EPM_Vea Porotetani_196110.pdf
- extracted text
-
MAU
1 TE
PARAU
APOORAA RAHI
tupu ta. tatou Apooraa Rahi no teie ina,tai’iti 18 61 J raai te 8
e tae noa'tu i te II no Atete
Ua orauahia teie nei putuputuraa
na roto i te hoe
pureraa tei faaterehia e Tuteao ororaetua
(i^eretiLia
ra
tupu ai i roto
a
hoi
to
te hoe
.
teni
te
no
IV)
tuhaa
i
te
7
Atete
no
i
pô(luka
te
14/23- ohipa l/Sv . r . ) Na r oto i ta'na f a-a i t o i t or aa
i
oia
namüa
faahaamana'o
te
i
te
liopoia
rahi
tei amolli a e te Ekaiesia i teie iiiatabiti, oia hoi
te ohipa no te .taurua o te Fa r e-haap i i raa. Na taua
ohipa rahi ra , i îaaite mai i te huru o te E—
kalesia i teie tau, Are’a râ aita te ohipa i oti,
ua
e
tia
mea
e
'iiaraa
rau
mana'o
i
te
nei
Ekaiesia
teite
tau,
rd
ao,
oia
ore
oia
e,
te
no
ia
ia
te
faahe-
mau
oia ia riro, ia haate ite no lesu i uoto
to'na maitai
i
opéré
i
ara
ite mau
i.na uahana e 4 , ua hiopoa te
no
te Ska,lesia i teie tau; to'na
roto
huru
itoito
hi
te
atoa.
Na
1
i
o
maite
teie
vahi
A.R.A.
iiiau
va
te mau ohipa,
rarahi e vai nei
tau, e te mau
fifi e nehenejie ia'na ia farerei, Aita'tu râ
parau
rahi tei mana*ona'o-hia e te A.R.A., maori ra
,to'na
aau vahi paruparu,
i mua ia'na i teie
,
ia
ia 'na
e
i
te
i
Ilaati
Rata
te
Na
lau
hoi
tauturu
te
110
no' roto
parau
huru ê e ia ani tuumai , no te aratai,
tau
nia
oia
rave.
e
tou
Ekaiesia i teie
i te mana no
te
ara,
tuu-ore
na
te
ohipa *toa
mau
i
vauvau
e
ia
mua
ta'
ou-
i teie nei putupu¬
mai
.
Xa te hoe purera.a rahi faaterehia e Nauer oro
netuâ, peretiteni missionare no te A.R.A., te hoe
bro'a Rapetitoraa e te oro'a a te Fatu i opani
i
nei
putuputuraa.
-
HAAPtIRAA SABATI
2 TE
ai
matarohia
tei
opanihia,
.ua
ICG0-I96I
te
haapiiraa
te
roto
na
i
i
te
natahiti
ianu
i
mairi,
Sabati no te
natahiti
îiiopoaraa ■ e te mau ru-
mau
tamarii.
■
'
hiopoaraa .
Ua haapa'qliia te hiopoaraa
( Talriti e
oor'ea ) mat te
ruro^a,
a)
e
3
Te
.
te' IC
Atete.
no
r.oto ,i
te
no
i
au
te
te
i
nia
te
vahi
Sabati
te
i
nau
;
i roto i na Tuhaa15, e tae noa'tu
i
aero
hurù,
i
te
no
te apeehia
aau
uaapiiraa
faaauhia
Te'vai
teie
Ua
tuhaeu'toa niai
iie
,ni-tuhaa.Ia
ru
hinaaro
to
e
na
hiohia
,
i haerë
no
te
roa
natahiti
Tonite
i
peretite—
aita te hu
i mua , ia
i
iaairi
.
paroisa tei nauruuruhia e te To;.iitÆ , e mau haapi iraa ruperupe e te f aater e—ma i —
tni-hia. Are'a râ,'te vai atoa ra, té mau paroisa
tei ere roa i taui, e aore ra tei hoitia'tu i mû¬
ri, Te aniliia nei te nau-Apooraa Diakono ia faaitoito maitai
raton i taua ohipa faufaa rahi
ra.
la na reira*toa te feia metua i to ratoupae
,
ia
tono-itoi tohia te tamarii i. te haapiiraa i te Nmau
.^abati atoa ,
b) Te rururàa ta.marii,
E piti rururaa tei haapa'ohia;
1- Te rururaa taiaaroa i Haapiti (l.loorea) mai te
tae
29
ra
mau
noa'tu
te^e
e
tamarii
hiti
à
te
tei
tamaroa
25
e
31
no
tae
i
l'oorea,
no
Na
Tiùrai
E 38
teie rururaa :
roto
.
i
na
raahana
iho
noa
13
ho
Ta
no
te
ru
ruraa, ua faaterehia te tahi mau haapiiraa taaê ,
e
te tahi mau haapiiraa no te
tapura haapiiraa o
teie laatahiti
,
ei
faaineineraa
i te tamarii
no
'
.
• .
,
-y.
oaoa.
i
ru
kono
2-
ti
Taa
Te
e
haaîiiiraa
faaite
te
nei
e
rururaa
i
to
i
o
i
to
tamahine
te
ôraa
amui
i
na
opanihia
tu
i
ai
e
te
i
32
e
pureraa
teie mau
roto
roto
na
i
hoi)
i
te
oro'a
tamahpne i farii
hoi.
tamahine
Hoe
tinito
i
roto
bati
no Faatoai (l.Ioo|rea)
te hoturaa matamua teie no
i roto i te Ekaiesia. tahiti
nei.
teie
tei
orometua
rum—
te
faa—
Ihoorea
noa'tu
aji i iraa ,
i
te
tei
ai
31
no
amui
te
haut iraa
mau
)
Atete. II5 tamahine no Tahi
i Hitiaa i teie nei rururaao
ohipa tumu no te rururaa(ha—
hoe ohipa taa$ roa a tahi roa
Ua
.
a
te
Fa¬
ai i
na
ta-
nei,
te
ma
i
oto
teie
mau
tamahine,
0
ite
nei
pa '0 i
tia ia
roto
te
ratou
i
nehe
to
te
mahiti
i
i
teie
to
tatou
nei
tatou
E
te
:
tae
tumu
mai
roa
tei
i
aahia
teie
i
nei
,0
oti i te faaipoipohia, te-nehei roto i te Ekaiesia
No reira
riro-noa-raa i ô tatou nei , éi a-
feia
te
uputa api
tamarii
mau
te vai nei te hoe ta¬
te Haapiiraa Sabati , te
Te'mana'o
e
haapiiraa Sa¬
e,
no
aau
te
ana'e tei
ia faaôhia
Ekaiesia
muiraa
th-
i
mua
mua i te ohipa
ratouia titau.
feia
.
paari ana'e,
tae râ
te
tau
tia ia tatou ia vaiho i taua raana'o ra e ia
ti i te uputa i mua i te mau tamaroa é te màu
ta—,
no
tei
mahine
Ua
i
iri
i roto i te Haapiiraa Sabati
ia
ratou atoa taua amuiraa ra, Ha ite maitai tatou, ua faarue ana'e teie mau tamarii
i te Haapiiraa Sabati
,
e hoi oioi ratou i roto i
te eteneraa', a taiva roa'tu ai, F, riro hoi to ra¬
ite
ratou
tou
ôraa
paari
e,
i
no
roto
i
te
ekaiesia
mai
te
hoe
ravea
e
parùruhia'i ratou i te mau faahemaraa o teie tau,
S parau .nau roa, eita e nehenehe ia tatou ia
ma—
na ' 0
e
,
manuia te' taatoa (e hape paha te tahi) ;
eita râ tatou e maere
,
no te mea te hape
nei te
nau
taata ' toa, Na tatou râ.te feia metua, e na te
Ekaiesia
e
ia, riro
aratai e
ratou ei
rii
te
no
hoe
Ekaiesia.
te
I
apî
tau
nei,
te
paroisa
roa
na
te
ma-u
ratou
ta
ohipa,
faaitoito
i
maitai
haamata
i
teie
ei
e
,
roto
mau
i
tama-
omuaraa
ta
tatou
te rururaa
Te faaite
i to ratou aroha i te pa*»
e to.ratou mauruuru i
te mau mea'
horo'a mai ei tauturu i
ta ratou
ho
,
rururaa
i
roa'i.
ma; nui a
i
tei
tamah-ihe
nei to teie nei
roisa nô Hitiaa
toa
e
hioraa
hope'a.no té rururaa , ua pupû
atoa
no Hitiaa i te hoe tamaaraa
ravai
pae
mai
% TO TATOU MAU MISIONARE
a) Tei
i
tae mai
néi o Mademoiselle GALL, tei hoi atu
Àe matahiti i
mairi,
no te hoe taime
mai
Ua tae
Farani
i
fea.earaa,
^e no te
vaiho atu
hoi i to'na ütuafare,
farerei
i
mûri ia'na no te ohipa a te
Fatu i Tahiti nei. Te oaoa nei tatou i to'na hoifaahouraa mai i te fenua nei, no te ohipa ta'na e
anio
â i
ta
tatou f ar e-IIaap i iraa
i
Papeete, Te
aroha nei tatou ia'na.
Te tiaihia nei
te taeraa mai
no de Vergaz mâ,
ia o te tae mai no te faata'na
i
te
1
ravai
mau
teitei,
raa
parau
te ir
Ua
.
haapii
teitei
ra ,
no
hoi
te
tatou
i
piha
ravai ta
tere i taua
fare-IIaapii-
teie
matamua no
no
Stussi
o
ta
rapaauhia i te fenua nei» Te faaite
aroha ia'na,
mai te ani i te
nuia te mau rave'a no te rapaauraa i t
ia
i
ne
to'na
iti
ra.
mau
te
oro-
piha Haapiiraa
Tiurai i
mairi a'e nei, u
vahiné e na tamarii i Farani no
raua
tamahine iti
hope'a te ore
6
haamataraa
tatou
reva'tu
Tei
te
I
hia
"Baccalauré
metua
b)
lu
Ua
ta
no
or
i
haapiiraa,
te
no
,ua
pureraa
te
no
pao no to te Fatu aroha i te feia hara
Ua farii ratou i te oroa fcia te
oaoa
e
atoa
,
pUreti
ra , I te
Ekaiesia
te
ro—
mau
tamahine" nô
mau
i
rururaa
te
e
paroisa'toa
taua
reira
te
o
te A.R.A.
o
tamarii, oia
i t.e
rururaa
fariiraa na roto
ia faaôhia ratou
p6 i faaterehia'i te hoe
te
te taatoa
raa
hoe
^e haapa'o i taua fàaôraa
no
Atete
( i reira
ratou màuruu-
paroisa, i te Apooraa Dia—
e
tae noa'tu i to te paroisa,
Te* rururaa taraahine i Hitiaa , mai te 24
e
te
noa'tu
tae
perétiteni
te
-/i»- -
haamata nei . Noa'tu te
vero
manuia te ohipa iei tauturu- maitai
hia mai e te utuafare o te ordmetua.
E i te Sabati, ua pûpû mai te Apooraa Diakono
na
roto i te ioa o te paroisa
i te hoe
tamaaraa
na
te mau tauarii
,
o tei farii i te reira
ma te
matahiti
rii , ua
teie
mai
no
té
i
tamahine
0
to ratou iho aau
Ekaiesia ,Hôu te ïiope'a
te
teni-Tuhaa
.
24
i
mau
e
turaa
teie
API
1-
ATUA
TE
E
I-
TAATA
Te hoe aralai no fe Faaroo
to'na mauruuru. la rave peu noa râVau
i te hoe ohipa e ma te haapao ore, te
TE ATUA
E neh«iehe onei i te hoe taata ia
ite i te Atua ?
Ahiri ai ta e Atua
maere
roa
te
to
e
mau
vai nei,
nunaa
ite nei au i to'na mauruuru ore ; aita
to'na riri i tupu, to'na râ mdta, e mata
e mea
au ore
tataitahi
ia e te peqpea.
Ua ite tatou i teie nei i na ravea e to-
tiaturiraae : te vai .nei te hoe Atua. Te
tei faaite pa^ i te huru mau no
ru
tiaturi nei te mau tinito e te vai nei te
hoe Atua. Te tiaturi atoa nei te mau
taata initia. I te mau vahi atoa no teie
nei ao ua tiaturihia e : te vai nei te
hoe Atua tei hau ae i te taata.
Te mdnao nei te tahi mou taata faa¬
teie taata i
Atua" (Salamo
53/1). Area rô te forii nei te mau taata
A TORU
Il-
ore
roo
"ite"
:
e
'*aore
0
e
toru teie
e
ite maitdi
Atua e noa'tu to'na huru
taaê i to te taata te haafatata nei te
Atua i te taata na roto i to'na oraraa e
to'na mau manoo...
roto i
na
ia'na?"
tei haati ia
Mai te peu e, o vau anae iho
au
e, ua ite au i to'na huru e to'na aravihi
Ua faaineine maoro oia i te mau mea'
mai i te taata ; e na roto i te mau mea
ta'nO' i hamani, te ite nei au e, e Atua
ite nei
haamaniraa i
E moni rahi ta'na i
te
II - Ta te mau tau'a no te Atua i faaite
no'na.
No te faaroo raa i te mau parau no te
Atu'é ta te mou hoa no'na i faaite mai.
Eaha ta'u e rave ? Te raye nei au i
ta'u Sibilia e te faio nei au, i roto ia'na
Na roto i tau taioraa, te ite nei qu e:
i te taime i roohia'i te nunaa o te Atua
i te mau fifi rarahi, i roto i te titiraa
fare ra.
Ml
-
no
te
E ia farerei noo'tu vau i taua taotq
nehenehe ia'u ia ite maitai ia’na :
ra e
mea
ou
ia'u te tairoa no to'na reo,
to maua paroporauraa i te tohi mou ohi¬
pa.
nao
au
E ia ani noo vau ia'na i to'na mai nia i te tahi tumu ohipa, e ia pee
i taua
monao
ra, te
ite nei
au
i te
paari e te maitai no ta'na feruriraa e te
ea e manuia'i. la parcéti noa vau i
pihai
iho ia'na e ia rave au i te hœ ohipa ma
te. gfaro, e te parau mau,
te ite nei au r
S.A. Imprimerie de Tohiti
rue
des Remparts Papeete
Aiphiti, ua faaroo te Atua i ta ratou
no
-
lo i te maitai mau no te Atua e to'na
aroha faaito ore.
E no reira te taio nei ou i ta'u Bili-
iia, eioha no te ite noa i te parau ta te
t<^i mau hoa no te Atua i parau no'na
i
mutaaiho, te farerei nei râ vau i te
mau
tau.
hoa no te Atuq i to tatou nei ano-
Eaha ta ratou e faaite nei ? Eoha
tiaturiraa ? Noa'tu
te tumu no to ratou
te
no to ratou ekalesia, e no to
fenua, hoe noa ae tumu, ta ratou
huru
ratou
taua
no
i te niu
mau no
tatou i te
te
Evonelia, e ua tahoe
Ekalesia no lesu i roto i teie
i to'na faorooroa i te tairaa no
to'na reo, e i te marû no to'na rima, o
te huru atoa ia no te Varua Maitai o tei
nei ao, na roto i fe fourg tei taamu i te
tahi e te tahi. 0 te ohipa teie no te Varua Maitai i to tatou anotau.
E tupu i te hopea no teie nei matahi¬
ti i te fenua Initia te hoe rururao rahi.
pinepine na roto i te mou ohipa
1 reira te mau melo no te mou Ekolesîa
roto i te mau reo no te
e na
feia maiti-
Porotetani, e te Ekalesia Relent hoi, e
ai, e e haapaari ai i to ratou ta-
:hia
e te Atua ia riro ratou ei mero no
to'na tino i teie nei anotau.
I rapae i te Ekalesia no lesu aita e
amui
hoerOa i roto i te tumu o te faaroo oia
hoi i roto ia lesu Mesia.
Te hinaaro no te mau Ekalesia Poro¬
tetani : ia tahe noa taua pope rahi varua ra e tae noa'tu i te hopeo b teie
te foqroo i te reo no te Atua i,
to'nèf tairoa papa Te taata râ tei focs
ravea no
ma
fe
aau
moîtai i te
aoraa no
Parau a te Atua, o tei amu e o tei
na roto i te totarahapo o te aau,
te
ia au i te tohu a Zekaria : e tu¬
to'na hau mai te tahi miti e tae
nei ao,
inu,
i te
pu
noa'tu i te tahi miti, e mai te pape mai
tae noa'tu i te hopea o te fenua ra.
pone e i te uaina no te omuraa maa a te
e
( tuatiràa ao ta api 3 )
i
te
26
Atete,
Bo
re'va’tu
ua
to tatou hoa
o
(peretiteni inissionare no te A,R*A. e haapa*o^faufaa hoi) e to'na utuafare, no te hoe tai¬
Mauer
faaearaa
me
na
i te aau oto e te mauiui. I te mau tere
mero
moana rahi. E toru mero no fe Eka¬
lesia Tahiti i tonohia i reira. Ua haamau atoa te Ekalesia Tahiti ia'na i nia
rahi i roto te, aau no to'na metüa fa-
te arotai'i taua nunaa ra i roto i te hoe
faotupuraa parau no Paulo, teie nei hoa
mau no lesu, noa'tu te mau pohe ta'na
i farerei, te faaite maramarama ra Pau¬
mau
nei
■Mai te hoe tamarii iti tei ite i te he¬
re
piiraa e ua maitj,^. te Atua ia Mose no
tou e, te faaroo nei te Atua i te mou
piiraa no te taata e te touturu nei ia rotpu. Ua tono mai oia i ta'na Tamoiti o
lesu, no te tatara i te mou opuaraa i»p'
na, no fe tuu i to'na maramarama i roto
i te pouri ia vai noa te oaoa mou i roto
te
no
Ekalesia ra : ia riro ratou ei îioe i
roto
i te ohipa a te Fatu i roto i teie
mqu
oia hoi te Ekalesia. Teie nei
fenua
fenua api. I roto i te Bibilia, ua ite ta¬
tumu
manoo
faafaiteraa api ia nb te aroha e no
here no te .Atua i te taata nei.
roo
ohipa. Ahiri oia e taata hupehupe e
paari ore, e ore roa e oti ia'na taua
to ratou faahiti.raa i to'na io'a
haamaitai ia'na.
i te mau maitai ta'na i horoa
maitai oia.
Na roto i te hiorq_a i taua fare ra, tei
riro ei ohipa na taua taata ra, e nehe¬
nehe ia'u ia parau paptt e ; o te hoe
taata aravihi teie tei rave maitai i ta'
Noa'tu aita vau i farerei i taua taa¬
e nehenehe râ iatr’ ia haamota i
te ite i to'na huru. E nehenehe ia'u ia
faaroo i ta to'na mau hoa i parau no'na.
E ite <M i ta te mcu taata i parau ei
haamaitairoa e ei faaturaraa ia'na.
Noa'tu to te hoe pae faaou-ore-raa
ia'na. Te parau nei te mau taata tei au
ia'na e : e taata maitai oia, e nehene¬
he ia tiaturi ia'na. Ua ite au i te hoe
rata ta to'na mou hoa i popai tei reira
ou
te faa¬
ohipa. 0 te ohipa
roto i te pae no
i te pae no te
e
no te CONSEIL OECUMENIQUE.
I te avae no Me i moiri, ua tahoe te
mau Ekalesia Porotetani no Patitifa i
te Fenua Samoa. 1 reira i ite hio'i te
te
parau
nei
te
ia
E no reira ua fâ mai, mai te rai mai,
Varua Maitai, no te faatupu i te hoe
nau,
i teie nei ao, te hoamata
i te ite i te huru o te Atua. Te
roo
i te taata nei.
poùpou e te arearea, e te vai nei te
mou tamarii no te fqatupu i te oaoa i
roto i te aau no te métua. Na roto i te
raa
faafatata raa i
tino o "te tino ia" no te .Mesia o lesu"
te
no
matahiti i mua.
Ua omui râ te rahi'raa no te mau Eka¬
lesia Porotetani i te mau tau i mairi
a’e nei, no te faatupu amui i to ratou
te
o
haapooraa Katolika
te
no
no te pope arii, i
te mau nunaa
porotetani. 0 te opuoraa teie no te
Concile api e opuohia nei i teie mau
perophefa. la tae râ i te tau no
ta'na
parau rahi faufaa roa ae, ua pa¬
tino api,
api 2 )
reraa
mau
hoa nou. I rotO i teie nei ao te vai nei
noa
ra
Ua rau te huru
to'na mau
:
te
faahoi i roto ia’na, i raro ae i te faate-
tamarii i raro ae i teie nei rai". I mu¬
taaiho ua parau te Atua na roto i to'na
te
hio
ta
nao
Atua paraparauraa i
to te
no
miti. la ueue au i te huero, na te ua e
e pee i te vero. la hio vau i taua
fore ra, e nehenehe ia'u’ia parau e : ua
ite au i te tahi mea no te taata tei,,ha-,
mani. E nehenehe ia'u ia parau e, e tamuta aravihi. E nehenehe ia'u ia parau
te
pahonoraa"
ta ratou
mai
te
ore
na
taata, mai tè taata e parau noa i
i te mata o to'na ra tau'a ? " Teie
mua
teie te inai, te puaa, te puatoro,
te moa, no te fenua ; teie te i'a no te
;
oraraa, e nehenehe ia'u ia faaipoipo i te hoé vahiné, e e riro oia ei
haamaromarama e te mau opani uà
.hoamau maitaihia ia. Ua tapoi hia taua
fore ra i te punu é ua mau etaeta hoi e
i oti ai ia'na te hoe fare maitai.
:
te
i tou
mou
pau
"E nafeo te Atua i te paraparauraa
e
i
hia lesu te vaha no te Atua tio te parau
maa e au.
ta'na i patu, te
fcve no'na ra.
i roto i te paroporauraa i te Atua.
teie te mau maa huru
ao
faorari, na te mahana e faatupu. la toetoe au i tè pô, na te auahi e tamahanahana, e na te auahi atoa e tunu i te
i te fare rahi oe, area rô o te fore
nehenehe ae ia i roto i te oire. Ua afa-
taua
( tùatiraa no
faaturo te tahi i te tahi, eiaho râ i te
mau vahi atoa. Te vai noa nei *a te înau
ati e te faqoromai rahi no te mau ite no
lesu Mesia i te tahi mau fenue mai ia
Paniola, ia Colombia, ia Angola, etc.,.
Te vai noa'toa nei a te opuoraa ma-
la ani tatou i te mau hoa no te Atua
a'oraa, ua toparahihia oia e te taata i
nia i te satauro. Inoha ! Ua toparahi-
inu. ta poi'a vau,
re ra
no
papû. la tiaturi te hoe taata i >Atua, e faaôrehia to'na hara, e e ora
ni, te ite nei au i to'na maitai. la poihâ vau, teie te pape ma e te maitai ia
rau
1 - Ua ite au i te ohipa ta'na i rave. Ua
hamani oia i te hoe fore. E ere taua fo¬
i hinaôro hia
i te Atua, e na fe Vorua Maitai e
faaite i roto i to tqtou vorua e, e tama-,
rii tatou no te Atua.
parau
ia e te
tatou, teie nei ao ta te Atua i haama-
TE OHIPA TA TE ATUA I RAVE.,
-
la hio vau i teie nei
nehenehe ia'u.
toa
Na roto i te pore, e tia ia tatou ia
faaora i te taata ! Te mou faufaa, fafauhia e lesu, e mau faufaa rarahi roa
roa mai oia i ta'na parau na roto i
vaha no te hoe taata : lesu Mesia,
ta'na Tamaitai otahi. E toru noa mata¬
hiti te maoro o to'na haapiirao e ta'na
I
Atua.
te
no
rau
i te hoe taata.
maitai te mau patu,
ravea
te ora nei te
ia rave no te faaite ia outou e : ua ite
ro
na
ai’ou i te huru mou no fe Atua. Oia mau
Eaha te huru no te Atua ? E nehenehe onei ia tatou ia ite ia'na ?
E na mua tatou i te ui i te tahi atu
uiraa. E nafea tatou e ite ai i te tahi
atu taata e oore ra i te tahi atu vahiné?
la parau vau e : Ua ite au i terâ taata,
e hoa oia no'u "e nehenehe ia outou
au
rave.
la faaroo taria i te mou parau
taua taata ra.
I teie nei râ ua riro té parau no te
Atua e tiaturihia nei ei tumu no te
faataa-ê-raa i te taata, te tahi i te ta¬
hi. Teie na uiraa rarohi e uihia onei :
ravea te
;
parauhianeo taua taata ra.
: la paraparau vaha tatou i
tei
teie nei ao i te tiaturiraa e,
te vai mau nei te hoe .Atua.
Ua rau te mau
la ite mata i te mau ohipa ta
;
A PITI
no
ia pohono e; "Eoha oe i ite ai
taato.
A TAHI
e
te
Fatu, oia te ite i te tairaa no te ro mau
i parau : ""I te taime i roohia'i au i te
ati, i te taime i riro ai au ei titi no te
hara, ua parau mai te Atua ia'u ; Ua
tiaturi vau i te puai no te Atua no te
te
hoe
e
TE
nei,
roto i
fenua nei
Faranij
a hoi
faahou mai ai i te
raua i here e ta raua hoi i tavini
i
ta
matahiti
na
te
i
avae
ohipa ta'na
mau
hirohi
ore.
No
i
Ua
i te fehua nei, mai
amo
to'na
tae mai raua i
1957, Ua rahi roa
e
4«
Tiurai
aravihi
te
i
te
faftter.eraa
te
te
ro-
i
te
ohipa
faufan,
ua rahi roa te mau
ohipa api tei
oti ; hooraa fenua, faatiarna fareji etc,, Ua haapii oia i te tamarii i roto i te
piha
3e ma
te
itoito $ ua faatere i te ohipa ui-api, te lîaapiiraa
Sabati, taa noa'tu ai te mau ohipa hururau no
te A,R,A,
e
te mau ohipa paroisa,
te ohipa taurua, etc,,, I
mua i te mau ohipa fifi no te tou¬
risme, e i mua hoi i te mau mea e faaino i te fe¬
nua
e
te nunaa, aita oia i mamû noa, ua faaite râ
i
to'na
mau
matahiti
to'na
i
Te
e
roto
i
faaite
mana'o
mai
te
taiâ
Na
fenua
ore,
te
roto
i
na
nei, aita
taime no te faaea rii, ua parahi noa oia
te ohipa e tae noa'tura i to'na revaraa.
ta'na
i
faaea
nei
tatou
i
to
mai
i
tatou
aroha
ia'na
e
to'—
utuafare,
mai te haamauruuru
ia'na
i te mau
ohipa'toa ta'na
i rave no te nunaa e no te fenua
Tahiti, la tiai te Atua i to raua tere é tae noa'
na
tu
i
.to
raua
hoi-faahou-raa
mai
i
te
fenua
nei.
TE 61 0 TE MATArilTl
Hoo
S
fw
matahitl
/io«
NUMERA
DANIEL NAUER.
HOE^AHURU
.*
AYAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Si
L' AVENIR DE NOS ECOLES
TA TATOU MAU HAAPIIRAA E TA TATOU
ET DE NOS ENFANTS
MAU TAMARII I TE TAU I MUA
en
nous
croyons
les statistiques
vient à
dire que .75°/“. ou moins de la
du Rapport et de l'Enquête d'urbanis¬
me sur Papeete et sa banlieue, rapport
population de Papeete a moins de 20
présenté sous la forme d'un album fort
notre
élégant, rempli de documents fort inté¬
ressants quoiqu'encore discutables, il
y aurait eu au premier janvier de cette
année, dans les écoles de la ville et
de sa banlieue 11 045 enfants, abstrac¬
tion faite des écoles la'iques de Piroe
et de Fdaa ainsi que des écoles chi¬
particulier fait d'insouciance et d'in¬
discipline de la rue que les automobi¬
listes connaissent bien et au quel les
^touristes ajoutent !
Une deuxième remarque c'est la dispMToportion existant entre le nombre des
enfants fréquentant les différentes éco¬
les
: 6 056 pour les Ecoles Catholi¬
ques, 3 335 pour les Ecoles Ldiqués
et 1 154 pour les Ecoles Protestantes.
noises.
Voici
d'ailleurs
les chiffres
par école ;
6 056 pour les écoles de la
.Mission Catholique, 3 835 pour les
écoles La'iques et 1 154 pour les éco¬
les Protestantes.
Sans s'arrêter au fait que ces chif¬
fres peuvent varier de quelques dizai¬
ans
C'est sans doute ce qui donne à
petite capitale ce caractère si
!
A lire
ces
chiffres oii pourrait croire
la populotion de Papeete est en
grande ma|orité catholique et de plus
que
-nos-Jecteurs quelques remorques dont
iis pourront aisément tirer quelques ré¬
flexions et même arriver à des conclu¬
tous les enfants de cette religion
fréquentent ses. écoles. Nous savons
pburtont que cela n’est pas exacte car
St dans le centré de l'agglemérotinn il ■
y a une bonne monorité catholique, la
proportion est loin d'atteindre l'es 6/11
sions
de l'ensemble. Doit-on alors attribuer
plus
moins, nous vou¬
drions méditer ces données et livrer à
nes
en
ou
en
imprévues.
Tout
d'abord
remarquons l'énorme
proportion d'enfants par rapport à P en¬
semble de la population urbaine éva¬
luée avec sa banlieue à 20 ou 22 000
âmes. Plus de la moitié de la ville du
grand Papeete est donc une population
d'écoliers et de collégiens qui plu¬
sieurs fois par jour sillonne les rues
de la ville. Si l'on y ajoute
les quel¬
ques milliers d'enfants au dessous de
6 ans et ceux qui après 14 ans échap¬
pent à l'école, on atteint sans peine le
de 15 à 16 000 enfants ou ado¬
lescents de moins de 20 ans. Cela re-
chiffre
que
.
cette proportion à
l'excellence de l'ep-
la au i te tabula taioraa tama
tare haapiiraa i te oire i Papeete
i na vahi fatata mai, oia tioi mai Pi-
a
e
taata ratere.
leie no te hui taata
ai i roto ia ratou te mau
Teie te piti o te hioraa oia hoi te ai-
tae noa'tu i Faaa ; (tabula faaineinehia e te taiete SEPOF no te mau
faito-ore no te rahiraa tamarii tei hae-
inégalés des maîtres qui y enseignent?
opuaraa
no te dire i te tau i mua), la
au i taua tabula ra, teie te rahiraa ta-
6 056 i te mau fare haapiiraa katolita,
Ce serait- se faire une assez pauvre
idée des maîtres des écoles laïques et
■des écoles protestantes et nous ne pou.
hypothèse Sans dou->
propagonde diffuse quoique en¬
core habile peut fort bien emporter la.
décision des parents et leur faire pen¬
ser
que l'enseignement est meilleur
ici que là ; qu'-on apprend mieux le
vons
retenir cètte
te-une
rae e
marii i roto i te mau fare haapiiraa no
te oire i te omuaraa no te matahiti nei;
hoi te rahiraa tamarii o te oire te hae¬
nei tabula taioraa tamarii
U a ite ra tatou e, ere te reira i te afa-
;
te
tia,
e
oire. i te mau mahana atoa
E
mai te peu e, e amui-hia-tu te mau
tamarii i raro iho i te ono matahiti (tei
ore â i haere i te haapiiraa) e te mau
tamarii i nia'tu i te 13 matahiti, (tei
faarue i. te haapiiraa), e tae'a-ohie-
qui fréquentent lés écoles catlioiiques
beaucoup d‘enfants chinois y font leurs
études.. Mais nous savons aussi que
bien des parents protestants y envoient
leurs enfants. O certes ils sont bien
e manao hia e, te huiraatira no
Papeete e katolita ia te rahiraa, inaha
tani. Eita-e nehenehe ia tatou ia horoa
i te hoe manao papû i nia iho i teie
spacieuses, et l'on n'y trouve plus
salle,
ce qui est une gageure pour les maî¬
les mieux doués.
Nous savons qu'en plus des" papaa "
3 835 i te mali
mera
1 154 i te mau fare haapiiraa Porote-
elles ont fait d'énormes progrès et sem
blent avoir pris un tournant décisif,
très prometteur pour les années futu¬
res. Les classes y sont propres, clai¬
tres
haapiiraa taa e o te oire nei :
na
3 835 i te mau fare haapiiraa a te Hau,
e
purumuno te
60 ou 70 élèves dans une même
i
6 056 i te mau fare haapiiraa katolita,
français ici que là
! Oh est sou¬
aore ra te tia-ore. E tamata râ tatou i
porté à Tahiti à l'imitation ou, à
te hio e i te feruri i teie nei mau numé¬
l'acceptation d'wguments faciles plu¬
ro e i te tuu hoi i te tahi mau manao i
tôt que de se former un jugement pernia
iho i teie nei parau.
sonneL- mois ce serait dé notre part
E na mua tatou i te hio i te rahiraa
faire injure aux maîtres d"un enseigne¬
ment que de vouloir les comparer aux ,
tamarii ia au i te rahiraa o te huiraatiautres. L'activité que déploie l'ensei¬
raâ no te oire e na vahi fatata mai. Mai
gnement laïque et les grandes compé¬
te peu e, e piti-ahuru e aore ra e pititences qu'on se plaît à y reconnaîtrene
ahuru-ma-piti tausani rahiraa taata i
peuvent que donner confiance à la qua¬
taiohia i te oire nei, te afa rahi i roto
lité de l'enseignement qu'il dispense
i taua rahiraa ra, e mau tamarii ia o tei
et que nous croyons au dessus de tout
haete i te haapiiraa e tei faaf i te mau
éloge. Quant aux écoles protestantes, '
res,
re
haapiiraa a te Hau e
1 154 i te mau haapiiraa Porotetani !
Na roto i te hioraa i teie nei mau nu-
...
.1813.1877
amui
seignement qui est dispensé dans ses
écoles, aux diplômes et compétences
vent
POMARE VAHINE (Arll no TAHITI)
mai
mau
re
nei la i te
mau
haapiiraa katolita.
mau, no te mea aita te rahiraa
o te oire nei i taea hia i te
roraa
katolita
6/11 no te taatoa. Eaha te tumu no te
rahiraa o te tamarii i te mau haapiiraa
katolita ? No te mea anei e mau orometua parau teitei anae tei haapii i reira?
E ere roa'tu te reira i te parau mau, no
te mea e mea rahi atoa te mau orometua
parau teitei i te mau haapiiraa a te
Hau e i roto atoa i te haapiiraa porote-
lani. Eaha râla te tumu i rahi ai te ta¬
marii i reira ? E mea papû roa e, te
tiaturi nei te feia metua e ; e haapii¬
maitai a'e te haapiiraa katolita ; e
ite a'e te tamarii i reira i te parau
farani i te tahi atu haapiiraa. Taua ma¬
raa
mea
nao
rau
ra no roto mai 1a i te hoe mau pa¬
tei haaparare-pinepihe-hia i te mau
noa-hia te 15 000 a aore ra te 16 000
tamarii i raro iho i te 20 matahiti. E
vahi atoa, e haapiiraa maitai a'e te
haapiiraa Katolita. E ere anei i te mea
nehenehe atura ia ia parau e e 75 0/0
ohie a'e te faaroo
no
te huiraatira no
Papeete, e mau ta¬
marii ia i raro iho i te 20 matahiti. Na
te reira huru i horoa i to tatou oire o
Papeete i te hôe hohoa taa e tei haafifi i te mau ture no te pürumu e te hu-
noa raa
i te mau pa¬
hia i te feruriraa i to'na
iho manao ? Ua ite pinepine hia e, e
peu tumu teie i-roto i to tatou nunaa L
rau
e
parau
TERIITARIA
( a hto i te api 2 }
( taatiraa no
te
api 1 )
Ua tae râ i te tau, eita e tia faahou ia
tatou ia pee noa i te mau huru parau
e : "te feia katolita e feia farani mau
ia" Taua manao ra, eita roa ia e nehe¬
atoa, e paiahi râ tatou i raro e e feruri
hohonu i te mea ta tatou e rave, la pa¬
nehe ia tatou ia huna
e tia râ ia tatou
ia parau e ; e parau haavare teie e te
tia ore. E taata farani mau te taata po¬
maitai a'è te mau
haapiiraa e aore
râ i terâ, te faaino ra ia tatou i te mau
orometua no te tahi atu haapiiraa. Te
mea e tia ia parau ma te afaro ; e mea
maitai te mau haapiiraa a te Hau ia hio
amui hia, e te haere maite nei te mau
haapiiraa i reira i te teiteiraa. Mai te
reira'toa te mau haapiiraa porotetani,
tatou e, e mea
rau
orometua i roto i têra
rotetani mai te
te fenua nei, e te tiaturi nei
matou e, e haere maite â to'na faito i
piiraa
o
te teiteiraa i te
mau
tau
mua
nei. Te
tia ia matou ia.faaite tei
parau hia a'e nei e te feia ratere, "e
tare haapiiraa nehenehe a'e ma te mau
piha ateatea maitai to ta tatou tare haa
piiraa. Ua tano noa te rahiraa tamarii
i roto i te-mau piha, e aita raton i apiapi, e te rahiraa o te mau tamarii e ite
tahi parau e
hia i reira e mau tamarii la no te fenua
nei."
Area
r"^ i te tahi atu mau haapiiraa
la te tinito e te papaa. E
râ te reira anae, ua ite atoa hia i
rahi
ua
ere
reira te
roa
mau
tamarii
porotetani e rave
rahi, e te ui nei tatou eaha te tumu no
to teie nei mau tamarii tonoraa hia i
taua mau haapiiraa ra ? E riro paha no
te mea, e mea ite-maitai-hia-ae te ta¬
marii i reira i to te tahi atu mau haa¬
piiraa ? E aore ra, no te pee-noa-raa i
te feia toroa teitei o tei riro te rahiraa
atoa.,
mau
matahiti atoa, i te sabati ma-
te hinaaro noa nei râ matou i te faaara
i te nunaa, ia ara ratou i te mau taparuraa no te mau
faaroo êê. Mai te
Calavino, e o
tei faahoi i te haapaoraa faaroo i nia i
Aita matou
e
i te huru
no
hinaaro nei i te faahapa
te
te riro nei te ohipa haapiiraa i ro¬
to i te rima no te mau orometua kato-
mea
.
Ite
nôvema, te haapao nei te ibau
Ekalesia Porotetani no teie nei ap'i te
Oroa no te Reforomatio, mai te haamanao e te faahdnahana i reira, i te touiraa rahi varoa tei
tupu i Europe i te
haapiiraa i roto i te
mau haapiiraa huru rau o te fenua nei,
taea hia ia'na te faito no te mau haa
ua
taata farani
mau
lita e. aore râ te tahi atu haapaoraa,
(mai tei ani pinepine hia i roto i te
area taime 130 matahiti, i Tahiti nei )
haere afaro tatou i roto i te hoe faa-
e
tereraa tiamâ
E
tia
mea
ia tatou ia ite
roa
nei i te faatia i te tahi
mau
fareh^a-
piiraa api i te tahi atu mau vahi, e ere
ia no te mea aita tatou i tiaturi i te
haapiiraa
te Hau, ua faatia râ
haapiiraa ra no te parurüraa i te mau tamarii porotetani i te
mau peu katolita.
mau
anotau
te
tau
Edouard
a
Hau
Charles Vienot
no
Ahnne,
te Hau
raua e
Luthero
e
i
noa
te
e
te tahi
ua
ua
tiaturi
titau hia
e
no
rahi hia
raua e
te
-
tiamâ
fenua etene. E piti tau i reira
maitai ia no te haapiiraa i te reo farani. Eita roa râ e nehenehe ia tatou ia
farii i teie nei mau mana'o, e te tiaturi
nei matou e ; te tumu hohonu roa a'e e
papû, 0 te haamauraa la i roto i te
aau no té mau tamarii porotetani i te
mau peu e i te mau tiaturiraa Katolita
atoa, ia riro ratou i mûri a'e, ei mau
te
peroseluto.
Te tahi manao hape tei vai i roto i te
tahi màu taata, o te manao.la tei na ô
maramaraa e
te hioraa hoi i mua. Haa-
farii o POMARE IV
i mutaaiho i te Hau Farani i nia i to'
na
fenua mai te faajte papui te mau
auaha no Farani e ; ,"ia paruruhia te
faaroo no to'na fenua e te huru mau
no to'na nunaa".
I te mau taime i mua nei e parau faa¬
hou â te VEA i te parau no te mau
manao
tatou
e : ua
haapiiraa i Polinesia nei.
faahoi mai i
tainua
te
TE TAU UPOOTlARAA, OIA HOI
TE TAU NO TE MAU APOSETOLO.
Te purara nei aposetolo tino 12, i mû¬
ri a'e 1 te Penesekote, ei faatia i te
a.
ve
rahi te féia Keresitiano tei
pohe
i te pohe riario; ei mau ite no lesu
Mesia.‘
'
roa,
l te hiatahiti 320
emepera no
o te Fatu, to te hoè
Roma fariuraa i te haapâo-
.
raa
episekopo te revaraa e a'o i te Evane¬
te râ
te
reira
tau
atoa
to
Constantinople
(oire rahi no te Hitia o te râ) rirordo ei
pO no te Ekalesia no taua pqe fenua ro.
;
varua e
e ua mono
libres de le faire, mais on aimerait con
naître les raisons qui les y poussent,
proximité de l'école, lien de parentée,
espoir d'être "mieux vu" dans cer¬
tains milieux de la capitale, imitation
pure et simple des voisins. Toutes ces
raisons nous les
avons
souvent enten¬
dues et la plus fréquente :
"on y ap¬
prend mieux le français". II est évi¬
dent qu'on ne peut en admettre la va¬
lidité qu'avec prudence et nous nous
demandons si les arguments i d'ordre
pédagogiques qui sont avancés ne re¬
couvrent pas une réolité plus profonde!
Nous pensons en effet que chaque éco¬
le a un "esprit" différent, un "style"
différent,
peut-être même une "âme"
différente.
ne
les petits protestants
qu'elle ins¬
ce qui
est de l'esprit catholique, ce
qui se termine parfois par l'abandon de
lo religion de leur ancêtres et l'accep¬
tation du catholicisme. Des
sont
exemples
présents à nos yeux, qui ne sont
pas fait pour réjouir les êoeurs des pa¬
ia
currencer
l'Administration dans ce do¬
de deux éco¬
maine. Il s'étaitcontenté
les
:
à Papeete et à- Uturoa, et a tou¬
jours eu de bons rapports avec l'Admi¬
nistration. Charles Vienot puis Edouard
Ahnne ont l'un et l'autre été appelé à
de très hautes fonctions dans le Terri¬
vahi
e rove rohi, i
te hoe mau taata
paieti é te mq^amarama o tei' tamata i
te taui' i te hohoa no te. Ekalesia, e i te
faahoi ia'na i to'na hohoa mau, oia hoi
hohoa o te Evanelia hamahana
lesu Mesia. O ratou te ’mau aito no
te
;
i Farani
oia hoi
il ne s'agit
l'avenir de nos écoles. Dans un pays
le nôtre où se trouvent en pré¬
Cela est assez naturel et provient des
sources différentes de culture et de
tradition, comme aussi d'habitudes et
d'usages en honneur ici plutôt que là.
Chaque école finalement imprime dons
d'opiniondifférentes.^.il est bon de con¬
sence
plusieurs masses de tendance et
sidérer toutes ces données. A supposer
que l'enseignement soit un jour entiè¬
rement aux mains d'une école ou d'une
autre, comme cela a été suggéré par¬
fois à Tahiti, noos irions rapidement
vers une direction cléricale nuisible.
avec
la plus grande franchise ce que
pensons au sujet de l'école en
Polynésie et de montrer la nécessité
de voir clair et loin pour la population
tahitienne, populotion pour laquelle'la
Reine Pômare IV avait accepté l'in¬
fluence française mais dont eile^ovait
nous
o
CALAVINO
Te tahi rq ravea rahi i ohie ai te ohi¬
pa a teie mau aito - na roto i te opua e
te paari hau ê a te Atua - o to te auri
neneiraa ia itea-raa-hia (1450) na te
reirq i haaparorè i te ite i te Para») a te
Atua. No fe roiro tau te porau-raa-hia
rohi. I Farani
,
LUTHERO
levetia ; o
Pdratene e i Ecosse.
o
ici de porter un jugement sur un
enseignement mois de voir clair pour
;
te
o
ZV/INGLE i HeTYNOALE raua o KNOX i
Devant les faits que les chiffres nous
■révèlent il est de notre devoir de dire
Comme nous l'avons dit
;
no
i Teniva ; o
e
tisme et leur probité.
pas
hia te haamori¬
Evone-
Maria, e te feia mo'a, e té mana
n'ont pour ainsi diré
pas d'élèves catholiques.
protestantes qui
Publics avaient
reconnu leur haute valeur, leur patrio¬
toire cdr les Pouvoirs
:
pope arii etc...
No reira te Atua i faotupu ai, i te mau
rents, créant des tensions entre les fa¬
milles et meme de pénibles divisions
au milieu de la population. La situa tion est fort différente pour les écoles
comme
le cerveau maléable de l'enfant des
habitudes ou des idées qui agiront par
la suite sur son comportement. Il est
'indéniable que l'école catholique amè¬
Notons, tout de suite que l'Enseigne¬
ment Protestant n'a jamais désiré con¬
ta
te
( 1483-1546) i- Eremoni
truit à leur donner un certain goût pour
oito
te parau mau no te
Reforomatio
(suite de la première page )
mau
Reforomatio. O
lia, e te hoe mau tiaturiraa hape e te
'au-ore,'mai te hooraa i te hara i te hoo^
raa moni, te haamoriraa i te paratenià
o
o
Atua
te
a
ra
Tooa
te
ai oia. O te huru atoa Ta no te .Eka¬
lesia Kèresitiano. i te reira tau, ua hu¬
ru moê roa te Bibilia oia hoi te Parau
Roma'tu te mau monati' e te mou
te
no
rqru
hamani/moraa, e tauturu tùmqraa
no
namua
i to'na
to'na pû ra, e mea mâ roa’ia ; ia taew
i raro, ia maoro to'na tere, te afai nei
oia i te vari e te mau huru peu. repo, e
e
fenua
mairihia taua
ua
nia
-
rô. Na
mau
Ekalesia i
hoi i to’na tiamôraa ma-
TE EKALESIA I TE TAU NO TE
REFOROMATIO.
Ua ite tatou i te huru o te anapape : i
Keresitiano : o Cbnstantin ia. Aita'
te
:
mau
II
raa
lia i
te
Jean Huss ia, i Eurcpa ropû, o Wickllef i Paratane, o Petero Vaido i te vahi mou'a (Alpes) e o Savonarole i Italia
tura
(Farani tahito, Paratane, Eremani) No
hoi, na roto i toua tau arepuree te anoi, o tei haaviivii i te
aveia mau, oia
;
te haapiiraa i Polinesia
nei, e te faufaa rahi no te hio marano
rahi
noa
o te Evanelia mau, ua
faotupu te
Atua i te hoe mau aito o tei tamata i te
mahqna Penetekose. O te pû ia no
pape o tei tahe tia i te pae o te
tumu ra, ua faaroo pinepine hia la, area
râ te parau rahi roa a'e : o te haapiiraa
parau
Inaha
pu
taua
i Rom a hoi. Teie râ, ua tupu atoa te
auahi 0 te ham'ani ino (Nero m.â) e e ra¬
numera
e i Turetia. Te mana rahi
â i reira i teie nei.
pape i te rahiraa e i te hohonuraa. Teihen to'na tumu ? Tei lerusalema ia, i
ta tatou i
mau
i Aferita
lesia Keresitiano i te anapape rohi tei
hi'o-oramahia e te peropheta ra, e Ezekiela (Pene 47) o tei haere noa to'na
faahiti a'e nei, e tia roa ia tatou i
faaite i to tatou mau manao i nia iho i
i te hioraa i te
a'era, ua parare ia i Asia-Iti, i Initia,
nei
mau
Mahomet tei hao-
roa no te feia faaroo tei haere i te
fenua Palesetina no te haru faahou mai
i te fenua mo'a. Aita râ te
haapaoraa
Mahometa i pohe i reira, e i te hopea
1
TE EKALESIA, HOU TE TAU NO
TE REFOROMATIO.
E au te tuatapaparaa parau no te Elca-
te
no
haapaoraa mahometa. Ua faatupu te faatereraa no Roma i te mau
"Croisades", oia hoi teie mau tere taa
i te
mau
ê
i te vaiho noa ia ratou i roto i te
mau peu no te nunaa iho !
Taua mau
te
O te tau atoa ia
reira parau.
paa
taata no roto i te tahi mau faaêê. Te parau nei te tahi pae e, e
mea au a'e na matou te haamataroraa i
ta matou mau tamarii i te mau peu pa¬
mau
ohipa pi'o.
mau
No reira, e tamata tatou i te tuatapapa
rii
roo
mau
â
tupuraa o taua tauiraa rahi ra, e te mau
maitai td'na i faotupu mai, i mûri ae.
faauerqa mane no te Fatu (Ohipa 1/8).
Te taati nei te Aposetolo ra, o Paulo
ia ratou, e na'na i afai i te Evanelia i
Eoropa. E mau Ekalesia faahiahia rahi
tei tupu i reira, i Asio-lti, i Mdkedonia,
ei
Ekalesia i te reira tau. Teie râ hoê
tupuraa te mau hape.-No te rahi o te
mana o te mau
pope arii, i rahi atoa'i
te mau peapea, e te mau
tama'i, e te
te
no
ohipa teitei roa i
te fenua nei, no ,te mea ua ite te Hau
i to raua faufaa rahi, i te pae no te ite,
no te afaro e ho te parau mau. Na roto
no
haapaoraa Keresitiano ; e mea papa'u ê râ to ratou faaroo ; e haamoriraa
rapae noa. E ua tupu rahi atoa te ora o
to’na niu mou : o lESU-MESIA, e te Pa¬
rau a te Atua.
Te ma'ua rahi nei tatou i te huru o te
tatou i taua mau
1
no
i te
;aita
e
haapiiraa porotetani i hinaaro
aenei i te faaipaupau i te haapiiraa a
te Hau. Tae roa mai i teie nei e piti
noa iho pîi no te haapiiraa porotetani!
Polinesia nei : to Uturoa e to Papeete.
E mai te peu e te opua nei tatou i teie
roa
b. -"TE TAU ROPU (i mûri mai).
Ua rito te mau fenua etene no Europe
no
ore..
te
roa
'tamua
POROTETANI. 1 reira'toa
te
parqu
te
faofnorae rahi
:
o
te
Hau i teie nei
ohipa na roto i te hoè mau tomo'i riaria
ua manii rohi roa te toto
feia porotetani, e i te matahiti
1585, ua faaorehia e te Hau Arii te mau
parau faatiaraa tei faatia rii noa i te
feia porotetani i mua ra. E ua vai noa
te faaino i nia ia ratou, e tae roa mai
i te orure-hqu rahi no te matahiti 1789.
te
I MURI AE I TE TAU NO TE RE¬
FOROMATIO.
1 mûri ae i te teira, e toru atura haa¬
paoraa tumu tei tupu ; te Haapqoraa
III
-
demandé à la France de protéger sa
foi et son âme.
Nous aurons l'occasion de revenir
encore ici même sur la question des
Katolita Roma, te
écoles.
te
Haapaoraa Heleni,
Haapdorao Porotetani. E
( a hlo t
api 4 )
mea
huru
Fait partie de Vea Porotetani 1961