EPM_Vea Porotetani_19620607.pdf
- extracted text
-
TE 62 0 TE MATAHITI
NUMERA 16
JUIN
JUILLET 1962
-
Rédaetaor
HOE AHURU MA PAE TARA
DANIEL MAtlER
:
AYAE NO TE FAAROO POROimNI - MENSUEL PROTESTANT DE
POLYNESIE
PAU I TE MOHINA...
roo rahi îa tei haapararehia no
Polynesia Farani
Papeete hoi i mua roa. E o vai te nehenehe ia parau
e, aita i tano taua parau ra,
inaha hoi ua
itehia e
o
o te
NA
TO
no
e
Farani
1 TE TÔRAA
MAITAI
è
ro
fenua
te
te hamaniraa
Fenua
i
nei
raa
i
te
mau
i
taata
ore
pia
hio
Te
te
te ao nei
te hoe i*a
o
te
no
mau
i Tahiti nei
te
no
tae¬
maa
inaha
hoi
ohipa rarahi i
mau
te
nei,
maite
mau
i
hoe
numera
tae-roa*toa mai te reira
ua
teie nei ma’
tatou i
rahi
te
te
ati
mau
no
ohipa faaetaetaraa
teie nei
te
itoito
te
te ahoaho
i
te
tupu
taero
o
te
ore
maa
te
no
fenua
i
taua
Area
mau
fauna
faa-
ora’ai
e
te
pohe ra.
eita roa
ra,
te
mana
parau raa ma
te mau tumu no teie nei mau ati o te
iho l’a o tei
ore roa i imi i te ravea
e,
tere
e
tino ia tapea. la noaa 1
taata Tahiti
hoi
e
tei
i te parauhia mai
ore
inu
Oia
:
tei
taero
e
"
:
Oia
;
te
o
tei
ore
i
haapao ’. " .Eparau mau roa ia, teie râ,te mau mamoe tei
topa i roto i te miti ua pee noa ia i to ratou tiai
tei
turaihia.i roto i te miti. E mea maramarama hoi te
pae au
rahi
no
mau
tiai
i
mau
mau
te
e
mamoe
ite hoi
ua
;
tino
te
vau
teie
varua
ahiri
ratou
te
no
\ia
te
e
feia
ia
outou
Te
faarooroohia nei i te tahi
faaararaa
reo
anei
taua
roohia
Teihea te
:
i
mau
i
reo
faariro i taua
noa
hia to
te maa
titi
o
te
taero
raau
reo
ra
te
te
toparaa te faito
o
te
te
taata no
taero". E parau
mau
hoi,
tahi noa’tua
mea
no
teie tau tei taui
i Farani. Area
ra
te tumu rahi
taata
la,
râ
na
i
Te mau
tei riro i mutaa
o
maramarama
i
te
ao
ia
tei
ratou.
l’a
i
te
mau
iho
i
te
te
maa
maramarama
no
taua
ei
e
te
o
te
taero
nunaa
tei hau i
nunaa
e
maa
huru
o
mau
:
maramarama
te
nei.
ohipa faaoraraa
e ravehia nei
i teie tau, e au
maitaihia. la
hiopoa maitaihia te teata,
te
ia opanihia te mau fare inuraa, te mau fare oriraa
rave
radio,
tauihia
ia
roto mai
faa¬
te teata’toa, te radio
te reira i tuu i te faito
raro
l’a ia
mau
o
tei
Alexis CARREL
o
no
tahi
feia
ei haamaitairaa
no
huru maitai
te
no
Teie. tei parauhia e te hoe taata tuiraa
"Te tumu rahi
te
rahi
reo
l'a
arue
ra
teie mahana?
faaroohia nei
te
ra
i Tahiti nei ? Te
ra
i
taime
mau
Teie
ra.
ratou
ia’na. Te ui nei
tiai maitatai
mau
taua ati
nei
te Fenua
vaiho
faaino nei
te
huru
te
no
puta e te mau
mau
tei
taiomai
ua opani te Hau ia amuhia te mau
puaa
tei
pohehia i
te
tahi mau ma’i, i teie maha e ohipa
nana te parururaa
i
te ui-api
i te mau maa taero,
e i te mau ma’i
varua te
faatupuhia e te teata, te radio e te mau vea.
hia
A A RO
T6I
1 TE AVA
HAAFAUFAU TE NUNAft
MAOHI
Guerre
à l’alcool qui réduit plus vite un pays à l’es
vite que ne le ferait une
clavage des puissants, pl\is
armée bien entrainée.
e
te
tamarii
mau
e
te
vea
ui-api i teie tau. Mai
mua
Te i^^u parau i nia nei tei iritihia mai no roto
i
te
puta a Alexis CARREL e tei mairihia : "Feruriraa i te huru no te oraraa" e nehenehe l'a
ia mairihia : "Feruriraa i
te
oraraa
i
tae mai
he ra
ia
Taurua
o
te teiata
Tahiti". Noa’tu
i Tahiti nei
tatou ia
i
te
taime
ite i to’na
no
manao
e
aita
a
te Tiurai
i ni’a
iho
o
CARREL
e
nehene¬
i
taua
ra.
Eita
i
te parauhia e ; "E feia tiama hoi ma¬
tiama i te aha ? I
te inu, i te haamaua i
te moni, i te faaino i to outou iho utuafare ? Mai te peu
e o te reira tiamaraia,
a tae hoi e
roa
e
ore
tou". Teie ra,
Ua
ite anei outou
i Tahiti
e
e
i roto i
te
mau
ati
piti i nia iho i te toru, no te
maa
e
tupu nei
taero ia ?
VIDANT LA BOUTEILLE...
C'est toujours une plus solide réputation qui est faite à la
Polynésie Fran¬
çaise et particulièreiBent à Papeete î Et qui pourrait dire que cette réputation
est
éxagérée lorsqu'on sait que la France est le pays du monde qui produit
le
plus d'alcool de bouche, que cette industrie est l'une des plus prospère comme
l'une des plus protégée et qu'elle fleurit jusqu'à Tahiti où l'industrie
principa
Ua
ite anel outou
pu
nei i Tahiti nei (faataaraa,
toraa)
ori
e
E
le est celle de-la bière !
noa' nei
e
e
?
i
mua
i
to te
Atua
i
te
taata
vai
i roto
e
CONSCIENCE.
ora
Nous assistons inquiets à la montée des
périls que ni le sport, ni l'instruc¬
tion ni la modernisation ne semblent plus arrêter. 11 faut donc aujourd'hui avoir
le courage de dire ouvertement que les premiers responsables
de cet état de
fait sont les autorités qui loin de chercher à enrayer la source du mal restent
passiees et comme dépourvues de moyens devant ce fléau généralisé.
e
faahaamanao
On dira
;
" ülais c'est le tahitien qui boit
! C'est lui'qui
se
saoule îc'est
Ils sont
général plus intelligents que cela les moutons si vous leur laissez
ils savent bien nos amis que la boisson est la ruine du
corps et de l'esprit pour ceux qui s'y adonnent. Mais où sont les bons bergers
aujourd'hui, je vous le demande ?
en
leurs propres bergers ;
U N E
y 0 I X
taime atoa
une
collectivité et
son
affaiblissement intellectuel. Certes le ciné¬
la radio, la complexité absurde des programmes scolaires contribuent aussi
ma,
la crise de l'esprit en France. Il est indubitable cependant que
constitue une des principales causes de la descente de ce peuple
pour
haapii
hiopoa-ore-hia
mau metua
hiaraa
taata
tei
ite
ture
mau
te
e
oei
a
e
tei
ati
haere
e
te aroha
?
te
o
tiaturi i te
Te hinaaro nei
te Atua
a
ua
’ E ohipa ê atu éT ta
oia i te faahaamanao
te vai
to'na
i
ia lesua Mesia.
aita te
tamarii
te mea
po no
hia rahiraa tamarii
Te hinaaro nei ra
faaino ai
e
(moni ohipa ravai ore,
rahi
roa
i
tatou
tatou parau
ta
e
te
aore
oraraa
i
oia
e
horoahia mai
te
o
te
taata
tupu
i ta
tatou mau ohipa
i roto
i te hoe fare
ra
te parahiraa
inaha te vai nei
e
mau
utuafare
rarahi
tei
parahi i roto i te tahi mau piha rii nainai roa, te haapao-ore-raa i te ture purumu, etc)
e i te
mau
taime
faaino ai
atoa
hoi
e
i
maa
taero te
te
ture
te
no
hohonu atu
Te nao nei oia
Te
tei
vairaa
i
ve
aro
i
te
nei
te
i
te
a
e
:
oraraa
na
te haapao-ore-raa i te
lesu
manao
no
te mau
mea
roto
mau
i nia
atoa
Ekalesia Porotetani
te
no
te
taata
o
tumu
mau
fare
o
te
te ani
nei oia
i
ore
te
i
te
auri, fare
e
ohipa. Te tiaturi nei oia
e
iho
to tatou
e
i taua parau
te faaino i
te
taparahi taata*toa l’a.
nei
aro
riro ei
tatou
totoaraa,
tino.
oraraa
taata tupu e
essayent de crier ICasse-Cou" î Mais les entendez-vous ces voix à Tahiti ? Elles
ne dépassent
guère les limites étroites où les confinent les fausses propagandes
et les fausses morales des puissants profiteurs de ce poison. Savéz-vous pqr ex¬
emple ce qu'a dit un homme d'une haute réputation scientifique, le grand biolo¬
giste Alexis Càrrel ; "L'abaissement général de l'intelligence et du bon sens pa¬
raît être dû à l'influence de l'alcool, du vin; des excès de toutes sortes, fina¬
lement à l'indiscipline des moeurs. Il y a certainement une relation entre l'al¬
coolisme d'
i
roto
E mea
des cercles restreints qui
te
faahapa. noa i te taata, no
te tuu ra ia'na i nia i
rio te ora, E ere te ture ono no te taparahi taata
anaè. Te faahapa'toa nei taua ture ra ia tatou i te mau
ra.
parfois entendre dans
e
i
purumu
te e’a
AUTORISEE.
Des voix autorisées se font
peapea utuafare e tufaarueraa utuafare, tapu-
mau
te
no
na
lui qui se tient mal " ! Voire ; dirait Panurge. Car les moutons qui se précipi
tent à la mer ne font que suivre celui qui a été précipité de force le premier .
te
i te haapiiraa morale
te VEA POROTETANI.
MAUVAISE
E
ori mate
teie
ere
te
na
metua
mau
inu
e
i
roto
te mau maa taero te tumu, E hia rahiraa
o
haere
taero te
nei
i
e
nehenehe
e e ere
feia’toa
ohipa inu ava o
e te
fare
ma*i,
o
faahou i te
ra¬
oia anaè teie
tei
manao
e
mai
ia’na’toa, ia amui ia*na no te faatupuraa i te hoe manao
api i roto i te mau mana faatere no te aroraa i teie nei
ati
rahi
e
faaino nei
i
te Fenua TAHITI.
H.
à
V.
l'intempérance
réputé jadis
être le plus intelligent du monde".
"L'adaptation du milieu social aux nécessités de l'éducation demande d'abord
cinéma, de la radio, fermeture de la plu¬
part des dancings, des cabarets et des bars ; transformation de la littérature
périodique dont se nourissent an ce moment les enfants et les jeunes gens. L’E¬
tat a empêché depuis longtemps la consommation de la viande d'animaux atteints de
tuberculose, de charbon ou de morve ; aujourd'hui il a le devoir de préserver de
la même manière' la jeunesse de l'alcoolisme, des maladies morales propagées par
les films, la radio, les journaux et les revues..."
un
vaste nettoyage. Censure efficace du
CHEZ NOUS AUSSI.
Ces passages extraits du livre postume de 4* CARREL "Réflexion sur la condui¬
te de la vie" pourrait très bien avoir pour titre "Réflexion sur la vie tahitien-
ne", et si A. CARREL n'est jamais venu à Tahiti, même en période du "Tiurai" on
peut prévoir par exemple ce qu'il aurait pensé d'une fête patriotique où un fol¬
klore reconstitué se mêle à une foire du trône, dans la poussière aux relents de
bière et de mazout. (Mais où sont les éffluves du tiare) î
On dira
de
:
"Sien
sur
î mais nous
sommes
gaspiller votre argent, de faire
libres".
-
Libres de quoi ? de
le malheur de votre foyer et
boire
,
finalement
de
Bel idéaT à proposer
la jeunesse tahitienne que cette liberté dans l'excès conduisant on le sait à
médiocrité servile de citoyen moyen fidèle aux coktails et aux apéritifs.
la
demeurer serfs
et manants 1
Savez-vous que
Belle liberté en vérité !
deux accidents sur
à
trois à Tahiti sont dus à la boisson ? que
les 3/4 des désordres tarailiaux(divorces,
séparations, disputes, violences...
)
ont pour origine
la boisson ? Que des gosses errent librement la nuit en ville
les parents boivent ? et que les fêtes scolaires offrent des boissons alcoo¬
lisées pour le plus grand bien de l'instruction ?
car
IL NE S'AGIT PAS DE MORALE.
Qu'on se rassure! il ne s'agit pas ici de "faire de la morale". Le
VEA
POROTETANI a autre chose à faire. 11 veut avant tout rappeler que devant la dé¬
chéance de l'homme il y a encore une grâce de Dieu pour celui qui connaît sa mi¬
sère et qui croit aù Salut qui est en Jésus-Christ. Il veut rappeler que les corn
mandements de Dieu n'ont pas été donnés pour condamner l'homme mais pour le met¬
tre sur la voie de la vie...Le sixième commandement n'est pas seulement inquié tant pour les assassins. Il nous condamne toutes les fois que par nos
paroles
ou
par nos
actions nous attentons à la vie de notre prochain (mauvais traitement.
proxénétisme, salaires insuffisants, occupation d'un logement trop vaste
alors
des familles vivent dans un espace très insuffisant, inobersation du code de
la route , moqueries), toutes les fois aussi que nous attentons à notre
vie (al -
que
coolisrae, suicide, manque d'hygiène).
Jésus va encore plus loin.
Il déclara que les sentiments qui poussent à tuer
déjà des meurtres-(haine, colère, jalousie). Il faut en effet remonter à la
source de toutes les formes du meurtre,
le mépris de l'homme aussi criminel que
sont
l'acte lui-même de tuer.
L'Eglise protestante a
une
responsabilité toute
particulière
dans la
lutte
contre l'alcoolisme qui est la grande pourvoyeuse des asiles d'aliénés, des pri¬
sons et des hôpitaux. Elle
espère n'être pas la seule dans cette lutte et elle
demande à tous ceux qui pensent comme elle d'oeuvrer pour qu'une conception plus
saine et
menace
plus neuve germe parmi les
autorités responsables
la terre Tahitienne ?
H. V.
devant le fléau
qui
TE ATUA E TE TAATA
Te hara o te hoe ia mal aamu.
Ola toa te taata nei, te ite nei
oia e :
parau nei oia e : eiaha e haapaohla'tu.
Te hiohia net te hare i te tahî tainie mal te hoe
te manao tia mau no te mea aita te hara 5
l te Irl O te tlno
mea
3 - E ore au e taul l to'u nei huru. Te vai nel
vitvii. Tele manao e ere
riro mal te hoe raaM
1
te tlno nel
0
tel val i nla'ho
e
raeà ohie 1
mau
taata ma'l
tel
o
no'rè. Teie râ aita ola i haapao î te faatereraa no taua raau ra. Ua riro ola mai
nel, o te hoe râ ma’i no te oraraa taatoa.
e
te tahi
te
lte|i to ratou Iho raa'l e o tel haere e hlo l te taote. E ua horoahla mal te raau
te hoe taata
tei roohia i te ma'l ht. la opanihia oia e : eiaha e inu l te
papef
aita oia i faaroo ; te inu noa nei â.
la amu te hoe tamarll l te raeli e plrlplri to'na vaha e e î l te rt.E tla l te metua vahiné la horohoroi la'na la mS te mea monamona l pirl l nia la'na. Te tlaturl nel te tahi pae e ua riro te hara mai te hoe repo tel iteahla l nia iho l te
irl
ua topa oia l roto î te hara e
Vaiho noa,ia'u mal tele te huru î
Mal te reira atoa te fêla tel roohia e te hara
Ua Jte ratou l te
ora'i ratou. Tele râ, te taraau nei â ratou l te rave l ta ratou raau
raau
.
e
peu lino
tp Atua la horoi i te reira, mai te hoe metua va¬
.
hiné 0 tel horoi l te repo no ta'na tamarll.
E mea hohonu roa'tu S te hara
E toru turau
1
-
e
i'te hla nel
no
E noaa mal te reira raa'l
e
to te taata nel faalnoraahia e te ua'i.
no
roto mai i to'na
) rave rahi te mau
Iho metua
tamarll tel roohia e te ma'i tutoo i te taime no to ratou fanauraahla mai. E
i te hape no
Te faahemaraa.
te faalno nel oia i te taatoaraa no te taata.
ere
te mau tamarll, Inaha ua roohia ola i te ma'l.
2 - E roaa atoa hol te ma'i ia tatou no roto mai i te taata tel haati la tatou
E noaa mal hol te ma'i puupuu, e te ma'l iTna e te hota no nia la vetahl
Eita
tla ia ape l te tahl mau ma'l no nia Iho mal ia vetahl
Mai te peu ua
roohia te hoe taata l te raa'l l roto l te hoe utuafare, e mea fifl roa na te tahl
la ite
e
3 - E
noaa
atoa hol te ma'l la
tatou e eaha
te mea e : e hinaaro
raa no te
faahemaraa e te hara
te hoe taata i te aufau i ta'na tarahu e ai¬
taime ra, e tia
tele hara.
ia'na ia patol ma te parau e :
Ua ite tatou la Adamu ;
tatou no roto i to tatou iho hape. la arau rahi
amu au i te hoe maa repo e aore ia Inu
v^Tl te pape Ino e roohla'toa vau i te raa'l flva aau. la ore hol au la hopu i te
pape e roohia atoa hla i te ma'l.
eiaha roa
vau
ia topa i roto l
aita oia iho i hinaaro l te farll i ta'na iho hara, ua
huri râ oia i te reira î nia Iho la Eva. Ua
fariiil ta'na Iho hara, ua huri ola l
^A|te maa e roohia vau l te ma'l ht. la
te taa ê
ta ta'na e monl i roto la'na. E ia faahepohla oia no te aufau i taua tarahu
ra, e
irai ola i te ravea ia noaa ta'na monl, e taua ravea ra e haere Ta e eia.
I taua
roa e
^||l te paruru ia ratou l taua raa'l ra.
raararaarama
tia'l. Mai
na relra'toa
hoi Eva. Aita roa oia i
te reira i ni'a i te ophl.
Eita roa hol te animala
maiti te maitai
e
e rave l te
hara no te mea aita e nehenehe ia'na ia
te ino. Te ora nel te animala i roto i te oraraa no te faahepo
l roto ia'na iho (Imlraa l te raaa, te horo â raa l mua i te
ati, etc..,.) Area te
taata nel, no te mea ua hamanlhia oia i te hohoa o te Atua, e tia roa la'na la
pa-
i mua.i te faaheraaraa
rau
E noaa atoa raal te ma'l
no
te hara l te taata nel
na
roto
l
na
huru atoa
e
toru.
raalri
vau
tla ia'na ia parau e : inaha hoi te tahl pae te rave ra i te
hara, e na
noa'toa vau ! e ere i te mea telraaha roa.
e
a) Te riro nel tatou mal to tatou mau tupuna tel
Ino
ua
elta roa. Eita roa e tia l te taata nel ia parau e:
l roto l te hara no te mea ua rahi te faahemaraa la'u. Elta toa hoi
e :
e
manao
puai
i te rave l
te
l te maitai.
aore
b) Te topa atoa nel tatou l roto l te hara no te fêla tel
E rave rahi te taata tel haati la tatou o tel rahi
te mau taoa no tele nel ao, l te Atua. Aita roa
é aita l roohia l teie hara o te nounou.
ae
haati ia tatou nel.
to ratou nounou l te raonl
e taata
l roto l .teie nel
reira
la ite râ jatou e : e amo mau tatou i ta tatou iho hopola
E tia ia faaorehla mal ta tatou hara mal te mea. e :
e
1
-
no
ta tatou hara
.
Ua ite mau tatou e hara ta tatou.
ao
2 - la Ite tatou
tatou raau tei
rave
l te
hara,
3 - Ua fa'î tatou l ta tatou hara i
mua
i te
aro o
:
o
e e topa raal
te utua l nia
iho ia tatou.
E topa atoa hoi te taata l roto l te hara na roto i to'na
fa mau peu repo.
E ere roa' hol tele nel ma'l
vâhlne tel horoi l te repo
na mea e
toru nei
repo
e
Te afoha faaoreraa hara.
:
Eita roa hol te taata nei
A tahl
:
la parau oia : ua ma'ihia vau.
A
piti
:
A toru
:
Te hinaaro nei au ia faaora te Atua l to'u nei ma'i.
E ore roa vau e rave faahou i te mau peu repo e roohia
e ora
au
i
Noa'tu
taata nel e ora l ta'na hara no te mea ua fariu ê ola l te Atua.
to'na Imlraa ï te ravea la ite faahou ola i te Atua, aita râ e manula? üa
riro te taata hara mai te hoe taata o tel
te pape e amu noa'i ol? l te raaa,
Taiararaa.
Aita vau l roohia l.te ma'i.E mea pineplne to te taata hunaraa
la'na
iho
i to'na ma'i ma te parau e : aita to'u e ma'i ! Mai te hoe taata tei roohia i te
ma'i tutoo. la hota oia, e ia parauhia e : e hota tutoo tera, e pahono oia e : e
ere, e hotaraa mau no te mea ua ara noa vau l
napô.
;0ia toa/te taata nel, elta roa e tia la'na la parau e : aita vau
ra
o
tae noa'tu i to'na poheraa.
mau mea
tia l roto l te raau haapaoraa atoa
i
te
teie
râ aita roa hoe ae haapaoraa e vai nel o te nehenehe ia'na ia faaore i te
hara.
Elta roa e aanula no te mea mai rare atu l te fenua nei to ratou haereraa'tu i te
Atua ra, 0 te haapaoraa Keresitiano anaè tei .ite i te ora raau no te raea no 5
l roohia l te
E nahea tatou
taatae, E e ma'l to'u , teie râ eia-
ha e haapaohla no te mea elta e nehenehe l te taote ia raapaau. E parauhia oia : a
haere a hlo I te taote, e pahono oia e : aita vau,e tlaturl nei e roaa to'u raa'l l
te taote, no reira aita vau l haere. No reira e nanea noa te ma'i no taua taata ra
e
haapaoraa atoa no. tei nei ao ei ravea hoe roa no te holraa'tu
Atua. Noa'tu te val nei te tahl
ôia i te. Atua ra, e ere râ no 8 nel i 3 te taata nei.
te hara.
2 - Aita vau 1 haapao.Te parau nei te tahi
.
mai
t
ma'l
puta to'na valraa raaa ; inu noa'l oia i
aita roa oia e ite l te maharaa e te paiaraa
Ua fanauhia te taata atoa (te tane e te vahiné) i roto i te teie nel ao hara ?
Te irai nei ratou i te ravea no te faaora la ratou. E te tlaturl nel ratou e ua
riro te raau
-
la'na Iho ;
Eita hoi te
mal al
taua ma'l nei.
I
te taata l hara'i tatou.
te hara T. te mea ohle la horoi mal te hoe metua
i nia i ta'na tamarll. Elta toa e ohie l te Atua ia
E raâ râ te hara a te taata nei l te taime e farii ai
horoi l ta tatou eau hara.
ratou i
o
manao
e ite ai i
te raau raea i ni'a nei : oia hoi aita'tu e raveâ no
te ora maori râ no 8 aai i te Atua anaè
ra, e na roto ia lesu
l
te reira i te Vea i raua nei...
Mesia, e hio tatou
PARAU API
hatahinuraa orometua.
Ua
otl
to
tupu aë nei te
faatahinuraa i
raua tau haapaarlraa
;
pipi orometua tel
na
Te hiol^oaraa brevet.
Mai tei
Teriitaujnihau ahuru, oia hoi o Mihuraa. Ua faatahi nuhia oia i te 13 no Tiùnu
i ntairi aë
nei 1 Hitiaa.
Ua
haamata oia i ta’na tau haapaarlraa 1
Papeete e 1 mûri aë
ua tono hia’tu
oia i roto i te
Parolsa 1
Hitiaa
no te
matauhia,
ua riro te avaè Tiunu ei avaè no te
hiopoaraa, I
teie taime
o te hiopoaraa
Brevet
tei
-
faaoti
ti
i
roa
Mahaena
e
te
roto
i
te
na
ta’na matahiti
hoe
tamaaraa
faaineinehia
ta’na orometua.
o
1
te po
i haapao hia’i te
orometua Peretiteni Misionare
orometua Peretiteni
uiraa
e
i
roa
i
te Faatahinuraa
tuuhia
papu. 1
nao
tumu
i
ni’a
te hora hitu
II
i
haapao i te mau uipure faatahinuraa. I
faril mai
ua
iho ia’na
te
e
Mihura
o
te re’o
ma
itoito
reira to’a Ihoa i haamauhia’i oia ei
i Hitiaa.
i
te to-
e
te
Gratlen TAPUTUARAl.
nei oia
hoi
I
te 20
orometua
hoe
hepetoma i mûri aë i te faatahinuraa
o
Mihura. Hou te hoperaa ta’na matahiti haapiiraa 1 Heremona,
tonohla’tu oia hoe matahiti i Tevaltoa
ua
no
te
na
orometua, I mûri aë
faatere i taua Parolsa
(Ralatea )
i te talme tei Papeete ta
hoi faahou oia i Heremona no te
ua
haapaarlraa ta’na
taime
to’na
no
te
no
fare
i haamata
i Tevaitoa,
I
te
faatahinuraa te haamata ra oia 1 te
o^ipa
haapiiraa i Taravao,
Hoe ahuru
maha
ma
orometua
nihini
e
rave
\:^oto i te hoe
I
te hora
rahi.
Ua
amuraa
maa
hitu
i
i
i
roto
te
e
pipi, te
aua
tahi atu mau
hia te
faaineinehia
te afa
e
ia Gratien
orometua
fariiatoa
to te
te
e
te
ma¬
manihini
mau
na
Paroisa.
po ua aratai atu
fare pureraa tei
faapi
roa hia e tei
i roa i te mau manihini no taua
oroa ra. Na
VERNIER orometua^
faatere no te aua pipi
i haapao i
te
1
to'na toroa orometua
mea
e
au
mûri aë
na
o
na
roto
Gratien
i
te
mau
uiuiraa
lesu.
na
pure faatahinuraa.
Ua
toro’a mo’a i tuuhia i ni’a iho
te
re’o itoito
hou te
e
hopea
e
farii
haamauhia oia ei orometua tumu no te Paroisa
Tiarei.
la haamaitai mai te Atua i na
taeae api
e piti nei 1
roto i to raua toro'a
orcanetua e ia manuia roa te mau oraua
e
i
rave
roto
i
o
na
Parolsa
i
fe^taahia
na
raua.
Te taerae mai no te orometua Anglican no Polynesia
Ua
tae
manureva
mai
nei
TEAL te
i
Zerani,
tehla te
te
rahi
tel
ra
o
nia
na
te
o
anglican i Australie,
fenua Tonga, Fidji, Samoa,
Ellice,
i Polynesia nei hoi.
no
te avae Febuare
no
Patitifa tei
ua
faai-
putuputu i
te mau Ekalesia Porotetani no
no
i
John C. VOCKLER
te mau amaa
porotetani
amaa
24 no Tiunu
anglican
te Vea Porotetani
mau
rururaa
no
i te mau
Salomon e
Rarotoa ma.
I roto i
sabati
orometua
tei rlro èi faatere
Niu
te
Patitifa,
tupu i Samoa i te matahiti 1 mairi. Te parau atoa hia
i
ra
reira te
Mal
te
anglican.
amaa
taime
no
porotetani atoa
no
te
rururaa
no
Samoa
haamata te
ua
Patitifa tei haapao
mau
farerelraa
Ua riro te
hoe taura
la
tatou
tatou
e
taime
ra
no
to
tae
parauraa
tai mai
te
tere
e
e
e
:
i
te
no
tahi amaa
rahiraa
taamu
noa’tu
1
i te tahi
te
i
mau
i
amaa
e
matahiti
e
tupu te hoe
no
mau
no
to’na tere
faatupuraa i te
Tiurai.
farerelraa
1
i rotopu
la riro ratou atoa ei
nei.
e
te hoe
ia tatou
ta te Fatu
hoe.
nei
rotopu ia
i taua
Na roto
to tatou ekalesia.
pure
haere
mua
faatere
Farani. E faea mai oia
te 2
e
1
rotopu ia tatou mai te
te mautuhaa ta’na
te mau faatere
i
i
teie orometua
Polynesia
te Atua
reira ei
naoraa
te
te
no
noa
area
mau
paraLa haamai
e ia
riro
i pure i
te
i
hiopoaraa,
tei
râ
faaltoito
ia
te Vea Porotetani
i
to’na
mauruu
mau tamarii tei manuia
te faaitolto toa nei oia i te mau ta¬
e
i manuia
ore
Tetua,
haapoupouraa i teie
mau
marii
a
ia
te
no
ratou ia
ore
taime
mau
i
haaparuparu teie
nei.
mua
,
\
Te mau puhaimraa tamarii.
E
to
i
tupu te
1
raa
teie
no
raa
te 28
toru
no
mau
Tahiti
no
teie matahiti
te
haponohia te
i
roto
na
no
Moorea mai
o
Tiurai nei. Ua
rururaa
te
te
23
mau
hoe rata
i
ro
tae
e
faataa-
haati
mau
Mademoiselle CAUPERAY.
revarue no
û Mademoiselle CAUDERAY
ia tei
re
e
hapo¬
Paroisa. Te tiaturi nei tatou i te manuiateie mau puhaparaa mai to te matahiti i mairi
i
no
Te
puhaparaa tamarii
mau
Tuhaa e
na
noa’tu
faatere
i
ta
te
o
tatou
orometua
fare
haapii misiona¬
haapiiraa no Uturoa.
v
piti teie o to’na faaearâ i te fenua nei, Ua tae
mai
i te piti o te tere i te matahiti
1958,e mai taua tai
me ra e taè mai
i teie nei, ua faatere itoito oia
i
ta
ohipa no ta tatou fare haapiiraa i Uturoa e na’na toa ü
haamata i te ohipa no te Ecole
ménagère (haapiiraa toroa)
te
oia
tei haamau atoahia
i Uturoa.
ite papu to te Tuhaa
ma-|
i to’na fciatereraa i ta
na ohipa,
ma te haapao ore i te rohirohi noa’tu te
rahi¬
raa o te ohipa. I
teie taime te hoi nei oia i te
fenua
(i Helevetia) no te hoe taime faaearaa. Te faaite nei
te
i
to’na
itoito
Porotetani
tei pupu
re
i
Ua
to’na aravihi
e
to’na aroha
i to’na itoito
pii i ta tatou mau tamarii
e
i
teie nei tamahine misiona¬
to’na maramarama
ia riro ratou
i
te
te
no
haa¬
tau
i
taata paari faaineinehia no te tavini
i te
te Atua. E te poroi nei oia là’na
e
:
mauruuru
fe¬
mau
ei mau
mua
nua
e
te
ohipa ta
o
matou nsi.
oe
i
rave
no
te nunaa
Tahiti,
e a
hoi mai
no
i
a
Té revaraa no fe tahi mau famarii i Farani.
te 16
I
ni’a
na
i
tau nei
Me
i mairi
manu
reva
no
te
i Farani
aenei, ua reva’tu o Suzel GARET
T.A.î. nô te hoe toroa ta’na e ti-
oia hoi
te
toroa
"diaconesse".
teie
I
taime, ei faaineineraa ia’na, tei roto oia i te hoe fare
ma’i, e ite 29 no Tetepa i mua nei, e o ai oia i
roto
i
te fare e haapiihia’i oia i teie toroa ta’na e titau nei,
I
te pae matamua no Tiurai nei ua
PAIE
e
o
Murielle HART
no
te hoe tere
toa’tu
reva
haapii i
o
Eric
te
toroa
Faatere Eclaireurs i Farani. Na te hoe pute na te Hau
i
haapao i to raua tere e i to raua faaearaa i Farani no na
avaè e piti e te afa.
No
ia
ratou atoa
ratou
i
tau
te
tei
o
rava’tu
i Farani
no
te
faaineine
ohipa i roto i te ekalesia i te
nei, te faaite nei tatou ia ratou paatoa i
no
mua
tatou
manao
mau
aroha
to
e
hinaaro ia
mau
manuia to ratou tere
to
.
Haamauraa olai tihi
mau
ia
ratou iho
na roto i te mau matahiti e rave
rahi, i te ite i te tahi
atu mau amaa ; e mal taua taime atoa malra ua
haamata te
maite te reira
teie
ia’na
teie nei oroa,
no
ua
hipa ta
i
I
Teihotu orometua
e
haapao i te
i
e
TERAI
faaite nei
Te
ta’na
ru
no
paturaa i te Ekalesia
faaterehia te
ua
Gratien i ni’a
faahaamanao ia’na i te
mau
te
mau
paari ai te
e
Taataparea i
mai
te
faaau oia i te toroa tamuta
pureraa. Ua
NG Marie.
Vea
te tino
tamarii
hiopoahia teie te mau taAGNIERAY Yolande,
CHUNG
Marie Antoinette,
DEANE Virginia,
MAITI Iris,
NEUFFER
Terii, NG Alice, SHAN Monique, SINNETT Eva, ZISOU Sioulee
ha
taè,
tei
misionare,to te Paroisa Mahaena
mau
;
ra
faahope 1 ta’na matahiti haapiiraa. 1
taua taime
ra
i
haamata*i te ohipa no te mau tare pipi
api. O Gretien iho
te tamuta tei haamata i taua
ohipa ra hou oia a tonohia’tu ai i roto i te Paroisa i Tiarel no te
faahope i ta’na
matahiti
mau
tei manuia
nohia
Tiunu i mairi aë
no
oti. I roto i te
marii
ma-
te Parolsa
no
—
I
te
no
faaterehia e ADNET
te A.R.A.
Na
Teihotu
no
te Tuhaa
no
te Parolsa
e
pureraa
Taataparea i haapao i te
na
mûri aë
pi-
ma
mai, to te aua pipi,
to
te
Parolsa
tahl atu â
mau manihini, Ua fariihia
ratou
faatahinuraa
oroa
afa
haapaarlraa. Hoe ahuru
tei taè
orometua
mau
I
no
te
9
no
Tiunu i mairi aenei, ua amui te mau auaha
i te oroa haamauraa ofai tihi no
te
te Tomite Tamau
Fare
Putuputuraa
a
aë i te faatereraa
iti
raa
no
te
no
Oliveta
te amuiraa Oliveta
no Papeete. I
raro
D°, ua tahoe maitai te amui haaputuputuraa i te faufaa e au
a
Tenana
i
te
paturaa i te hoe fare maitai ei
mono i te fare
tahito tei pe roa. I te 9 no Tiunu i tupu ai teie nei
oroa
iti i mua i te Tomite Tamau tei taè atu ei manihini.
Na
Taataparea orometua i faatere i te ohipa,
e na te Pereti¬
Apooraa Rahi i taio i te parau haamauraa.
I
mûri aë i taua oroa ra ua haapaohia te hoe amuamuraa.
la
haamaitai mai te Atua i te ohipa i haamatahia e teie
nei
teni
no
amuiraa
vave
mai
te
iti
te
e
ia horoahia mal
otiraa
teie nei
ia ratou te
fare.
manao
tahoe,
la
Fait partie de Vea Porotetani 1962