EPM_Vea Porotetani_196205.pdf
- extracted text
-
ME
TE 62 0 TE MATAHITI
HOE AHURU MA PAE TARA
Rédaet»us‘
mo
:
OANIEfêiAUER
ROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
PENTECOTE A L'HEURE DE CHRISTMAS
TE MAHANA PENETETOTE OIA HOI TE
OU LA BOMBE DE DIEU.
MAHANA NO TE TOpITA A TE ATUA.
’MI^ SQHT
Une
DEVENUS FOUS..."
vingtaine d'explosions atomiques viennent de secouer le Pacifique céntrall
60 mégatonnes. Merci Monsieur Kennedy pour ce cadeau particuliè¬
rement bien situé dans le fameux "triangle polynésien". Nous supposons que vous
avez choisi cette île de CHRISTMAS pour des raisons d'humanité (après avoir fait
évacuer les quelques dizaines d'habitants pour des fieux moins malsains DBar
cette île n'est-elle pas entourée d'une large ceinture d'océan inhabité. Il ne
fallait pas que l'on puisse dire par la suite que vogs n'aviez pas pris toutes
les précautions et que nos petits enfants polynésiens souffriraient plus tard
d'une langueur autre que celle produite par le chant de la guitare 1 11 fallait
que votre terrible jeu soit le plus facilement acceptable 1 On est même venu
exprès nous dire cela ici 1
20 me'gatonnes,
"..E RIRO ATURA RATOU El MAAHIAA..:"
(Romains 1/32)
(ROMA 1/22)
^A piti hoi avae i teie nei, to tatou faarooraa e : ua taora hia e te nunaa Matopita atomi - ua raea hia i teie nei hoe ahuru - i te^motu
ia VEHI e TAHITI nei. (E piti tausani kiloraetejra i
Tahiti nei). Na roto i teie ohipa tei rave hia e te Marite i taua raotu ra, ua 0ta ratou i te mau taata tumu o taua motu rai te tahi atu vahi atea i to ratou
iho aia. E rave rahi te feia maramarama no teie nei ao tei haere mai no te hiorite
ra
poa
e rave
no
-
mau
i ropu mau
E ua tae atoa mai i ô tatou nei te hoe pae o
te manao o te taata i te fenua
i te na ô ra e : "aita e fifi rahi te tupu mai no taua ohipa ra i Tahiti nei
i te tupuraa no taua ohipa ra.
taua feia
nei
rahi
CHRISMAS
O
te
mai.."
mea
ra.
0 ratou tei parau no te tamaruraa i
ua
haamau matou i
te hoe mau taata no te hiopoa
i te mau ati
e
tupu
.
Eia.ia râ tatou
te
iïiea
e
vare
tupu atoa mai
e
tele ohipa riarla roa tel tupu' .’te
no
te reira ati i to tatou
nei
pae
teie ohipa
dans le Pacifique. Course à la puissance, menace^ pour menace,
toujours plus fort, toujours plus formidable l
Ce jeu restera-t-il toujours un jeu ? Et n'est-ce pas le problème de la vio¬
lence qui se renouvelle : Comment lancer une pierre toujours plus meurtrière et.
toujours plus efficace, pour anéantir son ennemi ? Or voici qu'aujourd'hui ce
jeu a des résultats opposés aux effets recherchés ; il détruit ceux-là mêmes
qu'il est chargé de protéger î
L'arme "incroyable", comme elle porte bien son nom 1 Comment y
croire, com¬
ment puis-je avoir confiance en elle puisqu'elle ne me protège
pas, puisque je
perdrai ma qualité d'homme le jour,ou je m'en servirai ?
Mais n'en est-il pas de même pour toute violence et pour toute lâcheté ? Si je
torture mon prochain, je perds mon visage d'homme et le dégrade
physiquement,
mais aussi
je me dégrade spirituellement 1 Si je "libère" l'alcool, je réduis
mon prochain, moins armé, à l'état de brute et
je ruine le bien que je voudrais
faire pour le pays (voir une des dernières décisions de l'Assemblée Territoriale
bombe pour bombe,
ra,'V-iei faai-
E te tupu maite nei te rahiraa te puai o te fno o taua ohipa
na coto i te f.aîraa i te mau ata i te mau mea taero ;
i te aho-reva
no
oiâ^toa i
roto i te moana.
te tupuraa no taua mauhaa ra e ^
.i. taua mauhaa ra. E faaino atoa te reira i te mau taata atoa, oia hoi te mau taata no te mau fenua rarahi e tae noa'tu i to te mau fenua rii no teie nei ao, no te mea ai ta ta ra.
E Neheriehe ia tatou ia parau e :
tou
ià nanea noaa
faainoraa i te fêla tei opua e tei haraani
riro te reira-ei
paruru.
e
rahi e ia rave hia teie nei mauhaa no
i te mau taata atoa o teie nei ao e tae
ia'na ; 0 te feia e rave noa'tu i teie
nei mauhaa, e parau hia ratou e : o te faaino, oia hoi te vavahi no teie nei ao.
E utua rahi hoi te faautuahia i nia îho ia ratou, oia hoi^to ratou ereraa i to
ratou mana e to ratou tura i roto i te tiaraa o te taata nei, riro atu ai ratou
Mai te peu e e tupu noa'tu te hoe tamai
te faaohiparaa ia na, e haamou roa oia
hoa tu 1 te taata tei opua e tei hantani
i roto i te hohca
no
comme
des
débits
de boissons. Cela n'est pas un "mal" pour tout
le
et les "gens" sont assez intelligents pour le comprendre I C'est
la "bombe", ils n'y peuvent pas grand chose- peut-être protester..dou
pour
cernent' l).
Cependant, si la violence devient inutile l Ce serait alors la non-violence
qui devient réaliste et l'Evangile des Béatitudes qui est encore notre chance de
Ore noa'tu â tatou e faatupu i taua opuaraa ra e nehenehe ia parau hia e : tei
manao hae na roto
faaino,
manao
l'ouverture
sur
monde bien sur,
te mau animala taehae.
roto atoa ia tatou nei teie nei
jeu pou. cant que jouent les Puissants du jour ; en Sibe'rie, au Ne'va-
Ua, au Sahara,
fen'c^a. Te tupu noanei
riaria rahi i te fenua Rusia, i Marite, i Aferita'^ T teie nei tei
Patitifa nei. Ua riro teie ohipa mai te hoe ohipa faatipaupau raa 'ho te tahi nu-
naa.
^
.
lerrible
mo^ CHRISMAS, no '*
i to tatou nei
Après tout c'est peut-être en ce sens que Dieu mène l'histoire, et c'est ’
peut-être pourquoi en cette époque dans laquelle nous entrons (en Polynésie)
suivre.
;
faariroraa ia vetahi ê ei titi i raro ae i to tatou mau manao iino. Mai te peu e
tupai noa'tu te hoe taata î to'na taata tupu e mairi atura i raro,etia ia parau
: te taata tei mairi i raro, tei raro ae oia i te mana o tei upootia, area
te manao ino o tei upootia ra, ua faariro ia ia'na iho mai te hoe animala te huru no te mea ua ere oia i to'na tura. (Ei hioraa : mai tei faaotihia i roto i te
Dieu attend de
e
des actes décisifs.
nous
hia e
DES ACTES DECISIFS
Apooraa Fenua e : e matara te mau fare inuraa i te tahi tau hora maoro i te raaha
sabati, ua riro la te reira ei faainoraa no te feia inu ava e no to ratou utu
afare. E riro atoa teie nei faaotiraa na te Apooraa Rahi Fenua ei ffaainoraa ia
na iho e to'na tura, e to'na mana i mua i te feia rii aore roa o ratou e puai. E
roa te tiaturiraa no te huiraatira i
iho i to te Appooraa Rahi o te Fenua nei, i taua ohipa na'na ra.
ses
reira
no
e
tia
rif'titi
ia parauhia e
mau
Mai te mea e ua mairi hia tatou i
? Eita roa Ta !
noa
Ta tatou Ta patoi !
nia
te io'a Porotetani e tia
o
-
te eka-
taua parau ra i mua i te mau basileia harahi, ma te taia
ore.
la pure atoa te mau ekalesia no te mau Tomite i Geneva
ravea
e
o
tei imi i te mau
faahau raa i teie nei ohipa".
que la France n'est pas présente à Genève.)
"Au japon, aux Etats-Unis, en Angleterre, même en France, des hommes, des fem-
II
mes,
tantêt quelques dizaines, tantôt quelques dizaines de milliers ont manifes¬
Il
appartenance politique ou leur confession religieuse - est-ce qu'ils ne sont pas
Il
devant Dieu, dans
ro
tatou, i Tahiti nei,, ei miti no te fenua e ei maramarama no to tatou nei
ma
te faa ô ia tatou i roto i taua aroraa ra ?
aia
’
ce
domaine, le sel de la terre et la conscience de 1'humant-
"U FOLIE DE DIEU..." (1 Cor. 1/25)
"La folie de Dieu est plus sage que les hommes..."
(I Cor 1/25). A la Pentecô- •
de Dieu sont lancés dans une foule anonyme et sans espoirs. Ni
armes, ni "haute science", ni protection particulière 1 Une dizaine d'hommes du
peuple, aux mains caleuses, mais au visage rayonnant de certitude et de joie.
Leur message : "Cet homme que vous avez fait mourir, il est vivant, nous en "som¬
te quelques fous
tous témoins.."
Ce
message,
'porté par la puissance.même de Dieu,, par l'Esprit de Pentecôte, a
des hommes, des femmes ont retrouvé ‘
traversé les siècles. Partout dans le monde,
leur joie de vivre.
En s'ouvrant à l'Esprit
ils se sont ouverts à la vie, par leurs rapports fra-,
ternels, par l'entr'aide, par l'union des coèurs et des volontés. Joie de vivre
avec un but désinteréssé, joie'de ne plus ,se
savoir isolé sans appui, mais
d'être connu, entouré,rempli d'Espérance.Joie de travailler librement pour les
autres. Et devant ceux qui se moquent et hochent la tête, ils disent par leur
comportement d'hommes libres que la honte est bannie et que leur coeur chante i
Pardonnés, libérés du poids de la mondanité, de l'emprise de l'argent, de la tyranie des politiques, de la condescendance des puissants, ils attendent un monde
.
L
" E PAARI RAHI HOI TO TE MEA MAAMAA A TE ATUA El..."
i te mahana PEETEKOTE
i roto pu
maamaa
ua
tonohia'tu
i te hoe nahoa rahi
te tahi
taata i te
mau
(Kor 1/25)
taata haehaa roa e te
oire lerusalema.
huru
Ua riro taua
mai te hoe nana aore roa'ona e tiai. Na tino hoe-ahuru-mahoe, aore a ratou e mauhaa no te paruru ia ratou, e ere te feia ite rarahi e te
mana ; no roto maira ratou i te mau utuafare haehaa roa, e rave ohipa hoi ratou.
I taua Penetekote ra, ua tia maira ratou i mua.i-te nunaa ma te puai rahi i roto
ia ratou e te mata ora, e te oaoa.
E teie ta ratou poroiraa : "0 lesu hoi, ta
outou i taparahi pohe roa ae nei, o ta te Atua ia i faatia ae nei i nia, o matou
nahoa rahi taata ra,
hoi, te ite" (Ohipa).
atoa nei
Teie nei parau ta te Varua maitai i
TE ATUA
a
ra,
0
horoa mai, ua riro ia mai te hoe TOPITA NA
te haruru i roto i teie nei ao taatoa. Auaa hoi taua topita na te Atu-
'^alîahau na te Varua Maitai) i iteahia'i hoi i roto i teie nei ao taatoa
te oraraa
oaoa mau no
te mau taata atoa. Na roto hoi i to te Varua Maitai ôraa'i
roto ia ratou ua riro ratou ei taeae hoe e ei
tuahine hoe, e ua rave ratou i te
ohipa amui ma te hinaaro hoe e te aau hoe. Te vai ra i mua ia ratou te hoe tapao
no to ratou oraraa,
oia hoi te Fatu ra o lesu Mesia. Ua.oire te haaraa l roto ia
délivré de la damnation de la.bombe H et de la froideur scientifique,
te maamaa, e mau ite râ ratou no te Parau Mau e
: no te Ora e vai
i roto ia lesu Mesia. Ua noaa ia ratou i te tiaraâ maitai o te taraarii
a
ma
a
te Atua ra (Roraa 8/21). Te tiaturi papu nei ratou i te rai api e te fenu-
api e vai ra i mua ia ratou. 0 ratou mau hoi te miti no te fenua, te maramara¬
0
teie nei
ao.
le monde
de "la liberté glorieuse des enfants de Dieu".
Leur -foi n'est pas une vague philosophie, une croyance nébuleuse, mais "une
très certaine assurance en des nouveaux cieux et une nouvelle terre oà la jus¬
tice habite". Laissant le passé et’son histoire, leur dynamisme les portent vers
les pointes avancées où
leur chef les guide et leur foi se perfectionne.
a
fait plus pour l'humanité au cours des siècles que
toutes les bombes H que l'on nous promet. Ce n'est pas,une puissance de mort
comme celles des hommes, mais une puissance de vie, car elle dst de Dieu.
"L'Evangile est la -puissance de Dieu pour le salut de quiconque croit" (Ro La Bombe de Pentecôte
1/16).
mains
H. VERNIER
ratou, ua monohia e te tiama e te oaoa. Ua faatiamahia ratou e te tapearaa no te
raoni, no te mau parau faaino, no te haaviraa o te feia rarahi. E rave rahi- tei
tahitohito ia ratou mai te parau e : e feia maamaa. Te feia tei tauihia na roto
i te varua maitai e ere roa ia i
^
'
té
teie nei.ao
taataoa tane et te vahiné, i te mau
ravea.atoa e tupu ai te hau e e pee ê atu ai taua ino rahi ra. 0 ratou te miti o
te fenua, o ratou te maramarama o teie nei ao. E ia manao tatou e tia anei ia ri
o
Egli¬
heureuse de la Conférence sur l'arrêt
Il
mes
Te imi nei te feia faaroo
une issue
des essais nuclaires qui se tient actuellement à Genève". (Nous savons hélas I
Samoa ; aita'toa oia i mamu noa i nia iho i te parau no te atomi. Teie hoi te fa
[a parau hua te Apooraa amui
pour
pacifiquement contre la fabrication et l'emploi des armes atomiques et pour >
l'arrêt des expériences nucléaires. Ces hommes, ces femmes - peu importe leur'
aotiraa o taua apooraa ra i te matahiti i mairi ae nei no te parau no tè atomi :
"la iraihia te mau ravea atoa no te aniraa ia faaore hia te faaharururaa no te
lesia no teie nei ao, i
du Pacifique de prier
Il
té ,au ino atoa e la faaîtoito 1 to tatou mau manao i mua i
topita atomi i roto i te moana Batitifa.
de la Commission des Eglises pour les affaires internationales, pour
tés
'|te feia maaa.
Aita to te Apooraa Rahi Amui o te Ëkalesia Tahiti i mamu noa f nia iho i te pa
rau no te ava i mua î to te Apooraa Fenua. Oia'toa ia te Apooraa Amui tei tupu 1
la Conférence Oecuménique tenue aux Samoa
obtenir l'arrêt des essais nucléaires. La Conférence demande instament aux
i te
mua
de
que des essais nucléaires ont lieu dans le Pacifique, la Confé¬
exprime sa gratitude pour les efforts soutenus du Conseil Oecuménique des
Eglises et
puai e te ino rahi no teie nei mauhaa atomi, e i mua atoa hoi i te '
mana iino ta tatou e ite nei,
e tia anei ia tatou ia parahi noa e ia mamu
I
Résolution
:
:
"Considérant
rence
na
~
Mai 1961
en
Te mana Puai
no
ia mai te Topita
urne
mai
ia
ro
"
ra
ora
mahana Penetekote, e ere
Atomi tei hamani hia no te haamouraa i te taata nei, no te
te Topita o te Atua tei iteahia i te
roa
i te taata nei
i roto i te ora. 0 te puai teie no te Atua
Te Evanelia o" te Mesia o te mana ia o te
ra..."
tei hinaa
te taata nei.
(Roma 1/16).
Atua ia ora te feia atoa i faaroo-
Te Tamaiti
Ahiri hoi te parahi nei â lESU i Pooia i te faahiti
te
no
faahou mai i te paAroha mau o te Atua mai
teie i mûri nei
mai i te farii
ihora
te mau piha
ta'ria parau i
ta'ria rima, i a riro oia ei papai pa¬
pa! parau, e ua anihia mai oia e :
re
:
atura
"Toopiti
a te hoê taata tamarii
Ua parau atura tei mûri aè
i te Metua tane : E ta'u Metua, e
taime pau to’u ia faea noa i roto i
teie nei mateinaa, vaere noa'i i te
faapu, tupai noa'i hoi i te puha i
rotopu i te feia paari e i te mau ta¬
marii. Ua ite hoi oe, ua noaa ta'u
parau no te ite e aita roa hoi e ohipa i O nei e au na te hoe taata ite.
Vaiho mai oe ia'u i teie nei ia hoo
vau i to'u ra tufaa fenua e ia haere
tamaroa.
a
oia
te
e
ma
"teihea ta oe parau raveraa:ohipa
na to oe fatu matamua
Ua pahono atura oia e : "aita ta'ii e pa¬
rau". Mai reira, ua haere oia i te
mau fare toa e aita roa oia i fWii^
hia ! Ua tamata atura i nia i te uahu no te huri i te mau tauhaa, teie
rô,
ani hia oia i ta'na
parau
Syndicat, e ua pahono atura e
"aita" ! Ua tamata atura i te pae
o te mau hotera ia riro oia ei horoi
i
Papeete faaea'i, e noaa ia
ia'u te hoe parahiraa maitai. (Teie
na manao aau o te tamqiti : e hae¬
re au i Papeete ia noaa ia'u te hoe
ohipa ohie, e inu noa'i vau i reira
i te pia Hinano, haere noa i te ten¬
ta, e i te mau fare arearearaa...}.
ua
aua, teie rô, papari noa te mau mereti e te hapaina ia'ria, e ua tiahihia oia i ropae I ' E inaha ua faarue
ihora i te oire e ua haere i te hoe
vahi tapuraa fenua ia riro oia
mau
te
no
pohe oe, teie nei râ te ite nei ma¬
teie nei
moeraa
maoro
no'na, ua
tou
pahi
I to'ria ra anotau, ua faatia lESU
teie nei parabole i te fenua Palesitina, teie nei a mahana te faa¬
tia faahou hia nei i Inidia, i Marite
te
mai te hoe mataro tauturu
ra
huru.
Na roto teie moéraa maoro o taua
tamaiti
raa.
ihora te metua i roto ia'na iho e ;
"Ua roohia taua tamaiti ra i te ati !
tamarii
ra
tuahine rii
mau
!
tuhaa fenua no'na iho i hoohia e ana ra. E rave rahi te mau
te
taparuraa a to'rïa mau hoa i te oire
eraveraa
i
ra
te
ohipa, aita hoi oia e imi
atu ohipa na'ria.
tahi
te ti-
te
faamu puoo, e ua parau maire
taua taata ra ia'na e : "E haere oe
taata
i roto i ta'u ra aua, e faamu i te
puaa'U- E-ohipa huru hqqma teie no_
te
ôraraa ta'ria e ora ra, o te hoe ia
oraraa maitai roa 1a. Aita hoi ana
hoe taureorea. Aita râ hoi
.
e ra-
pohe roa oia i te poia. Ua
apiti atura oia i te fàtu ohipa pe te
haere e tii i te maa puaa i te fare
mâ'i, e i a haere atu te fatu ohipa.
vea
veraa
roto i to te tamarii ra-
metua, no roto roa mai ra i te
na
aau
ra¬
na
i te hoe taoa horoa noa a to'¬
o
te metua
iho tei iteahia i
ahu motumotu e
hoi. Ua faea ihora te mau
eiaha na roto i te hoo, e te taui¬
ua
raa.
muhu ore, oia toa te
vahiné i reira e ua hio tamau
tamarii
mau
te
ma
anaè tura i taua taata
ra.
Ua tia
taue-noa-ihora te ruhia tane i nia e
ua horo atura i mua i teie taata, ua
ite hoi oia, e ; "o ta'ria iho tamai¬
E fo te mau mofu no td fafou nei
teie, noa'tu te tauiraa te huru o
pae a
to'na hohoa mata e no to'na hoi
ahu.
E
i a farerei raua i te aratia.
topa turi ihora te tamaiti i mua
fa'na^metud fane ma te parau atu
"E ta'u metua, o vau nei o te
hoe tadta faufaa-ère-roa : uâ puhae
i te moni
ta^e i hofoa mai
na'u, e rave rahi hoi te mau ohipa
tia-ore ta'u i rave, eiaha oe e parau
vau
faahou
e
:
"é tamaiti
au
na
oe
no
teie nei
:
ra
ta..iearea a
Paari
ua
i
F-iciroo i teie nei Parau. E te
hoi atu èutou i te
EVANELIA. E te mau
metua a haapii i ta outou mau tama¬
rii i te paari, - eiaha te paari no
mau
te
ao
o
tei riro ei
maamaa
haapii rôi
e
faariro ra oe ia'u ei tavini na oe, te
Ta taaê noa'tu te hoe
TE HARA TE TUKIU NO TO TE TAATA NEI TAAE RAA' I TE ATUA.
Te hopea no to te taata nei faaroo ore o to'na Ta taaêraa i te Atua. Teie taa¬
êraa no te taata nei i te Atua, o te faatupu Ta i te oraraa. peapea e te ite ore
oraraa
ra, é
foru fifi rarahi tei iteahia no te taata.
TO TE TAA NEI ARORAA .IA'NA IHO.
'
'
.
taata i te Atua, no to'na
haapao ore i te parau a te
aveia faatitlaifaro i
Atua, et taaê
atoa oia i te reo o te Atua o tei riro ei
to'na
Ei hioraa no te vaaThoe : ia tae i te mahana faatitauaraa - vaa, e
ite vaa-hoe i te reo no te taata peperu, ia parau oia e ;
oraraa.
faaroo to nia iho
"hoe", ia ore râ ratou ia faaroo i te reo o te taata peperu, eita roa ta ratou
tuuraa hoe e aifaito faahou, e eita hoi te rê e noaa ia catou i reira.
Oia'toa
te aau o te taata nei, ia ore ia faaroo i te reo o to'na pailoti tei faatitiaifa
fo i to'na oraraa na roto i te here mau.
ta Eva i horoa'tu, o te tupu-atoa-raa Ta
te haamâ i roto ia'na. Ua haamâ oia no te ohipa ino ta'na i rave, e ua haamâ ato
a oia i to'na iho tino i te mea e, ua vai-tahaa-noa. 9ou te faaroo ore no Adamu,'
I te taime i
amu
ai Adamu i te
isaa o
te parahi ra oia i roto i te hau ma* te peapea ore i roto ia'na. la faaroo ore ra
Adamu, ua taaê taua hau ra, e ua ô mai i roto ia'na te mau reo e rave rahi tei
taputo noa, e te mau hinaarotia-ore atoa tei faarepurepu i to'na aau. Eaha te ma
nao no Adamu i taua taime ra : aita roa o
Adamu e faahape nei ia'na iho, ma te
parau e : na'u iho te hape,
na Eva râj o oia tei faahema mai ia'ul Aita roa oia
i farii i te hopoia no te tahi ê. Oia'toa o Eva, ua na reira atoa oia mai ta Adamu i rave. Te faauta'toa nei oia i te utua
i nia iho i te tahi ê, oia hoi i nia
i te ophi i haavare mai ia'ui Te imi nei Adamu raua o Eva i te ravea no te faatea-ê-raa i teie nei hopoia rahi no te hapa ta raua i rave. Mai te tau mai â o
Adamu ma e tae roa mai i teie nei, te rave atoa nei te taata nei, te tane e te
vahiné, i teohipa tei ravehia e Adamu raua o Eva,
hopoia no te ino taratou i rave.
oia hoi te faatea-ê-raa i te
i te mau tamarii tei haere i te hiopoaraa e
tei parau e ; te turau o to'u manuiaore-raa e ere Ta i te hape na'u iho e hape râ
na te orometua, aita oia i haapii
maitai ia'ul E mea pinepine atoa to tatou iteraa i te hiaraa no te hoe taata i
roto i te ohipa o te faaturi e o tei parau e : E ere te hape na'u, no te puai râ
E
mea
pinepine to tatou faarooraa
tei
ore
i manuia, no to ratou paruparu, e o
to'u hinaaro.
2^) TO TE TAATA NE l'ARORAA i TE NATÜRA.
I to te Atua tuuraa ia Adamu mâ j te
matamua rai ,roto t te
ô 1 Edene, te'parahi
te.hau i rotopu ia'na e fe mau mea hamanihia, na roto râi
ra
oia i reira
pa
faaroo ohre, oia hoi i mûri ae i to'na hiaraa, ua ite oia e, e ô oia i roto i
te
aroraa
nei i te
i te
mana
ma
to¬
hamanihia.
I te matamua hoi, ua horoa te Atua i te taata
i nia i te fenua atoa nei e tel raro aè hoi temau mea i hamanihia
mau mea
A vai tiamâ noa'i Adamu i roto i te
6, e a faaroo noa'i oia i te reo no
aita roa e peapea i iteahia i reira. la taaê râ Adamu i te Atua, o te
haamataraa Ta i te rave i te ohipa hape e 1 te faaino atoa hoi i te Atua na roto
e
ana.
te Atua,
i te
mau mea
ta te Atua iho i horoa ia'na.
Oia'toa tatou nei,
te tane e te vahiné, ia farii tatou l te mau horoa no o mal
ia faaohipa hoi i. taua mau mea ra, ma te taa-ore i to'na turau
mau, e roohia tatou 1 te mau ati. Ei hioraa, ua horoa mai te Atua i te tâhi mau,
huero raau ei maa na tatou, teie râ, ia ore tatou ia horoa taua mau huero ra»ei
maa na ta tatou mau tamarii, mai te peu e, e hamanihia e tatou taua mau haero ra
i te pia taero no te faaarearea ia tatou iho, e tia rOa ia parauhia e: te aro
nei tatou i te hinaaro i te Atua.
I te mau fenua e rave rahi, ua tuu te Atua T
i raro i te repo i te auri ; to'na hinaaro ia rave te taata
i teie nei taoa no
‘:e pahi, te peroo uira etc...)
i te Atua ra,
e
-
ratou ,i te paari no_;
te EVANELIA o tei riro ei paari
mau no to tatou mau tupuna, te ora
-fumu no te fenua nei.
A
TE ATUA E TE TAATA
i te Atua. Na roto i taua
te
mahana i hoi mai ta'na tamaiti. Te
here nei hoi te metua i ta'ria tamai¬
0 te auraa mau teie no to te
Afua Aroha ia fafou nei, feia fei
faaê ia'ria. Te fiai noa nei oia i fo
fafou hoiraa'fu ia'na ra.
hopea no te rahi hoi o te
poia, ua farerei atura oia i te hoe
te
i te ino.
ti
ti
hoe fare patiaraa poro,
aita ta'ria e haafifiraa, te tuu nei
oia i te moni no taua hautiraa ra.
la parauhia e te mau tamahine tau^aroa e, e hoo i te ahu;^ te hoo nei
1a i te ahu. Ua manao hoi oia e, te
nei
vai
te metua te
reraa
ra e noaa
g'i te mata i nia i te uahu. E taè
Aroha no te faaoEita hoi taua Aroha
aau o
i te purumu ma te
na
I
taaêraa, te vai ra te taime
te poraroi
nito, e ua faautuahia oia 15 maha¬
i Tipaerui i
ia'na, e note reira te hoo nei oia i
te pia na ratou i roto i. te.hoe fare
inuraa ava. la parauhia oia e, te
nei, hoe a la to'ria au-
râ o
i te taata tei ite papu i te ohipa e
itoito hoi". E ,no to'ria poia, ua
o
tatou
hoi faahou mai ai oia i te utuafare metua. Te vai noa ra i roto i te
ahiahi atoa, te parahi nei te metua
iho i te ea o te fare hio
i te mairiraa o te mahana i
o
huru
"Hinaaro matou
ei a ihora i te hoe fardoa i
oe..."
e
E i te rnau
tei
te
a
Tel noa nei te Afua i te aroha
i ta'ria ra mau tamarii. Noa'tu to te
tane i nia
aéra
i
e
Ahiri te maitai ra oia, e taè mai ia
te parau api e ^hapono atoa mai
ia oia i te mau itauhatirii no to'na
ohipa,
no
te ora nei
ra, aita roa te hoe parau
apî i taè i te metua ra. E ua manqo
tamaiti
faaino pereoo".
e
i
tae
te
i
i
re, te ite nei te metua tane i te hoe
taata i te haereraa mai na nia iho
oire, ua tiaturi oia e e taata moni
roa oia. Ua 'î'tb'na pute i te moni
tamaiti
nia,
haere atura oia i nia i te pahi, e
ua faaau ia'na i te raatira o taua
teie te parau : "E haere ê atu oe,
ua ravai
roa matou
i te feia rave
e ere râ mai ia oe te
i ite i te ohipa maori
te
fare metua. Aita roa e taata tei to¬
pa i roto i teie nei ino maori râ oia
Aita roa hoi e reo patoi to te Me tua e "eiaha" e ua reva'tura taua
ore
aéra te metua tane i
ua tahe ihora te roimata oaoa
no nia mai
i to'na ra mata, e ua
parau atura oia ia'na e : "e ta'u
tamaiti ua manao hoi matou e ua
no
ra i te oire no Papeete, la
fô'^aua tamaiti taurearea ra i te
to i ta oe
no'na ra, e ua mariao ihora
i to'ria ra mateinaa e i to'ria ra utua
faahoro pereoo uira. Teie râ, te
mau
vahi atoa e haerehia e ana,
ei
nei.
tiolfosi e te raveraa i te ohipa i ro¬
ra mau
faapu". Ua faatia
roto
puaa e amu
roa oia i taua
Ua haama
!
maa
te mau
oraraa
haati i
Hau,
a
I Tahiti
roa..
ihora oia i
rave
ua
imi i> te ohipa na'ria !
e aita roa
oia i manuia i taua vahi ra. Ua hae¬
toroa
vau
i te fenua
haere
la tae rô i,te hoe mahana, ua pau
te moni : ua haamata ihora oia i te
lynesia nei i teienei tnahana e riro
rau
I
Teie râ na roto i to te taata
rote
auri
na
vea
na'na
no
faaroo-ure-raa, ua taui oia i te maitai no te
tamai, te pupuhi, te o'e etc... ei ra-
4°-) TO TE TAATA NEI ARORaa I i£ ATUA.
i te hamaniraa i te mauhaa
te haavîraa i to'na mau taata tupu. Ua patoi i te hinaaro o te Atua
taata taaêraa i te Atua, o to'na îa patoiraa i te Atua. l ro
iteahia te oraraa hau, i te taime e pii ai te Metua tane i taina tamaiti e horo noa mai taua taraalti ra ma te oaoa. Mai te peu ra e, e
faaroo ore te tamaiti, e faatea ê oia ia'na iho i to'na utuafare, pii noa'i te
Metua ia'na eita oia e fariu mai no te mea ua atea ê oia. Aita roa e oaoaraa fa¬
ahou i roto i taua tamaiti ra, ia faaroo i te reo o to'na Metua ; eita oia e hi¬
naaro faahou e faaroo i te reo no to'na Metua.
Te hopea no to te
to i te hoe ütuafare tei
3^) TO TE TAATA NEI .ARORAAJ TQ'NA TAATA TUPU.
Te haapii mai nei teie parau no kaina raua ô Abela ia tatou e,
noa'tu e tuaa-
teina, e tupu â te hae, te au ore, i rotopu tetahi i te tahi, e tae noa'
tu i te taparâhi-pohe-roa-raa te tahi i te tahi.
la feruri hohonu tatou, aita
hoe tumu parau-tia, te faaite mai ia tatou no te taparahiraa te taata te tahi 1
tf! +ahi e tenunaa te tahi i te tahi. Te parau nei hol tatou e te hinaaro nei tatoti’l te ora i roto i te hoe oraraa hau mai te rave amui i te ohlpa, e inaha hoi
na
e
e
la hlo tatou i te mau Basilela e
l roto i te hoe utuafare, ia faaroo te taraarii
faatia noa hoi è$a ia haere ia hauti
haatl nei ia tatou, mai te mea ra e, te faatia
e
e
aore ra
ia vai amahamaha
noa na
matauraa, no te mea o te Metua iho to'na paruru, ia taaê ra oia anaè iho i te atea ê i to'na iho tare, ia tae i te rui, e tupu mai to'na mata'u no te mea oia
anae iho, aita e paruru to'na.
roto i te mau tamairaa ? "Aita'tu ihoa
pahonoraa te pahonohia nei maori râ : "0 te HAU".
teie nei parau, o te Hau,
Te parau nei te taatoaraa i
Oia 'toa te taata tei atea ê i te Atua,
teie râ te tupu noa nei â te raau tamai, te mau marôraa
Eaha te tumu te taata nei i
rave
marô noa'i i teie nei
i to te taata nei taaêraa i te Atua^
mau
ino ? No te
mea
rahi o te reo e parau ra i roto ia'na iho, aita roa e
tel hea te reo mau. Te mata'u atoa ra hoi oia ia faaroo atu l te reo o
oia i to'na iho aau, no te
Ta:
ite e
;
0
to'na iho Metua
piihia oia i te mau ea mau no te ora, e au ia'na
la haere. Te taata tei taaê i
te Atua i roto i to'na oraraa, e ore roa oia e tiaturi faahou i te Atua, o oia
ihora ta'na e tiaturi. I tetairae e haapao ai te taata ia'na iho e i ta'na raau ohipa ma te haapao ore ia vetahi ê, e tupu noa â te tamairaa. Ei hioraa : E piti
nau tiai maraoe e ta raua atoa nana i pihai iho i te hoë apoo
pape, mai te peu e
e haapao noa te hoe 1 ta'na iho nana i te faainuraa i te
pape, e aore hoi i haa¬
pao atu i ta te tahi, e tupu mau â te peapea i rotopu ia raua.
Tomoraa no na fare
e topa oia i roto i te mata'u.
haati nei i teie nei ao, te mata'u ra
Te mata'u ra oia i te puai o te mau ino e
aita roa oia i ani faahfeu i te Atua ia haa-
-
i te reo o to'na Metua ia'na, e
la ori-haere na mûri i to'na mau hoa. Mai
te peu ra e, e haere tapuni noa oia, ua tiaturi oia e e tiamaraa to'na, ia taera i te hojiea e mata'u oia.
1 pihai iho i to'na Metua aita roa ta te tamaiti e
.faahoü nei ratou i te hoe patu faataaê te tahi l te tahi na roto i te raau tamai,
te oreroraa-i)araü~faaino te tahi i tetahi ; e ua taat roa ratou ratou tho.
la ani outou i te mau tâata atoa ta outou e tarerai e ; "Eaha te mea hau a'e
i roto i te oraraa o te taata nei i roto i teie nei ao, ia tahoe anei te tahi
i
te tahi
e
mau no
te mea ua î oia 1 te haaraâ.
te hoe’ puaa oviri te mata'u noa ia fare
Te taata aore to'na e Atua, e au oia i
rei oia i te uri...
PARAU API
-
TRES BIENTOT
amuiraa e l^iti
i Faatoai
Ta tatou
taviriraa rahi
|
..
Ua toinohia na tau amuiraa o HAGAI
raua o DANIELA i FAATOAI i te 22
no Mati te tahi e i te 26 no Eperera
te tahi.
Ua tahoe to Eimeo taatoa i na tomo¬
Na tau oroa hcmahana ! Ua tae
mai te mou misionare faatere i te fare
raa.
haopiiraa
no
Papeete. Na Monsieur
VAUCHER, faatere no te fore haapiiraa tamaroa i.tomo ia Hagai e na Ma¬
demoiselle AGUILLON, te faatere ra¬
hi no te mau fore haapiiraa porotetcmi
i tomo ia
Doniela.
J te pô, i mûri ae i te tomoraa, ua
faaterehia te oufouroa ma te monuia
rahi. Na te hoe tuaroi amui i oponi i
tera na oroa ra, e ore noa e moe i te
feia i tœ mai.
tupu â i teie matahiti i mua te taviriraa rahi
la au i ta te Peretiteni TAPAO i pomai : ia riro taua na fore nei ei
faaohieraa i te haapiiraa Evanelia i
Faatoai e i te mou rururaa faaroo mai
te rururaa Diakono.etc
te rururaa tama,
Faaitoito to Faatoai no te tomo i ro¬
to te mou
ohipa maitatai no te faaroo
mai to outou
puna
mou
Metua e te mau tu-
i te tau tahito.
Organisée au profit du Conseil d’Administration des
des Eglises Tahitiennes
Arrêté du Gouverneur
n‘" 27131 AA du 15 Novembze 1961)
no
ta tatou
mau
Fare
j\li»n
et
ijjténcfmâ
du. tdi-ilfit,ze~
Haapiiraa. Ua tae dtu te mau titeti i roto i te mau paroisa'toa i teie
ihoa mau taime, e te ani nei te mau
faatere ia outou ia faaohie e ia haamanuia outou i ta tatou
ohipa, ia
N2
hau atu i to te matahiti i mairi.
E 20 tara te moni no te titeti hoe,
5 râ titeti i roto i te puta hoe, oia
hoi ; 100 tara i te puta. Ua faanuuhia te mau tano i nia : e 6 pereoo
uira, 1 faatoetoeraa maa, e 4 pereoo
taataahi ” Vicky ", e 4 umu tunu-
100 francs
NOMBRE DE LOTS : 25
taataahi " So", e mau tano tifaifai e rave
rahi, e te vai atu râ
E tupu
rao
9
Prix du billet:
e
maa, e 4 pereoo
lex
te taviriraa i te
mua
rau
^
(Capital d'émission 5.000.000 C.F.P.)
biens
Mai te rave hia i teie matahiti, e
No te hohoa hoe, ua riro rauq ei fo'
re maehaa. E tau fcs'e ateatea maitai
e te nehenehe. Ua tapirihia te piha
tcsnaaraa i te tino fore. T e vai nei i
roto ia raua atoa te hohoa no NOTTI
tei papaihia e te penihia e Juventin.
I
7 no Tiurai 1962 I
nei.
A rave tatou paatoa i ta tatou mau
puta titeti, eiaha no te titau noq i
te tano, no te amo râ i ta tatou ohi¬
pa. la hio paatoa tatou i nia i te o-
hipa, e ia farii tatou ma te manao
maitai e te aau tae i te mau ohipa
haapiiraa ei hopoia mau na tatou, e
tere te mau ohipa rarahi i mua ia
principsux; Une Automobile de tourisme SIMUA
camionnettes “ Peugeot 403 " - Deux Dauphines Un frigidaire 12’- Quatre Vicky - Quatre cuisinières à gaz - Quatre
Solex
Tifaifai Htc..
Lots
Aronde - Trois
-
.
Date
Hota
—
de tirage:
7 Juillet 1962 au Collège VIÉNOT,
Un délai de trois mois après la date du tirage est accordé aux gagnants
pour retirer leurs lots au siège social; Rue Pérotte ■ Papeete
(Tahiti). A l'ex¬
piration de ce délai les lots non réclamés demeureront acquis à l'Association.
tatou nei.
la faahoihia mai te mau "Carnets" e te moni
S.A. Imprimerie de Tahiti
rue
des Remparts Papeete
no
te 20 no Tiunu nei.
Fait partie de Vea Porotetani 1962