EPM_Vea Porotetani_196211.pdf
- extracted text
-
m 62 0 TE MATAHITl
NOVEMA 1962
NUMERA
Rédaefar
HOE AHURU MA PAE TARA,
:
19
DANIEL MAUER.
AYAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Te
frëros les Chinois
OS
les voyons partout autour
Nous
de nous
tre
de
:
ils occupent tout le cen¬
Papeete, s'activent au fond
de leurs magasins de luxe ou de
leurs humbles boutiques. Us sont,
présents dans
les
tous
districts,
les lies
toutes
attentifs, et sou¬
riants, au travail q uand les autres
s'arrêtent, fourmis sans cesse en
mouvement.
On a tout dit sur le "tinito", sa
soif des affaires, sa diligence, on
l'a plaisanté, charrié : il est la
victime facile des
saynètes impro-
visées^ là tête de turc, celui "d'où
vient tout le mal". Périodiquement,
des hommes politiques examinent,
la question chinoise, comme un
épouvantail ou un atout. On s'agite,
on discute, on proclame : "Il fau¬
drait un jour régler la question chi¬
noise". On prépare une documenta¬
tion, on accumule des dossiers,
puis, comme on ne sait pas trouver
une
solution définitive et heureuse
qui pourrait satisfaire l'ensemble
du pays, on
n’en parle plus.
Ce n'est pas seulement par fidé¬
lité à un vocabulaire évangélique,
que
j'ai intitulé cet article : "'Nos
frères
les Chinois".
On
ne
peut
effet ignorer ou rejeter dé¬
libérément 10 °/° de la population,
effectif considérable, qui l'est bien
plus encore par l'importance de son
rôle, la place que cette minorité
occupe dans la cité. Serai -je pes¬
pas en
simiste ? Dirai
-je que la présence
des Chinois dans le pays est un
mal ? Je m'empresserai alors d'a¬
formé pour en faire le "parau tini¬
to", et parce que nous-mêmes, Ta¬
vent
de
force
d'imprévoyants
-
à
Canton
et que
les
ont laissé entrer, sans comprendre
qu'ils seraient un jour le princi¬
pal problème politique du pays : on
n'a pas su les faire repartir quand
fut consacré 1,'échec des planta¬
tions -d'Atimaono, et ils font main¬
tenant corps avec le pays, tout à
la fois très proches et très éloi¬
gnés de nouâ
gouvernants
naissent
souvent rien
leur lie natale,
hitien
ce
d'autre
que
qu'ilsj savent le ta-
tahitien
qu'ils ont dé¬
tia
roa
te parahi nei ratou i te vahi re¬
to
ra
;
qu'ils pourraient ne pas être
là. Quand on dit qu'on va "chez le
toa faufaa rahi e aore râ haehaa roa.
Chinois", c'est comme si l'on dé¬
taeinaa'toa, te mau fenua motu atoa
signait
Te noho nei ratou i roto i te mau matei farii i te mau taata ma te ara mai-
de métier propre
corps
un
tei e te ata au maitai, tei faahope i ta
indispensable à sa santé
économique. On rit du Chinois, on
se moque de
lui, on s'insurge d'u¬
ne
égalité de droits, mais on ne
souhaite pas son départ. Par qui le
remplacerait-pn ? Car dans la natu¬
re
même du pays, il faudrait te
remplacer.
au
pays,
ratou ohipa ia faaea te tahi mau taata
mai te mau rô tei hautiuti noa.
te mau
ohipa, to'na vitivitiraa, ua riro
ia ei tumu no te mau arearearaa ; o te
hautiraa teata, tel faatupu i te fifi e te
éloignés parce qu'ils sont
différents
tellement
leur travail
et par
de
peapea. I te mau matahiti tatai tahi,
te hiopo'a-hia-nei te parau no te mau
tinito é te mah faatere poütita, e te
nous, par
leurs coutumes^
qu'ils gardent jalousemen*? le
ancêtres, le mariage à la
chinoise, parce qu'à côté de leur
parce
riro nelteie parau mai te hoe tupu ria-
culte des
du
et
ria e aore râ mai te hoe mauhaa tama'i.
du tahitien '
E mea rahi te aueueraa, te paraparau-
français, ils n'ont rien ou¬
raa, te feruriraa ; "la hiopoahia te pa¬
te mau tinito e tia ai". Te faaineinehia net te hoe mau parau, e i mû¬
connaissance
certaine
blié de leurs dialectes chinois qui
accusent encore leur originalité. Très
rau no
ri iho, no te mea eita te hoe faaotiraa
maitai i noâa mai o te nehenehe ia
haamauruuru te mau taata'toa o te fe¬
éloignés parce qu'eux seuls ont
envie de travailler et de travailler
sérieusement dans un pays où Tahitiens et Papaa ne voudraient pas
faire du travail l'activité essen¬
tielle, parce qu'on ne peut pas ne
pas le savoir, et q u'inconsciem¬
ment, les uns et les autres nous
sommes
secrètement jaloux de
leur zèle, de leur réussite. On leur
en vëut de leur
prospérité, même si
celle-ci n'est pas’'insolente. On
voudrait pouvoir leur reprocher au¬
tre
chose que leur succès.
nua, e
yaiho-noa-hia te parau.
E ere roa'tu no te piri o te reo evanelia ia parauhia teie nei upoo parau ;
"Te mau tinito, e mau taeae no tatou".
No
reira, aita i nehenehe ia tatou ia
ore
e
ite e
haa ahuru
aore
râ ia tiahi
noa
te tu-
te nunaa, te hoe tuhaa
rahi o te hoe tuhaa faufaa ae no te ra¬
hi 0 ta'na ohipa, te tiaraa o taua tu¬
Souhaite-t-on qu'ils jouent mieux
qu'ils don¬
des gages d'une parfaite as¬
similation ? Qu'oin consulte seule¬
ment la liste des lauréats du bre¬
nent
vet
et
dès
lauréat
!
maintenant
Dans
écoles,
les noms tahitiehs paraissent s'y
retrouver par hasard. Nos frères
chinois semblent prêts à tout assi¬
miler, on serait tenté d'écrire, à
tout dévorer, les sciences exactes,
l'apprentissage de la politique et
la culture française. Un Paumotu
sa
vie ne
tatou i taua parau ra ? E hio anei ta¬
tou i te parahiraa o te mau tinito i te
fenua nei mai te hoe ino ? Te haapapû
ra nei tatou i to tatou manao i te na ô
te hoe ino faufaa, e mea tia ia
farii tatou i taua ino ra.
raa e o
du bacca¬
certaines
saura
dire ni
NO HEA MAI RATOU ? Hoe paha
tenetere i teie nei to te tinito taeraa
mai i Tahiti nei.na Canton mai,i te ma¬
tahiti 1860 e aore ra 1865 tihepuhia
roto i te maru, e aore ra na roto
na
hi huru nainai i
Teahupoo, o te piti ia
faaapu vavai.
"Bonjour" ni "Merci" sera ci¬
toyen français de plein droit ; un
0
Chinois
Hou te tama'i no te matahiti 1870 ua
faaea taua nîJhaapu ra, no te mea
q^L parlera parfaitement
la langue <IJ^^oltaire se verra chi¬
caner
ce
droit.
i
te mau faaapu vavai i Atimaono. Ua
1 hoi te vahi no Atimaono, e mea huru
rahi ? E ua faaapu atoa-hia te tahi va¬
te
aore
hoi i te faahoi i taua mau tini¬
i to ratou fenua o Kaina, ia au i
tou i te tahi pae e te mau fatu
ohipa i
te tahi atu pae. Aita râ hoi taua mau
tinito ra i hinaaro e aore ra, aita i ne¬
henehe ia ratou i te hoi atu i Kaina.
Parahi ihora hoi ratou i Tahiti
nei, e i
mûri iho, ua purara haere ratou i nia
iho i te
mau motu no Polynesia nei.
1 teie nei mahana ua taeahia e 7 000
te
ratou, oia hoi te ahuru o te tuhaa no
huiraatira no Polynesia O/IO).
Area to ratou faufaa ra, ua hau atu ia
i te rahi i taua faufaa iti ahuru ra.
E toru punaraa to te tinito i to te
taata tahiti, ,e e maha punaraa'tu i te
papaa.
EAHA TE MAU FIFI TEI TUPU, TO
TE TINITO PARAHIRAA I POLYNE¬
SIA NEI ?
a) E mea tais roa te huru o te mau
tinito i tf te taata tahiti. E mau hi¬
naaro taaê roa to ratou i nia i te mau
ohipa atoa, e ta ratou
mau peu atoa.
b) E feia rave puai i te ohipa e te
tuutuu ore, no te mea mai te reira te
huru i to ratou iho fenua fanauraa. Ei¬
ta ratou e tiai ia topa mai te m^a i ro¬
to i te vaha, a haere ai e rave i te
ohipa. Ua matau ratou i te rave i te
mau ohipa rohirohi i to ratou fenua.
Mai te reira te huru i ô ratou, a hia ae
nei tausani matahiti.
no
haa itiraa i te fenua nei. E mata'u anei
leur rôle dans le pays,
tatou
te|mau parau faaau i hamanihia no ra¬
0
Ua parauhia te mau parau atoa i nia
i te tinito, to ratou auraa i te haapao i
taata tei tahitohitohia i roto i te mau
Très
no
Te itea-hia-nei ratou » te mau vaivi
atoa
pas
qui toute
Très-proches parce qu'ils sont
nés dans le pays et qu'ils ne con¬
taeae
pu no Papeete ; te ravai nei ratou i ta
ratou ohipa i roto i to ratou mau fare'-
jouter que c'est un mal nécessaire
qu'il faut s'en accommoder.
rappeler qu'ils ne sont
pas venus' d'eux mêmes à Tahiti,
qu'on est allé les chercher - sou¬
mau
hitiens, sommes tellement habitués
à eux que nous n'imaginons même
et
Faut-il
E
m^u tinito
te vavai ime faahou-hia. E mea
tou
c) 1 ô te mau tinito te vai ra to ra¬
puai i te ohipa hoo taoa, e feia
aravihi-i te
matuturaa,
mau
toroa
taioraa
moni,
feia matau
atoa i te haaputu i te faufaa. No rei¬
ra, ua mahere rii maru noa mai i roto i
E
numeraraa.
to ratou rima te taatoa
o
te mau
ohipa
hooraa tao'a i Polynesia nei. E nehe¬
nehe ia parau e : e 75 °/° no te mau
ohipa hooraa tao'a, tei roto anae ia i
to ratou rima. Te toea ra, tei te rima
ia 0 te mau papaa.
d) Te punaraa o te mau tinito. Mai
te peu e, te vai nei te mau utuafare
taata tahiti e 8 aore ra e 10 tamarii.
To tejjnito ra e 15 ia e aore ra 20 ta¬
marii. No reira, e feia puna mau, e te
haere noa'tura i te rahi roaa raa. I teie
mahana ua taeahia ratou e 4 000 i Pa¬
peete nei, oia hoi te maha o te tufaa
(1/4) 0 te oire. la tae anae i te mata¬
hiti 1975, e rahi ae ia te tinito i te
taata tahiti
e
te.papaa i Papeete nei.
e) Te mau fifi : la farii îaatoa te tinito i te faaroo
Cherisetiano, oia hoi
no te tapiripiri noa raa mai...
Te au e te ohieraa te mau tinito i te
a)E
ite-paari farani, mai te
FAA-FARANM TE MAU TINI¬
te taata
TO ATOA.
E 7 000 ia.taata tiaraa farani api.
Inaha, te tuu taue hia nei te mau ti¬
nito i nia iho i te aifaitoraa no te mau
ohipa haapiiraa ;
mau
,
ture, e no te mau mana atoa e te taata
tahiti, e ô hoi ratou i roto i te mau piE riro ratou i te riro ei mau orometua
hàapii tamarii i roto i te mau tare haapiiraa taaè (privées) e ere i ta te Hau,
riro atoa vetahi mau toroa maitatai i
e
roto i te
mau ohipa no tapae (eiaha i
te hoo tao°a anae). Te hinaaro rahi-hia
nei te mau taurearea tinito ei
ha toroa
te
hau
;
orometua
hiraa i roto i te Apooraa Rahi Fenua e
d)El
te Apooraa
patapata
Te mau. faaauraa, e mea fifi roa ia,
te mea te faaipoipo nei te tinito i
a
haapii, papai parau, o ta ratou e tapea.
E riro atoa ratou i te tapea i te afa e
aore ra e 2 i nia i te 3, o te mau para¬
-parau (dactylo) i ô te mauparuru-avaota
te mau taiete te mau hotera, etc...
no
atoa
tahiti
to
e te papaa (mea pinepine
te taata tahiti e te papaa).
i rotopu i
E mea puai te mau manao taamuraa
i rotopu i te mau tinito - e mea iti roa
i rotopu i te mau taata tahiti, e' te pa¬
paa atoa. E feia tahoê roa te mau tini¬
to ratou ratou iho, e e turu i te tahi e
te tahi
e tauturu ia ratou iho. E tia ia
ratou.ia riro ei tumu no te oraraa fanao
e
te-
no.
oraraa
politita no te fenua.
'
I mua i taua mau fifi ra, i te parau
no te mau tinito, eaha te hoemau tu¬
i taaê ai ratou i te tahi pae feia pu-
mu
rutia i te fenua nei ((te mau papaa,
te
matihita, etc...}
I
,
a) TO RATOU NOHO MAORORAA I
TE FENUA NEI.
Ua hanere hoi te matahiti to ratou
parahiraa i ô nei e ua faaea tamau roa
ino. Aita hoi ratou i noho mai i ô nei
te hoi atu i te hoê taime i to ratou
ra aia mau. No te tahi pae tinito ua ri¬
no
ro roa
ia o Tahiti ei aia tumu no ratou.
I
ore noa-raa
tumu, ua huru piri
ia ratou
e
mea
roa te taata
huru atea
ra
tahiti
i te
mau
papaa. (Ua faaueue te politita i nia
iho i te parau no te mau papaa i Tahi¬
ti
tinito, aita te taata i hinaaro e
faarevahia ratou. Aore hoi e au ore raa
i ite
papuhia, i te mau tinito. Ua papu
hoi i te taata tahiti e, eita roa e nehenehe ia faataaê atu i te tinito (no
ohipa huru rau, te mau ohipa
hooraa tao’a). Ua matau oia i teie nei,
te
mau
no
te
mea
mahana
hinaaro
e
farerei
noa
raua
i te mau
atoa. E mea varavara roa tei
ia faarevahia te mau tinito.
EAHA IA TE OHIPA E AU IA RAVE
I TE MAU TAU 1 MURI
NEI, NO TE
PARAU NO TE TINITO ?
E rave rahi hoi te mau faaotiraa parau
tei ferurihia ;
0
ae.
É ei faahopeat'aa, e riro te reira i te
faatupu mai i te ruriraa no te tahi pae
taata. E mea maitai ae paha ia pine¬
pine te mau faaipoiporaa i rotopu i te
hoe tuhaa
te huiraatira tinito
o
taata tahiti
te
e
(e te papaa atoa).
'
»
E mea maitai ae ia anoi puai te nu¬
i te tahi atu nunaa (ua rahi iho â
naa
râ te anoi i teie nei), i te mau nunaa o
tei
parahi amui noa i te vahi,hoe aore
i faito to ratou mau manao, aore i fai¬
to ta ratou mau peu, no te ojaraa, i te
hopea râ e tupu to ratou auore i te tahi
te tahi. E mea hau ae ia amui hoe
e
;
Une telle mesure tou-
te arbitraire serait en outre profon-,
dement injuste et inhumaine. Je
sais bien qu'elle a de douloureux
précédents ailleurs, mais ce ne
sont'pas des modèles dont nous de¬
tahi pae ia imi i te ino no te tahi atu
E ere hoi i te mea tano ia haavivi i te
hoe pupu taata
o
tei itoito i te
rave
i
te ohipa, e no te mea hoi e huaaî o vera no te mau taata o tei umehia mai i
te fenua nei no te raveraa i te mau
vons
inspirer.
nous
Un troisième moyen, que n'hési¬
teraient
pas à employer certains
grands états d'aujourd’hui, serait
de les renvoyer en Chine. Nous
pourrions demander, quelle Chine.,?
En Europe, après la guerre, on a
transplanté
ainsi des populations
entières, parfois implantées depuis
deux siècles dans leur pays d'a¬
doption, comme les Alsaciens, du
En dehors du caractère po¬
3anat.
litique
outroncier
-sure,
départ massif
des
un
d'une telle meaurait
conséquences économiques et
sociales incalculables. On ne s'om-
pute pas impunément d'un dixième
de sa population. Le vidé créé de¬
vrait être bouché immédiatement, et
qui ?
par
Il faudra donc bien trouver une
solution intermédiaire, plus sage
plus humaine,
(suite de la page 1) '
c) FAAHOl I TE TINITO I TO RA¬
TOU FENUA.
E feruriraa hohonu roa ia manao, ,oo.
na tumu e piti i mûri net ;
1) Te vahi tia ore no teie nei ohi¬
pa (mai tei tupu i Euroî)a, e rave rahi
te
mau
utaraa huiraatira tei rave-
Quel critère adopter ? Mais aus¬
problème ne repose pas
si bien le
tellement
la
sur
l'assimilation ou
non-assimilation de la culture
française, et dans un pays où l'éiême.jt dominant reste
venus
pour
une
E fifi roa ia te pae no te oraraa.
t nahea ia i te opereraa ite mau faufaa e te mau fenua ?,Hoe â ia fifi e te
tupu i Alegeria.
assimilation tahitienne
Laisser la minorité chinoise
s'accroître sans statut précis sem¬
ble impensable. Si nous, Tahitiens,
nous accroissons à un
rythme
nous
rapide nous sommes battus par les
Chinois où
ne
sont
pas
rares
jour une majorité ? Convien¬
un
part,
On
de leur faire
un
statut
à
solution toujours boiteuse ?
a
envisagé tous les remèdes
possibles :
FAAFARAHIRAA PAARI
MAI lE FAAAU.
ia hiopoa maitaihia te feia ;
a) O tei papai maitai roa ino i te
farani.
b) O tei faaore roa i te mau peu ti¬
(haapaoraa, peu tahito).
E riro paha te faatereraa Hau i te
farii i teie feruriraa manao, e ere atoa
territoire.
On
éviterait
rivée de nouveaux Chinois,
au
ser
contraire
on
favori¬
courant
de
re¬
la
Chine, des éléments
qui n'ont pas leur emploi ici ou que
tour
vers
leurs études orientent vers le pays
de
leurs aïeux
ment
par
;
Il faudra égale¬
métissage qui
encourager un
s'inscrit
du
puissamment dans les
pays. On ne fera rien
statuts et mesures. Cependant,
il faudra ne pas oublier, que nous,
Tahitiens, répugnons à nous dé¬
fendre, et que ce qui pourrait pa¬
raître la justice et l'égalité ne se¬
rait en réalité qu'un moyen déguisé
de
nous
étouffer. Nous sommes le
peuple de ce pays, nous lui avons
donné
son
âme, nous avons créé
sa légende de pays accueillant et
facile, nous avons transmis jus¬
qu'à aujourd'hui un riche patri¬
moine
de coutumes
d'originoli-
et
Tout cela doit être protégé.
Des hommes du dehors sont venus
chez nous, pqpaa pour façonner
lisation massive
et
artificielle
ne
changerait rien quar^ aux senti¬
ments profonds du peuple
chinois,
quant à la réalité de leur assimila¬
tion. Nous avons pâti ailleurs de
naturalisations
précipitées
qui
du tout. Une tel¬
le mesure signifierait l’étouffement
immédiat de la majorité tahitienne,
et
économiques.
Le second préconiserait de leur
.laisser leur statut d'étrqAaer indé¬
finiment, ce qui risqueranWie trans¬
et lui permettre d'aller
l'avant. Chinois pour travail¬
notre pays,
ont
dans les domaines politiques
na
plus
importante. Ne point permettre l'ar¬
pense-t-on, une main mise commu¬
niste le jour où l’on souhaiterait
reconnaitre la Chine de Pékin. Le
motif est peu sérieux : une natura¬
c) I rotopu i te papaa (te reo e te,
ite).
'
d) I rotopu i te taata tahiti (te reo,
te huru oraraa, te mau peu,).
E,||^meaniafaufaa
i te
la première étant quand même
de
n'ont rien garanti
anei ia faaauhia te tiniro
sur
ainsi,
hoi i te feruriraa rava'i raa. Te manao
tumu ra; o te faaau noa raa ia.
Aita roa teie nei pri^hopea e hio¬
qui
ment
té.
Le premier consisterait à natu¬
raliser d'un coup tous les Chinois
du
la feruri maitai hia teie nei ohipa
no te faafarahiraa i te mau tinito atoa,
maitai-hia-nei.
les
familles de 15 à 13 enfants. Cette
minorité est-elle en passe de deve¬
drait-il
poa
res¬
seraient assimilés vrai¬
les deux plans de la vie
tahitienne et de la vie française,
ceux
moeurs
nir
nito
doit
te moins aussi nécessaire.
ti taue-h«a-hia te hoe mau rima itoito
reo
et
l'élément tahitien, il serait lé¬
gitime d'attendre des nouveaux-
2) Te fifi ta te reira e faatupu i te
fenua nei. E ore roa hoi e e tia ia riiroa.
plus adoptée aux
Naturaliser
circonstances du pays.
ter
ohipa hoona ore.
HURU I NIA IHO I TE MAU TINITO.
Noa'tu â ia te mau haavahavaharaa i
mûri
pae.
(SAGE) E HAERE RII MAITE NOA,
te mau
a
poiri, o te
ratou, hoe â tau, eiaha râ ia itehia ve¬
i roto i te fenua nei. E haafifi te reira
i te pae oraraa politita o te fenua nei.
.
c) TO TE AU TAATA TAHITI IHO
reira.te tupu mai
Hoê â ia fifi to teie parau è to te
nia nei. Te vai nei ia te ma¬
paiuma roa te faito o te mau
taata êê i nia i te 25 e aore ra 30 V°
nei, e mea huru iti ae i te mau tini¬
to).
tahiti huru
parau i
hana e
hia.
ei '"parau tinito". No te reira
nunaa
ATOA I RARO AE I TE MAU TURE
NO TE FEIA EE.
REO TAHITI.
Ua ite atoa te mau tinito i te reo ta¬
reo
te
former notre pays en état à majori¬
té étrangère.
b) VAIIHÛ NOA I TE MAU TINITO
roa
te
i te mau taata êê, e haere
mai nei.
b) TO RATOU ITE PAPÜRAA I TE
hiti, noa^tu ia e, ua faahuru ê ratou i
o
I
i hio papu atu i te huru mau o te
fenua nei, e te taata tahiti farii patoi
te vahiné tinito. E mea varavara roa te mau taati i rotopu, i te tini¬
raa
-
Evanelia, tera râ, aita teie nei feruri¬
e
aita
El PARAU OPANIRAA.
Teie nei feruriraa, e mea faahiahia
roa ia paraparau
noe, e ia hio atu. E
ua au hoi i nia i te mau haapiiraa a te
raa
e
dire.
te vahiné tahiti (i
roto iho â ra i te mau
mataeinaa) aita ra i rotopu i te tamarii
peu
faaitoito atoa i te tapiraa
mai i te ite ? E tupu ia, te hoe pupu
feia maramarama tinito i mua i te rahie
ler et faire du commerce. Les uns
invité les autres. En étions-
nous
coupables ? Il y a place dans
le pays pour les trois communautés
existantes, mais il serait illégiti¬
me
et
dangereux
communautés
les deux
que
importées
&e
déve¬
loppent et s'accroissent seules au
détriment de la première. C'est
dans cet esprit de fraternité, dans
le souci aussi de garantir l'origina¬
lité naturelle du pays qu'il faut
chercher à résoudre le problème
chinois. Ne plus avoir trois com¬
munautés, mais une seule aux liens
de
sang
étroits, qui travaillera
dans la paix et sera mieux armée
contre
les
arrivants
de
demain.
TE ATUA ETE^TAATA
EAHA TE TOROA NO lESU ?
Ua faaite |esu i te Parau api
maitai, ua haapii oia i ta* h a m au
pipi i te huru rto te hoe orqraa api.
Ua faaora oia i te feia ma'i, ua
faatia faahou i tei pohe e i te ho.
oia i to°na ora no to’ha mau
tau'a ; ua faatataurohia oia. I roto
raa
i te tnau ohipa'toa to lesu i
rave, o
to°na pohe tatauro i Katovari te
ohipa tei hau i te faufaa. Te parau
nei te feia faaroo e : "Ua pohe te
Mesia no te faaora i te mau tâata'-
toa, ua pohe oia, ia faaore-hia ta
hara e ia faariro-hia tatou ei
feia tiaraa maitai aeV.
tatou
E nofea te reira
tia'i ? E
e
na-
fea te pohe o te hoe taata i mutaa
iho e nehenehe ai ia tauL i te hoe
te
mau taata no teie tau ?
E tamata tatou i te hio i te tupuraa
mea
no
teie parau.'
no
Ua tono mai te Atua i ta'na Tamaiti
no
te irro
e
faaora i
te
te mau
taata, i
i te hara i roto i teie nei
Eita hoi te reira e oti ohie n'oa,
no te mea ua rahi roa te mon a no
te hara e no te ino. I te iteraa te
ao.
iino
taata
mau
i -te Tamaiti
a
te
'—Atua i te taeraa moi i roto i teie
nei ao ma te afai mai i te maramai roto i te poiri, ua parau
a'e
"la pohe oia e tia'i. la
upootia oia e ia nana oia i nia iho
i te nunaa, aita ia ta tatou e ravea
faahou, e eita tatou e mana faahou
rama
ratou
ra
:
iho i
i nia
ta i
te
i te
aau
ao
te
oraraa
te mau taa¬
o
nei." 0 te ino ia i
taata mai ia
roto
Koiafa, |uda
Isakariota e o Pilato te Tovana roma, tei taparahi i te Tamaiti a te
Atua. I mûri ae râ ua tupu ihora te
hoe ohipa rahi e te maere. Ua tia-
faahou
lesu mai te pohe mai. .Na
roto i to'na pohe e to'na tiafaahouraa, ua haav1 oia i te ino, e to'na
toto tei manii i nia iho i te fenua
a patitihia'i oia i nia i te ta¬
tauro, ua horoa ia i te ora i to te
ao nei. Te hara o tei
riro mai te
nei
hoe ma'i haua ino roa, tei
i
taata i
te
faaatea
te utuafare, ua faaora
hia ia i te taime
i
maramarama
oia e : e tamata te eia e te
mau puaa taehae i te eia i te mau
parau
e
râ
area
i te taparahi
e
hoi ia ratou,
te taiai
paruru
mamoe
mau mamoe e e hoto'na ora no ratou. E taparahihia te tiai e ora râ te mau
oia i
roa
Te hoe taata i roto i teie nei
oraraa, ua haaati hia ia é te hara
e
te ino
o
tei tamata noa i te haa-
pohe ia'na. Te aro nei oia, area
râ, eita oia e upootia. la tae mai
râ lesu no te tauturu ia'na, ua aro
oia e ua taparahihia oia iho, area
to'na toto tei hâamanii; hia, ua
ia i nia ihd i te enemi.
upootia
;
"Nafea to te satauro iritiroa i ta'û
hara?"
Hioraa matamua
Te satauro o te hoe ia hioraa no
tataitahi no te faaite ia'i
te taata
hia
nafea to te hara iritiraa
mea nafea to'na' taatiraa
mea
e
e
hia i te Atua.
oraraa
o
lesu,
te taata
e
ite ai oia e, eita
a
maramarama
ha no te Atua maori
i to'na
e
ora no
ia horoa oia
to'na iteraa
ratou. |
pohe mau oia,
e
ra
i te aro-
fariu oia i
ua
te
nei te
3ibilia ia tatou
paeraa
farii i
téi
ia'na. Tehaai te hoè oraraa hau no te
satauro
tiai
te mauiui
hioraa rahi ia
te
o
satauro,
teie nei
no
o
ao
te
i te
parau no te auraro.
tahi
HIORAA
NO
TE
to'na tavana. Ua pa¬
anei
i
riro hoi to'na
e
te tavana
rau
paari
:
atu taata.
i te
mua
mau
tadta
"la pohe oia e tia'i". I
râ, ua haafatota mai-
taua taime ra
ra
te
api
mea
metua
ra,
ua
vahiné
e
taua
taata
"No te
e ua parau
maira
here
ta'u tamaiti, a
au
i
;
taparahi ia'u ei mono ia'na".
i to'na Metua ia
inaha
nei
ua
pohe ia. Ua
poheraa ei hopea, e
rahi â
te
mau
mea
e
toe.
haapii atu i ta'na mau
pipi. Ua pii aere lesu : "la tia ia
oe
ra, a hot'p ê atu i teie nei au'a
ia'u
e
aita
no
te
nei".^iiro te rahi râ o to'na
tiaturi i te aroha
o
te
te utua
faao-
hara.
te
o
la pupu te ati
oia
roa
taiâ ia
i
ore
iuda i te hoe tusia
i te Atua, e maiti ratou
manao
la niaitai
a’e no
i te anima-
Eita
râ ratou, e pupu i te hoe ani¬
male ino i te Atua, oia hoi te hoe
roa
te nana.
roa
oio ia
itehia mai."
animaia
pohe ma'i, matapô e aore
pirioi. No,ta ratou mau tusia te
taparahi nei ratou i te hoe animale
maitai e te pipi nei to'na toto i
nia i te fate. Te parou nei te Fau¬
faa Api e : te utua o te hara e ore
Hioraa
-
ia
I nia i te Satauro aita |esu i
faaite noa i te hoe hioraa no to te
hara haamouraa hia tei râ ua irîti
Atua ua pa¬
nehenehe ia aufau
e
mai
ra
hia i te
auto, i te toto taoa rahi
te
e
to
porao ore,
te
arenio
ino
ore
e
te
oia hoi te toto no-lesu
(r Petero 1/18-19).
!
~
oia i te uputa ia nehenehe i
te mau faaroo ia pee ia'na. Te hioatoa
ia'na iho
roto
na
ia, ia noaa râ i te taata te ma-
na
te peeraa
no
e
mea
faufaa
raa
ore
Edene, ua tamata oia i te hoi faa¬
hou i
te
patu tei faataa ê ia ratou i te
Atua i raro e i te faafai te ia ratou
ia'na na roto i te faaaueraa i te
te
Mai mutaa iho mai, i te taime a
Adamu i rapae i te ô
i
Ua tamata te ati Judo i te huri i
ia'na.
tiavaru hia'i
vahi tei reira te hau i
ro-
ij
tahua rahi ia pupu i te toto no te
tusia i te vahi
moa. E tupu te rei¬
hoe taime û te matahiti, i te ma-
ra
pû ia'na e te Atua, teie râ ua pa-
hana
mau
taraeha-
ruruhia oia
ra, e te manao ra ratou e,
hoe noa
e
te
hara. 'Ja riro te
haaati i
te
ô i Edene e e ere roa te hoe taa¬
ta
e
tae na
hoi
eita
e
no
te oroa
o
te
matahiti te manarao te toto i pfpihia i nia i te fata.
nia iho i taua patu ra e
tia ia'na ia iriti i te
opani, Ua tae mai râ lesu mai roto
mai i taua ô ra i te pae ni Adamu,
te taviri no te uputa i roto i ta'¬
la tae mai
lesu ua riro oia ei
ra
ma
Tahua Rahi hoe
rima. Eita taua Opani ra e ne¬
henehe ia iriti na roto mai, tei ra¬
ati
na
pae
atu te rota e
no
te
taata
te
e na
te pae atu
iritiraa
ia'na. Te
taata hoe roa te nehenehe ia tapea
i te taviri
te
opani
te
e
ia iriti hoi i te rota na
o
te taata ia tei
no
te taata
e
ei
riro ei
Tamaiti
no
TE
-
Hioraa fora
SATAURO 0 TE HOE IA
TUSIA.
E ore e nehenehe ia tatou ia
faaau i te poheraa no lesu i nia i
satauro mai
te
hoe animal a tei
pupuhia no te-foafariu ê i te riri no
te hoe varua
teie râ te poheraa no
no
hoe
taua toto ra
noa
atoa ra,
eiaha no te
matahiti
e a
e
ere
ia
no
te
mau
no
te
tau,
mûri noa'tu. Ja pupu
lesu ite tusia hoe taime no te mau
tau
atoa.
Te mau taata atoa no te ao nei
i
ra
te
raa,
Iuda anae, no te mau taata
atoa ra. E te toto no te tusia ta'na
i pupu, o to'na iho ia toto. Te mo¬
Atua.
3
TÉ HOE IA
FAAROOMAU,
au-ore-hia
te
te
no
Ua haere mai ra lesu e
pohe oia ei mono ia tatou. Ua
aufau oia i
no'u, ia parau hia
e, e taata hara vau : "îja ite oia
e, ua tono hia mai oia ei tavini e
TE SATAURO 0
Te vai nei
hoi te oamu no te hoe taata api tei
o
avea
ia pohe.
ua
Aita oia i parau e ; "Eaha râ ta te
taata
na
ere
hoe
te
ra
0 tatou feia hara, ia aufau
i te utua e tia'i. 0 tatou tei
Aita lesu i manao i to'na iho roo
maitai e i te tahi hioraa nehenehe,
Tamaiti
I roto i te ô no Getesemane, aita
lesu i papu maitai e, ua tia mai
raa
tatou
0 tei faatatauro hia mai te hoe
taata eia te huru o te hoe ia mea
haamâ rahi ta te taata e farerei.
hara mai te hoe patu tei
UA RfRO TE SATAURO El HIO¬
RAA NO TE AURARORAÂ MAU.
Ua tupu i te hoe taime no te
roa
nehenehe
ario
heraa no lesu. Te tauturu nei taua
na huru tataitahi ra i te taata f te
e
hara, no te mea e ore te hara
noa
iq faaorehia, ia
te
e
reraa.
TE TAYIRI NO TE AO API.
Atua. Te parau
i te hoe mea taaê roa ia
ora te hoe taata na roto i té
pohe.
TE SATAURO 0 TE HOE HIO¬
RAA NO TE HAEHAA.
2
E toru huru hioraa i roto i te po¬
na
aufayhia.e
parau
ra
poheraa i ora'i tatou.
to lesu
rima".
no
imihia
NA FEA TO lESU
IRITIRAA I
TE HARA
pahonoraa i te uiraa i mûri nei
e
pohe. Ua faatia te Atua ia pohe
lesu i taua pohe ra tei riro ei utua
au
te
te tamô nei te toto o lesu ia ta¬
tou ia ta tatou mau hara. Te parau
atoa nei te Bibiiia ia tatou e ; no
Atua e ta'u Atua eaha oe i
faarue mai ai ia'u." E i te hopea
ua noaa ia lesu te faaroo a
parau
ai oia e : " Te tuu atu nei au i ta'u
i roto to
aita
:
taua taata ra.
ta'u
varua
oia ia
ra
ia
tia ta
Na roto i te hara a
te taata ua noaa ia'na te utua note
ia^na, e ua pii ae ra oia : "E
tua
ore
parau' hia
mamoe.
to'na mata ia lesuralema tei reira
o
tia'i. la
faarue to'na Me-
maitai i ta'na
arataihia'i oia
e,
E
Ua parau lesu i ta'na mau pipi
e : "0 te hoe nana Iti mamoe". Ua
la rave te hoe taata i te ohipa a
tahi atu taata,- ia aufauhia oia e
.
te
:
mai te mea e, ua
mamoe
taua taime
"la tupu to oe hinaaro eiaha
to'u". I nia i to'na satauro ua riro
ra
e
i te aro
mua
1-
faahou atura oia i
rau
TE OHIPA FAAORARAA NA lESU
lesu
o
te hoe mau ia tusia.
Europe, i Ifoina, i Inidia e aore
i Oteni, te vai nei to ratou Ta¬
hua rahi tei parahi noa i pihai iho
i te .Atua no te parau atu ia'na.
Te parau nei te Bibiiia ia tatou e :
tau'a to tatou i pHioi iho i te
Atua e na roto i to'na toto i ma'i
e
tatou
i ta tatou
hara.
PARAU API»te
TE HOIRAA MAI NO ASSAM
RURURAA OIAKONO
Uà tupu ae nei te hoe rururaa Diako¬
no no Tahiti e Moorea, o tei putuputu
na roto i na mahana e piti i roto i te
Fraternité i Papeete. Ua tae mai te
mau orometua^mai te apeehia e ta ra¬
tou mau diakono
e na
roto i na mahana
piti, ua hiohia te faatureraa api no
e
te Ekalesia ei faaineineraa i te "auto¬
nomie". A taa'i te reira parau rahi tei
fariihia e te rururaa i mûri ae i to ra¬
tou faaiteraa i to ratou mau manao, ua
ferurihia te mau parau e rave rahi. | te
piti 0 te mahana, ua fariihia te rururaa
na roto i te hoe tamaaraa pûpûhia e te
paroisa no Betela i te avatea e te hoe
inuraa taofe i te ahiahi. Ua purara te
rururaa mai te oaoa i te mau parau i
faaroohia e ratou i roto i mahana e piti
e
mai te faaite i to ratou mauruuru I te
paroisa Betela tei farii ia ratou i te
pae tino i te mahana hopea e tae noa’i na amuiraa no te oire tei horoa
mai i ta ratou. fare ei puhaparaa no te
tu
rururaa,
piiraa teitei no Taravao, e te faahiti
atoa ra te Vea i te opuaraa no te hama;
ni i te fare tamaaraa e tunuraa maa na
te mau tamarii. i teie taime, ua oti
atoa taua fare ra, auaa te aravahi no te
tamuta o Gratien Taputuarai e ta'na
reva'tu o
Assam, diakono no te amuiraa tinito
no Betela, i Farani i roto i te hoe tare
haapiiraa Sibilia i Strasbourg, no te
ua
mai oia i te fenua nei i te
avae
méiri.
Te oaoa nei tatou i te fariiraa i to'¬
faahohonu i to'na ite i te pae evanelia.
hoiraa mai i rotopû ia tatou, mai te
tiaturi ia’na no te mau ohipa i roto i
to'na nunaa i te fenua nei. O te tinito
Na te hoe pute na te Apooraa Amui no
te mau Ekalesia (Conseil oécuménique
des Eglises) i atno i te mau pau no
matamua teie no te fenua nei, tei reva
i Farani no te faaineine ia’na no te
ohrpa evanelia i roto i to’na nunaa, e
taua tere ra. 1 te pauraa ia'na hoe ma-
tiaturi nei tatou e, e reva'tu â te tahi i
te mati tau i mua nei.
t^hiti i roto i taua haapiiraa ra, ua hoi
HAAMAURAA
I te sabati 7 no Atopa, i haamauhia’i
'te orometua api no Nouméa, o Joseph
Hunter tei tono hia'tu e te A.R.A. no.
te faatere i te mau tamarii tahiti i TA-
RATONI e i NIU-HEBERIDA ei mono
ia Tumata orometua tei hoi mai i te fe¬
nua
nei, i mûri ae i na matahiti e 5 o
to'na faaearaa i reira.
üa amui mai te paroisa tamarii tahiti
i taua mahana ra tei faal roa i te tare
pureraa, e tae noa'tu hoi i te mau orornetua no Nouméa tei afai mai i te ta-
na
e
3 no Nouméa
:
ia'na. Te faaite nei te V;P. i to'na
roisa taratoni
te paroisa tamarii taratoni e te paroisa tamarii tahiti.
t mûri ae i te haamauraa, ua farii mai
0 Hunter i te mau ohipa i pûpûhia'tu i
roto i to'na rima no te faatere i te mau
tamarii tahiti i teie mau pae fenua. Na
te hoe tamaaraa tei pûpûhia e te paroi¬
sa i ta'na orometua api, i opani i taua
oroa ra. la tiai te Atua i to'na tavini
e
api e ia haamanuia i te mau ohipa ta'¬
na e
amo
i teie tau.
paroisa pa-
i
to'na utuafare taatoa, no te
teie nei tavini o te pûpû i
to’na oraraa no te tavini i to'na Fàtu,
aroha
o
Apooraa mafahifi no fe
paroita roo farani
i papeefe
OROMETUA
pao no to ratou hinaaro ia taamuhia na
paroisa
Faaone, Hitiaa. I te matahiti i mairi,
ua faaturahia oia no to'na paari e i te
avae i mairi ae nei, ua rave te Fatu
moeraa
I te Sabati i te 28 no .Atopa i te hora
1/2, ua putuputu te paroi ta reo fa¬
rani i te fare pure no BETELA no ta'¬
2
na
apooraa matdiiti.
Ua faataohia teie putuputuraa mata¬
hiti ia neheriehe i te Apooraa Paroita
ia
i
vouvou
faatereraa i
te
mou
mua
i
te
parau
no
to'na
paroi ta'toa. E
mea è rii te faatereraa no te mau
pa¬
roita reo tahiti. I reira, o te putuputu¬
la
paraide Oroa tei riro ei
putuputuraa faatere i te paroita ia au i
te Ture Haapooraa tahito tei na ô mai
e ; " E piti
paeou i roto i te putupu¬
turaa paraide Oroa : te faatereraa
raa
no
te
ohipa Eicaiesia e te faaineineraa ma¬
TOMORAA FARE I PAPEETE
nao.
faaite
Ei roto i
te
paeau matamua e
ai te orometua i te mau ohipa i
oti i roto i te
Apooraa Diakono...". |
roto i te tahi mau paroita, ua motau te
orometua i
I
^e sabati 23 no Setepa, uatomo-
faahoù-hia
te
fare
putuputuraa
a te
amuiraa
"Bete-Seda" i Papeete.
E fare tahito teie nei fare, ua faaa-
pl-roa-hia râ e te amuiraa e ua riro ei
fare api roa. la riro teie nei oroa nehenehe roa no te tomoraa i teie nei
fare, ei faaitoitoraa i;^amuiraa ia ruta'na mau
perupe no
:^puturaa.
te vauvau
i te
mau
parau
matahiti i mohemo aenei i te pô.
matahiti ; aita râ te manao no te taata
i titauhia i nia iho i te mau faootiraa.
E ere la i te hoe apoororoAau.
Ua omuahia te Apooraa è-W orometua
ADMET tei faaite i to'na manao i nia i
no
te
imi-manab.
E paroita itoito atoa o Betela i ta'na
mou
aufauraa ; e nehenehe ia'na ia
foarahi faahou i ta'na tuhaa Moni Me i
te mau matahiti i mua ia ou i to'na
faito taata. E tia atoa ia faaravaihia
te tino diakono, ei taata paieti râ e te
itoito i te
amo
i te
ohipa mai te mou
diakono mat(iiiapo.
Eiaha tatou e vare i te ioa "ParoitaReo-parani" ! Aita e tia ia tatuhaaeta-eta-hia te nunaa porotetani no te
oire ia au i to'na reo. E rave rahi hoi
te feia no Betela tei ite i te reo tahi¬
ti, e rave rahi atoa te feia ite i te reo
farani i roto i te mou paroita reo tahiti
no te oire e nehenehe atoa te tahi ma»
putuputuraa reo farani i roto i te mau
reo tcJiiti feia opl, himenehoapiiraa etc...). Aita'tu ai e parau rû
i teie taime i Papeete, o te faataeraa
paroita
la i te "Pane no te Parau
a te Atoa" i
utuafare tataitdii no te
feia porotetani tei taaè atu i te mau
putuputuraa o te faaroo. Mo te mea e o
roto i
te
mou
riro te toivaroa o te paeau rahi ei
faaohieraa i
te
mau
tomotaraa
no
te
haapaoraa èè tahito e te api. E
mea maitai
ia haapaoriihia te haapii¬
raa bibilia i roto i te mau fare
amuiraa,
ei haapiiraa reo forani, reo tahiti e te
mau
tinito hoi. E OHIPA PAATUPURAA PARAU TEIE ! la fifi te mau
fare e oore râ ia otea, e tupu te haa¬
reo
piiraa i te mau fore faaearaa taata. E
tcsio râ ia pupu te mou
paroita i ta ra¬
fore ei mauhaa no te faatupWT,
tou
mau
roa
parau
(haapiiraa huru rau, putupu¬
feia ap1, haapiiraa tama,-
te
rii..etc) e tono ia tahoe te mou faa¬
Ua maoro roa to'na faatereraa i to'-toroa orometua i Makatea, Maiao,
na
sabati. E mea rahi
bap>etizoraa e te mou faaipoi-
poraa ; ua ruperupe te pupu
tere
I te avae i mairi ae nei, ua faarue roa
to tatou hoa o Taoa orometua, i Faao-
mairi,
i te haapiiraa
turaa no
ohipa.
PARAU OTO
ne.
e
te mou
;
I te avae i mairi ae nei, ua faatia te
Vea Porotetani i te tomoraa no te Fa¬
re taotoraà o te mau tamarii no te haa¬
pupu rave
ti
e ua
FARE NO TARAtfAO
i
o te paroita BETELA. E
rahi teie, e feia api roa te rahiraa. Ua 1 te fare pure i tè avatea saba¬
te tuhaa nainai ia o te nunaa
poroteta¬
ni tei tapapa mai i te mau putuputuraa
TE PITI O TE
1 te matahiti
tupuraa
nunaa
no
te
oire
(orometua, diakono,
toeoe..) ma te amui i to ratou puai e i
to ratou
mau ravea ia iti te feia e mahere na roto i te apoo no te upeà Eva¬
nelia.
I te pae o te .Amuiraa reo tinito, ua
tupu rahi atoa oia ; e mea ruperupe
ta'na mou putuputuraa reo tinito (pure¬
raa pô
sabati, haapiiraa bibilia, tere
pelerina etc..) Te ferurihia nei to'na
haapaariraahia. Te fatata mai nei pa-
ha te taime e haamauhia'i ta'na apoo¬
raa
faatere. E mea itoito mau to'na
mou tiai ; aita râ ta'na orometua reo
tinito i roaa mai.
I mûri
ae
i te vauvauraa pcrou no te
orometua, na te haapao faufaa GRAP¬
PE, i faaite i te mau moni tei roaa
mai e tei pou na roto i te matdiiti taa¬
toa. Ua haamauruuruhia oia e ua taiohia te Lata haaati no te A-R.A. e te
auvaha paroita Moël TAEA na roto i
te reo farani. | mûri oe i te
reira, ua
faaplhia te afaraa no te Apooraa Pa¬
roita ia ou i te ture tei haapoohia i
Betela. Ma te mou melo Ekalesia anae
i maiti, no te mea e o ratou tei farii i
te auraro i te ture
haapaoraa, o ratou
la te pupu taata no te Atua. Moa'tu te
tei faatia ia maiti-faahou-hia te
diakono tahito, ua titauhia te ma¬
nao no te mau Ekalesia i nia i te mau
tino ta ratou i hinaaro i te tuu i nia
iho i te tabula maitiraa. E piti ioa
ture
mau
api tei tuuhia, e ono ioa te taatoa tei
Ua faaorohia te Ekalesia ia
tuuhia.
na taata e maha no roto i
ioa e ono. E inoha : e toru diakono
tei tamauhia i nia i to ratou toroa, hoe
tei monohia e te hoe ioa api. Ma teie
maiti ratou i
na
i hoapii i te paroita ; 1) te
faufaa no te toroa ekalesia e to'na mana 2) te tiamâ no te Ekalesia no te
hio i rapoe i te apooraa diakono i te
tahi mou tino api no te hoamotau ia
raveraa
ratou i nia i te toroa.
Fait partie de Vea Porotetani 1962