta ratou
no
ratou, ola hol,
to
roa
roto i te fare pureraa
Nouméa,
paroAsa ttearil tahltl
pureraa. üal
te felra'toa 1 roto 1 te 'Toyer”, xia faataahla e pitl po
1
roto i te hepetoma, no ta ratou mau haapllraa hlmene.
sa
I
Ua
mal 1 teie nel. 1
roa
tahi amuiraa
faahou atu al
ta
no
mau
te
:
ratou pupuraa
moni ei haamauruururaa i te paroisa
tuahlne
farii ia ratou i taua mahana ra, e ohlpa teie na mua ae
i te tuaroi tei
tupu e tae noa’tu i te poipoi.
Ua faahaatel
Tunui orcanetua i te
manao
mau
tavana
1 te
parau
tahito
no
fenua
mau
1
ohlpa rarahl i ravehia e te
tei tauturu mai i te faatupuraa
mau
Opoa o
1 raro 1 Pollnesia
e
i tel
pae
o
au
te matahitl
Ekalesia
i mua,
e
tae mai paha 1
üturoa te pahi
aposetold i te fenua i raro e-iOpoa iho. Te pure nei tatou
i te Atua ia ite faahou mai te mau tamarii no Opoa e no Ta¬
hiti ma nei, i roto
i te evanelia, te pihaaraa hoê roa no
ta ratou mau ohipa’toa ia vai noa
te Ekalesia mai te hoê
faara i to’na nana i te mau taime atoa.
Manutahi.
no
Te
mau
te
1
roto i
tamarii
ara
tahiti
no
te hoe
NOtiMRA
-
(Tuatiraa)
ma'iri, ua taio outou i te
tahiti i Niu-Heberida, e na opuaraa
Forari e i Santo. 1 teie taime e
te mau tamarii tahiti 1 Taratoni.
Tei Nouméa te paeau rahi no te mau
paroisa tamarii tahiti i reira, tei fï^terehla e Tureira mai te mauraa
taua
paroisa ra e
Taratoni.
: Taratoni mai te hoe
taura tei
taamu 1
na
e
reo.
la
Itoito teie nel Paroisa tamarii tahiti
i Nouméa
e
la
i teie fenua, no te mea, ua riro
oia i reira el
tia no te Ekalesia
Tahiti,
e el taura hoi
no te taamu 1 na Ekalesia e piti.
la rohi te
orometua
e
ta’na Apooraa
i té faatereraa 1 teie nei paroisa rahi, la
amui-tahi-hia te
taatoa o te mau tamarii porotetanl i roto
la’na, a riro ai to ratou parahlraa i teie fenua ê, a parahiraa hotu i na pae atoa
e pitl : te pae tino e te pae va-
téunarli
tahiti i parahi i Taratoni, e ua
rahi i roto ia ratou tei
afai atoa 1 te utuafare. A 5 matahitl i mairi, ua haamauhia
I
e piti noa iho Ekale¬
Faatupuraa Parau no Paris
Ua riro te tupuraa o teie
paroisa
paari hoi i to’na tupuraa
te vea no te avae i
ia tatou
o
Patifita,
te Sotaiete
te
i
parau no te mau tamarii
fare pureraa e pitl ; 1
parau
e
e
piti, e tei haafatata ia raua t© tahi i te tahi
1 Nouméa, te vai nei na paroisa e 3 :
te paroisa papaa, te
parôisa maohi e te paroisa tamarii tahiti.
£i taamuraa la
ratou, te
faatupu nei ratou 1 te tahi mau taime i te hoe
pureraa amui,
faaterehia na roto i na reo e 3 (reo farani;
reo taratoni,
reo tahiti) e te farerei pinepine nei hoi na
orometua no teie na paroisa no te feruri amui i te mau ohi¬
pa e te
mau tuatiraa
i rotopu ia ratou. la tupu te mau
Apooraa Ekalesia
no Taratoni,
te titauhia nel te tahi mau
auaha no te paroisa tamarii tahiti no te amui i roto i taua
mau apooraa. 1
te matahitl i mairi,
no te mea, ua flfi te
orometua api
i to’na tere i Niu-Heberida, e piti diakono
tel tae 1 taua Apooraa ra, no te auaha i te paroisa tamarii
tahiti, e no te feruri hol 1 te mau ravea e paari al te tahoeraa
1 rotopu la ratou,
noa’tu te taaêraa no te nunaa e
raisionare "Tihoni Viriamu". E topa hia teie io’a ia’na
ei
haamanaoraa i te misionare rahi tei
haaunata i
ta’na ohlpa
tiai tei
Tahiti
i to tatou moana
faaterehia
tamarii tahiti
apatoa no Patitifa nei.
1
roto
sia tei
rua.
la imihla te
ore,
te mau mea tino,
mau
resea
ia
e
ore
tinaihla’l te
ia maua te
mau mea
faufaa-
tere i teie fenua
atea.
*
mata orometua. Mal
i
parau ei
faahohonuraa i to
hlnaaro 1 teie mau puta,
a
PARAU API
ratou
faaroo. Te feia’toa tei
ani i ta outou mau orometua, e
aore ra,
a ani afaro mai 1 Paofal (Papeete).
Te vai
atoa
nei te mau puta
no te matahlti 1 malrl. Te hoo, e 5 tara i
te puta.
TOMORAA
1
te
te 2
FARE
-
Titema i malrl
no
haamauhla te tihi
i
nei,
amulr2ia
a te
no
e ua otl roa te fare i te avae Noema. Noa*taua amulraa ra,
no to ratou râ
tahoe-maite-
malri,
iti
tu te
ae
ua tupu te tcmoraa 1
"Oliveta”
i Papeete. Ua
teie nei fare.l te 9 no Tiunu i te ma-
fare putuputuraa
tahltl
TE FARE NO TARAVAO
O
atura te ohipa rahi i mua ia ratou ei ohipa nai-
raa, riro
nai roa,
re
e
te
2
no
i te
tae noa'tu
iti tcanoraa
hlA te ôroa
fauraa
iti
orometua
mau
no
te
oire,
ae
i
te
amuamuraa
ravai roa,
hou to ratou purararaa
ma
e
Gratien
E avarihia taua
te
te sabati 23 no
Titema, ua hiopoahia te h^lapiiraa
paroisa no na Tuhaa'toa, Ua haere te
Tcmiite no te tahi paroisa e hiopoa i te haapliraa no te tahi atu paroisa,
e na te mau rapports
ta ratou i hamani no
te hiopoaraa ta ratou
i faatere i faaite mai i te huru no
te mau haapiiraa i roto i te mau paroisa. Te vai nei te mau
paroisa tei heuipao maital a tel haapao paruparu roa i teie
ohipa. la riro teie matahlti api, ei faaora faahouraa 1 te
ohipa haapiiraa evanella l.roto 1 ta tatou mau paroisa.
mau
te Vea Porotetani
mau
faahou te
mau puta api no te haapllraa-sabati
haapiiraa i roto 1 teie nei puta, eiaha
no te tamaril
anae, no te feia
paari atoa ra : no te mau
pùpù ui-apl, no te Ekalesia, no te mau diakono. E mau parau
.
roa
to roto i
fêla tei hiaai
taua
mau
i te Ite i te
puta ra
evanella,
no
e
te tauturu i
te
i te Imi i te
mau
lèsu
e
20
ft
Te mau
27
t»
Te
o
loane
Bapetito
tupu i
i mairi
e
tou
na
e
o
e
te vahiné
17
fl
lesu
e
te taata paruparu no Beteseda
24
ft
e
te
taata
fanau
mahana
ohipa. Ua
rau
ra
ei
-
-
9
ff
lesu, te tlal mamoe maltai
17
tt
iesuLe
bazaro
"
24
tl
31
ft
Kaiapha - luda e o Maria
Hiopoaraa toru avae
"
mai
i
te
SABATI
MATI
Irava Tatnau
6
matapô
i
te
mai te ani i
Fatu.
"
,
amo
30
no
Ti¬
te mau
ohipa i fauiterehia na roto i
haapaariraa i te mau faatere i ta ra¬
opanlhla teie rururaa na roto i te oroa a te
"
'*
10
S.A. Imprimerie de Tahiti
rue des remparts.
Ua
"
”
o
roa
1/35-51
2/1-12
3/1-21
4/1-42
5
Samaria
lesu, te pane ora
lesu
tae
e
loane
Nikodemo
lesu
e
te
nei, te hoe rururaa na te mau faatere éclal
éclaireuses faaterehia e Adnet orometua e o Made¬
moiselle Gall.
taua
Arue mai te 27
1/19-34
’’
no
ae
•'
"
lesu
ia’na
loane
pipi matamua
oroa faaipoiporâa i Kana
ft
3 Mati
tiaturlraa
Taioraa
10
3 Febuare
to®na
PUHAPARAA ECLAIREURS I ARUE
TENUARE
13 Tenuare
i
ohipa’toa i pûp^ia 1 roto 1 to’na rima
o te ohipa ia haamaitai mai ia’na.
HAAPIIRAA
Haapiiraa
diakono (auaha
te Fatu
tema
Ua nenelhia te mau
ia Marama
Tomite-Tamau
ta
paroisa no Punaauia) ei
orometua
tauturu no te
faatere i
taua paroisa ra. I te sabati 6 no Tenuare i mairi ae nei, i
haarnauhia^’i oia. Mai te taime i topa*i te orometua i roto i
te ati mai, to Marama faatereraa
i te paroisa ma te itoito
e tae rca mai i teie nei. Aita roa hoe fifi i tupu,ua
itea
ra te hoe oraraa api i roto i te paroisa.
1 teie nei râ, ua
oti oia i te haamauhla ei orcanetua tauturu,
te faaite nei
reurs
faufaa
ohipa.
mau
MARAMA DIAKONO I PUNAAUIA
Ua
TE MAU BUKA HAAPIIRAA-SABATI
Ua otl
to’na
no Te-
e
oaca.
HIOPOARAA HAAPIIRAA SABATI
1
Tiarei
rima
no
nuare,
Ua haamana
sabati i roto i te
orometua
fare,ra, i teie haamataraa haapiiraa
au-
tei
faatupukia no te tauturu i te ohipa a teie
nei amuiraa iti, ua
fariihia te mau*œanihini na roto i te
hoe
haapiiraa
matamua no
haapao-
e ua
te nehenehe. 1 mûri
ma
te haamataraa
no te matahlti
1 mairi,
i
Taravao,
o te fare taotoraa
la no te mau tamaril
tei haere i te haapiiraa teitei
a te
Hau i Taravao. 1
teie nei,
ua oti te piti o te fare,
tei
reira te tunuraa maa, te tamaaraa, te ohiparaa a te mau tamarii, etc... E mea vitiviti roa taua ohipa ra, tei faate-
rehla
^
Titema, i te pae ahiahi,
ua
amui mai te
Apooraa Diakono no te paroisa e na amuiraa, te mau misiona>'
1
1
iritihia’i te fare
10
II/1-46
11/47-12/11
"
"
.
1/29
1/49
2/5
3/16
*'
4/10,14
"
5/36
6/35
8/12
10/14-16
11/25-26
11/51-52
"
"
"
"
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964