EPM_Vea Porotetani_196301.pdf
- extracted text
-
TE 62 0 TE MATAHITI.
TENUARE
NÜMERA 21
Hoo i te matahiti hoê :
Rirlocftur
PAé_XA HA,
HOE AHURI! Al A
1963
DAHIEL HAUER
!
AVAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Ces papaa parmi nous
Nous avons réceusant parlé
Tera mau papaa i
rotopu ia tatou
de la présence et du rîle des chinois au milieu du
peuple tahitien.
il nous paraît bon aujourd'hui de réfléchir à la position des pa¬
parmi nous, à leur influence et à notre comportement vis à vis d'eux.
paa
roto 1
1
te mau tinito i
Oisons-le
tout de
suite, le fait même que les papaa ne soient qu'une infime
minorité, 3 2 peut-être de l'ensemble de la population polynésienne nous amène à ne
pas prendre le problème papaa au sérieux. Nous ne voyons même pas qu'il y à un pro¬
blème papaa. La plupart d'entre eux ne font que passer à Tahiti ; fonctionnaires,
ils séjournent trois ans en moyenne, quelque fois moins, .rarement plus. Bien sou¬
vent, ils n'ont pas le temps de s'habituer au pays,de le connaître ou ils ne cher¬
chent que superficiellement à se faire une opinion, vivant en vase clos, ou en milieu tahitien préfabriqué,. Venus avec des idées faussées par une trop abondante
littérature, ils repartent avec des idées plusfaussées encore soit qu'ils aient
d'emblée accordé crédit à cette littérature, soit qu'ils aient pris rapidement le
contre-pied'des légendes reçues. Certes, il ne faudrait point généraliser, mais la
tira
Ce genre de papaa
reste toujours assez
loin de nous ;
où il est différent et où
te
tahi atu
mau
taata
taime
mau
2 matahiti anae.
e
te hau e hoi mai
no
£
mea
varavara
te
i te fenua nei. Alta to ratou
ravai, la nehenehe la ratou la matau i te fenua, la
la’ha ;
é aore ra "aj-i.a ~racbû~.i. àut»Aiïâiâ>s 1 ia
ite papû i te huru no te fenua, te parafai nei ratou 1 roto¬
pu la ratou iho e aore ra i pihal iho 1 te tahi mau utuafare tahiti pirl
papaa tel hiohia ei huru tahiti mau. Ua tae
mai ratou 1 te fenua
nei ma te
hoê manao haavarehla e te
ite mâltai
qui
étonne, qui parfois nous paraît enfantine. Le- papaa de passage nous prend vo¬
lontiers pour un peuple bon enfant, hospitalier et gai. Il s'amuse de nos divertis¬
sements. Nous nous amusons encore plus de le voir si naïvement rire de nous, et
croire qu'il s'amuse à nos dépens.
buka
mau
e
ratou
i
taua
Nous savons bien qu'il ne nous comprendra pas et nous ne lui demandons même
de nous comprendre. Quand 11 se contente de laisser dans le pays, ses rires, sa
gentillesse ou son comportement ridicule, il est inoffensif. Nous éprouvons même un j
certain plaisir à le recevoir ; il nous égaie, il nous permet parfois de trouver un I
gagne-pain temporaire. Il se crée entre nous.des liens sympathiques qui auront le
mérite de ne pas durer.
noa
imi
noa
hoi
mau
parau
haavare anae. Oia mau, e
tatou 1 te
hoê hloraa hoê roa,
faaea poto noa nei te mau papaa i te fenua nei,
nei ratou 1 te mau mea tel au ia ratou ia ite, e
nei ratou i
te
mau
tel
mea
i to ratou
au
anaana-
tae.
’Aita taua papaa ra.i haafatata
mai
ia
tatou ; te
faahautl e të faaarearea nei oia la tatou no to'na huru ê e
to'na maimlraa
no
ei mahao 'tamarii
Le papaa que nous redoutons est celui qui nous ignore ou feint de nous ignorer
tenant pour quantité négligeable, et qui considère notre pays comme un moyeb
de s'établir ou d'améliorer sa situation. Nous avons peu d'amitié pour le papaa qui
papaihla 1 nia la Tahiti. Te
hoê manao haàvare ae, ia farii ohie
no te mau buka e aore ra la hlo ratou
ia farii
tano
te
ra
te ite
te
mai te
1 te màu parau
mau buka ra
ei
te mea
area
pas
rahl tel
rave
atu nei ratou
ere
e
ratou mai
hoi.
te
tel haamaere ia
manao
i
tatou
te tahi mau taime.
hoê nunaa maru tel
Te ata nei te papaa no
t.ei hiohia
e
Te hiohia nei tatou
farii maital é te arearea
ta tatou
mau arearearaa. Teie
ra, te ata atoa nei tatou no te huru tamaril o ta ratou ata
e ia manao ratou e tahitohito mai.
;
de nos coutumes vieilles ou récentes, - car les i
de nos goêts, de nos aspirations. Nous n'aimons i
point trop le papaa qui veut à tout prix nous enseigner quelque chose, nous ininculquer un genre de vie propre à l'Europe et des goîts européens. Nous nous deman¬
dons s'il est tellement nécessaire de nous plier à la règle commune du monde et si
nous serons contraiets de perdre
les derniers vestiges de notre originalité. Nous
ne comprenons pas en quoi,le goêt
européen, le style, de vie papaa sont meilleurs
que les nêtres. Nous restons étrangers à ce besoin dè •mouvement perpétuel, de
transformation, de curiosité. Nous nous suffisons de notre savoir, si faible soitil, et de nos distractions.
ne
te vai
e
taime i
nous
nous
Aita’toa tatou 1 ite
hoê parau no te mau papaa. Te rahiraa o te mau pa¬
paa, te parafai poto noa nei ratou i Tahiti
sef, te mau taa¬
ta no te faau,
te faaea nei ia ratou e .3 matahiti anae, ei
il nous amuse et nous
il manifeste une curiosité
1 Pollnesla nei.
vai
e
rotopu
nei te
'
voir, ne cherchant que ce qu'ils ont envie de trouver à tout prix.
distrait dans la mesure
hbê vea i mairi,
te
ua vauvauhia te parau no
i te nunaa tahiti. E mee. tia’toa ia
feruri tatou i teie mahana i te tiaraa o te mau papaa i rotopû ia tatou, to ratou mana e to tatou huru i mua ia ratou. Aita paha tatou i hlo 1 tè
parau no te mau
papaa mai
te hoê parau
faufaa roa,
no te itl o te rahlraa
o te mau
taata i te fenua nei, 3 7c no te taatoaraa no te mau huireia-
;
veut rien savoir de notre passé,
coutumes se modifient sans cesse -
ite nei tatou
Te
te taata tahiti
ru
o
he
ia ratou
papaa
e
aore
la taa
alta te papaa i taa raaitai
aita'toa tatou 1 tiaturi
maitai
ia tatou,
i te fenua nei i ta’na
to'na huru
ra
maamaa
mau
la
vaiho
e
i te hu¬
e
nehene¬
mal
anae
te
ata e to'na huru maitatai,
rli,
aita
e peapea,
taata
e
fifi-ore taua
papaa ra.
Te au nei tatou i te farii la'na,
no te mea te arearea
nei oia ia
tatou,
e na roto ia'na e
noaa mai ai la tatou te hoê imiraa mon! maltài. Te itro nei
I oia 1 rotopu
Faut-il l'avouer ?
e
e
la tatou
ei taamuraa maitai te
ore e
maoro
roa.
Nous n'aimons pas le papaa qui
n'a rien de plus empressé,
de trouver du travail pour sa femme même quand il gagne 80 000 Frs par mois.
Certes il est possible parfois d'alléguer la qualification de l'épouse, pour cer¬
taines têches ; mais nombreuses aussi sont celles qui occupent une place que pour¬
que
rait fort bien tenir une fille ou un fils de chez
retardent la
nour^jet qui par la même empêchent ■
promotion des jeunes du paVs. Cette avidité devant laquelle nous {
sommes trop souvent muets, en raison même de notre gentillesse et de notre facilité '
è accepter les choses, crée entre les papaa et nous un fossé plus profond et plus
difficile à combler que celui qui naît des agitations politiques.
ou
Te papaa ta tatou i mata'u o te popaa la tel ore i ite
ia tatou e aore ra
tel ore i hinaaro e ite ia tatou, e tel
hio ia tatou mai te hoê pehu faufaa-ore, tel hlo 1 to tatou
fenua ei
na
hinaaro
:
no
ravea
maitai
no
te haamaltai
i to'na tiaraa
e
to'¬
E mea iti to tatou hereraa 1 te papaa tel ore 1
ite
i ta tatou
mau peu tahito, e aore ra
api
te taui-oioi—hia nei
te mau peu, - to tatou
mau
oraraa.
e
te mea
auraa
e
to tatou
mau
hinaaro
no
ananahl.
Aita tatou i here
1 te papaa
tel hinaaro roa e haapii mai ia tatou i
te
hoê œaa vahi Itl no te huru o te oraraa papaa e no te àuraa
papaa.
E mea tia anei là tuu-atoa-hia tatou 1 raro ae i te
faatereraa hoê roa no
te ao e ia mau te mau tapao hopea no
roa
to tatou huru
tahiti. Alta tatou 1 hio 1 te huru
oraraa
Te
i anaanatae
vahi atoa mai te
tou
i.to tatou ite (noa'tu to’ha iti)
papaa te
mau
I
hnru. Te mauruuru nei ta¬
i to tatou
e
mau
tia anei ia faaite atu ? Aita tatou i here i te
£ mea
oioi i te ohipa
tei imi
ta'na vahiné, noa'tu te
no te moni tei roaa mai ia'na, 16 000 tara i te avae.
iOia mau,
i te tahi mau taime,
te ani onoono hia nei i te
hoê vahiné papaa ia rave oia i te tahi ohipa no to'na ite ;
e mea rahi ra te mau
vahiné papaa tei rave i te
hoê ohipa
tei maraa i te hoê
tamahine e aore ra i te
hoê tamaiti no
tatou, e tei taupupu e aore ra tei faataere i te haereraa i
mua no te feia api no te fenua. Ei mau taata tei riro pinepine ei vava i mua i taua maimiraa mono ra, no to tatou iho
e
to tatou ohieraa
no
no
i te farii
i
te
mau
mea
huru
hoê apoo hohonu ae e te fifi
paa e tatou iho
i te
faafraa i te apoo tei
Te here nei
ohia
tatou i
te mau arepurepuraa
e
ae
i te
faatura mai
ia
te papaa
manao moe
ore,
i to tatou
huru
tatou
taere
ore
e
mau
i
tei
e
i
mua
faahaere
i
raro
hamanihia, i vàiaau',
itoito
te
ia
to te ao. Ua
tatou
i
haamata
e i Opoa, o tei faaite. mai
te taamuraa no te feia faaroo i
i Maupiti,
te anaanatae
e
e
te Evanelia.
tupu te tomoraa fare pure no Opoa, te paroisa rahi
apatoa no Raiatea,
ite 29 no Novema i mairi
ae
nei.
Ua tuuhia
taua ohipa ra i raro ae i te
tapao no .tè
oaoa e no te haamauruururaa. Ua hiohia e te mau taata e ra¬
üa
i
te pae
rahi tei
ve
tae i taua tcanoraa ra, - te
mau
manihini e te
hoi, - te itoito taaê roa no te paroisa i raro ae
peretiteniraa no Raanui orcmietua, e no te tomite tomo¬
melo
mau
te
tei
raa
polltita.
tei tae mai no te tauturu
tei here ia tatou ia au i to
tatou iho hüru e
tei ore i imi
e faataa i te mau
huru êê
tei faataa ê
ia tatou„ Te
here nei tatou i
te papaa
tei
ia tatou ma te
ae
29/11/62
rahi te mau fare pure tei hamanihia i te mau fei te mathhiti i mairi
ae nei : e 5
Tare pure i
Tahaa, e 3 i
Bora-Bora,
I i Maupiti,
e 3 i Raiatea, I
i
Huahine. 1 teie
nei matahiti,
e 3 anae fare
pure api tei
i
;t6êé ra,, te o nei taua parau ra i rotopû i te mau pa¬
mua
te
E mea
nua
rau
Raiatea
area
rearaa.
maitai
pure
taui oioi i to tatou oraraa, e haere noa i te
e
mau
papaa
faito
Opoa i
no
pa¬
hoê huru oraraa raaitai ae i to tatou. Aita tatou
paa mai te
tare
tomoraa
faaterehia
Jean Ariitai.
e
Mai atea mau,
ite te mau manihini tei tae i te toapi no Opoa,
tei
ua
raoraa,
mai Uturoa mai,
i te fare pure
faaunaunahia mai te hoê tamahine momoahia
hoa. E
na
ahu
tei patia i te rai,
e tei
manihini 1 nia i te mahora
fare
oe
hiopoa i te ava. Ua fariihia te
tei tapoihia e te one uouo,
aano
tei hamanihia i nia i te miti
o
tiai i to'¬
tei
e
te fare pure mai to'na
to
roa
uouo
iho.
hia te
piti o te afaraa no teie nei tenetere, e mea rahi te
taote, te mau paruru, te mau notera,
te mau orometua
haapii, te mau taote niho, te mau faatere ohipa tei nehenehe ia taiohia
i Aferita ; iô
tatou ra,
e mea varavara ta
tatou mau tamarii tei tae i te faito no te "baccalauréat” e
mea
varavara
ae
tei manuia i te "licence".
faatiahia
Ua
mau
nia i te
tiare
mau
rarahi
fare tamaraa
na
roa) tei faanehenehehia i te
te
i
e
niau haune,
mau
fei"
te mau
toru
e
(50 metera
faauna
na-
Ua rahi te mau
uteute.
tavini, te mau rima tauturu tei opéré i te maa i rotopu i
te amuraa maa, i raro ae
i te faatereraa no te hoê raatira
tutu.
Te here nei
tatou
i te
mau
papaa
vtou
faatoroareia, to tatou haereraa
nùnaa paari.
Te here nei
hinaaro
rahi
e
tatou ia
haru i
ê i
huru
manaonao
mua
ia riro
i to tatatou ei
mai te mea eita ratou
e
hoê manao maamaa. Ë mea
te
mau
tei
tia ia
melo
no
i
mau
te
e
moe
Evanelia ia
ore
e
ia tatou
tatou
nehenehe ia
te autaeaeraa
e
tei
e
e
o
te
mau
iriti mai i
opanihia"
papaa tei afai mai i te
"te uputa hoê roa, tei
te uputa tei iritihia i mua i
te aroha.
Apooraa Rahi,
no
te
te mana
te
e
aider sans arrière pensée, qui
nous accepte tels que nous sommes sans chercher
à analyser le pourquoi des diffé¬
rences qui nous opposent. Nous aimons celui qui respecte ce qu'il faut bien appeler
notre personnalité et qui en même temps nous apprend à aller plus loin, à ne plus
être en retard sur le monde. La deuxième moitié de ce siècle est déjà largement en¬
Nous aimons le papaa qui
vient ici
no
faaroo i
rares
encore,
réussiront leur licence.
no
tuuhia te hiero
e
faatereraa
te
fare pure ei
tauturu
i
e
te
te fare pure api;
paroisa i raro ae
te Ekalesia.
a
iriti
i
te
uputa
no
io’a, tei faahaamana'o mai nei
te fare pure,o
e e
riro
te
fare
no
te mau
taata
parautia tei imi
te Atua
i
te
taime
atoa
mau
i te
haere atu ai
e
e
to’na parau ora...
tahi
i taiohia’i
ra
i
roto
te parau a
te
Atua i roto i te
piti,
farani e tahiti. Ua
pouma
aéra o Bricod i
nia i te terono,
e na roto i to’na
reo ruru, ua putapu
oioi te aau o te mau tiaa tei parahi i
nia
i
mai
e
te
0
na
parahiraa
pour nous
tamée, et tandis que l'Afrique peut dénombrer ses médecins, ses avocats, ses no¬
taires, ses professeurs, ses dentistes, ses ingénieurs, nous en sommes encore à
nous demander
quels seront nos enfants qui passeront le cap du bachot, ou qui plus
e
Na Bricod misionare
fare pure,
(suite de la 1ère page)
i taviri i te opani
faaite mai
A
manihini i nia
te mau
te Tavana
Ebene-Ezera
Eita
i
^ mau melo Apooraa diakono. Ua tae
e
te
te
i
farii
i
orometua
te tavaaa
Hau, te sénateur,
te haava, tèehoê mau
Apooréia Rahi Fenua, mai Papeete mai e tae noa’tu
hoa e rave rahi, Na Tuteao peretiteni,
ei tia no
atoa mai
manaohia, no reira, e mea
haapinepine i te haamaitairaa i to tatou mau
farereiraa,
ia haapii tatôu tetahi i te tahi, eiaha ra tatou e
hiopoa tatou tatou iho.
ae
Na Raanui
uahu mai
te
ratou,
ta tatou peu ma
to tatou
i
tei
na
i
ae
to’na
i
ua
raa
e
ia matau,
:
ra
poheraa,
o
o
tei afaihia
Tihoni Viriamu,
tei parauhia
te aposetolo no Patitifa. I te
i Huahine e ua
ite aéra
tae Tthoni Viriamu
tahatahi te
Tamatoa to’na
o
te fare pure.
tei farii matamua i te evanelia
Opoa
hoê mahana,
o
reo e
te misionare tuiroo
i mûri
oia
o
na
vaa
rahi
o
te raatira mehameha
no
Raiatea
io’a.
Ua haafatata oia i te misionare i te
"Te haere
nei au e tii ia oe ia haapii mai oe
i to Opoa
e
i to Raiatea, i te
parau
api
no
to
oe
Atua".
Nous aimons les papaa qui
ont le souci de notre promotion, de notre avancement
afin de faire de nous un peuple majeur.
1
la mesure où ils restent eux-mêmes et ne
Nos différences sont plus graves qu'on ne le croit
d'habitude, .c'est justement pourquoi il nous est nécessaire d'établir de meilleurs
contacts, ayant à apprendre les uns des autres et non pas à nous surveiller où à tiNous les aimons parmi
cherchent pas
nous dans
à nous singer.
tirer profit.
Nous n'oublions pas que ce sont les
qui
nous ont
apporté l'Evangile et
qui nous ont ouvert ainsi " la seule porte qui ne peut être fermée ", la porte qui
ouvre sur la compréhension et l'amour.
papaa
te II
Setepa 1818,
ua tipae te ,vaa rahi o Tama¬
Tihoni Viriamu,
i te vahi tei reira te marae'
tuiroo no Taputapuatea,
te vahi mo’a no to Polynesia taa
toa, tei reira i taparahi hia’i te mau taata e rave rahi ei
pupuraai i te atua Oro. I te hoê vahi fatata i faatiahia’i
te hoê fare putuputuraa haehaa roa tei farii i te mau taata
no Opoa tei
hinaaro e haapii i te taio e te ite hoi i te
toa ,
no
mai ia
evanelia tei
iritihia i te
reo
tahiti
e
Noti misionare. Na
Tihoni Viriamu iho i papai i te hohoa matamua no te oire
Uturoa, mai Opoa hoi,
nua’ toa
i
Patitifa.
roto
ua
i te matai
haere te
e
no
misionare i te mau fe¬
tae noa’tu
i te otia hopea no
V
rahi te
fare pure tel
faatiahia i Opoa mal
te haamauraa no
te fare pure matamua,
e mau fare rarahl 1
hamàai hla 1 te ofe e te rauoro, e mau fare atoa tel faatia
hla 1 te raau, mai te fare tel hamanihia
1 te pae matamua
no teie nel tenetere. 1 teie nel
mahana râ, te Ite nel ta¬
tou 1 te hoê fare pure tel nehenehe la farii e 700 taata.
£ mea
mau
roto i te fare pureraa aTna paroi
Nouméa, ua faataahla te tahi hbra no te paroAsa ttearil tahltl 1 te raau sabatl atoa, no
ta ratou pureraa. üal
tae
sa
no
te felra'toa
taa-maitai
la
tatou
e
ua
here
to
Opoa i ta raOpoa. Té anaanatae
roa
tou fare pure. E peu
tahito teie no to
nel jratou ia riro ta ratou fare
pure el
ae o tel haamau roa hia,
tel iritl atoa hia
roa
ia
ta'toa
e
i
au
te hlnaaro
te Atua
o
fare nehenehe
1 te mau taa-*-:
iho, oia tel anaanatae
parahi i roto i to tatou aau tatai tahi...
faufaa matamua
Te
ia
roa
pinepine
haaputuputu
no
te
hoe
jpure, teie ia
fare
:
tel faaea 1 te vahi
hoê e tel hlnaaro e rave amui i te ohlpa la tae oioi mai to
te Atua hau,
i te mau hebedoma atoa. 0 te fare ia no te
taatoaraa, e nehenehe
ia ratou la faaroo i te Parau ora no
te Atua, te Parau maitai no lesu-Mesla. E o te Parau i roto
te mau taata
i te aau tatai
tahi e tia*i,
no te taui i
te oraraa,
ia
amui tahi te fêla paari e te mau tamarii 1 roto i te haamoriraa e te arueraa,
la nehenehe ia faaroo i te piiraa a te
Atua tei hinaaro e faatere i to tatou mau oraraa ; to tatou
Fatu
lesu-Mesia.
o
mûri
i
te
tomoraa, ua fariihia te mau taata 1 te
e te feia
api no Opoa, i roto i
te mau faré unavina roa.
Ua fatata
hoê tauasini taata tei
fariihia i te teunaaraa, Æa te fifi-ore.
hoê
ae
tei
tamaaraa
i te putuputuraa
Na mua' ae
manihlni
1
i nia
te
aravlhl
i
mau
tau
i afea
i
i taua
taata
operehia
te marae
i
ra
mairi,
vahi
ra
i te po,
mau
fatata I
000
matahiti. Mai
i reva’tu ai
Mo’a’toa
-
i
Tihoni Viriamu
o
roto
na
i te moana.
feia haapii evanelia iri-ravarava
ua afai oia Tihoni Viriamu te evanelia i te mau fenua e val
1 te pae apatoa (Rutrutu ma),
Manitia mâ,
Hamoa
ma
e tae
Na roto
noa’tu i
i
te
tauturu
NiU'^Heberida,
taparahla’i oia
faaoti
la
a
e
te
te
te
tae noa’tu i te atea ê
e
hoê aito i
ua afai mal
pure,
roa
i reira
te matahiti 1839.
te mau
manihlni i
ta
1
haapllraa hlmene.
teie nel ra,
ohipa maere roa ta te Fatu i rave h rotopu ia ratou
ua manaohia e,
e riro to ratou taaêraa i te ara
ei faatupureia i te tàiva
e te haapao ore ;
e inaha,
aita
E
te mea,
no
*
Ua rahi
tei
tcmio i
amo
nei
te
roa
roto* 1
mau
tamarii
faaroo
te
tei taui
roa
nel,
1 teie
te
haapao itoito i te mau
ohlpa tei ore â i haapaohia e ratou i te fenua nel. £ mea
maere mau hoi,
e feia api anae ratou, aita rea e taata paa¬
ri, e te amo nei ratou 1 te mau ohlpa ta te
feia paari e
i
ma
te fenua nei.
Na roto i
ti
reira, i reva’tu ai te mau tereraa rahi i Vaihi ma, i/NiuZelanl, i Manitia,
e penel’ae
1 Hamoa atoa.
Mai
Ralatea
mau
te val nel te hoè opuaraa rahl 1 mua la
te hooraa mal 1 te hoe fenvia el tlaraa no
ta ratou fare pureraa, te fare
parolsa e te fare orometua.
E mea tla roa taua
opuaraa ra, no te mea, e rlro e
parahi
maoro te tamarii tahiti i teie fenxia (mai te peu e, e afaro
noa te ohipa) e e riro palia te tahi pae 1 te faaea tumu roa
1 reira. la
oti teie opuaraa rahi 1 mua ia ratou, el reira
ta raÿou mau ohlpa
no te faaroo e nahonaho maitai ai.
Tae
roa mai râ i
teie nei,
ua rave
noa'ratou i te mau vahi e
nehenehe ia ratou ia rave, e ua tere maitai roa hoi. Te tupu nel te mau faaipoiporaa, te haapaohia nei te mau haapiiraa Iml-manao,
te haapiiraa sabatl e te haapiiraa mahana
maha na te mau tamarii, te tuaroi, etc...
mau
talohia e te tahi mau taata
tapao matamua no te oraraa
ua
;
haere te
ua
Taputapuatea.
ua
itehia’i te
mau
o
ta ratou
no
ratou, ola hol,
roa
1
1 roto 1 te 'Toyer”, xia faataahla e pitl po
i te hepetoma,
roto
I
Ua
mal 1 teie nel. 1
roa
1 teie
t^ua huru ra, ua haamaltaihia te nunaa tahi¬
tei parahlhia
e te raau nuneia- rau.
Te amo
fenua
nei ratou i to ratou
fenua, na roto i to ratou Eeiapao i ta
ohlpa, to ratou aravihi, to ratou itoito tei ite-papu
hla i roto i te mau vahi raveraa ohipa. O tei hau roa’tu râ
o to ratou faaiteraa
i to
ratbu faaroo,
aita i huna, mai
tei ite -pinepine-hia
i Papeete nei. Te tae mai nei to te
mau motu e to te mau mataelnaa
(no te rave-ohipa,
no
te
afai mal i te tamarii 1 te haapiiraa)
e ia tae mai ratou i
Papeete nei, aita ratou i haapao-faahou i te mau ohipa ta
ratou
ratou matau
i
to ratou
vahi. Aita ratou i tomo i roto i
oire, aita
i haere faahou i te pure¬
raa i te sabatl,
ua faarue
roa ratou i te mau ohlpa’toa no
te faaroo, e
ia hoi
faahou 1 to ratou vahi mau, ^haapao
te
tahi amuiraa
faahou atu al
no
mau
te
:
ratou pupuraa
moni ei haamauruururaa i te paroisa
tuahlne
farii ia ratou i taua mahana ra, e ohlpa teie na mua ae
i te tuaroi tei
tupu e tae noa’tu i te poipoi.
Ua faahaatel
Tunui orcanetua i te
manao
mau
tavana
tahito
no
Opoa o
1 te mau fenua
1
apatoa no Patitifa nei.
parau
1
te matahitl
ohlpa rarahl i ravehia e te
tei tauturu mai i te faatupuraa
raro
1 Pollnesia
e
i tel
pae
au
i mua,
e
tae mai paha 1
üturoa te pahi
aposetold i te fenua i raro e-iOpoa iho. Te pure nei tatou
i te Atua ia ite faahou mai te mau tamarii no Opoa e no Ta¬
hiti ma nei, i roto
i te evanelia, te pihaaraa hoê roa no
ta ratou mau ohipa’toa ia vai noa
te Ekalesia mai te hoê
faara i to’na nana i te mau taime atoa.
Manutahi.
o
Tahiti
mau
te
tamarii
ara
tahiti
ma'iri, ua taio outou i te
tahiti i Niu-Heberida, e na opuaraa
Forari e i Santo. 1 teie taime e
parau ia tatou no te mau tamarii tahiti 1 Taratoni.
1
roto i
te vea no te avae i
parau no te mau tamarii
fare pureraa e pitl ; 1
Tei Nouméa te paeau rahi no te mau
téunarli
tahiti i parahi i Taratoni, e ua
rahi i roto ia ratou tei
afai atoa 1 te utuafare. A 5 matahitl i mairi, ua haamauhia
I
te hoe
NOtiMRA
-
e
o
e
Patifita,
e piti noa iho Ekale¬
Faatupuraa Parau no Paris
Ua riro te tupuraa o teie
paroisa
te Sotaiete
Taratoni.
: Taratoni mai te hoe
taura tei
taamu 1
na
piti, e tei haafatata ia raua t© tahi i te tahi
1 Nouméa, te vai nei na paroisa e 3 :
te paroisa papaa, te
parôisa maohi e te paroisa tamarii tahiti.
£i taamuraa la
ratou, te
faatupu nei ratou 1 te tahi mau taime i te hoe
pureraa amui,
faaterehia na roto i na reo e 3 (reo farani;
reo taratoni,
reo tahiti) e te farerei pinepine nei hoi na
orometua no teie na paroisa no te feruri amui i te mau ohi¬
pa e te
mau tuatiraa
i rotopu ia ratou. la tupu te mau
Apooraa Ekalesia
no Taratoni,
te titauhia nel te tahi mau
auaha no te paroisa tamarii tahiti no te amui i roto i taua
mau apooraa. 1
te matahitl i mairi,
no te mea, ua flfi te
orometua api
i to’na tere i Niu-Heberida, e piti diakono
tel tae 1 taua Apooraa ra, no te auaha i te paroisa tamarii
tahiti, e no te feruri hol 1 te mau ravea e paari al te tahoeraa
1 rotopu la ratou,
noa’tu te taaêraa no te nunaa e
e
te
reo.
la
Itoito teie nel Paroisa tamarii tahiti
i
(Tuatiraa)
i to tatou moana
faaterehia
tamarii tahiti
no
Te
roto
sia tei
Ekalesia
raisionare "Tihoni Viriamu". E topa hia teie io’a ia’na
ei
haamanaoraa i te misionare rahi tei
haaunata i
ta’na ohlpa
tiai tei
1
mau
i Nouméa
e
la
paari hoi i to’na tupuraa
i teie fenua, no te mea, ua riro
oia i reira el
tia no te Ekalesia
Tahiti,
e el taura hoi
no te taamu 1 na Ekalesia e piti.
la rohi te
orometua
e
ta’na Apooraa
i té faatereraa 1 teie nei paroisa rahi, la
amui-tahi-hia te
taatoa o te mau tamarii porotetanl i roto
la’na, a riro ai to ratou parahlraa i teie fenua ê, a parahiraa hotu i na pae atoa
e pitl : te pae tino e te pae varua.
la imihla te
ore,
te mau mea tino,
mau
resea
ia
e
ore
tinaihla’l te
ia maua te
mau mea
faufaa-
tere i teie fenua
atea.
paroisa tamarii tahiti i reira, tei fï^terehla e Tu- *
reira mai te mauraa
taua
paroisa ra e
mata orometua. Mal
i
parau ei
faahohonuraa i to
hlnaaro 1 teie mau puta,
a
PARAU API
ratou
faaroo. Te feia’toa tei
ani i ta outou mau orometua, e
aore ra,
a ani afaro mai 1 Paofal (Papeete).
Te vai
atoa
nei te mau puta
no te matahlti 1 malrl. Te hoo, e 5 tara i
te puta.
TOMORAA
1
te
te 2
FARE
-
TE FARE NO TARAVAO
Titema i malrl
no
haamauhla te tihi
tahltl
i
malri,
tu te
iti
O
ae
nei,
ua tupu te tcmoraa 1
"Oliveta”
i Papeete. Ua
teie nei fare.l te 9 no Tiunu i te ma-
fare putuputuraa
amulr2ia
a te
no
e ua otl roa te fare i te avae Noema. Noa*taua amulraa ra,
no to ratou râ
tahoe-maite-
atura te ohipa rahi i mua ia ratou ei ohipa nai-
raa, riro
nai roa,
re
e
te
2
no
i te
tae noa'tu
iti tcanoraa
hlA te ôroa
fauraa
iti
orometua
mau
no
te
oire,
ae
i
te
amuamuraa
ravai roa,
hou to ratou purararaa
ma
e
Gratien
E avarihia taua
te
te sabati 23 no
Titema, ua hiopoahia te h^lapiiraa
paroisa no na Tuhaa'toa, Ua haere te
Tcmiite no te tahi paroisa e hiopoa i te haapliraa no te tahi atu paroisa,
e na te mau rapports
ta ratou i hamani no
te hiopoaraa ta ratou
i faatere i faaite mai i te huru no
te mau haapiiraa i roto i te mau paroisa. Te vai nei te mau
paroisa tei heuipao maital a tel haapao paruparu roa i teie
ohipa. la riro teie matahlti api, ei faaora faahouraa 1 te
ohipa haapiiraa evanella l.roto 1 ta tatou mau paroisa.
mau
te Vea Porotetani
mau
faahou te
mau puta api no te haapllraa-sabati
haapiiraa i roto 1 teie nei puta, eiaha
no te tamaril
anae, no te feia
paari atoa ra : no te mau
pùpù ui-apl, no te Ekalesia, no te mau diakono. E mau parau
.
roa
to roto i
fêla tei hiaai
taua
mau
i te Ite i te
puta ra
no
evanella,
e
te tauturu i
lèsu
e
Te mau
27
t»
Te
o
loane
tupu i
i mairi
Bapetito
e
tou
na
e
o
e
te vahiné
17
fl
lesu
e
te taata paruparu no Beteseda
24
ft
mahana
ohipa. Ua
ei
-
fanau
mai
i
te
-
SABATI
MATI
Irava Tatnau
"
6
'*
,
matapô
ff
lesu, te tlal mamoe maltai
17
tt
iesuLe
bazaro
"
24
tl
31
ft
Kaiapha - luda e o Maria
Hiopoaraa toru avae
"
i
te
mai te ani i
Fatu.
"
’’
amo
30
no
Ti¬
te mau
ohipa i fauiterehia na roto i
haapaariraa i te mau faatere i ta ra¬
opanlhla teie rururaa na roto i te oroa a te
"
10
S.A. Imprimerie de Tahiti
rue des remparts.
rau
ra
1/35-51
2/1-12
3/1-21
4/1-42
5
”
o
Ua
loane
Samaria
lesu, te pane ora
taata
roa
1/19-34
Nikodemo
lesu
te
tae
e
•'
"
lesu
e
e
te
nei, te hoe rururaa na te mau faatere éclal
éclaireuses faaterehia e Adnet orometua e o Made¬
moiselle Gall.
taua
Arue mai te 27
loane
pipi matamua
oroa faaipoiporâa i Kana
lesu
no
ae
Taioraa
ft
3 Mati
ia’na
te
10
3 Febuare
tiaturlraa
i te Imi i te mau
Haapiiraa
ft
to®na
PUHAPARAA ECLAIREURS I ARUE
TENUARE
20
i
ohipa’toa i pûp^ia 1 roto 1 to’na rima
o te ohipa ia haamaitai mai ia’na.
HAAPIIRAA
13 Tenuare
diakono (auaha
te Fatu
tema
Ua nenelhia te mau
ia Marama
Tomite-Tamau
ta
paroisa no Punaauia) ei
orometua
tauturu no te
faatere i
taua paroisa ra. I te sabati 6 no Tenuare i mairi ae nei, i
haarnauhia^’i oia. Mai te taime i topa*i te orometua i roto i
te ati mai, to Marama faatereraa
i te paroisa ma te itoito
e tae rca mai i teie nei. Aita roa hoe fifi i tupu,ua
itea
ra te hoe oraraa api i roto i te paroisa.
1 teie nei râ, ua
oti oia i te haamauhla ei orcanetua tauturu,
te faaite nei
reurs
faufaa
ohipa.
mau
MARAMA DIAKONO I PUNAAUIA
Ua
TE MAU BUKA HAAPIIRAA-SABATI
Ua otl
to’na
no Te-
e
oaca.
HIOPOARAA HAAPIIRAA SABATI
1
Tiarei
rima
no
nuare,
Ua haamana
sabati i roto i te
orometua
fare,ra, i teie haamataraa haapiiraa
au-
tei
faatupukia no te tauturu i te ohipa a teie
nei amuiraa iti, ua
fariihia te mau*œanihini na roto i te
hoe
haapiiraa
matamua no
haapao-
e ua
te nehenehe. 1 mûri
ma
te haamataraa
no te matahlti
1 mairi,
i
Taravao,
o te fare taotoraa
la no te mau tamaril
tei haere i te haapiiraa teitei
a te
Hau i Taravao. 1
teie nei,
ua oti te piti o te fare,
tei
reira te tunuraa maa, te tamaaraa, te ohiparaa a te mau tamarii, etc... E mea vitiviti roa taua ohipa ra, tei faate-
rehla
^
Titema, i te pae ahiahi,
ua
amui mai te
Apooraa Diakono no te paroisa e na amuiraa, te mau misiona>'
1
1
iritihia’i te fare
"
"
.
1/29
1/49
2/5
3/16
*'
4/10,14
"
5/36
6/35
8/12
10/14-16
11/25-26
11/51-52
"
9
"
10
"
II/1-46
11/47-12/11
"
Fait partie de Vea Porotetani 1963-1964