EPM_Vea Porotetani_19620607.pdf
- Texte
-
TE 62 0 TE MATAHITI
NUMERA 16
JUIN
AYAE NO TE FAAROO POROimNI
JUILLET 1962
-
Rédaetaor
HOE AHURU MA PAE TARA
DANIEL MAtlER
:
MENSUEL PROTESTANT DE
-
POLYNESIE
PAU I TE MOHINA...
roo rahi îa tei haapararehia no
Polynesia Farani
Papeete hoi i mua roa. E o vai te nehenehe ia parau
e, aita i tano taua parau ra,
inaha hoi ua
itehia e
o
o te
NA
TO
no
e
Farani
1 TE
TÔRAA
MAITAI
è
ro
fenua
te
te hamaniraa
Fenua
te
nei
i
raa
i
te hoe i*a
o
te
no
mau
i Tahiti nei
te
no
tae¬
maa
inaha
hoi
ohipa rarahi i
mau
i
teie nei ma’
tatou i
rahi
te
te
ati
mau
no
ohipa faaetaetaraa
mau
taata
ore
pia
hio
Te
te
te ao nei
te
nei,
maite
mau
i
hoe
numera
tae-roa*toa mai te reira
ua
teie nei
te
itoito
te
te ahoaho
i
te
tupu
taero
o
te
ore
maa
te
no
fenua
i
taua
Area
mau
fauna
faa-
ora’ai
e
te
pohe ra.
eita roa
ra,
te
mana
parau raa ma
te mau tumu no teie nei mau ati o te
iho l’a o tei
ore roa i imi i te ravea
e,
tere
e
tino ia tapea. la noaa 1
taata Tahiti
hoi
e
tei
i te parauhia mai
ore
inu
Oia
:
tei
taero
e
"
:
Oia
;
te
o
tei
ore
i
haapao ’. " .Eparau mau roa ia, teie râ,te mau mamoe tei
topa i roto i te miti ua pee noa ia i to ratou tiai
tei
turaihia.i roto i te miti. E mea maramarama hoi te
pae au
rahi
i
teie
no
tiai
mau
tino
te
vau
mau
mau
te
e
mamoe
ite hoi
ua
;
varua
ahiri
ratou
te
no
\ia
te
e
feia
ia
outou
Te
faarooroohia nei i te tahi
faaararaa
reo
anei
taua
roohia
Teihea te
:
i
mau
i
reo
faariro i taua
noa
hia to
te maa
titi
o
te
taero
raau
reo
ra
te
te
toparaa te faito
o
te
te
taata no
taero". E parau
mau
hoi,
tahi noa’tua
mea
no
teie tau tei taui
i Farani. Area
ra
te tumu rahi
taata
la,
râ
na
i
Te mau
tei riro i mutaa
o
maramarama
i
te
ao
ia
tei
ratou.
l’a
i
te
mau
iho
i
te
te
maa
maramarama
no
taua
ei
e
te
o
te
taero
nunaa
tei hau i
nunaa
e
maa
huru
o
mau
:
maramarama
te
nei.
ohipa faaoraraa
e ravehia nei
i teie tau, e au
maitaihia. la
hiopoa maitaihia te teata,
te
ia opanihia te mau fare inuraa, te mau fare oriraa
rave
radio,
tauihia
ia
roto mai
faa¬
te teata’toa, te radio
te reira i tuu i te faito
raro
l’a ia
mau
o
tei
Alexis CARREL
o
no
tahi
feia
ei haamaitairaa
no
huru maitai
te
no
Teie. tei parauhia e te hoe taata tuiraa
"Te tumu rahi
te
rahi
reo
l'a
arue
ra
teie mahana?
faaroohia nei
te
ra
i Tahiti nei ? Te
ra
i
taime
mau
Teie
ra.
ratou
ia’na. Te ui nei
tiai maitatai
mau
taua ati
nei
te Fenua
vaiho
faaino nei
te
huru
te
no
puta e te mau
mau
tei
taiomai
ua opani te Hau ia amuhia te mau
puaa
tei
pohehia i
te
tahi mau ma’i, i teie maha e ohipa
nana te parururaa
i
te ui-api
i te mau maa taero,
e i te mau ma’i
varua te
faatupuhia e te teata, te radio e te mau vea.
hia
A A RO
1 TE AVA
HAAFAUFAU TE NUNAft
MAOHI
Guerre
à l’alcool qui réduit plus vite un pays à l’es
vite que ne le ferait une
clavage des puissants, pl\is
armée bien entrainée.
te
tamarii
mau
e
te
vea
ui-api i teie tau. Mai
mua
Te i^^u parau i nia nei tei iritihia mai no roto
i
te
puta a Alexis CARREL e tei mairihia : "Feruriraa i te huru no te oraraa" e nehenehe l'a
ia mairihia : "Feruriraa i
te
i
T6I
e
oraraa
o
tae mai
he ra
ia
Taurua
te teiata
Tahiti". Noa’tu
i Tahiti nei
tatou ia
i
te
taime
ite i to’na
no
manao
e
aita
a
te Tiurai
i ni’a
iho
o
CARREL
e
nehene¬
i
taua
ra.
Eita
i
te parauhia e ; "E feia tiama hoi ma¬
tiama i te aha ? I
te inu, i te haamaua i
te moni, i te faaino i to outou iho utuafare ? Mai te peu
e o te reira tiamaraia,
a tae hoi e
roa
e
ore
tou". Teie ra,
Ua
ite anei outou
i Tahiti
e
e
i roto i
te
mau
ati
piti i nia iho i te toru, no te
maa
e
tupu nei
taero ia ?
VIDANT LA BOUTEILLE...
C'est toujours une plus solide réputation qui est faite à la
Polynésie Fran¬
çaise et particulièreiBent à Papeete î Et qui pourrait dire que cette réputation
est
éxagérée lorsqu'on sait que la France est le pays du monde qui produit
le
plus d'alcool de bouche, que cette industrie est l'une des plus prospère comme
l'une des plus protégée et qu'elle fleurit jusqu'à Tahiti où l'industrie
principa
Ua
ite anel outou
pu
nei i Tahiti nei (faataaraa,
toraa)
ori
e
E
le est celle de-la bière !
noa' nei
e
e
?
i
e
CONSCIENCE.
Nous assistons inquiets
tion ni la modernisation
à la montée des
ne
ora
périls
ni le sport, ni l'instruc¬
semblent plus arrêter. 11 faut donc aujourd'hui avoir
que
le courage de dire ouvertement que les premiers responsables
de cet état de
fait sont les autorités qui loin de chercher à enrayer la source du mal restent
passiees et
comme
dépourvues de
moyens
devant
ce
fléau généralisé.
i
! C'est lui'qui se saoule îc'est
dirait Panurge. Car les moutons qui se précipi
celui qui a été précipité de force le premier
Ils sont en général plus intelligents que cela les moutons si vous leur laissez
leurs propres bergers ; ils savent bien nos amis que la boisson est la ruine du
corps et de l'esprit pour ceux qui s'y adonnent. Mais où sont les bons bergers
aujourd'hui, je vous le demande ?
lui qui se tient mal " ! Voire ;
tent à la mer ne font que suivre
U N E
y 0 I X
.
des cercles restreints qui
les entendez-vous ces voix à Tahiti ? Elles
essayent de crier ICasse-Cou" î Mais
ne dépassent
guère les limites étroites où les confinent les fausses propagandes
et les fausses morales des puissants profiteurs de ce poison. Savéz-vous pqr ex¬
emple ce qu'a dit un homme d'une haute réputation scientifique, le grand biolo¬
giste Alexis Càrrel ; "L'abaissement général de l'intelligence et du bon sens pa¬
raît être dû à l'influence de l'alcool, du vin; des excès de toutes sortes, fina¬
lement à l'indiscipline des moeurs. Il y a certainement une relation entre l'al¬
coolisme d'
une
collectivité et
son
affaiblissement intellectuel. Certes le ciné¬
la radio, la complexité absurde des
ma,
scolaires contribuent aussi
programmes
la crise de l'esprit en France. Il est indubitable cependant que
constitue une des principales causes de la descente de ce peuple
pour
te
hia rahiraa tamarii
haapii
hiopoa-ore-hia
mau metua
hiaraa
taata
tei
ite
ture
mau
te
e
oei
a
e
tei
ati
haere
e
te aroha
?
te
o
tiaturi i te
Te hinaaro nei
te Atua
a
ua
’ E ohipa ê atu éT ta
oia i te faahaamanao
te vai
to'na
i
ia lesua Mesia.
aita te
tamarii
te mea
po no
i
oia
e
horoahia mai
faahapa. noa i te taata, no
te tuu ra ia'na i nia i
rio te ora, E ere te ture ono no te taparahi taata
anaè. Te faahapa'toa nei taua ture ra ia tatou i te mau
te e’a
i
roto
faaino ai
e
roa
i
tatou
tatou parau
ta
(moni ohipa ravai ore,
rahi
e
te
aore
oraraa
o
i ta
ra
te
mau
taata
te
tatou
te parahiraa i roto
inaha te vai nei
e
mau
tupu
ohipa
i te hoe fare
utuafare
rarahi
tei
parahi i roto i te tahi mau piha rii nainai roa, te haapao-ore-raa i te ture purumu, etc)
e i te
mau
taime
faaino ai
atoa
hoi
e
i
maa
taero te
te
ture
te
no
oraraa
Te nao nei oia
Te
riro ei
vairaa
i
ve
aro
nei
aro
i
te
i
te
a
e
manao
te mau
:
nei
lesu
no
na
roto
mau
i nia
atoa
mea
Ekalesia Porotetani
te
tumu
mau
te
no
taata
te ani
e
oraraa
te haapao-ore-raa i te
o
fare
o
te
nei oia
i
ore
te
i
te
auri, fare
e
ohipa. Te tiaturi nei oia
te
iho
to tatou
e
i taua parau
te faaino i
te
taparahi taata*toa l’a.
taata tupu e
tei
tatou
totoaraa,
tino.
hohonu atu
E mea
font parfois entendre dans
e
i
purumu
te
no
ra.
se
peapea utuafare e tufaarueraa utuafare, tapu-
mau
Te hinaaro nei ra
i roto
vai
e
AUTORISEE.
Des voix autorisées
taata
taime atoa
" ülais c'est le tahitien qui boit
;
to te
faahaamanao
na
On dira
i
te
mua
Atua
te
i te haapiiraa morale
te VEA POROTETANI.
MAUVAISE
E
ori mate
teie
ere
te
na
metua
mau
inu
e
i
roto
te mau maa taero te tumu, E hia rahiraa
o
haere
taero te
nei
i
e
nehenehe
e e ere
feia’toa
ohipa inu ava o
e te
fare
ma*i,
o
faahou i te
ra¬
oia anaè teie
tei
manao
e
mai
ia’na’toa, ia amui ia*na no te faatupuraa i te hoe manao
api i roto i te mau mana faatere no te aroraa i teie nei
ati
rahi
e
faaino nei
i
te Fenua TAHITI.
H.
à
V.
l'intempérance
réputé jadis
être le plus intelligent du monde".
"L'adaptation du milieu social aux nécessités de l'éducation demande d'abord
nettoyage. Censure efficace du cinéma, de la radio, fermeture de la plu¬
part des dancings, des cabarets et des bars ; transformation de la littérature
périodique dont se nourissent an ce moment les enfants et les jeunes gens. L’E¬
tat a empêché depuis longtemps la consommation de la viande d'animaux atteints de
tuberculose, de charbon ou de morve ; aujourd'hui il a le devoir de préserver de
la même manière' la jeunesse de l'alcoolisme, des maladies morales propagées par
les films, la radio, les journaux et les revues..."
vaste
un
CHEZ NOUS AUSSI.
Ces passages extraits du livre postume de 4* CARREL "Réflexion sur la condui¬
te de la vie" pourrait très bien avoir pour titre "Réflexion sur la vie tahitien-
ne", et si A. CARREL n'est jamais venu à Tahiti, même en période du "Tiurai" on
peut prévoir par exemple ce qu'il aurait pensé d'une fête patriotique où un fol¬
klore reconstitué se mêle à une foire du trône, dans la poussière aux relents de
bière et de mazout. (Mais où sont les éffluves du tiare) î
On dira
de
"Sien
:
sur
î mais
nous
sommes
gaspiller votre argent, de faire
libres".
-
Libres de quoi ? de
le malheur de votre foyer et
boire
,
finalement
de
en vérité !
Bel idéaT à proposer
la jeunesse tahitienne que cette liberté dans l'excès conduisant on le sait à
médiocrité servile de citoyen moyen fidèle aux coktails et aux apéritifs.
la
demeurer serfs
et manants 1
Savez-vous que
Belle liberté
deux accidents
sur
trois à Tahiti sont dus à la boisson ?
à
que
3/4 des désordres tarailiaux(divorces, séparations, disputes, violences... )
ont pour origine la boisson ? Que des gosses errent librement la nuit en ville
car les parents boivent ? et
que les fêtes scolaires offrent des boissons alcoo¬
lisées pour le plus grand bien de l'instruction ?
les
se
a
rassure!
il
s'agit
ici de "faire de la morale". Le
VEA
autre chose à faire. 11 veut avant tout rappeler que devant la dé¬
ne
la route
,
coolisrae, suicide,
Jésus
alors
très insuffisant, inobersation du code de
moqueries), toutes les fois aussi que nous attentons à notre vie (al un
espace
d'hygiène).
plus loin. Il déclara
manque
que les sentiments qui poussent à tuer
déjà des meurtres-(haine, colère, jalousie). Il faut en effet remonter à la
source de toutes les formes du meurtre,
le mépris de l'homme aussi criminel que
va encore
l'acte lui-même de tuer.
pas
chéance de l'homme il y a encore une grâce de Dieu pour celui qui connaît sa mi¬
sère et qui croit aù Salut qui est en Jésus-Christ. Il veut rappeler que les corn
mandements de Dieu n'ont pas été donnés pour condamner l'homme mais pour le met¬
tre
des familles vivent dans
sont
IL NE S'AGIT PAS DE MORALE.
Qu'on
POROTETANI
proxénétisme, salaires insuffisants, occupation d'un logement trop vaste
que
sur la voie de la vie...Le sixième commandement n'est pas seulement inquié tant pour les assassins. Il nous condamne toutes les fois que par nos
paroles
ou par nos actions nous attentons à la vie de notre prochain (mauvais
traitement.
L'Eglise protestante
a
une
responsabilité toute
particulière
dans la
lutte
contre l'alcoolisme qui est la grande pourvoyeuse des asiles d'aliénés, des pri¬
sons et des hôpitaux. Elle
espère n'être pas la seule dans cette lutte et elle
demande à tous ceux qui pensent comme elle d'oeuvrer pour qu'une conception plus
saine et
menace
plus
neuve germe
parmi les
autorités responsables
la terre Tahitienne ?
H. V.
devant le fléau
qui
TE ATUA E TE TAATA
Te hara
te hoe ia mal aamu.
o
Ola toa te taata nei, te ite nei
oia e : ua topa oia l roto î te hara
haapaohla'tu. Vaiho noa,ia'u mal tele te huru î
parau nei oia e : eiaha e
3
Te hiohia net te hare i te tahî tainie mal te hoe
te
tia
manao
te
mau no
l te Irl O te tlno
te hoe tamarll l te raeli
amu
plrlplri to'na vaha
e
mea monamona
e e
î l te rt.E tla l te
E
hohonu roa'tu S te hara
mea
E toru turau
1
E
-
i'te hla nel
e
mal te reira raa'l
noaa
tamarll tel roohia
i te
hape
2
E
-
noaa
roa e
te
no
no
e
mau
te faalno nel oia i te taatoaraa
e
to te taata nel faalnoraahia
no
roto mai i to'na
te ma'i tutoo i te taime
tamarll, Inaha
ua
tei roohia i te ma'l ht. la opanihia oia
no
)
Iho metua
rave
mau
ere
e mea
la vetahl
Mai te
E
-
^A|te
atoa hol te ma'l la
noaa
no
fifl
te tahl
roa na
roto i to tatou iho
hape. la
arau
noaa
atoa raal te ma'l
no
te hara l te taata nel
na
roto
l
na
huru atoa
e
toru.
a) Te riro nel tatou mal to tatou
Ino
e
tupuna tel
mau
b) Te topa atoa nel tatou l roto l te hara
rave
rahi te taata tel haati la tatou
o
taoa
Aita
tele nel ao,
é aita l roohia l teie hara
mau
manao
i te
puai
rave
l
no
l te Atua.
o
te
no
te fêla tel
tel rahi
roa
ae
e
papef
te
e
taime ra,
tele hara.
haati ia tatou nel.
to ratou
l te raonl
nounou
tatou
mea e : e
e
eaha
hinaaro
te taa ê
te
raa no
faahemaraa
te hara
e
te hoe taata i te aufau i ta'na tarahu
e
ai¬
monl i roto la'na. E ia
faahepohla oia no te aufau i taua tarahu ra, e
te ravea ia noaa ta'na monl, e taua ravea ra e haere Ta e eia. I taua
e tia ia'na ia patol ma te parau e : eiaha roa vau ia topa i roto l
Ua ite tatou la Adamu ;
taata l roto l .teie nel
aita oia iho i hinaaro l te farll
huri râ oia i te reira î nia Iho la Eva. Ua
Eita
roa
hara,
e
hara,
roa
ua
oia i
huri ola l te reira i ni'a i te ophl.
ua
hol te animala
maiti te maitai
i ta'na iho
relra'toa hoi Eva. Aita
na
e rave
te ino. Te
l te
hara
no
te
mea
aita
nel te animala i roto i te
ora
e
nehenehe ia'na
oraraa no
te
ia
faahepo
l roto ia'na iho (Imlraa l te raaa, te horo â raa l mua i te
ati, etc..,.) Area te
taata nel, no te mea ua hamanlhia oia i te hohoa o te Atua, e tia roa la'na la
parau i mua.i te faaheraaraa e : elta roa. Eita roa e tia l te
taata nel ia parau e:
ua raalri vau l roto l te hara no te mea ua rahi te
faahemaraa la'u. Elta toa hoi
e tla ia'na ia parau e : inaha hoi te tahl
pae te rave ra i te hara, e na reira
noa'toa vau ! e ere i te mea telraaha roa.
te
l te maitai.
aore
raararaarama
tia'l. Mai
ta ta'na
rahi
vau l te ma'l ht. la amu au i te hoe maa repo e aore ia Inu
v^Tl te pape Ino e roohla'toa vau i te raa'l flva aau. la ore hol au la hopu i te
pape e roohia atoa hla i te ma'l.
E
e
ua
roohia
maa e
inu l te
Te faahemaraa.
fariiil ta'na Iho
tatou
e
Eita
peu
^||l te paruru ia ratou l taua raa'l ra.
3
eiaha
:
.
irai ola i
roto mai i te taata tel haati la tatou
utuafare,
e
â.
noa nei
Mal te reira atoa te fêla tel roohia e te hara
Ua Jte ratou l te raau
ora'i ratou. Tele râ, te taraau nei â ratou l te rave l ta ratou raau
peu lino
la ite
rahi te
to ratou fanauraahla mai. E
mal hol te ma'i puupuu, e te ma'l iTna e te hota no nia
tla ia ape l te tahl mau ma'l no nia Iho mal ia vetahl
roohia te hoe taata l te raa'l l roto l te hoe
te inu
te ua'i.
e
roohia ola i te ma'l.
atoa hol te ma'i ia tatou
roaa
no
tel
o
.
e
te taata.
no
taata ma'l
mau
me-
Te tlaiho l te
metua va¬
l pirl l nia la'na.
te tahi
e o tel haere e hlo l te taote. E ua horoahla mal te raau
i haapao î te faatereraa no taua raau ra. Ua riro ola mai
no'rè. Teie râ aita ola
te hoe taata
turl nel te tahi pae e ua riro te hara mai te hoe repo tel iteahla l nia
irl 0 te tlno nel e e raeà ohie 1 tp Atua la horoi i te reira, mai te hoe
hiné 0 tel horoi l te repo no ta'na tamarll.
te
taul l to'u nei huru. Te vai nel
ore au e
aita oia i faaroo ;
la
E
E
-
lte|i to ratou Iho raa'l
nel, o te hoe râ ma’i no te oraraa taatoa.
tua vahiné la horohoroi la'na la mS te
E
1
manao e ere
tel val i nla'ho
riro mal te hoe raaM
aita te hara 5
mea
vitvii. Tele
mea
te
e
la ite râ jatou e : e amo mau tatou i ta tatou iho hopola
E tia ia faaorehla mal ta tatou hara mal te mea. e :
e
1
-
Ua ite
2
-
la Ite tatou
mau
tatou
e
ta tatou hara
no
.
hara ta tatou.
ao
nounou.
:
o
tatou
raau
tei
rave
l te
hara,
mua
i te
aro o
e e
topa raal te utua l
nia
iho ia tatou.
E
fa
E
topa atoa hoi te taata l roto l te hara
mau
vâhlne tel horoi l te repo
horoi l ta tatou eau hara.
ratou i
roto i to'na
manao
repo
e
3
roa' hol tele nel ma'l
ere
na
peu repo.
toru nei
na mea e
o
te hara T. te
mea
-
Ua fa'î tatou l ta tatou hara i
ohle la horoi mal te hoe metua
i nia i ta'na tamarll. Elta toa e ohie l te Atua ia
E raâ râ te hara a te taata nei l te taime e farii ai
Te afoha faaoreraa hara.
:
Eita
A tahl
:
la parau oia : ua ma'ihia vau.
A
piti
:
Te hinaaro nei
A toru
:
E
au
ia faaora te Atua l to'u nei ma'i.
ore roa vau e rave
faahou i te
mau
peu repo
e
roa
hol te taata nei
Eita hoi te
roohia
mal al
au
i
taua ma'l nei.
Noa'tu
taata nel
to'na Imlraa ï te
Taiararaa.
i to'na ma'i
vau
l roohia l.te ma'i.E
mea
pineplne to te taata hunaraa la'na
iho
ma'i ! Mai te hoe taata tei roohia i te
te parau e : aita to'u e
ma'i tutoo. la hota oia, e ia parauhia e : e hota tutoo tera, e pahono oia e : e
ere, e hotaraa mau no te mea ua ara noa vau l napô.
ma
t
;0ia
ma'l
ra
toa/te
o
taata nel, elta
roa e
tia la'na la
parau e :
aita
vau
Elta
-
e
haapaohla
Aita
la ite faahou ola i te
vau
mea
elta
e
taatae, E
nehenehe l te taote ia
e
ma'l to'u
raapaau.
mea ua
fariu
ê ola l te Atua.
Atua, aita râ
o
tel puta to'na valraa
raaa
;
ravea no
haapaoraa atoa
no.
te vahiné) i roto i te teie nel ao hara ?
te faaora la ratou. E te tlaturl nel ratou e ua
tei nei ao ei ravea hoe roa no te holraa'tu i te
e
roa e
aanula
te
teie
no
mea
mai
hara.
rare
l roohia l te
, teie râ eiaE parauhia oia : a
haere a hlo I te taote, e pahono oia e : aita vau,e tlaturl nei e roaa to'u raa'l l
te taote, no reira aita vau l haere. No reira e nanea noa te ma'i no taua taata ra
e tae noa'tu i to'na poheraa.
te
te
.
E nahea tatou
1 haapao.Te parau nei te tahi
no
no
atu l te fenua nei to ratou haereraa'tu i te
Atua ra, 0 te haapaoraa Keresitiano anaè tei .ite i te ora raau no te raea no 5
mai
ôia i te. Atua ra, e ere râ no 8 nel i 3 te taata nei.
te hara.
2
l ta'na hara
ravea
Atua. Noa'tu te val nei te tahl mau mea tia l roto l te raau
haapaoraa atoa
râ aita roa hoe ae haapaoraa e vai nel o te nehenehe ia'na ia faaore i te
te
ha
raau
;
e ora
Ua fanauhia te taata atoa (te tane
riro te
Aita
la'na Iho
e manula? üa
inu noa'l oia i
noa'i ol? l te raaa, aita roa oia e ite l te maharaa e te paiaraa
Te irai nei ratou i te
-
e ora
riro te taata hara mai te hoe taata
te pape e amu
I
te taata l hara'i tatou.
l
ite ai i te raau raea i ni'a nei : oia hoi aita'tu e raveâ no
8 aai i te Atua anaè ra, e na roto ia lesu
Mesia, e hio tatou
te reira i te Vea i raua nei...
ora
maori râ
e
no
PARAU API
hatahinuraa orometua.
Ua
otl
to
tupu aë nei te
faatahinuraa i
raua tau haapaarlraa
;
pipi orometua tel
na
Te hiol^oaraa brevet.
Mai tei
Teriitaujnihau ahuru, oia hoi o Mihuraa. Ua faatahi nuhia oia i te 13 no Tiùnu
i ntairi aë
nei 1 Hitiaa.
Ua
haamata oia i ta’na tau haapaarlraa 1
Papeete e 1 mûri aë
ua tono hia’tu
oia i roto i te
Parolsa 1
Hitiaa
no te
matauhia,
ua riro te avaè Tiunu ei avaè no te
hiopoaraa, I
teie taime
o te hiopoaraa
Brevet
tei
-
faaoti
ti
i
roa
ta’na matahiti
Mahaena
e
te
tahl
roto
i
te
hoe
na
tamaaraa
faaineinehia
ta’na orometua.
o
1
te po
i haapao hia’i te
orometua Peretiteni Misionare
orometua Peretiteni
uiraa
e
i
roa
i
te Faatahinuraa
tuuhia
papu. 1
nao
tumu
i
ni’a
te hora hitu
II
i
haapao i te mau uipure faatahinuraa. I
faril mai
ua
iho ia’na
te
e
Mihura
o
te re’o
ma
itoito
reira to’a Ihoa i haamauhia’i oia ei
i Hitiaa.
i
te to-
e
te
Gratlen TAPUTUARAl.
nei oia
hoi
I
te 20
orometua
hoe
hepetoma i mûri aë i te faatahinuraa
o
Mihura. Hou te hoperaa ta’na matahiti haapiiraa 1 Heremona,
tonohla’tu oia hoe matahiti i Tevaltoa
ua
no
te
na
orometua, I mûri aë
faatere i taua Parolsa
(Ralatea )
i te talme tei Papeete ta
hoi faahou oia i Heremona no te
ua
matahiti
haapaarlraa ta’na
taime
to’na
no
te
no
fare
i haamata
i Tevaitoa,
I
te
faatahinuraa te haamata ra oia 1 te
o^ipa
haapiiraa i Taravao,
Hoe ahuru
maha
ma
orometua
misionare,to te Paroisa
mau
nihini
e
rave
\:^oto i te hoe
I
te hora
rahi.
Ua
amuraa
maa
hitu
fariiatoa
i
to te
te
e
i
i
roto
te
e
pipi, te
aua
tahi atu mau
hia te
faaineinehia
te afa
e
ia Gratien
orometua
te
ma¬
manihini
mau
na
Paroisa.
po ua aratai atu
1
mea
e
au
mûri aë
na
na
o
Gratien
i
roto
te
mau
uiuiraa
lesu.
pure faatahinuraa.
Ua
toro’a mo’a i tuuhia i ni’a iho
te
re’o itoito
hou te
e
hopea
e
farii
haamauhia oia ei orometua tumu no te Paroisa
Tiarei.
la haamaitai mai te Atua i na
taeae api
e piti nei 1
roto i to raua toro'a
orcanetua e ia manuia roa te mau oraua
e
i
rave
roto
i
o
na
Parolsa
i
fe^taahia
na
raua.
Te taerae mai
Ua
tae
manureva
mai
te orometua
no
nei
TEAL te
i
Zerani,
tehla te
te
rahi
tel
24 no Tiunu
ra
o
Polynesia
no
nia
na
te
o
anglican i Australie,
fenua Tonga, Fidji, Samoa,
Ellice,
i Polynesia nei hoi.
no
te avae Febuare
no
Patitifa tei
ua
faai-
putuputu i
te mau Ekalesia Porotetani no
no
i
John C. VOCKLER
te mau amaa
porotetani
amaa
Anglican
anglican
te Vea Porotetani
mau
rururaa
no
i te mau
Salomon e
Rarotoa ma.
I roto i
sabati
orometua
tei rlro èi faatere
Niu
te
Patitifa,
tupu i Samoa i te matahiti 1 mairi. Te parau atoa hia
i
ra
reira te
Mal
te
anglican.
amaa
taime
no
porotetani atoa
no
te
rururaa
no
Samoa
haamata te
ua
Patitifa tei haapao
mau
farerelraa
Ua riro te
hoe taura
la
tatou
tatou
e
taime
ra
no
to
tae
parauraa
tai mai
te
tere
e
e
e
:
i
te
no
tahi amaa
rahiraa
taamu
noa’tu
1
i te tahi
te
i
mau
i
amaa
e
matahiti
e
tupu te hoe
no
mau
no
to’na tere
faatupuraa i te
Tiurai.
farerelraa
1
i rotopu
la riro ratou atoa ei
nei.
e
te hoe
ia tatou
ta te Fatu
hoe.
nei
rotopu ia
i taua
Na roto
to tatou ekalesia.
pure
haere
mua
faatere
Farani. E faea mai oia
te 2
e
1
rotopu ia tatou mai te
te mautuhaa ta’na
te mau faatere
i
i
teie orometua
Polynesia
te Atua
reira ei
naoraa
te
te
no
noa
area
mau
paraLa haamai
e ia
riro
i pure i
te
i
to’na
mauruu
mau tamarii tei manuia
te faaitolto toa nei oia i te mau ta¬
e
i manuia
ore
te Vea Porotetani
a
ia
te
no
ratou ia
ore
taime
mau
i
haaparuparu teie
nei.
mua
,
\
Te
puhaimraa tamarii.
mau
E
to
i
tupu te
1
raa
teie
no
raa
te 28
toru
no
mau
Tahiti
no
teie matahiti
te
haponohia te
i
roto
na
no
Moorea mai
o
Tiurai nei. Ua
rururaa
te
te
23
mau
hoe rata
i
ro
tae
e
faataa-
haati
mau
Mademoiselle CAUPERAY.
revarue no
û Mademoiselle CAUDERAY
ia tei
re
e
hapo¬
Paroisa. Te tiaturi nei tatou i te manuiateie mau puhaparaa mai to te matahiti i mairi
i
no
Te
puhaparaa tamarii
mau
Tuhaa e
na
noa’tu
faatere
i
ta
te
o
tatou
orometua
fare
haapii misiona¬
haapiiraa no Uturoa.
v
piti teie o to’na faaearâ i te fenua nei, Ua tae
mai
i te piti o te tere i te matahiti
1958,e mai taua tai
me ra e taè mai
i teie nei, ua faatere itoito oia
i
ta
ohipa no ta tatou fare haapiiraa i Uturoa e na’na toa ü
haamata i te ohipa no te Ecole
ménagère (haapiiraa toroa)
te
oia
tei haamau atoahia
i Uturoa.
ite papu to te Tuhaa
ma-|
i to’na fciatereraa i ta
na ohipa,
ma te haapao ore i te rohirohi noa’tu te
rahi¬
raa o te ohipa. I
teie taime te hoi nei oia i te
fenua
(i Helevetia) no te hoe taime faaearaa. Te faaite nei
te
i
to’na
itoito
Porotetani
tei pupu
re
to’na aroha
mau
tamarii
e
i
teie nei tamahine misiona¬
to’na maramarama
ia riro ratou
nua
te
te
no
haa¬
tau
i
taata paari faaineinehia no te tavini
i te
te Atua. E te poroi nei oia là’na
e
:
mauruuru
fe¬
e
ohipa ta
oe
i
rave
no
te nunaa
matou nsi.
Té
tahi
revaraa no fe
te 16
I
ni’a
na
i
mau
ei mau
mua
te
i
Ua
to’na aravihi
e
i to’na itoito
pii i ta tatou
i
tau nei
no
te
mau
Tahiti,
e a
hoi mai
no
i
a
famarii i Farani.
i mairi
Me
manu
i Farani
reva
aenei, ua reva’tu o Suzel GARET
T.A.î. nô te hoe toroa ta’na e ti-
oia hoi
te
toroa
"diaconesse".
teie
I
taime, ei faaineineraa ia’na, tei roto oia i te hoe fare
ma’i, e ite 29 no Tetepa i mua nei, e o ai oia i
roto
i
te fare e haapiihia’i oia i teie toroa ta’na e titau nei,
I
te pae matamua no Tiurai nei ua
PAIE
e
o
Murielle HART
no
te hoe tere
toa’tu
reva
haapii i
o
Eric
te
toroa
Faatere Eclaireurs i Farani. Na te hoe pute na te Hau
i
haapao i to raua tere e i to raua faaearaa i Farani no na
avaè e piti e te afa.
No
ia
ratou atoa
ratou
i
tau
te
tei
o
rava’tu
i Farani
no
te
faaineine
ohipa i roto i te ekalesia i te
nei, te faaite nei tatou ia ratou paatoa i
no
mua
tatou
manao
mau
aroha
to
e
hinaaro ia
mau
manuia to ratou tere
to
.
Haamauraa olai tihi
mau
ia
ratou iho
na roto i te mau matahiti e rave
rahi, i te ite i te tahi
atu mau amaa ; e mal taua taime atoa malra ua
haamata te
maite te reira
faaltoito
ia’na
teie nei oroa,
no
ua
hipa ta
tei
I
Teihotu orometua
e
hiopoaraa,
râ
ia
Tetua,
haapoupouraa i teie
mau
marii
o
na
haapao i te
i
teie
i
TERAI
;
faaite nei
Te
ta’na
e
no
paturaa i te Ekalesia
faaterehia te
ua
Gratien i ni’a
faahaamanao ia’na i te
mau
te
mau
paari ai te
e
Taataparea i
mai
te
faaau oia i te toroa tamuta
to'na toroa orometua
ru
Vea
te tino
fare pureraa tei
faapi
roa hia e tei
i roa i te mau manihini no taua
oroa ra. Na
VERNIER orometua^
faatere no te aua pipi
i haapao i
te
pureraa. Ua
NG Marie.
ha
taè,
tei
Mahaena
i
hiopoahia teie te mau taAGNIERAY Yolande,
CHUNG
Marie Antoinette,
DEANE Virginia,
MAITI Iris,
NEUFFER
Terii, NG Alice, SHAN Monique, SINNETT Eva, ZISOU Sioulee
ra
faahope 1 ta’na matahiti haapiiraa. 1
taua taime
ra
i
haamata*i te ohipa no te mau tare pipi
api. O Gretien iho
te tamuta tei haamata i taua
ohipa ra hou oia a tonohia’tu ai i roto i te Paroisa i Tiarel no te
faahope i ta’na
tamarii
mau
tei manuia
nohia
Tiunu i mairi aë
no
oti. I roto i te
marii
ma-
te Parolsa
no
—
I
te
no
faaterehia e ADNET
te A.R.A.
Na
Teihotu
no
te Tuhaa
no
te Parolsa
e
pureraa
Taataparea i haapao i te
na
mûri aë
pi-
ma
mai, to te aua pipi,
to
te
Parolsa
atu â
mau manihini, Ua fariihia
ratou
faatahinuraa
oroa
afa
haapaarlraa. Hoe ahuru
tei taè
orometua
mau
I
no
te
9
no
Tiunu i mairi aenei, ua amui te mau auaha
i te oroa haamauraa ofai tihi no
te
te Tomite Tamau
Fare
Putuputuraa
a
aë i te faatereraa
iti
raa
no
te
no
Oliveta
te amuiraa Oliveta
no Papeete. I
raro
D°, ua tahoe maitai te amui haaputuputuraa i te faufaa e au
a
Tenana
i
te
paturaa i te hoe fare maitai ei
mono i te fare
tahito tei pe roa. I te 9 no Tiunu i tupu ai teie nei
oroa
iti i mua i te Tomite Tamau tei taè atu ei manihini.
Na
Taataparea orometua i faatere i te ohipa,
e na te Pereti¬
Apooraa Rahi i taio i te parau haamauraa.
I
mûri aë i taua oroa ra ua haapaohia te hoe amuamuraa.
la
haamaitai mai te Atua i te ohipa i haamatahia e teie
nei
teni
no
amuiraa
vave
mai
te
iti
te
e
ia horoahia mal
otiraa
teie nei
ia ratou te
fare.
manao
tahoe,
la
Fait partie de Vea Porotetani 1962