EPM_Vea Porotetani_196205.pdf
- Texte
-
ME
TE 62 0 TE MATAHITI
Rédaet»us‘
HOE AHURU MA PAE TARA
ROO POROTETANI
"..E RIRO ATURA RATOU El MAAHIAA..:"
(Romains 1/32)
vingtaine d'explosions atomiques viennent de secouer le Pacifique céntrall
me'gatonnes, 60 mégatonnes. Merci Monsieur Kennedy pour ce cadeau particuliè¬
rement bien situé dans le fameux "triangle polynésien". Nous supposons que vous
avez choisi cette île de CHRISTMAS pour des raisons d'humanité (après avoir fait
évacuer les quelques dizaines d'habitants pour des fieux moins malsains DBar
cette île n'est-elle pas entourée d'une large ceinture d'océan inhabité. Il ne
fallait pas que l'on puisse dire par la suite que vogs n'aviez pas pris toutes
les précautions et que nos petits enfants polynésiens souffriraient plus tard
d'une langueur autre que celle produite par le chant de la guitare 1 11 fallait
que votre terrible jeu soit le plus facilement acceptable 1 On est même venu
exprès nous dire cela ici 1
Une
20
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
MAHANA NO TE TOpITA A TE ATUA.
OU LA BOMBE DE DIEU.
DEVENUS FOUS..."
OANIEfêiAUER
TE MAHANA PENETETOTE OIA HOI TE
PENTECOTE A L'HEURE DE CHRISTMAS
’MI^ SQHT
-
mo
:
^A piti hoi
(ROMA 1/22)
i teie nei, to tatou faarooraa e : ua taora hia e te nunaa Ma-
avae
topita atomi - ua raea hia i teie nei hoe ahuru - i te^motu
ia VEHI e TAHITI nei. (E piti tausani kiloraetejra i
Tahiti nei). Na roto i teie ohipa tei rave hia e te Marite i taua raotu ra, ua 0ta ratou i te mau taata tumu o taua motu rai te tahi atu vahi atea i to ratou
iho aia. E rave rahi te feia maramarama no teie nei ao tei haere mai no te hiorite
ra
poa
e rave
CHRISMAS
O
no
-
i te tupuraa
taua feia
nei
rahi
i te
te
mai.."
mea
ra.
na
ua
ô
mau
i ropu mau
taua ohipa
no
ra.
E
tae atoa mai i ô tatou nei te hoe pae o
te manao o te taata i te fenua
te tupu mai no taua ohipa ra i Tahiti nei
ua
0 ratou tei parau no te tamaruraa i
ra
e
:
"aita
e
haamau matou i
fifi rahi
te hoe
mau
taata
no
te hiopoa
i te
mau
ati
e
tupu
.
Eia.ia râ tatou
te
iïiea
e
vare
tupu atoa mai
e
tele ohipa riarla roa tel tupu'
no
te reira ati i to tatou
nei
.’te mo^ CHRISMAS,
no
cant que jouent les Puissants du jour ; en Sibe'rie, au Ne'vadans le Pacifique. Course à la puissance, menace^ pour menace,
bombe pour bombe, toujours plus fort, toujours plus formidable l
Ce jeu restera-t-il toujours un jeu ? Et n'est-ce pas le problème de la vio¬
lence qui se renouvelle : Comment lancer une pierre toujours plus meurtrière et.
toujours plus efficace, pour anéantir son ennemi ? Or voici qu'aujourd'hui ce
jeu a des résultats opposés aux effets recherchés ; il détruit ceux-là mêmes
qu'il est chargé de protéger î
L'arme "incroyable", comme elle porte bien son nom 1 Comment y
croire, com¬
ment puis-je avoir confiance en elle puisqu'elle ne me protège
pas, puisque je
perdrai ma qualité d'homme le jour,ou je m'en servirai ?
Mais n'en est-il pas de même pour toute violence et pour toute lâcheté ? Si je
torture mon prochain, je perds mon visage d'homme et le dégrade
physiquement,
mais aussi
je me dégrade spirituellement 1 Si je "libère" l'alcool, je réduis
mon prochain, moins armé, à l'état de brute et
je ruine le bien que je voudrais
faire pour le pays (voir une des dernières décisions de l'Assemblée Territoriale
teie ohipa
riaria rahi i te fenua Rusia, i Marite, i Aferita'^ T teie nei tei
Patitifa nei. Ua riro teie ohipa mai te hoe ohipa faatipaupau raa 'ho te tahi nu-
ra,'V-iei
E te tupu maite nei te rahiraa te puai o te fno o taua ohipa
na coto i te f.aîraa i te mau ata i te mau mea taero ;
naa.
roto i te
te
faaino atoa te reira i
rarahi
te tupuraa
nanea noaa
taata
mau
tae noa'tu i to te
e
ià
fenua rii
mau
te
atoa, oia hoi
no
ra e
^
.i. taua mauhaa ra. E
-
no
faainoraa i te fêla tei opua e tei haraani
riro te reira-ei
a
i
moana.
E Neheriehe ia tatou ia parau e :
tou
faai-
oiâ^toa
i te aho-reva
no
taua mauhaa
taata
no te
mau
teie nei ao,
te
no
fenuai ta ta ra.
mea
mau
paruru.
e
noa'tu te hoe tamai rahi e ia rave hia teie nei mauhaa no
i te mau taata atoa o teie nei ao e tae
ia'na ; 0 te feia e rave noa'tu i teie
nei mauhaa, e parau hia ratou e : o te faaino, oia hoi te vavahi no teie nei ao.
E utua rahi hoi te faautuahia i nia îho ia ratou, oia hoi^to ratou ereraa i to
ratou mana e to ratou tura i roto i te tiaraa o te taata nei, riro atu ai ratou
Mai te peu e e tupu
te faaohiparaa ia na, e haamou roa oia
hoa tu 1 te taata tei opua e tei hantani
i roto i te hohca
te
no
Ore noa'tu â tatou
mau
roto atoa ia tatou nei teie nei
faaino,
manao
faariroraa ia vetahi ê ei titi i raro
ae
comme
nehenehe ia
manao
hae
na
hia
parau
e :
roto i to tatou nei
;
i to tatou mau manao iino. Mai te peu e
tupai noa'tu te hoe taata î
hia
e
ru no
te
i to'na tura. (Ei hioraa
oia
mea ua ere
tia
e
ia
patoi ! té
,au
ino atoa
e
la
faaîtoito 1 to tatou
lesia
teie nei ao, i
no
moana
taua
ore.
la pure atoa te mau ekalesia no
ravea
e
faahau
raa
i teie nei
[a parau hua te Apooraa amui o te ekai mua i te mau basileia harahi, ma te taia
te mau Tomite i Geneva o tei imi i te mau
ravea.atoa
tupu ai te hau
e
teie nei.ao
taataoa tane et te
ê atu ai taua ino rahi
e e pee
ra.
vahiné, i te
mau
0 ratou te miti
o
fenua, o ratou te maramarama o teie nei ao. E ia manao tatou e tia anei ia ri
tatou, i Tahiti nei,, ei miti no te fenua e ei maramarama no to tatou nei aia
ro
te faa ô ia tatou i roto i taua
ma
aroraa ra
’
?
heureuse de la Conférence
tient actuellement à Genève". (Nous
Egli¬
aux
sur
l'arrêt
savons
hélas I
Il
que la France n'est pas présente à Genève.)
"Au japon, aux Etats-Unis, en Angleterre, même en France, des hommes, des fem-
II
mes,
Il
-
ohipa".
o
une issue
pour
des essais nuclaires qui
se
tantêt quelques dizaines, tantôt quelques dizaines de milliers ont manifes¬
pacifiquement contre la fabrication et l'emploi des armes atomiques et pour >
l'arrêt des expériences nucléaires. Ces hommes, ces femmes - peu importe leur'
appartenance politique ou leur confession religieuse - est-ce qu'ils ne sont pas
devant Dieu, dans ce domaine, le sel de la terre et la conscience de 1'humant- ^
'
té
"U FOLIE DE DIEU..." (1 Cor. 1/25)
"La folie de Dieu est plus sage que les hommes..."
(I Cor 1/25). A la Pentecôquelques fous de Dieu sont lancés dans une foule anonyme et sans espoirs. Ni
armes, ni "haute science", ni protection particulière 1 Une dizaine d'hommes du
peuple, aux mains caleuses, mais au visage rayonnant de certitude et de joie.
Leur message : "Cet homme que vous avez fait mourir, il est vivant, nous en "som¬
tous témoins.."
Ce
message,
'porté
la puissance.même de Dieu,, par l'Esprit de Pentecôte, a
monde, des hommes, des femmes ont retrouvé
par
traversé les siècles. Partout dans le
leur joie de vivre.
En s'ouvrant à l'Esprit
ils
sont ouverts à la vie, par leurs rapports fra-,
ternels, par l'entr'aide, par l'union des coèurs et des volontés. Joie de vivre
avec un but désinteréssé, joie'de ne plus ,se
savoir isolé sans appui, mais
d'être connu, entouré,rempli d'Espérance.Joie de travailler librement pour les
autres. Et devant ceux qui se moquent et hochent la tête, ils disent par leur
comportement d'hommes libres que la honte est bannie et que leur coeur chante i
se
.
L
" E PAARI RAHI HOI TO TE MEA MAAMAA A TE ATUA El..."
i te mahana PEETEKOTE
i roto pu
maamaa
ua
tonohia'tu
i te hoe nahoa rahi
te tahi
taata i te
mau
(Kor 1/25)
taata haehaa
oire lerusalema.
roa
te
e
huru
Ua riro taua
mai te hoe nana aore roa'ona e tiai. Na tino hoe-ahuru-mahoe, aore a ratou e mauhaa no te paruru ia ratou, e ere te feia ite rarahi e te
mana ; no roto maira ratou i te mau utuafare haehaa roa, e rave ohipa hoi ratou.
I taua Penetekote ra, ua tia maira ratou i mua.i-te nunaa ma te puai rahi i roto
ia ratou e te mata ora, e te oaoa.
E teie ta ratou poroiraa : "0 lesu hoi, ta
outou i taparahi pohe roa ae nei, o ta te Atua ia i faatia ae nei i nia, o matou
nahoa rahi taata ra,
hoi, te ite" (Ohipa).
atoa nei
ta te Varua maitai i horoa mai,
Teie nei parau
TE ATUA
a
te
ra,
0
'^alîahau
oraraa
ua
riro ia mai te hoe TOPITA NA
te haruru i roto i teie nei ao taatoa. Auaa hoi taua topita na te Atu-
te Varua Maitai)
na
oaoa mau no
roto ia ratou
te
mau
i iteahia'i
taata atoa. Na roto hoi i to te Varua Maitai ôraa'i
riro ratou ei taeae hoe e ei
ua
hoi i roto i teie nei ao taatoa
tuahine hoe, e ua rave ratou i te
te hinaaro hoe e te aau hoe. Te vai ra i mua ia ratou te hoe tapao
no to ratou oraraa,
oia hoi te Fatu ra o lesu Mesia. Ua.oire te haaraa l roto ia
ratou, ua monohia e te tiama e te oaoa. Ua faatiamahia ratou e te tapearaa no te
raoni, no te mau parau faaino, no te haaviraa o te feia rarahi. E rave rahi- tei
tahitohito ia ratou mai te parau e : e feia maamaa. Te feia tei tauihia na roto
ohipa amui
:
no
te Ora
te maamaa, e mau ite râ ratou no te Parau Mau e
vai i roto ia lesu Mesia. Ua noaa ia ratou i te tiaraâ maitai o te ta-
e
raarii
a
te Atua
api
e
vai
a
ma
0
Pardonnés, libérés du poids de la mondanité, de l'emprise de l'argent, de la typolitiques, de la condescendance des puissants, ils attendent un monde
délivré de la damnation de la.bombe H et de la froideur scientifique, le monde
de "la liberté glorieuse des enfants de Dieu".
Leur -foi n'est pas une vague philosophie, une croyance nébuleuse, mais "une
ranie des
très certaine
assurance en
des
nouveaux
ra
teie nei
ra
i
ao.
(Roraa 8/21). Te tiaturi
mua
papu
nei ratou i te rai api
e
te fenu-
ia ratou. 0 ratou mau hoi te miti no te fenua, te maramara¬
cieux et
une
nouvelle terre oà la jus¬
tice habite". Laissant le passé et’son histoire, leur dynamisme les portent vers
les pointes avancées où leur chef les guide et leur foi se perfectionne.
La Bombe de Pentecôte
toutes les bombes H
fait
a
l'on
plus
pour
l'humanité
au cours
des siècles
que
promet. Ce n'est pas,une puissance de mort
de vie, car elle dst de Dieu.
"L'Evangile est la -puissance de Dieu pour le salut de quiconque croit" (Ro -
comme
celles des
mains
1/16).
que
hommes, mais
nous
une puissance
ma
i te varua maitai e ere roa ia i
•
te
mes
Te imi nei te feia faaroo
des essais nucléaires ont lieu dans le Pacifique, la Confé¬
gratitude pour les efforts soutenus du Conseil Oecuménique des
de la Commission des Eglises pour les affaires internationales, pour
que
Il
Il
Batitifa.
parau ra
la Conférence Oecuménique tenue aux Samoa
tés
Samoa ; aita'toa oia i mamu noa i nia iho i te parau no te atomi. Teie hoi te fa
aotiraa o taua apooraa ra i te matahiti i mairi ae nei no te parau no tè atomi :
"la iraihia te mau ravea atoa no te aniraa ia faaore hia te faaharururaa no te
topita atomi i roto i te
de
sa
du Pacifique de prier
ses
maaa.
Aita to te Apooraa Rahi Amui o te Ëkalesia Tahiti i mamu noa f nia iho i te pa
rau no te ava i mua î to te Apooraa Fenua. Oia'toa ia te Apooraa Amui tei tupu 1
Résolution
obtenir l'arrêt des essais nucléaires. La Conférence demande instament
nia
i mua i
mau manao
:
:
exprime
Eglises et
puai e te ino rahi no teie nei mauhaa atomi, e i mua atoa hoi i te '
mana iino ta tatou e ite nei,
e tia anei ia tatou ia parahi noa e ia mamu
? Eita roa Ta ! Mai te mea e ua mairi hia tatou i te io'a Porotetani e tia
'|te feia
te
’
des actes décisifs.
nous
"Considérant
rence
i te
mua
Ta tatou Ta
~
l).
Mai 1961
en
e : e
parauhia e rif'titi roa te tiaturiraa no te huiraatira i
iho i to te Appooraa Rahi o te Fenua nei, i taua ohipa na'na ra.
reira
noa
pour
DES ACTES DECISIFS
mai tei faaotihia i roto i te
:
matara te mau fare inuraa i te tahi tau hora maoro i te raaha
sabati, ua riro la te reira ei faainoraa no te feia inu ava e no to ratou utu
afare. E riro atoa teie nei faaotiraa na te Apooraa Rahi Fenua ei ffaainoraa ia
na iho e to'na tura, e to'na mana i mua i te feia rii aore roa o ratou e puai. E
mau
de boissons. Cela n'est pas un "mal" pour
tout le
et les "gens" sont assez intelligents pour le comprendre I C'est
la "bombe", ils n'y peuvent pas grand chose- peut-être protester..dou
Dieu attend de
na
I
débits
:
Apooraa Fenua
no
des
Cependant, si la violence devient inutile l Ce serait alors la non-violence
qui devient réaliste et l'Evangile des Béatitudes qui est encore notre chance de
suivre. Après tout c'est peut-être en ce sens que Dieu mène l'histoire, et c'est
peut-être pourquoi en cette époque dans laquelle nous entrons (en Polynésie)
tei
to'na taata tupu e mairi atura i raro,etia ia parau
te taata tei mairi i raro, tei raro ae oia i te mana o tei upootia, area
te manao ino o tei upootia ra, ua faariro ia ia'na iho mai te hoe animala te hue
l'ouverture
sur
cernent'
opuaraa ra e
pou.
monde bien sur,
animala taehae.
faatupu i taua
e
jeu
Ua, au Sahara,
fen'c^a. Te tupu noanei
pae
^
.
lerrible
'*
H. VERNIER
Te
mana
Puai
roa
ia mai te
urne
mai
ia
ro
"
ra
ora
no
Topita Atomi tei hamani hia no
i roto i te ora. 0 te puai teie no te
i te taata nei
e ere
no
te
Atua tei hinaa
te taata nei.
Te Evanelia o" te Mesia
ra..."
mahana Penetekote,
te haamouraa i te taata nei,
te Topita o te Atua tei iteahia i te
(Roma 1/16).
o
te
mana
ia
o
te
Atua ia
ora
te feia atoa i faaroo-
‘
Te Tamaiti
Ahiri hoi
parahi nei â lESU i Polynesia nei i teienei tnahana e riro
rau
faahou mai i
Aroha
te
no
teie i mûri nei
mau
imi
te pate Atua mai
o
moni
te
Ua
tamaroa.
i
tei mûri aè
E ta'u Metua, e
taime pau to’u ia faea noa i roto i
teie nei mateinaa, vaere noa'i i te
faapu, tupai noa'i hoi i te puha i
rotopu i te feia paari e i te mau ta¬
marii. Ua ite hoi oe, ua noaa ta'u
ite
parau no te
i O nei
Vaiho mai
pa
i to'u
vau
e
roa
hoi
e
ohi-
te hoe taata ite.
ia'u i teie nei ia hoo
tufaa fenua e ia haere
e au na
oe
ra
tua
roa
hoi
"eiaha"
e
tamaiti
ra
fô'^aua
tae
patoi to te Me
e reo
e ua
i te oire
oire, ua tiaturi oia
e e
ra
-
i te
taata moni
e ua
tiahi-
pohe
teie nei
ihora i
a
nito,
pahi
no'na, ua
pahi, e
maoro
Na roto teie moéraa
maoro o
Ahiri
te maitai
taua
roa
oia,
ra
i
ahiahi atoa, te parahi nei te metua
iho i te ea o te fare hio
te
mahana i
i
e ua
te
hoe fardoa i
ohipa e
poia, ua
o
te ti-
faautuahia oia 15 maha¬
Tipaerui i
I
te
hopea
no
te rahi
hoi
te
o
poia, ua farerei atura oia i te hoe
taata faamu puoo, e ua parau maire
taua taata ra ia'na e : "E haere oe
i roto i ta'u ra aua, e faamu i te
puaa'U- E-ohipa huru hqqma teie
te
hoe
vea
taureorea.
ua
pohe
roa
Aita râ hoi
no_
e ra-
oia i te poia. Ua
apiti atura oia i te fàtu ohipa pe te
e tii i te maa puaa i te fare
mâ'i, e i a haere atu te fatu ohipa.
haere
haereraa mai
te metua te
reraa
i te ino.
aau
ra¬
ma te muhu
ore, oia toa te
vahiné i reira e ua hio tamau
ra.
Ua tia
Paari
ta^e i hofoa mai
na
ao
o
tei riro ei
maamaa
oe, te
TE ATUA E TE TAATA
Ta taaê noa'tu te hoe
TE HARA TE TUKIU NO TO TE TAATA NEI TAAE RAA' I TE ATUA.
i te Atua. Na roto i taua
oraraa
ra, é
foru fifi rarahi tei iteahia
'
TO TE TAA NEI ARORAA .IA'NA IHO.
no
te taata.
to'na
"hoe",
amu
ai Adamu i te
isaa o
te haamâ i roto ia'na. Ua haamâ oia no
a
oia i to'na iho tino i
te
mea e,
aau
ua
nao no
Adamu i taua taime
ra :
aita
tei faahema mai ia'ul Aita roa oia
parau e : na'u iho te hape,
na Eva râj o oia
i farii i te hopoia no te tahi ê. Oia'toa o Eva, ua na
i
mu
rave.
no
te vaaThoe
ite vaa-hoe
:
ia tae i te mahana faatitauaraa
i te reo no te
taata peperu,
-
vaa, e
ia parau oia e
;
ia ore râ ratou ia faaroo i te reo o te taata peperu, eita roa ta ratou
e aifaito faahou, e eita hoi te rê e noaa ia catou i reira.
Oia'toa
o te taata nei, ia ore ia faaroo i te reo o to'na pailoti tei faatitiaifa
oraraa na
roto i te here
mau.
2^) TO TE TAATA NE l'ARORAA i TE NATÜRA.
ua
roto i te hau ma*
taaê taua hau ra, e ua ô
noa, e te mau hinaarotia-ore
te parahi ra oia i
Adamu,
taputo
ta Eva i horoa'tu, o te tupu-atoa-raa Ta
te ohipa ino ta'na i rave, e ua haamâ ato
vai-tahaa-noa. 9ou te faaroo ore no Adamu,'
te peapea ore i roto ia'na. la faaroo ore ra
mai i roto ia'na te mau reo e rave rahi tei
atoa tei faarepurepu i to'na aau. Eaha te ma
roa o Adamu e faahape
nei ia'na iho, ma te
haapao ore i te parau a te
aveia faatitlaifaro i
tuuraa hoe
fo i to'na
I te taime i
Ei hioraa
faaroo to nia iho
te
'
oraraa.
taata i te Atua, no to'na
atoa oia i te reo o te Atua o tei riro ei
Atua, et taaê
Te hopea no to te taata nei faaroo ore o to'na Ta taaêraa i te Atua. Teie taa¬
êraa no te taata nei i te Atua, o te faatupu Ta i te oraraa. peapea e te ite ore
.
reira atoa oia mai ta Adai nia iho i te tahi ê, oia hoi i nia
Te faauta'toa nei oia i te utua
I to te Atua tuuraa ia Adamu mâ j
te matamua rai ,roto t te
ô 1 Edene,
fe mau mea hamanihia, na roto
pa faaroo ohre, oia hoi i mûri ae i to'na hiaraa, ua ite oia e, e ô oia
te aroraa i te mau mea hamanihia. I te matamua hoi, ua horoa te Atua i
ra
oia i reira
nei i te
e
te
ana.
Atua,
ma
te.hau i rotopu ia'na
i nia i te fenua atoa nei
mana
e
e
tel
A vai tiamâ noa'i Adamu i roto i te
aita
roa e peapea
6,
raro
aè
hoi temau
mea
te'parahi
râi to¬
i roto i
te taata
i hamanihia
faaroo noa'i oia i te reo no
la taaê râ Adamu i te Atua, o te
e a
i iteahia i reira.
ohipa hape e 1 te faaino atoa hoi i te Atua
ophi i haavare mai ia'ui Te imi nei Adamu raua o Eva i te ravea no te faatea-ê-raa i teie nei hopoia rahi no te hapa ta raua i rave. Mai te tau mai â o
Adamu ma e tae roa mai i teie nei, te rave atoa nei te taata nei, te tane e te
haamataraa Ta i te
vahiné, i teohipa tei ravehia e Adamu raua o Eva,
hopoia no te ino taratou i rave.
te tane e te vahiné, ia farii tatou l te mau horoa no o mal
ia faaohipa hoi i. taua mau mea ra, ma te taa-ore i to'na turau
mau, e roohia tatou 1 te mau ati. Ei hioraa, ua horoa mai te Atua i te tâhi mau,
huero raau ei maa na tatou, teie râ, ia ore tatou ia horoa taua mau huero ra»ei
maa na ta tatou mau tamarii, mai te peu e, e hamanihia e tatou taua mau haero ra
i te pia taero no te faaarearea ia tatou iho, e tia rOa ia parauhia e: te aro
nei tatou i te hinaaro i te Atua.
I te mau fenua e rave rahi, ua tuu te Atua T
i raro i te repo i te auri ; to'na hinaaro ia rave te taata
i teie nei taoa no
‘:e pahi, te peroo uira etc...)
i te
i te
oia hoi te faatea-ê-raa i te
tamarii tei haere i te hiopoaraa e
tei parau e ; te turau o to'u manuiaore-raa e ere Ta i te hape na'u iho e hape râ
na te orometua, aita oia i haapii
maitai ia'ul E mea pinepine atoa to tatou iteraa i te hiaraa no te hoe taata i
roto i te ohipa o te faaturi e o tei parau e : E ere te hape na'u, no te puai râ
E
mea
pinepine to tatou faarooraa
tei
ore
i manuia, no
to'u hinaaro.
to ratou
mau
paruparu, e o
i te
mau mea
rave
na
roto
ta te Atua iho i horoa ia'na.
Oia'toa tatou nei,
i te Atua ra,
i te
e
-
ratou ,i te paari no_;
te EVANELIA o tei riro ei paari
mau no to tatou mau tupuna, te ora
-fumu no te fenua nei.
e rave rahi hoi te mau ohipa
tia-ore ta'u i rave, eiaha oe e parau
faahou e : "é tamaiti au na oe e
ia'u ei tavini
a
te
te
haapii rôi
A
na'u,
ra oe
i
teie nei
"E ta'u metua, o vau nei o te
hoe tadta faufaa-ère-roa : uâ puha-
mofu no td fafou nei
hoi atu èutou i te
EVANELIA. E te mau
haapii i ta outou mau tama¬
paari, - eiaha te paari no
no
rii
:
mau
ta..iearea a
mau
metua
faariro
te
F-iciroo i teie nei Parau. E te
pae a
topa turi ihora te tamaiti i mua
fa'na^metud fane ma te parau atu
i te moni
iho tei iteahia i
i te hoo, e te taui¬
te auraa mau teie no to te
E fo te
o
i
vau
to'¬
na roto
0
ua
ra
noa a
Afua Aroha ia fafou nei, feia fei
faaê ia'ria. Te fiai noa nei oia i fo
fafou hoiraa'fu ia'na ra.
to'na hohoa mata e no to'na hoi
ahu.
E
i a farerei raua i te aratia.
e
roto i to te tamarii ra-
te metua
o
eiaha
taue-noa-ihora te ruhia tane i nia e
ua horo atura i mua i teie taata, ua
ite hoi oia, e ; "o ta'ria iho tamai¬
teie, noa'tu te tauiraa te huru
na
i te hoe taoa horoa
mahana i hoi mai ta'na tamaiti. Te
here nei hoi te metua i ta'ria tamai¬
tamarii
anaè tura i taua taata
taime
metua, no roto roa mai ra i te
na
ahu motumotu e
poraroi hoi. Ua faea ihora te mau
mau
ra te
Aroha no te faaoEita hoi taua Aroha
aau o
veraa
nia iho
na
taaêraa, te vai
ra e noaa
g'i te mata i nia i te uahu. E taè
o
Tel noa nei te Afua i te aroha
ta'ria ra mau tamarii. Noa'tu to te
hoi faahou mai ai oia i te utuafare metua. Te vai noa ra i roto i te
tane i nia
i te mairiraa
ra
e
parau api e ^hapono atoa mai
ia oia i te mau itauhatirii no to'na
ra mau tuahine rii !
E i te rnau
aéra
ma¬
oe..."
teie nei
tamarii
te
no
a
raa.
taè mai ia
e
te ora nei
anotau, ua faatia lESU
parabole i te fenua Palesitina, teie nei a mahana te faa¬
tia faahou hia nei i Inidia, i Marite
e i o tatou
nei, hoe a la to'ria au-
te hoe parau
apî i taè i te metua ra. E ua manqo
ihora te metua i roto ia'na iho e ;
"Ua roohia taua tamaiti ra i te ati !
aita
ra,
te roimata oaoa
to'na ra mata, e ua
teie nei râ te ite nei
oe,
e
I to'ria
i
tamaiti
ihora
taua
o
mai te hoe mataro tauturu
ra
ua tahe
nia mai i
tou
huru.
te
ti
.
moeraa
raa.
pereoo". "Hinaaro matou
i
i
haere atura oia i nia i te
ua faaau ia'na i te raatira
ti
faaino
tamaiti
te
parau atura oia ia'na e : "e ta'u
tamaiti ua manao hoi matou e ua
no
te
o
ohipa i ro¬
faapu". Ua faatia
fare metua. Aita roa e taata tei to¬
pa i roto i teie nei ino maori râ oia
râ
e ere râ mai ia oe te
i ite i te ohipa maori
ra mau
aéra te metua tane i
huru
ore
te raveraa i te
nia,
ohipa,
na
ôraraa ta'ria e ora ra, o te hoe ia
oraraa maitai roa 1a. Aita hoi ana
roa
nei.
no'na ra, e ua mariao ihora
i to'ria ra mateinaa e i to'ria ra utua
oraraa
i te
ei
to'rïa mau hoa i te oire
note reira te hoo nei oia i
te pia na ratou i roto i. te.hoe fare
inuraa ava. la parauhia oia e, te
vai nei te hoe fare patiaraa poro,
aita ta'ria e haafifiraa, te tuu nei
oia i te moni no taua hautiraa ra.
la parauhia e te mau tamahine tau^aroa e, e hoo i te ahu;^ te hoo nei
1a i te ahu. Ua manao hoi oia e, te
e
oe
i te purumu ma te
i te taata tei ite papu i te
te itoito hoi". E
,no to'ria
e
te
mau me-
tiolfosi
to i ta
no
taata
ia'na,
i
hapaina ia'ria,
te
Ua haama
!
roto
puaa e amu
oia i taua
maa
ite nei te metua tane i te hoe
taparuraa a
ra
noa
te
te mau
a
re, te
te
oia. Ua 'î'tb'na pute i te moni
no te tuhaa fenua no'na iho i hoohia e ana ra. E rave rahi te mau
ohipa, aita hoi oia e imi
tahi atu ohipa na'ria.
ani hia oia i ta'na
te
ihora
roa
Ua hae¬
ma
teie rô, papari
e
mai i te farii
haati i
e
Hau,
ihora oia i
rave
ua
I Tahiti
roa..
teie te parau : "E haere ê atu oe,
ua ravai
roa matou
i te feia rave
tei
roa
eraveraa
aita
hia oia i ropae I ' E inaha ua faarue
ihora i te oire e ua haere i te hoe
mau vahi tapuraa fenua ia riro oia
ei faahoro pereoo uira. Teie râ, te
mau
vahi atoa e haerehia e ana,
Papeete, la
tamaiti taurearea
te
a
ua
aua,
reti
reva'tura taua
no
e
ra.
parau
Syndicat, e ua pahono atura e
"aita" ! Ua tamata atura i te pae
o te mau hotera ia riro oia ei horoi
Papeete faaea'i, e noaa ia
ia'u te hoe parahiraa maitai. (Teie
na manao aau o te tamqiti : e hae¬
re au i Papeete ia noaa ia'u te hoe
ohipa ohie, e inu noa'i vau i reira
i te pia Hinano, haere noa i te ten¬
ta, e i te mau fare arearearaa...}.
Aita
oia
atura
rô,
i
vau
vahi
"teihea ta oe parau raveraa:ohipa
na to oe fatu matamua
Ua pahono atura oia e : "aita ta'ii e pa¬
rau". Mai reira, ua haere oia i te
mau fare toa e aita roa oia i fWii^
hia ! Ua tamata atura i nia i te uahu no te huri i te mau tauhaa, teie
:
aita
haamata ihora
ua pau
oia i te
te mau piha
ta'ria parau i
ta'ria rima, i a riro oia ei papai pa¬
pa! parau, e ua anihia mai oia e :
hoê taata tamarii
parau atura
Metua tane
te
mahana,
ohipa na'ria !
i> te
re
:
a te
ua
:
oia i manuia i taua
toroa
"Toopiti
i te fenua
haere
la tae rô i,te hoe
te
oia i te faahiti
I
Teie râ
auri
na
na'na
vea
na
roto i to te taata
no
faaroo-ure-raa, ua taui oia i te maitai no te
tamai, te pupuhi, te o'e etc... ei ra-
4°-) TO TE TAATA NEI ARORaa I i£ ATUA.
i te hamaniraa i te mauhaa
rote
te haavîraa i to'na
mau
taata tupu. Ua patoi i te hinaaro
te Atua
o
to te taata taaêraa i te Atua, o to'na îa patoiraa i te Atua. l ro
iteahia te oraraa hau, i te taime e pii ai te Metua tane i taina tamaiti e horo noa mai taua taraalti ra ma te oaoa. Mai te peu ra e, e
faaroo ore te tamaiti, e faatea ê oia ia'na iho i to'na utuafare, pii noa'i te
Metua ia'na eita oia e fariu mai no te mea ua atea ê oia. Aita roa e oaoaraa fa¬
ahou i roto i taua tamaiti ra, ia faaroo i te reo o to'na Metua ; eita oia e hi¬
naaro faahou e faaroo i te reo no to'na Metua.
Te hopea no
to i te hoe ütuafare tei
3^) TO TE TAATA NEI .ARORAAJ TQ'NA TAATA TUPU.
kaina raua ô Abela ia tatou e, noa'tu e tuaateina, e tupu â te hae, te au ore, i rotopu tetahi i te tahi, e tae noa'
tu i te taparâhi-pohe-roa-raa te tahi i te tahi.
la feruri hohonu tatou, aita
hoe tumu parau-tia, te faaite mai ia tatou no te taparahiraa te taata te tahi 1
tf! +ahi e tenunaa te tahi i te tahi. Te parau nei hol tatou e te hinaaro nei tatoti’l te ora i roto i te hoe oraraa hau mai te rave amui i te ohlpa, e inaha hoi
Te haapii mai nei teie parau no
na
e
e
la hlo tatou i te mau Basilela e
haatl nei ia tatou, mai te mea ra e, te faatia
e
e
ia vai amahamaha
aore ra
noa na
pahonoraa te pahonohia nei maori râ
teie nei parau, o
:
roto i te
"0 te HAU". Te parau nei te taatoaraa i
noa nei â te raau tamai, te mau marôraa
Oia 'toa te taata tei atea ê i te
te Hau, teie râ te tupu
Eaha te tumu te taata nei i
rave
i to te taata nei taaêraa i te
marô noa'i i teie nei
Atua^ aita
ino ? No te
mau
Te mata'u
Ta:
mea
ite
ma
te haapao
tiai
maraoe
e
ore
ta
ia vetahi ê,
raua
atoa
nana
no na
mûri i to'na
mau
hoa. Mai
;
tel hea te
0
Te taata
Atua,
aore
te rahi
reo mau.
te
mau no
to'na
e
o
te
e topa oia i roto i te mata'u.
haati nei i teie nei ao, te mata'u
reo e parau ra
ra
i roto ia'na iho, aita roa e
Te mata'u atoa ra hoi oia ia faaroo atu l te
î oia 1 te haaraâ.
reo o
mea ua
Atua,
e au
oia i te hoe’ puaa oviri te mata'u noa ia fare
e
i
PARAU API
-
Tomoraa
na
rei oia i te uri...
tupu noa â te tamairaa. Ei hioraa : E piti
pihai iho i te hoë apoo pape, mai te peu e
e haapao noa te hoe 1 ta'na iho nana i te faainuraa i te
pape, e aore hoi i haa¬
pao atu i ta te tahi, e tupu mau â te peapea i rotopu ia raua.
nau
e
to'na iho Metua
piihia oia i te mau ea mau no te ora, e au ia'na la haere. Te taata tei taaê i
te Atua i roto i to'na oraraa, e ore roa oia e tiaturi faahou i te Atua, o oia
ihora ta'na e tiaturi. I tetairae e haapao ai te taata ia'na iho e i ta'na raau ohipa
la ori-haere
oia i te puai o te mau ino e
ra
oia i to'na iho aau, no
oia i ani faahfeu i te Atua ia haa-
roa
e
tiamaraa to'na, ia taeaita roa ta te tamaiti e
matauraa, no te mea o te Metua iho to'na paruru, ia taaê ra oia anaè iho i te atea ê i to'na iho tare, ia tae i te rui, e tupu mai to'na mata'u no te mea oia
anae iho, aita e paruru to'na.
tamairaa ? "Aita'tu ihoa
mau
hoi è$a ia haere ia hauti
noa
te peu ra e, e haere tapuni noa oia, ua tiaturi oia e e
ra i te hojiea e mata'u oia.
1 pihai iho i to'na Metua
.faahoü nei ratou i te hoe patu faataaê te tahi l te tahi na roto i te raau tamai,
te oreroraa-i)araü~faaino te tahi i tetahi ; e ua taat roa ratou ratou tho.
la ani outou i te mau tâata atoa ta outou e tarerai e ; "Eaha te mea hau a'e
i roto i te oraraa o te taata nei i roto i teie nei ao, ia tahoe anei te tahi
i
te tahi
faaroo te taraarii i te reo o to'na Metua ia'na, e
l roto i te hoe utuafare, ia
faatia
fare
-
TRES BIENTOT
amuiraa
l^iti i Faatoai
e
Ta tatou
taviriraa rahi
|
..
Ua toinohia na tau amuiraa o HAGAI
raua o DANIELA i FAATOAI i te 22
no Mati te tahi e i te 26 no Eperera
te tahi.
rave
hia i teie
matahiti,
No te hohoa hoe, ua riro rauq ei fore maehaa. E tau fcs'e ateatea maitai
e te nehenehe. Ua tapirihia te piha
tcsnaaraa i te tino fore. T e vai nei i
roto ia raua atoa te hohoa no NOTTI
tei papaihia e te penihia e Juventin.
tupu â i teie
matahiti i
mua te ta-
Ua tahoe to Eimeo taatoa i na tomo¬
Na tau oroa hcmahana ! Ua tae
mai te mou misionare faatere i te fare
manuia outou i ta tatou
raa.
haopiiraa
no
Papeete. Na Monsieur
VAUCHER, faatere
raa
tamaroa i.tomo
no te
ia
fore haapii-
Hagai
e na
Ma¬
demoiselle AGUILLON, te faatere ra¬
hi no te mau fore haapiiraa porotetcmi
i tomo ia
Doniela.
tera na oroa ra, e ore noa e moe
i te
feia i tœ mai.
viriraa rahi
ta tatou
no
mau
e
Fare
faatere ia
hau atu i
outou ia
to te
faaohie
e
i ta te Peretiteni TAPAO i pomai : ia riro taua na fore nei ei
faaohieraa i te haapiiraa Evanelia i
e
i te mou rururaa faaroo mai
tama, te rururaa Diakono.etc
Faaitoito to Faatoai
to te mou
puna
no te
ohipa maitatai
mai to outou
mou
et
ijjténcfmâ
tomo i ro¬
no te faaroo
Metua e te mau tu-
i te tau tahito.
du. tdi-ilfit,ze~
ia haa-
ohipa, ia
N2
matahiti i mairi.
E 20 tara te moni no te titeti hoe,
5 râ titeti i roto i te puta hoe, oia
hoi ; 100 tara i te puta. Ua faanuuhia te mau tano i nia : e 6 pereoo
uira, 1 faatoetoeraa
maa, e
4
7
no
Tiurai 1962 I
A
te
nei.
rave tatou
tano,
paatoa i ta tatou mau
no te titau noq i
te amo râ i ta tatou ohi¬
paatoa tatou i nia i te o-
la hio
hipa, e ia farii tatou
e
te
aau
ma te manao
tae i te mau
ohipa
haapiiraa ei hopoia mau na tatou, e
tere te mau ohipa rarahi i mua ia
S.A. Imprimerie de Tahiti
des Remparts Papeete
25
principsux; Une Automobile de tourisme SIMUA
Trois camionnettes “ Peugeot 403 " - Deux Dauphines Un frigidaire 12’- Quatre Vicky - Quatre cuisinières à gaz - Quatre
Solex
Tifaifai Htc..
-
-
.
Date
Hota
—
de tirage:
7 Juillet 1962 au Collège
VIÉNOT,
Un délai de trois mois après la date du tirage est accordé aux gagnants
retirer leurs lots au siège social; Rue Pérotte ■ Papeete (Tahiti). A l'ex¬
piration de ce délai les lots non réclamés demeureront acquis à l'Association.
pour
tatou nei.
la faahoihia mai te mau
rue
:
Lots
eiaha
no
pa.
maitai
NOMBRE DE LOTS
Aronde
puta titeti,
100 francs
pereoo
Vicky ", e 4 umu tunurao maa, e 4 pereoo taataahi " Solex ", e mau tano tifaifai e rave
rahi, e te vai atu râ
E tupu
te taviriraa i te
9
Prix du billet:
e
au
rau
Faatoai
j\li»n
Haapiiraa. Ua tae dtu te mau titeti i roto i te mau paroisa'toa i teie
ihoa mau taime, e te ani nei te mau
mua
te rururaa
Organisée au profit du Conseil d’Administration des
des Eglises Tahitiennes
Arrêté du Gouverneur
n‘" 27131 AA du 15 Novembze 1961)
taataahi ”
J te pô, i mûri ae i te tomoraa, ua
faaterehia te oufouroa ma te monuia
rahi. Na te hoe tuaroi amui i oponi i
la
^
(Capital d'émission 5.000.000 C.F.P.)
biens
Mai te
'
I
no
"Carnets"
te 20 no Tiunu nei.
e
te moni
Fait partie de Vea Porotetani 1962