EPM_Vea Porotetani_196212.pdf
- Texte
-
TE 62 0 TE MATAHITI.
NUMFRA
H00 i te matahiti hoê
HOE AHURU MA PAC
:
AYAE NO TE FAAROO POROTETANI
Un nridrisge
clirétien.
Eaha
qu’est-ce donc ?
prodigue en discours ou en comigentaires sur les questions
paraissent les plus Iraportantes pour notre vie chrétienne. Elle nous lais¬
se quelques instructions
parfois conciees^ parfois imprécises^ elle se garde d'en¬
fermer la parole de Dieu dans un cadre rigide, étouffant, que nous n'aurons pas
manqué de créer, si nous avions écrit nous-mêmes la Bible. üésoSÿ rendons en lui
grâces, n'a pas rédigé de constitution, ni de code civil.
Quand 1a Bible nous parle du mariage, elle nous rappelle tout d'abord qu'il
est fondé par Dieu (Genèse 1/18) "Il n'est pas bon que l'homme soit-seul". C'est en
quelque sorte comme si l'être humain n'était pas complet en lui-même et Dieu rappel
le par là les limites de l'homme, qui non seulement ne saurait prétendre atteindre
nous
Âita
rauraa
dront
mais doit trouver son épanouissement ,
mère. Il s'attachera à-sa femme, et ils devien
(Genèse 2/26), elle affirme par là que Dieu a voulu davan-
^re et
son
seule chair"
une
sa
* créer le couple que l'individu, et que l'unité parfaite est réalisée dans le
e.
Les enfants qui
naissent du couple ne sont en quelque sorte qu'une dépen¬
servent à cimenter l'union du couple autant qu'à assurer une
dance provisoire qui
descendance nécessaire.
fait
un
acte sacré
en
leurs parents pour former à leur tour Ip-.t
crée lui-même le mariage, ne signifie pas
soit qui prendrait sa place dans le cortège des sa¬
crements nécessaires à la vie chrétienne.
Le mariage n'est
unité - le couple n'est_un_que si Dieu à lui même préparé
mariage, que s'il l'a en quelque sorte agrée.
ce
qui doit
on ne
peut parler du mariage
réunir les époux. Un homme et
une
parler de l'amour Indispensable
femme se marient parce qu'ils s'aiment,
sans
•eontqu'ils
sont profondément
l'un possibilité
par l'autre,d'amour
que dès
l'instant
où Ilset
choisis,
Ils ont exclu attirés
toute autre
et de
sentiments
qu'ils
ne
vivent déjà plus
que
l'un
pour
vahi,
faalpoi^V
puhura
i
roto
noa
te
riro ei
i te
roto
na
faufaa rahi
mea
oia
ra
noa
te
e
mau
tuatapapareia
mau
aparapa
nia i te
no
to tatou
no
ia tatou i
hoe maû
i te
papu~ore
ora-
te hoe m*u
ma
I
te Bibilia
ta
haapiiraa mai ia tatou i te parau
faaipoipoiraate faaite mai
haamaü^
noa
te
nei
i
i
Atua
i
nei
i
reira
titauraa
mai
"
no te
oia e na te Atua te reira 1
i te mea
tla la noho otahi
ra
(Genese I/I8) " E
;
taata
ravai
ere
te
râ
mea
i
to’na
i
iho huru mau,
otla o te taata
te
raèahia te
ia
râ ia’na
to’na
to'na îlctua
tan^
ê, aita te taata
te haamanao mai nei te
reira
e
nei,
maramarama
"E
oaoaraa.
noa'tu
ore
te mana
e
faarue ai
na
te
o
te
roto
i
Atua,
e
taata
nei_
to’na meiua
e
vahiné,e ,ati atu oia i ta'
na ra vahiné e,
e riro raua ei tino hoe", (Genese 2/26), te
haapapu^mal nei oia i reira, e, ua hinaaro mau te Atua 1 te
apitiraa, i te tino hoe ; e tei reira te tahoeraa tia, Ua
te
tamarii
mau
fanau mai
e
ei haamauraa etaeta
maitai
raua
te
te
o
huaal
faaipoiporaa,
tei
i
e
te
mai,
roaa
roto
na
tahoeraa
E
i
taua
oroa
i
atu
rave
e
ere
to’na
moà ei maitai
tahoeraa
mea
tiaraa
te
no
te
e, ei haapapu
faarue mai hoi
raua
ua haamoa oia
i roto
iho i
e
-
i te
i te
1
to
haamau 1 to
iho i haamau
i te reira,
nanairaa
o
te
no
mau
cherisetiano.
oraraa
faaipoipo
te Atua
na
e
ia e,
tahoeraa ra,
tino,
pue metua
ia tae i te hoe mahana, no te
iho nohoraa. Te reira
manao, na te
Atua
Ei
de pi¬
i
na
te tapea i te parau a te Atua i roto 1 te hoe hiotel
tapoipoi hia e o ta tatou e ore i te faatupu, ahiri ê na tatou i papal te Bibilia, Haamaltai tatou la
lesu,
oia i ore i papal i te 'Ture Faaroo e tae noa'tu i te
puea ture tivila,
te
ou
ra
etaeta
raa
l'autre.
Il n'existe pas de mariage de raison, ou de dépit, ou de convenances
aore
haéimaramaramaraa potopoto
raua
sDr,
te Bibilia
e
cheresltiano. Te vaiho nei
riro
Bien
te
na
tufflu parau tei
itea
en
m£iu
raa
te
Un jour,
ils se détacheront de
TîfOpre couple. Cette idée que Dieu a
qu'il
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
-
mau
Ujl^elllgence et la puissance de Dieu,
^Wjmme quittera
TITFMA
RAWoet.»?
"iTAJfîA.
poraa cheresltiano ?
La Bible n'est guère
qui
20
riro ai
faaineine
e
tino ei hoe mal
na
i
fàatia taua
oroa
ra.
tié
ou d'obligation
morale pas plus que le mariage ne saurait être uniquement un
accouplement sexuel si heureux solt-11. Il n'y a de mariage et nous voulons dire
par là,
11 n'y a de mariage conforme à la volonté de Dieu que si deux êtres s'ai¬
ment, mettent en commun leur Intelligence, leur fol, leurs travaux, leurs espéran¬
ces, leurs peines, que s'ils savent supporter cela ensemble, sans penser se réser¬
ver chacun une part de
liberté, un terrain de repli où l'autre n'aurait pas droit
de regaed.
Oia mau,
faahlti
taata
te
Pour tout dire le mariage
dans
sa
préparation est tout autre chose qu'un
con¬
te
e tia ia
parau i te faaipoipo
raa ma te
here, tei riro ei tumu no te tahoeraa i ha,
faaipoipo. Te
mea
here
ua
taime
mau
nuraa
o
te
eita
i
ore
tahi
mai to
malti
a
to
raua
atu
te
aau,
mea
raua
faaipoipo nei te tane i te vahiné, no
tahi e te tahi, no te
mea’toa, i te
ai raua ia raua
iho, te ume nei te hohote
raua
oraraa
tahi i te
te here
no
no
raua
e
te
tahi
mau
te
ma
manao
haapae atu i
aau,
e
mai reira
iho.
trat.
Aita
Dieu qui Institue le mariage,
le prépare aussi, le crée
en
quelque sorte
,
c'est pourquoi cette
unité dont parle la Bible est réalisée avant le mariage luimême, avant même l'union des corps. Deux fiancés qui vivent l'un pour l'autre, qui
dans leurs plesées, et dans leurs cossrs ont déjà réalisé cette unité reçoivent la
oia'toa
ei
sont
déjà plus "qu'un". Quant à la cérémonie du mariage, elle-même
qu'ést-elle donc ? Suivant les époques et les contrées, on y a attaché et on y at¬
tache encore beaucoup d'importance. Les hommes ont à ce point le goDt de la
magie,
le goBt de détail qui frappe, qu'ils s'accrochent à tel signe accompli dans telles
conditions a-t-elle parole sacrementelle prononcée au moment favorable.
Or, disons
ne
le tout net si les Juifs avalent leurs coutumes concernant la cérémonie du
mariage,
se nouer.
i
o
te
to
Te vai
faaipoiporaa faahepô
roto i te
pae
maroraa
e
pae
; aita'toa
apitiraa te tane
morare
te
no
raua
oaoa.
nei
râ te
faaipoiporaa tei
au
te
na
vai nei, e aita’toa e
tino e te pae varua,
te
e
faaipoiporaa, oia
i te hinaaro
faaipoiporaa i riro
te
vahiné,
hoi
:
noattu te
te vai nei
te
te
Atua,
mai te mea e,
tino, o tei tahoe maite i to raua mara¬
marama, to
raua faaroo, ta raua mau
ohipa, to raua tiatur
riraa, to raua mau ahoaho, mai te mea e,
te ite ra raua
1
te amo apiplti
i te hopola no to raua mau ati, ma te feruau
ri-ore
maite nei
i
otoheraa
te
e
tapea tatai
o
ta
te hoe
o
o
tahi
i to
raua
e
raua
orê
e
tla
tiamâraa,
ia
i te hoe
mata noa*-
tu.
jamais Dieu n'a légiféré en la matière, et Jésus encore moins. Ce n'est donc pas un
sacrement qui par le geste d'un prêtre conférerait l'Inviolabilité des liens qui
vont
e
na
tumu hoe
rahi
bénédiction de Dieu.
ils
roa
faaipoiporaa
Te parau no
mea
taae roa’tu
te
ia
faaipoipo é roto i to’na faaineineraa,
i
tè hoe parau
faaau.
,
ïe Àtua
oia’toa tel
raa
la
ore
ta te Blbilia e parau nei,
tahoeraa
taua
O
iei haamau e tel
faairieine i te faaipoiporaa^
faatupu i te reira mai te huru, e o te tumu la
ua tupu e ana
na
roto i te ;
faatiaturl, e,
mompahia, tel ora t;e tahl no te tahi, e o tel
faatupu è ana i taua tahoeraa ra i roto i to râua mau manao
e to raua aau,
o te faril la i te haamàital a te Atua.
~
i
taata
Na
te hoe amuiraa
ra
taa'tu ai
te oroa Iho o te
naaro
tapaô i tupu i roto i tera mau huru,
parauhia i te taime au.
tera
i
i tèra parau mana
No
i
e ore roa te Atua e faature i te reira, e
o lesu
iho, E ere atoa i te h'oe oroa haamoàraa tei ravehia na
raa,
atoa
roto
te tahua, i te mau taura o tei taai'ai,
te haamaitalraa a
ore roa’tu ai e tia la
i
e
Te huru no te
oroa,
ofatihia.
te hoe ia aniraa i te haamaitai a
ta faaipoipo no te hoe oraraa amui,
’e
atu i te Atua e te
taata’toa ei
o
Ua tahoe nf: t;
ia "hoe"
raua ma te-
te Atua.
ite. Te haapapu nei
i reira e aore roa i moe i
o to raua faaipoiporaa e tei raro ae te
te Atua
reira i
i te hoe utuafare, te ite
te mau huru
to’na mata
nei
e
^amau raua
a e tae atu i te hopea.
riro te tiara»
Ua
e
hiopoa
i to raua
raua
tei
nehenehe ia faahohi.
o
te Ekalesia
o
o
■
te mau tau’a e te feia
i tiaturi
oi ite no taua tahoeraa ra. E ore
te hoe faaipoipo raahuna, tapuni i
ture, mai
te huru - te afal nei raua
i te tapao no te
o tei rir
t ’apao no te haamâ. Ahiri te riro nei
te mau oroa faahtah';
tei tuu àtu ei taati i te faaipoipo¬
raa o te hoe rff '
tia ore o tei haapapu, e, aore roa
i horoahia i te Atiu. v
tiaraa matamuà, te mau faaipoiporaa
i Irave rû-noa-hia e
j î atoa ia i te mea
papû. E mea haamâhla anel te hoe ohipa tei haamauhia e te Atua ?
te
hoe hara
ê,
I parau Ihb nei tatou
e ere te faaipoiporaa cherisetiario i te hoe oroa haamoàhia,
oia hol, e ere i te hoe mea
te
roa’tu ia.
ere
hoi
tatou
e ua faatia Mose
i te faataaraa mal ta
faahi1;i, no te ino o te aau, o te mau ati-Iuda, oia
te aperaa i te hoe
ino rahi roa’tu. Ua faatiahia te
no
i te hoe
faaturi e te tiaa.
Aita lesu
te faaipéipo no te
faatiama i te mea o te nehenehe
ia’na ia arai
i te vetahi
mau vahi. Te faautuaraa i te faaturi, aore roa ia i huru ê.
E o na te Atua te faaipoipo, e,
e ore roa e tia ia faataaê
i te mea è na'na mau i tuu mai. Ua
vai Ite haapilraa a lesu
i nia i te hoe aratia, i rotopu i te hoe faatereraa faatiamâhia o tei tiaturi hia e te nunaa, no te ore roa e nehe¬
hinaaro-ore-hia, ei
i hinaarohia : te
i faahapa
i te faataaraa o
faataaraa ei
ino
tei
o
ravea
rapaauraa
roa’tu
ore
,
ofatihia te mau huru
ia
nehe
o
te hoe oroa e te hororaraa
faautuahia,
tei iriti i te uputa i te hoe parau feiatia. E ere e te reira
ana'è te parau no te faaipoipo, oia
tlama
iho tei
ia
riro ei mea faufaa, e o te
nehenehe
ia faataa i te
horoa’tu no te tahoeraa tino. Mai te mea
titauhia i te Ekalesia
te hoe haamaramaramaraâ no
auraa
ta’na
e
ê,
te
la e, i te hoe taime pôto hou te faaipoi¬
pinepineraa’tpa, mai té mea e, aita i titau
faahou-hia i te mau taùrearea
ia haapii i te mau tumu fifi
no te tahoeraa,
ei te apfràà ra, p te.taata^
vahi,
poraa, e te
reirâ
e ere
té huru i nia i te hoe o te
tatou oraraa, e ua ere tatou i te
maramarama,
te ferüriraa, te mau hâapiiraa o tei faataa i
te papû-nre
o ta
tatou mau ohipa e rave ra; vaiho atu te
parau ho
te mau ferüriraa, te itea nei e ati noa’e ia ta¬
tou, e rave rahi mau utuafare tei ore i faatere-au—hia, tei
faatia ru faahou-noa-hia ma te tahoe ore e te mau tamarü o
tel faaherehere auraa—ore—noa—hia. E ere anei te reira i te
hohoa no te hoe mau utuafare e rave rahi. Te hoe faaipoipo¬
raa pirioi,
tae noa’tu 1 te hoè faaipoiporaa neneva, tel
E mea
mau
éi
mea
tia ore, tei
vai.
faàriro nei te reira i te
raro
o
roto i te faaineineraa o te faai¬
ha
iâ, e,
te titaU maira oia i to’na
i,te parururaa o te tuuraa rima, e aore
ae
no te
tahoeraa ?
te hoe taatiraa
te hoeraa
ha roto i te faaipoipo,
tuuhia’tu ireira i
na
tiaturi papuréia
i té faatupu
riro raua ei fatu no te hoê maitài
Maeva,
o
te manao tahoe
faalpPipo, o to
1 te hinaaro o te Atua,
taata
taaêu
r
i ravai
Ir-
no
taata mai
aora
ia ta
roto
na
tavana:, te
ou
e
i
to
te
tete
ao
faaHaama-
i te pohe
na roto i
i te uputa no te mau fare
ua
manii
faaroo ia
te
toto
ite i te pohe
no
.
.
hoi
i
te taata
a
u
te Faraire Poheraa
ia
te Atua
a
(loane 8/51)
mai
'
.
faaora hia Iseraela
ua
te arenio tei parai hia
(Exodo 12/21-28). 1
te Arenio
nr
faa-
lesu Mesia, oia
te mau taatàètoa
te Noela.
Aiphiti
toto
i
no
te Atua
taata. No reira
roto
na
;
i faatupu
patereareha,
o Moac
peropheta. Aita ra
te
o
oraraa
taata.
parau mat
ua
faatupu hia ia ei
ua
te
roto mai
raa
tae
é
i
auraa
o
te
rapae
te ratere
oroa
i te
ia
no
raa, oia
te haama
fenua Aiphiti,
i
te miti uteute, te haere'a na roto
atu ai i te tiamaraa. Te Pasa kerete-
siano
(Tiafaahouraa) o te oroa ia no te haere’a na roto mai
i te pohe e taê atu ai i te
ora, no te horoa no te ora mure
ore
i te fëia i faaroo
(loane 6/47),
Te mahaha
te pureraa
kerëtesiano e ere atura ia i
mahana matamua
ra
o te
hebedoma
(Ohipa 20/7). 0 te parau hia i mûri ae tè mahana o te Fatu
(i te reo latino : ai es dominica, no reira mai te reo
farani : dimanche), (Apokalupo I/IO)
Ua mana taua mahana ra
no te mea o te mahana ia i tia faahou mai lesu
(loane 20/1)
e i reira’toa to lesu
faraa mai, mai te haapapu maitai raa
hia e oia te Fatu (loane 20/28).No reira te mau sabati atoa
e oroa
ia, inaha hoi te sabati tataitahi o te Pasa ia.
te 7
o
no
te màhana,
o
te
a
haamauhia'1 te ofal
matamua
no
ratou tare pureraa, ua àraui
ta
Te
roa
oroa
no
lesu
i
te
Revaraa
te
faahaamanao nei
ia
ia
tatou
e
pihaiiho i te Atua no te parahi i nia i to’na tiaraa Arii,
té tiaraa no
te Fatu e no
te
Upootiaraa
(Ephesia 1/20-22). Ua reva oia i te rai no te faaineine i
te hoe parahiraa no tàtou (loane 14/2).Ua reva oia e tia no
tatou i te Atua ra. (Rbma 8/34).
ua
reva
te amulraa itifamarii tahiti,
ta te amuiraa ,tf»ari1 tahitî i himene :.ua taiohia te hèe pene pa¬
(I Petero 2/1-10)
rau
mau
faatupu
e
Mai te hararaa
te
te. mau papaa, te mau taata. iho no te
fenua, na orOmetua Baohi ho Niu-Heberida, e té faatere.no te Sotaiete faatupuraa
parau no Lonedonà i teie mau fenua. üa omuahia teie broa iti na roto i te hoe hirae-
mai te taatoa
te
atoa i nia i ta ratou moni
.
vahi atoa :
I SANTO
e opuaraa
roa
e
ohipa rahi ta te Atua
roto
na
te
I
maiti
nunaa
te fenua.
no
ratou
tapea i te
I TARATONl
mau
ta
e
Atua
i te tahi
tahoe
ratou, noa'tu te taaêraa
Oia’toa
nei.
e
mau avae
nona.
i
taime, e piti tuhaa fenua e parahihia nei
a=-fîetro TARATONI e O NIU-HEBERIOA.
faataa i te
TE MAU OROA ATMUDA
ohipa. üa rahi roa tel reva ae nei, e eita roa e ore e, i te mau
nei, e haere maite ê i te rahiraa, nô te-fifi o te ohipa i te fenua
1 teie
e
taurua rîi ta ratou
Ua riro te mau
te fenua nei i rapae
no
noa iho faaroo
ta'na haamoriraa. Te mau pau
o
pinepine to ratou amuiraa no te faatere i ta ratou pureraa, na roto i te reo
tahiti e te reo no te fenua. la riro te ohipa ta ratou e rave nei ei taura
no
hoi
tamaarii
te mau faatere
piti : porotetani, katolita (e piti
e mea
haamanao
mau
mau
I reira, e mea
te
roa
Teie rê, el
no teie ohipa i te hohoa no te hoe
pureraa.
e raea afa ia : hoe afa na te Taiete ohipa e te tahi afa, na
na
piti. Ta te paeau porotetani, o te amuiraa tamarii tahiti ia e te
ohipa iho no te fenua. Te amo nei ratou i teie ohipa na roto i te
roto i te hoe
ratou
Te mau taman'i tahitî
tare
opuaraa
fare,
pae
Jakobo Tepatu.
^
^^Tae
ei tapao i nia i teie
nei,
mua
te tahi ia fifi i te huru
e
hoe tuhaa raoni ta ratou
^
tau 1
d'une formule .d'union ?
ou
haamamêraa i te pau, ua feruri
fare pureraa e au i na faaroo e
a
mau
ui atoa.
En libérant des liens factices d'un mariage raal uni tel conjoint malheureux et
conscient de son erreur, on lui permet peut-être de contracter alors un mariage qui
Enfin Jésus
la
pure,
mai ola i te itoito i teie nei
a ua
faatéed^à. te hoe
oreroraa parau na
farauv, tahiti, paratanê, :* Né'»0 te fenua,
ua
roto i
na reo e ma-
haamauhia te ofai Batamua,e
luda ua haamau hia ia ei haamahia mai no te
Ture i nia i te mou’a
Te oroa Penetekose ati
nao
raa
i
te horoa
raa
Sinàiv Te oroa kerétesiaho ng te Penetekose ua haamauhia ia
ei hàâfflanao raa; i
te horoa raa hia mai tè Varua Maitai i te
Ekalésia (Ohipa 2/1-4).
lesu 1
mau
te fenua nei
pipii,
noa’tu i
I te mahana Penetekose
1
roto
na
to’na Varua
no te aratai ia
ratou e no te
te
mahana e parahi mau ai tatou
(loane I4/I-4 ;
hoi mai
ua
te turu
no
i
te
haapii hoi e tae
i to’na basileia
hia hoi te
E acnre
aita roa’tu ?
ra
2) Te riro
mau
oroa
no
anéi te sabati tataitahi ei maha¬
ra
Te mau
loane
atoa
no
oe
i
fiana’toa
no
taua
la
ve
i te Atua
ia rave i te mau
mea’toa
no te
te hohoa no te mau mea natura, te tahi farerei raa no te taata i nia i te ea, te hohoa teata hopea roa
ta oe i ite, te buka
àamu ta oe e taio ra,
etc... Teie ra
:
manao te Atua e'mea maital ae e parauparau ia oe na roto
ta’na parau
te Bibilia.
No reira e mea
faufaa
rahi te
taio ia’na, no te faaroo i te parau ta’na e parau mai ia oe
na roto ia’na
e no te farii hoi i te mea ta’na e horoa mai
ia oe na roto i te Bibilia.
ua
i
taio maitai hoi
te
hopoia
auraro
ohipa
te
ra
oe e
mahana’toa
Bibilia
o
paari
i to te Atua
e
te hinaaro
E nehenehe noa
E mea maitai
nao.
roto
ia’na, eiaha te tahi
taime
noa
ia
ia
raa
ae
to’na
taio i te Bibilia
e
aravihi, to’na
tei horoa mai i taua buka
o
ae
ia hau
ra
e
rave
na
ra.
i to
roto
o
auraro
te
e
mai ia i te Atua
o
taata faaroo
e
e
ra
aore
ra
(Roma 13/1
e ere
^
roa-^-
ra
(Roma 13/6).
;
i
e
la
faaroo te taata
faaroo i
te
feia
Tito 3/1
;
1 Petero 2/13-14). E noa’tu
te mata’u
i
te
mana
e
ra¬
faautua raa,
na roto ra i te
te
aau (Roma 13/5). Te mea noa te ore e nehenehe
i te
feia mana e te tia
roa ia patoi atu ia ra¬
tou, maori ra ia parau mal ratou e aore ra ia rave mai ra¬
tou e te tahi ohipa tei ore i au
i
te
hinaaro
o te Atua
(Ohipa 4/9 ; 5/29). Eiaha noa’tu e ua faatia noa hia te au¬
raro ore raa e te patoi
raa i te feia mana, e faaueraa raa
na te Atua,
no te mea o te ravea
noa la tei toe
mai i té
taata keretesiano no te haapiiraa i te feia mana e tei roto
ratou 1 te hape, a riro atu ai ei faatere hau no te
Atua no
te faatupu i te maitai, eiaha i te ino (Roma
13/4).
Uiraa
1) Te vai
;
ra
anei te
hoe taipe no te Hau e kerete¬
siano ?
e aore ra ua anetanatae i te talej^i
(Deuterohoml 17/19).
Te taio ore i te
rii, aita ta
mau
na
hinaaro
£ nehenehe
E no
faaore maite i
?
TE MAU PAPAIRAA MOA
oe
hau no te
e mea hinaaro hia e aore ra e ere, te mau faate te mau tavini
la na te Atua, la rave maitai ra¬
(Roma 13/1-2
ia
no
19/11). Noa’tu
^U|noa’tu
re
tou
V
oe
3) Eaha te Noela
parau
faatere
mau
ohipa anoi e ia faanahomaitai hia te mau ohipa, no te faa¬
tupu papuraa i te parautia e te hau (Rcmia 13/3-4).
I6-ia).
1) Eaha te tapao e ite ai tatou e tei roto
te
hoe
kalena (calendrler)i te ohipa raa keretesiano
?
na
maiti
2) Eaha te huru
te hui
hoi aita
e
au
faaroo)
tiaturi
raa
no
i
Ekalesia
te
mua
(te taatoa
i te tahi hau Atua
i te Atua
ore
ra
o
(oia
?).
ma¬
oe
i taua ohipa ra na roto i
te
hoe
hohoa, tapura taioraa, E faaineine hia’tu hoe e te tahi
tatararaa iti,
no te meei e
ere te Bibilia i te tahi
buka
ohie.
No te taio maitai
i
te
Bibilia,
e na mua te opani i te
te ani atu i
te Atua e iriti
i te uputa o to oe aau e ia haaraaramarama mai ia oe na
ro¬
to i te Varua Maitai. I mûri ae e iriti ai oe i ta oe Bibi-
Bibilia, te tapiri
na
rima
no
lia mai
te
taio maite ia’na. E tapiti te taioraa i te
i faataahia e aore ra e taio haapinepine mai te mea e
e taioraa huru fifi,
ia o maitai teie mau parau i roto ia
oe. E parau mai te Atua ia oe na roto i teie taioraa
parau
parau
e
aore
i
roto
teie
irava
e
aore
e
ia
reo
taioraa, teie ia te ohipa ta
ia
iho aita anei
oe
roto
na
ta
oe
e
oe e
teie taioraa
e
i te
ite nei
rave
:
na
uiui
e
horoa mai nei
haapiiraa ta oe e pee maite, te tahi ohipa ino ta
faaatea, te tahi parau faufau ta oe e farii e e faatu¬
e
te hoe pure ta
pu,
te hoe
te mea e aita roa
tahi
te
oe
i
roto
na
i roto
oe
i
ra
iti noa. Mai
reo
E mea huru
iho.
oe e rave no oe
paha te taioraa
i te taime ahiahi. A
tapao i roto i te buka te reo e aore ra te irava tei puta i
roto i to oe aau. I te poipoi mai te mea aita to oe e taime
i t^ t^io faahou
i te taioraa i taio hia e oe i te ahiahi,
au
ae
^Itâioinoa ia i te irava rii ta
oe
i tapaopao i roto i te
"cahier. E ite oe i reira i te taaeraa no to oe pue mahana i
te ora r2ia nei
aita roa i aifaito. No te mea ua haamata oe
e te Atua e no te mea hoi na roto i taua huru ra te ora nei
ia
i
oe
te
mau
mahana
e
te Atua
e
no
haamauraa i te ofai malamua
te fare
te Atua.
pureraa i
Ei hioraa,
ua riro hoi te Bibilia
ei gazoline
faaroo. la pau te gazoline, eita te vélo solex
taata
ao
no
Santa. Na Samuela i baamau.
te
atea
e
te
tereraa, e ere ia, ua taataahi faahou, e rohirohi noa’tu
ore te Bibilia,
eita e atea to oe haerea i te reira ma¬
hana. E parau
mai ia oe e ua tae roa i te hopea no to oe
mau mahana. üa ite au.
Teie râ eaha te
gazoline ? Ta oe
iho, üa ite ia taua’toa e ere 1 te gazoline mau.
la
Te faaite nei te VEA POROTETANI i te feia taie
no
TE MANARAA NO ROMAI KANAANA
I
roto
faao mai
i
te hamani
te hara
i
te
la huru ohie rli
raa
na
te Atua i
teie nei
ohipa anol, te tia ore
te
oraraa
o
e
ao
no
,
ua
la borna mai te ATUA i to'na bau i to tatou
te tamai.
te taata i nia
i te fenua
e ia nehenehe
oia hoi i te taata tataitahi i roto i
to’na oraraa ia faaroo i te Evanelia, ua farii te Atua i te
nei,
faatupu
raa
i te
mau
Hau
i te fenua nei
(Roma 13/1),
MAHANA FANAURAA e vea, i to'na aroba
te MATAHITI API te fatata mai nei.
te
Ua
fenua
e
i te Ekalesia ta'na i baamau.
S. A. Imprimerie
de Tahiti'
rue
des Remparts.
Fait partie de Vea Porotetani 1962