EPM_Vea Porotetani_196111.pdf
- extracted text
-
(auite de la première page. )
,
Le jour où l'Ecole publique fut créée
les Protestants accueillirent cela avec
plaisir
;
combien d'écoles publiques
les Protestants et les Pasteurs ontils aidé à construire. Combien de mai¬
sons de réunion protestantes ont été
prêtées
pour
que
l'Ecole
publique
puisse commencer çà et la et jusqu'à
aujourd'hui encore. A Taravao même,
c'est l'école protestante qui fut la pre¬
mière créée, mais Viénot laissa la
place à l'école publique. Et voici que
cette année, on accepte que l'école
publique de Taravao soit affaiblie en
permettant l'ouverture d'une école ca¬
tholique ° Où nous mènera cette poli-'
tique sinon, à l'effacement de l'enseignemept publique et du nôtre ?
Notre confiance, en l'enseignement
publique n'a pas failli jusqu'à ce jour
mais sache-le, de Gaulle, et cela ne
peut pas être tu, notre confiance sera
aux'Hcoles catholi¬
ques est maintenue à ce taux, même
sur le principe apparemment égalitaire
de l'équivalence avec les écoles pro¬
ébranlée si l'aide
testantes. Dans ce cas, les Protes¬
tants ne compteront plus que sur euxmêmes. En. effet en France comme à
Tahiti, les projets catholiques ne ren¬
contrent pas d'obstacle. A Taunoa,
On
peut interdire la boisson, les
gens sont libres ! On ne peut dimi¬
nuer le nombre des hôtels, les proprié¬
ne
taires sont libres de construire !
même
ment
à
Nombreux sont les missionnaires pro¬
testants français qui ont usé de pa¬
tience ; peut-être .est-ce à cause de
leur grand respect pour leur patrie.
Mais maintenant que la direction des
Ecoles
Protestantes a
été remise
a
l'Eglise Protestante Tahitienne elle-
lesr.lois sont exceptionnelle¬
fermes pour que le pays survive
difficultés, le pouvoir de l'As¬
Législative est même res¬
treint malgré l'expérience de la Fran¬
ce à se gouverner elle-même !
Et voi¬
la que chez nous, un pays jeune, il est
impossible de voter des lois sévères
pour la boisson,, le vagabondage et
l'exploitation de la jeunesse ! Tr'eve
de prétextes ! Sauvez le pays !
ses
semblée
Général, ne sois pas fâché que je
n'ai pas dissimulé mon opinion profon¬
de. Nous sommes comme ça, nous les
Tahitiens, nous ne pouvons pas garder
de telles pensées en nous mêmes.
Mais moi et mon p”eüpTe’avons con¬
fiance en ta sagesse, ta justice, et ton
pour mon petit pays pour
droit à cette requête.
amour
faire
porotetani i tauturu i te ha-
orometua
mani. Ehia fare putuputuraa no te
faa¬
roo porotetcmi toi pupuhia ia nehenehe
i te haapiiraa a te Hau ia haamata i
vohi e î tera vahi
tera
I Taravao iho, o te fare haa¬
piiraa porotetani te fare matamua, ua
vaihohia râ e Viénot na te Hau ; e inaha.; i teie nei matahiti ua faatiahia ia
haaparuparuhiâ te fare haapiiraa a te
Hau na roto i te faatia raa i te hoe fa-
haapiiraa katoiika. Eaha râ te hopea
teie nei "politiko" ? E ore paha te
fare haapiiraa a te Hau, e ta matou
ré
no
atoa hoi
?
Aita to matou tiatururaa i te haapii*
Hou i ore e tae roa mai i teie
raa a
nei. Teie râ, e De Gaulle e, eita e ne¬
henehe ia huncéiia te parau mou : te
nei to matou tiatururaa :
mau
i te mana'o
ore
te
no
te
nunaa
faaroo, e tiatu-
porotetani ia'na iho. Oia
iho â ia !
I Farani iho
e
i
Tahiti nei aita te
opuaraa katoiika e
mau
tapec^ia nei. I
Taunoa, te huehia nei te moni Fidesl
nia i te fare haapiiraa katoiika e aita
i'no e moni no te haamau i te
tahi fare haapiiraa i reira !
aita te faaroo katoiika
Salut à Toi !
iriti i te
Tefaara tane.
mai te
hui-raatira e ma
te faatura-ore i to ratou
ri
e
noo-hia te tauturu i te
fare katoiika api mai te hiopoa-
e, e tamau
mea
ta te oire
Vive Tahiti protestante !
tae roa mai i
e
teie nei !
aueue
l'aide du F.I.D.E.S. se déverse sui/
l'école catholique tandis que la muni¬
cipalité n'a pas d'argent pour créer une
école. A Taravao, l'église catholique
n'hésite pas à retirer des; enfants aux
écoles publiques de Hitiaa, Faaone,
Pueu, Papeari, Taravao (50) pour ou¬
vrir sa propre école. En conséquence,
je pense que l'administration du terri¬
toire est faiblesur la question scolai¬
re. Il n'y a pas de lignes directrices.
C'est à celui qui se débrouillera le
mieux pour accaparer les enfants. Le
psys vivra-t-il en paix avec de telles
moeurs ? Et voilà qui est encoreplus
incroyable ; quand les dirigeants pro¬
testants s'opposent à de telles cho¬
ses, le gouvernement leur reproche
d'être cause de l'agitation dans le
pays !
On
interdir les manifestations
sportives le dimanche matin, ni sur¬
veiller le vagabondage, la jeunesse
est libre !
Ce prétexte de la liberté
nous étonne.
Aujourd'hui en France
peut
ne
Hau ta te nunaa porotetani e ta te mau
mau
tamarii
e
no
1 Taravao,
Meherio par un évêque français en pré¬
sence d'un sénateur, avaqt son envoi
à Tahiti.
l'Assomption de la Vier¬
ge Marie comme jour férié tandis
qu'aucune fête proprement protestante
n'est reconnue ! L'annonce officielle
et quotidienne des Saints du jour à
Radio-Tahiti
(il faut remarquer toute¬
fois qu'on a la prudence de ne pas
l'annoncer en Tahitien.)
Dans le protocole, le pas donné à
-
l'Evêque sur le président des Eglises
Tahitiennes, etc...
monire !
te
Ehia
haavaroa ?
Ehia. potii (noa'tu te tura no to ratou
feia metua) tei rave i te ohipa toi ata ?
Ehia hioraa foufou e te hupehupe tei
hio-pinepine-hia i to'u fenua i teie tau
te
no
ino
rahiraa ratere tei tiaturi i te roo
te vahiné tahiti tei haapiihia ia
no
ratou e te mou buka e te mau hohoa
huru rau ! Ehia hoteia, ehia fare tarahu tei hamanihia e te taata no to ratou'
haamaamaaraohia e te parau no te tou¬
risme ? Ehia opuaraa ino mau (casino,
fare inu, faarahiraa i te tiurai etc...)
tei faahuru è i te mata o to'u nunaa e
tei taui i te hohoa no to'u fenua ? E ia
ani matou ia faaetaetahia te ture, te
otohehia mai nei i nia i te parau no to
matou tiomârao !
Aita
e
nehenehe ia
opanihio te inu ava, ua tiamô matou !
Aito e nehenehe ia faaitihia te mau ho¬
ua tiamâ te mou fatu fenua ! Aita
nehenehe ia oponihia te mou ohipa
teia,
e
Sport i te poipoi sabati, aita e nehene¬
he ia hiopoahia te oriraa, ua tiamâ te
Ui-Api ! E mea maere na matou te otoheraa no te tiamâraa.
I teie mau mahana, i Farani iho, te
faaetaetahia nei te ture, ia ora te fe¬
nua i to'na mou fifi, te faaitihia nei te
te
mou
te
tuuhia i
te
Apooroa Rahi fenua noa'tu
no Farani i te faatere ia'na
E i ô matou nei, i te hoe fenua
paori
iho !
mau
piiraa te faaitoito no te haru i
tamarii
te mau
E hau anei te fenua i teie
!
? E teie te mea faahiahia roc ae :
peu
ohipa ra,
ratou
te
e
faahapahia mai nei
faatere fenua mai te
te
mau
faatupu i te arepurei te fenua nei !
Ua rahi to te mau misionare poroteta¬
mea
ori ? Atira te otoheraa !
,A faaora mai
i te fenua !
fare haapiiraa.
Aita ia e aveia. Tei te mau fare haa¬
ratou tei
e o
E te Generala e, eiaha oe e peapea i
te
mea
e,
aita vau i huna i to'u mana'o
hohonu. Mai teie iho â te toata tahiti,
Aita e nehenehe ia'na ia tapea i to'na
mana'o
i roto ia'na. Te tiaturi nei râ
vau e to'u nunao i to oe paari, to oe
parautia e i to oe here i to'u nunaa iti
no
te
farii mai i teie nei mau parau.
pu
ni farani
faaoromairaa i teie parau, no
rahi paha o to ratou factura i to ra¬
aià. I teie nei râ tei te Ekaiesia
tahiti iho te faatereraa i ta'na mou fare
te
la ora na Tahiti porotetani, ia ora na
oe !
Tefaaara tane.
tou
haapiiraa e te amo i ta'na mau haamauaraa, e tei te mau auvaha tahiti te
faaitoito i taua aroraa ra.
rd
reira
I
Te mauiui
to'u oau i te riroraa o to'u nunaa i
ere
te
te nounou moni
ce'n'est pas tout ! Mon cdèui
souffre de voir mon peuple' possédé
par l'âpreté au gain et la soif de jouisr
Et
tamarii eia tei
mono no
te
mataeinaa mai te mahana
noa'tu i
tupu api, eito dnei e nehenehe ia faae¬
taetahia te mou ture no te inu e no te
nei
liens de mener le combat.
tae
e
Pueu, Papeari, Taravap (50) no te
haamau i to'na iho fare haapiiraa. No
reira, teie to'u .mana'o maori râ ua paruparu te faatereraa fenua i te pae o te
E
même, c'est à ses représentants tàhi-
maa
fare haapiiraa a te Hau (Hitiaa, Faao¬
mau
Le jour de
te purumu
roto i
ia patoi te mau faatere porotetani i taua
-
i
taia nei i te
ne,
a) - Voici parmi d'autres des habitudes
qui ne conviennent pas à une adminis¬
tration laique : - Le baptême du bateau
noa'tu te hora) i Papeete e-i nia
te pô,
e
anae
te arearea
faito-ore
Na te Tourisme i iriti mai i teie uputa.
Ehia taata tei taero i te pia (te ao e i
(1) Te mau peu tia-ore tei ore i au i te
laique : te bapetizoraa
hia te pahi Meherio e te tahi Epikopo,
hoe faatereraa
hou i tonohia mai ai i Tahiti - Te faariroraa i te rnahand no te revaraa no
Maria ei mahana faaearaa ohipa e aita
te tahi mahana oroa porotetani (4 no
Mati
-
Reforomatio).
sance.
C'est le tourisme qui a ouvert grand
porte ! Combien de gens s'eni¬
vrent de bière le jour ou la nuit quelle
cette
-
que soit l'heure, à Papeete et sur les
routes de district.du samedi au lundi.
Combien de mineurs passent en juge¬
vôl ! Combien de jeunes
filles (quelle que soit la dignité de
ment pour
leurs parents) qui se livrent à la débau
che ! Combien de scènes vulgaires et
'
provoquantes on peut voir aujourd'hui
dans non pays du Tait que les Itriar^ers
comptent sur une réputation de la fem¬
me tahitienne dont sont responsables
toutes sortes de livres et d'images !
Combien d'hôtels et de maisons à louer
sont construits par des gens auxquels
.le tourisme fait perdre la tête ! Com¬
bien de projets (casino, lieux de plai¬
sir, développement du "juillet") méta-
nfitphosiH)t rê visage de mon peuple et
les paysages de mou lie I Et quand
nous demandons que les lois soient
plus sévères ils nous est répondu que
sous sosmes
libres !
Tueroi
no
lo
nei tau
latou
a) Ua tamàtahia Hezekia na roto i te
"Eaha ta te taata i ite i roto i to tare
na" (Arii XX, 15) ^
faahemaraa no te teoteo.
E arii maitai o HEZEKIA. Na'na i tamâ i te tare o lehova e ua faaore i te,-
matamua, o to'na ia faaoraraa ia'na'i
te rima no te^arij rahi no Asura. Te pi¬
ti no te tapao i to'na ié faaoraraa ia'¬
na i te ma'i pohe.
Ua maere te arii no Babulonia i taua
peu etene
i terusaiema.
mau
ta to'na metua i haamau
Are'a râ, ua tupu te hoe ati, ua roohia oia e te ma'i rahi (e taupô) e ua
fatata oia i te pohe. I roto râ i taua
ati ra, ua pure onoono oia ia lehova, e
ua ora iho ra oia i taua ma'i ra. 1 reira
i tupu ai te parau no teie nei a'oraà.
I - Te tamataraa ia Hezekia.
U a riro te tamataraa ei ture i
E piti tau tapao taa'e ta te Atua i faa¬
tupu i nia iho .ia Hezekia. Te tapa',^
na
oia
tapa'o mana e piti ra, e ua hinaaro
e faahoa ia Hezekia, te taata faa-
hereherehia
âuaha
na
e
e
te Atua. Ua tono oia i
piti ia'na ra no te faaite i
teie nei ao. la puai to te taata faaroo
e to'na ha'apao-maitai-raa, e puai atea
to'na faahema-raa-hia. E mea nounou
na te Demoni taua huru taata ra.
arii i hamama i to'na vaha, ua
!
E tatou, ia tupu te tahi ora rahi no
tatou, e mata'u anei tatou i te faaite
e, no te aroha o te Atua i ora'i tatou ?
E taiâ anei tatou i te faahiti i te ioa
no
i mua i te aro o na auaha i tonohia
e te arii o Babulonia ia'na ra. Ua
faariro râ oia i to raua tere ei rave'a e
itea'i e, e arii tao'a rahi oia.
taata
XXIX
mai
b) Ua tamatahia oia na roto i ta'na
haapa'oraa.
mamû
noa
to'na aroha i taua oraraa no'na. ra. Aita ’
râ Hezekia i haamaitai i te ioa o leho¬
va
roto i
Te mea tei au ia Hezekia, o te faahanahanaraa'ia ia lehova i mua i te aro o
taua na taata etene ra, ia ite raua e,
eita roa tei tiaturi ia'na ra e haamâ. Ei
Teira ia raua e ite ai i te faufaa ore o
te tii ofa'i e te tii ario. Aita roa râ te
te Atua i mua i te mau taata no te
tahi faaroo ê, e aore ra i mua i te mau
aore
:
e
haapa'oraa ? (Salamo
1,2 ; CXV : 1).
Il - Tei tae mai e ta ratou i ite.
a) E feia no rapae mai, e etene, tei tae
mai. Aita raua i ite i te Atua mau. Ahi-
fi
i
raua
faaitehia, penei a'e,
e
ita'na
riro
Na tatou
d) Eita roa te metua ino e tono i ta'na
tamarii i te haapiiraa (hebedoma e
te haapiiraa sabati). Te
tapea nei oia
i ta'na
mau tamahine i te fare no te tau
ta'na vahiné i te raveroa i te mau
ohipa no te tare e te maa. E te tapea
nei oia i ta'na tamaiti no te rave i te
turu i
haapii ia ratou, o te mahana tiTii teie no te a'roha, ia haaraarama-
d)Te f)la
b) E
ratou
e
tao'a
mau
ohipa e au ia'na.
e) Te haafifi nei te metua ino i te ora-
mau
tia'i.
no
teie
nei
ao anae
tiamâ no ta'na mau tamarii. Ua riro
mau titi te
huru, e te opa¬
ni nei oia ia ratou ia ora ratou mai ta
ratou i hinaaro.
.
raa
lei faaite hia'tu i na ve'a. Ua tiaturi
oia i te auro e te ario, mai te mea e, o
te tuiiiu ia
3-
no
te
ora.
E
ratou mai te
inaha, ua riro
Area te Metua
to'na faaiteraa i ta'na tao'a ei tumu no
to te Arii rahi no Babulonia nounouraa
e to'na opuaraa ia roaa mai ia'na taua
tao'a rahi ra.
huru.
mau
ekalesia le
manao
aufau-
mau
raa no
te faatupu
te
tare pureraa nehenehe e te mau
mau
i te mau.ohàpa faaroo
tare
piituputuraa, e te mau fare orometua, e te tiaraa o taua mau fare atoa
Na roto i te hioraa te mânao hia e,
ua tere roa tatou i mua. Oia mau !' ia
amui hia ra i te faaroo mau e riro ia e
ra.
hoturaa
no
te haapaoraatumu, ei
tusia
aau, eiaha e tusia rima noa. Area râ mai
te mea e ua anoi noa hia te aau etaeta
e
te aroha ore, te maro e te feii, ta
tia¬
pharisea e te aau tahoo noa, aita
raa
tatou i roto i te parau mau e te anaanatae i reira.
hopea no te reira, e faahapahia,
tatou.
Ua pau roa ta Ezekia faufaa. E riro
to'na basileia. O tatou e oto tatou ia
ite e. te vai noa nei te taata poiri tei
haeremai ia tatou nei, e aita tatou i
aratai atu ia ratou ia lesu Mesia ra.
Aita ratou i
noaa
i te
puai
o
to tatou
faaroo, to tatou aroha, e aita i faatupu-
hia te tatarahapa e te faaroo i roto ia
ratou. E au paha tatou i te Ekalesia
no Laodicea ; Apok. 3/14-22.Eiaha rofi'
ia !
I au ra tatou
i te parau a Paalo i
3,/8.
Opani ; 1 Korinetia 10/32-33.
to Philippi
e
te taata
(TUATIRAA)
EAHA TE HüRU NO TE ATUA
c) Ua ite te metua maitai i te taa-ë-raa
no
te
oia
e
mea
o
:
maitai
te
e
te
mea
ino. Ua ite
peapea anae ta te ino
e
faatupu ia vetahi ê e ia'na iho hoi. Te
hinaaro nei oia ia noaa i ta'na mau ta¬
maris te hoe
oraraa oooa ; no reira te
faaitoito nei oia i te haapiiraa ia ratou
i te mau peu maitatai, I te tahi mau taine
te
faautua nei oia i ta'na mau tama¬
rii
no
te
haapii ia ratou i te mea maitai
d) Te hinaaro nei
te metua maitai ia
haere tumu ta'na mau tamarii i te haa¬
piiraa no te mea ua ite oia e e ati rahi
to te tamarii mau'a i roto i teie nei
oo.
e^ la paari ta'na tamaiti te parau nei te
ia'na e ;A haere a jirâ to
oe oraraa, a haere i te oire e aore ra,
haapii i te faaapu, a tamau i te faatura
metua maitai
mai
ia'u, e a haapii hoi, ia ora oe ia oe
iho.
faaau tatou i teie nei mau hioroa i
te nature
no
te
Atua, to tatou metua e
mai ia ia tatou te hoe manao no te
huru 0 te Atua o te taata faaroo E ere
oia moi te hoe metua ino, e metua mai¬
tai râ.
1 - Te otuotu nei te Atua ia totou.
2
Te fariu nei te Atua i to'na mata ia
tatou e te faaroo nei oia ia totou.
noac
3
Te haapii nei te Atuo ia tatou i te
huru maitai no te oraraa.
4
Te faaineine nei te Atua ia tatou
no te mau fi fi o te oraraa nei.
5
Te horoa nei te Atua ia tatou i te
tiamâ.
1
Te atuatu nei te Atua ia tatou.
No hea mai ta tatou mao? E ere aneina te Atua i hamani i te fenua ei haa-
-
mairi mai i te
E' '^a-
te Atua e cita e nehetrehe ia f/sauhia te hoe huru no'tra, e nehenefié râ i
rave hia te tahi mau hioraa ei haamaramaramaraa ia tatou i te huru no te Atua'
Te huru no te Atua i nia iho ia tatou,
te huru mau ia no te hôe
Metua i nia iho i ta'nji mau tamarii.
Na te taa-ê-raa i rotopû i te hoe Me¬
tua maitai e te hoe Metua ino, e tauturu ia tatou i te ite i te huru no te Atua.
Eaha taua niau taa-ê-raa ra : ?
te taata nei, o
TE METUA INO.
a) Te vaiho noo nei te metua ino i ta'¬
na mau tomarii ia pohe noa na i te poi ia vai tahaa noa. No to'na (aatau e
iti te moni tei roaa mai ai'na, e te
haamauo nei oia i te reira no'no
iho
mai te hoo ore i te maa e te ahu no to'¬
utuafore.
b) Eito roa te metua ino e hauti rii e
ta'na mau tamarri, eita oia e faatiatia
na
tahi mou aamu ,e eita
hoi oia e haapao ia parau mai ta'na
mau tomarii ia'na.
c) Eita roa te Metua ino e faautua i ta na mau tamarii ia rave ratou î te peu
ino. E vaiho noa oia ia ratou ia rave
rii ia ratou i te
noa'no i te mau mea ta ratou e
hinaaro
faarohirohi ia'na
te mea, eita oia e
te o'o ia ratou. Aita
oia iho i ite i
te taa-ê-raa no te mea maitai e te mea
ino. No reira eita e tia ia'na ia haapii
no
itoito i te ohipa ia roaa ia'na te
hoe moni ravai no te faaamu e no te
faaahu i to'na utuafare.
b) Te faataa nei te metua maitai i te,
hoe taime no ta'na mau tamarii no te
faatia ia ratou i te tahi mau parau rii,
e no te faaroo atoa hoi ta ratou e
pa¬
rau mai ia'na.
-
rua
no
.
‘rnarii i te mea maitai e te mea ino na
roto i te faautuaroa. Mai te reira atoa i
noo'tu i te ata paroi sa no Toahotü. la
au i te faootiraa a te A.R. A., ua faata-
hopea nei, i teie mau taime
te taata i a ratou iho, te
tupu nei te tamai, e taua tamai r# o te
hinuhi'a oia ei orometua tumu no na pa¬
roi sa no Vairao e no Toahotu. Na Ver¬
nier or. faatere no te aua pipi, i haa¬
faautuaraa ia na te Atua i te taata.
Te faaineine nei te Atua.
Mai te hoe metua tei tono i ta'na mau
tamarii i te haapiiraa no te haapii ia
ratou oia'toa te Atua, te tono nei oia i
pao
mau
i
manao
4
ua
no
te
faorarirari i
maitai, eaha oia i
te
veve
te
i roto i te hoe
fenua, o te ha¬
taato
E mea nofea to te Atua parauraa mai
e to'na faaroorod mai i te taata ? Ahiri
aitc te Atua i fffriu i mai to'na mata i
nei, mai te hoe metua ino o te
ore e atuatu i to'na mau tamarii, eaha
te taata
oia i tono ai ia Mose no te faatiamâ ia
Iseraalo i Aiphiti ? Eaha oia i tono oi
i ta'ba Tamoiti ia lesu Mesia i roto i
teit nei oo ? Ahiri te Atua aita e atua¬
tu nei i te taota, eaha oia i pahono moi
ai i to ratou pure ? I te mau mohona ta-
taitahi te pure nei te mau taata e rave
rahi e e nehenehe i te mau taata e rave
i roto i teie nei ao ia faatia mai ia outou i to te Atua faarooraa e to'na pahoi ta ratou pure.
Te haapii nei te Atua.
la taio outou i te porau tuatapapa no
Iseraela i roto i te Bibilio e ite outou
i
reira e, te faatia nei taua porau ra i
norao
3
mau
parou
te
varua
piti : Il Kor. XII/5,9.
la haamaitaihia te Atua no teie mau
tavini api ta'na i horoa mai i te Ekalesia) e na tatou e turu ia ratou na ro¬
to i ta tatou mou pure, ia nehenehe ia
ratou ia rave i te ohipa i horoahia ia
fifi hu¬
i roto i teie nei
roa
ratou
II
hoe avave e
hoe ouri patia.
te
na
te
matau,
E
mau
ia te tamarii
i ta'na
tamarii no na paroisa e pae ; haavai, Moroe, Maeva, Haapu e Tefareçii.
Ua tae atoa mai, no orometua : Terito,
Mahine, Teio, e tae noa'tu i te mou
faatere pupu no te mau paroisa. Na
Adhet or. i faatere i taua rururoa ra. E
e aore ra te
mauhaa ataata
ite i te tentai.
e
Te
mau
faahiohia roa e te rurupe hoi.
Na te paroisa no Teforerii i farii i te
rururao
tomoiti i te faaohi-
i ta'na auri potia e i mûri oe, te
patiarao i te i'a. U a ite te metua e, te
paroa
tamaiti i te amuhia
c
te
tio i
i'a. E
te
na
hoi i
roto
ma'o, oreo
te iteraa i
papa! te mau tamarii i te tahi mau ho-
hoa, ia au i te mau vohi i tatarahia e
te orometua. I te pô hopea, ua faatupuhia te tatauraa i nia i ta ratou mau
te hoe metua, tei
lesu i foatia no te
taata e piti ta'na tau tamarii. Ua rave
te tamoiti hopea i te moni to to'na me¬
tua i horoa ia'na, e ua rave atoa oia i
to'na tiamâ. Ua haamauo oia i to'na
moni e to'no atoo tiamâ. le hio faahou
mou to'na iho huru mau e ia hoi faahou
no
roto ia i te parou ta
pièces e te mau himene. Ua oaoa roa
paroisa e te feia metua i te mau
to te
ohipa
marii
III
ai^i
te
te
oe
i
te
tavini
i
to
roua
e o Teriivaea mô, e haamau-
amo
hia ia i Motoura (Tubuai).
to-raa
te
i te paroi sa no Vairao no roto i
toro'a "Orometua touttw"
e
tae
:
Jesu-Metia.
o
te
Ekalesia
la tia te Ekalesia Tahiti i nia no te
ua tae roa i te hora oraraa. la
mea,
b) I te 14 no Tetepa, ua haapoohia te
mou
Tahiti.
Fatu.
foateéiimiraa io Teteaiiira a Maruhi,i
Vairao. E 4 matohiti to'na faatere-itoi-
rururaa.
3 - la hotu te faaroo
E hoomouhia Teriitemiro mô i Moeroi
(Rurutu)
ohipa ra.
-
te niu
nia ia roua ma te reo itoito e te hinaa¬
i
i taua
-
pure
mou
Fore-Haapiiraa. Eita e
1
la paari te faaroo o te Ekalesia
Tahiti.
2 Eiaha te Ekalesia Tahiti ta taae i
footohinuroa, ua forii moi na
toeae opi i te toro'a mo'a i tuuhia i
ro
amo
i to te
api
Fotu tei tiatu ia roua. I mûri
mau
aratairaa, haapaariraa i tè Ekalesia
Tahiti. No reira, ei faaineineraa i te
Ekalesia no te faatere ia'na iho, teie
na porau e toru tei
poroihia e Adnet or.
no te toro' a
mo'a ta raua e amo na roto i te tauturu
a
Te
-
aratai te tino orometua ia
raua i roto i te fare pure tei reira te
pproisa te tiairaa mai. Na Mauer oro¬
metua i haapao i te pureraa no te faai-
te
teie na pa¬
2
To te Ekalesia Foatereraa ia'na
iho. I te matahiti 1963 e roa'a'i 100
matohiti
to
te
Sotaiete-Faatupuraa
Parau no Paris faaomuraa, haapiiraa,
ua
toeoe
ite rururaa,
Diakono i te mau tatararaa-i vauvauhia i mua ia ratou e ua ineine ratou no
oia hoi : o
e Moorea,e tae noa'tu i te tahi
monihini. 1 te taime mau i hoapo'-
na
-
mua
feruri-maitai-hia.
tei
1
Ua tae mai te mau orometua no Ta¬
toitoroa i
RURURAA DIAKONO I UTUROA
riehenehe i te Ekolesia ia otohe faa¬
hou i mua i te ohipa no te Fare-haapiiraa. 'Ja ara maitai te .uanao o te mau
haapaoraahia teie net oro'a faatahinu¬
ohia,
-
retiteni i
rau
Teriitemiro a Utia e o Teriivaea a Tea
motuaitou. I te fare pureraa i Paofai te
mou
te itoi¬
parau o te haapiiraa. la
mai te Atua i teie nei ruru¬
mau
.
I te 24 no Atete, i tupu ai te oroa
faatahinuraa i na pipi orometua tei ho-
raa.
huru o te mou-t-a--
1 te 4 no Atopa i mairi a'e nei, ua
tahoe mai na Diakono e 47 no RaiateaTahaa i Uturoa no te hoe rururaa. Ua
rahi te mau faaitoitoraa tei horoahia
moi e te peretiteni o te Tuhaa, no te
faaara i te manao o te mau Diakono
A taa noa'tu ai te mau parau no roto
mai i te A.R. A. tei vquvau hia e te Pe^
a)
hiti
te
moramarama e
tamarii.
raa
ORÔMETUA
pe te tou no te haapaariraa,
to ratou
haamaitai
ho" ia oe"? Aore i parau hia e, e aau
aroha to'na i ta'na tamaiti, Ua faaore
oia ma fe oaoa i te haro a ta'no tamai¬
ti No toua tumu ro, io ui hio tatou i te
uiraa e ; eaha te huru no te Atua ? E
nehenehe ia totou ia pahono e, "E ou
te Atua i te hoe Metua maitai o tei 1
roo
to'na aau ite here",
FAATAHINURAA
no
i te
to
mea'toa,eite vau e hinaaro i te hio fea
-
faohiahia no taua rururaara. Ua
faahiahia ratou i
oia i ô to'na Metua ma te haamâ, eaha
te metua aore i oarau atu io'na e :”Fau
foaofc, ua haamaua pauroa oc i te -nau
I
mahana hopea e
Nunaa o te Atua.
Na roto i teie nei mau tumu parau, ua
taata ei taata mou.
Mau i^arau
na
te
faaohipo i ta'na mauhaa, e riro ai te
Te hioraa rahi
tamarii iho i
piti. E mau parau nehenehe roa tei faatèrehia i roto i taua rururaa ra ; 1) te
hamaniraa, 2) te hioraa, 3) te Ora, 4)
râ, eita roo oia s riro ei taata ravai mai
te peu e, eito oia e haapii hia i te
pa¬
te
i te mahana motamua, e na te
pae tino,
mou
vai nei te mau i'a ataato i roto i te miti (ma'o, nobu, etc...) e e riro paha to'¬
na
RURURAA TAMA I HUAHINE
-
mou
paari, o te metua ia tei haapii
mua
te itoito.
Atete, i malri aenei. Ua tae mai te
no
hoi, area râ ia vaiho noa hia taua mau
touihaa ra i roto i te hoe ofata, eita
roa
e
'Ja tupu te hoe rururaa oma i Teforerii i roto i na mahana e toru : 20,21,22
-
metua
haehaa
aau
ao.
Te faatiamâ nei te Atua.
Uo ite te mou metua atoa i te huru e
au i ta'na mou tamarii no te
haapiiraa
ia ratou i te tautoi, e horoa ia ratou i
5
te
ma
te toata
no te ora mure ore,
i te tonoraa ia ratou i te haapii-
na roto
o
Teihotu or.,
te
parau e
I roto i teie nei oo, te hamohorahora nei te taata i to'na aau na roto
i te feruriraa i te mau parau fifi no te
oraraa nei.
Te faaineine nei te Atua i
-
huru o to te mau toato iteraa i ta te
Atua foatereraa. I te mau taime atoo e
faaroo ore ai te taata i ta Mose i porau
mai ia ratou e aore ra i ta te tahi atu
mou peropheta,ua faautuahio ratou. Uo
ite maitai te Atua i te maitai e te ino e
te faaite tamau nei oia i ta'nO mou tote
te
no
ua farii moi Tetuauira i te toro'a i tuuhia'tu i nia ia'na, na roto i na irava
hora nei te tomafii i to'na manao na ro¬
ferurirao i
nia mai. Na
Tuhaa i haapao i te
mcM uiuiraa e na Tapao or. i faatere i
te pure faatahinuraa. I te pae hopea,
nei te tamarii i te numéro, te taio i te
mau buka. I te haapiiraa te hamahora-
rou.
no
peretiteni
haapii ratou i te mau mea e au ia ratou
I roto i te hoe fare haapiiraa, te haapii
faaruperupe ai i te
tei faatupu i te reira.'
2 - Te faaroo nei te Atua ia tatou.
a
te tauturu
ta'na mau tamarii i roto i teie nei ao ia
ru
i te pureraa, mai te faaitoito i te
api o te Fatu ia tiaturi noa oia i
tavini
te
fenuo ? Mai te mea e, te vai nei te ô'e
e
noa'i
-
rep'o ? No hea mai to tatou mou ahu ?
E ere anei na te Atua i faatupu i te vavai ? Ahiri e ere to te Atua i te aau
ro
tau
te
to i te
-
Aita roa e taata i ite i te Atua.
a e
ê to'na
-
Te «tua
mea
e mea
rave
feae-^
piti. Penei a'ê au maiiruuru tatou i te
faaite i to tatou itoito i te
maitai,
TE METUA MAITAI.
a) Te metua moitai o te hoe ia taata tei
c) Penei a'ê e ite atoa hia i roto i ta
tatou nei
tamarii, i te mau peu mai-
mau
e
ramahia
mau
tatai.
raua«i auaha no lehova i te fenua Babulonia ia tae faahou raua i reira...
Eiaha' ia mo'e ia tatou e, e rave rahi
te taata e haati nei ia tatou, e aita to
ratou e tiaturiraa i roto i teie 4iei ao.
•
te Ekalesia i te ohipa ma te itoito
Ua opanihio te rururaa na roto i te
oroa Ote Fatu. Ua hoi te mau Diakono
ma
te
itoito e te puai.
Ph.
EBB
IV
I te 23 no Mê immairi ae nsi, uq tomohia te fore putuputuroa o te amuiraa no
Faoroq i Avera, e tei rfiro ato'q ei Pa¬
re Pure no rotou. Uo haornatohia te ohi
pq i te qvqe Tenuare. 0 TUA a TEHEA
q PAIE te
Tamotq, mai te tauturuhia e
Puarai, Philipi, e o Roro. 15 mahona,
uq oti roa te ohipq. Ua tqe mai te Psretiteni tuhaa, o Adnet or. misionare,
te Tavana Hau no te fenuo i
Roro, te
TE FAUF.^A TAHITO : MAI TE HAMANIRAA E TAE NOA'TU ITE POHERAA O MOSE
Tt MAHANA
17 Tetepa
Te hamaniraa
Te hara matamua
Kaina raua o Abela
Te Diluvi e te faaroo o Noa
Te pare no Sabela
1 Atopa
8 " " "
1 C If
II
II
VS - PARAU OTO : Te poheraa no
Moreau vahiné.
i te maha no Atopa i mairi ae nei i faa
rue roa'i o MOREAU Vohine. 0 te paapi peapea roa ia tei tairi ia tatou
rau
i te taime
a manoo
ai tatou
e
e noaa
vohine te iva ahuru-ma-onoto'na matdiiti, e no reira ua riro
oia ei matahiapo no te Ekolesia Tahiti
ia Moreau
rao
o
I taua taime ro, ua nehenehe ia'na ia
faaite i to'na aroha i to'na mau hoa e
rdii na roto i te radio.
i mûri ae i to Moreau rnô faoearaa e
toru matahiti i Aferita, ua faoroo raua
14 Tenuare
21 " " "
28 " " "
4 Febuare
11 " " "
18
25" " "
4 Mati
titauraa
te
mai
roua
no
Tahiti
e
ua
tohibia
i ô tatou nei i te matahiti
1906. Na roto i te niaororaa o to raua
Tahiti e i te
taviniraa i te Ekolesia
hoi, ua itea e ua pupu roa raua
iho no te ohipa.i Tahiti nei e te vai
nunaa
nei ô i teie nei mahona te mau tapoo e
rave
noa
rahi ta raua i vdiho mai. E fadiiti
tatou i te haamauraa hia te fore
'
hqapapraa i te mau faehau Tahi-
rahi 14-1Ô e i
hoi. E rave rahi le mau ohipa
tS i te toime no te tqmai
mûri
ae
ta raua i rave no te maitai no te fenua
0 Moreau vahiné nei, o te riro ei hoa
no Moreau tane i roto 4 to'na
maitai
aita ia i faaea i te ohipa i mûri
i te matahiti.
1937 e ua riro aia mai te hoe taura i
ropu i te mau amuiraa e rave rahi no te
oire i Papeete i ropu i te taata Tahiti
e te popaa, i rotopû i te Blalesia e te
toroa,
ae
i te poheraa o Moreau
To Aberahama tamataraohia
Te faaipoiporaa o Isaakd
Esau raua o lakoba
To lakoba hororaa i Harana
" " " 22/1-19
" " ” 25/19-34 ; 27
'■' " " 28-29/ 20
To lakoba hoiraa i Konaono
To losepha hooraahia
Kotea.
.
Genese 31-33
Genese 33/ 4
"
37
"
"
"
39-40
41
"
"
"
42-45/15
"
"
losepha i te fore tapearaa
To losepho faateiteiraahia
losepha e to'na moutaeae
lakoba i Aiphiti
I tèie matahiti, ua faatere atoa
te orometua i te hoe rururaa na te mau
no te haapiiraa Sabati, no to
fifi i te tapapa mai i te mau ru¬
ruraa no Tahiti. E 3 mahana te maoro
tamarii
ratou
to ratou rururaa, e ua oaoa roa te
tamarii i te mea e, a tahi roa ra
rotou a amui ai i te vahi hoe no te to-
no
mau
hi tau mcdiana.
S.A. Imprimerie de Tohiti
rue
de^
37/3-4
40/15
41/39-41
" "
45/4-5
" ""
48/15-16
Exodo 2/10
45/16-47, 50
Te fanauraa o Mose
Exodo
1-2
Haamanaoraa i to te evonelio
Ephesia 5/8
11
18
25 " " "
Hiopooraa (na te Tomite no te tahi paroisa ê)
Exodo 3/13-14
Exodo 3-4/17
"
'4/18-31 5-6/13
1 Eperero
Na oti 10 no Aiphiti
Exodo 7/14-25,
g II M II
Iseraela i te miti uteute
"
12 " " "
Sabati no te mau amaa
22
29
Te tiafaahouraa
Te oroa-Mê
8-10
"
"
14/13-14
Mataio 21/9
loane 20/15-16
Il Korinetia
Il Korinetia 8/5
Il Korinetia
Il Korinetia
9/1-15
13
Iseraela i te medebara
20 " " "
Te faufaa i fafauhia i Sihai
Te revaraa
Te kapha auro
Penetekose
Na vea i tonohia i Konoana
Te pae hopea no te tere medebara
T e poheraa o Mose
27 'I II II
3 Tiunu
"
Il
II
II
6/1
Exodo 10/9-10
13/17
15/21
Mataio 21/1-17
loane 20/1-18
Te oroa-Mê
6 Me
"
"
8/1-15
9/7
Exodo 15/22-27 ; 16-17
Exodo 17/10
Exodo 19-20
Exodo 20/1-17
Ohipa 1/4-11
Luka 24/50-51
Exodo 32-34
Exodo 32/31
Ohipa 2/1-47
ioelo 2/28729
Numera 13-14
Numéro 14/8-9
20/14-24
Deuterohomi 31-34*
Deu.
24/13
34/10-12
Faaineineraa i te hiopooraa rohi
a) I te 14 no Tiurai, ua tae mai te mau
pûpû ui api mai tei matauhia, no te faa
h an ah on ai teie oro'a no te TIAMARAA
'üa porote te mau pûpû na mua i te feia
maha e to te fenua'toa i taua mahana
ra e i mûri a'e i te reira ua tahoe te
taatoa i te fare pureraa i Bethel, i rei¬
i haapa'ohia'i te hoe pureraa, faaterehia e Hira a Tevaearai, tei hoi moi
i te fenua nei, i mûri a'e i na matahiti
e 7 no to titau i te toro'a orometua.
Ua oaoa te Ui-api i te farereiraa e te
faarooraa ia'na ;
J^/Rururaa tamaroa e tamahine i Ma-
"
Hiopooraa (faoterehia e te Tomite no te tahi paroisa)
Oroa Noela na te mou tamarii (i te pô).
ra
TE UI-API
"
Apokalupo 3/20
24ti II II
1 Tiurai
Te faaite nei te Vea Porotetani i to'
ha aroha hohonu i te utuafare no Claret
mae tae noa'tu i to'na mau fetii i
Farani.
"
22/11-12
24/12
27/28-29
28/18-19
Ephesia 2/1-10
haapiiraa i taua oliipa ra i ta tatou fore
haapiiraa. Uo here oia e tae noa'tura i
to'na hopea i te nunaa Tahiti e ua vai
to hopea.
■
" " " 24
Mataio 4/18-22
10
taamu-noa-hia oia i te mau orometua.
Ua ite maitai oia i te reo tahiti e i te '
huru atoa no te nunaa ta'na i here i ore
ai oia i hinaaro ai i te faarue i telenuo
ai oia i hinaaro ai i te faarue i te fe¬
nua tei reira to'na taotoraa î to'no toa-
11/1-9
12/1-9
"
Sabati titauraa
To Mose titauraohia
0 Mose i mua ia Pharao
fore haapiiraa. No to'na ite papu i
te latai piano, ua horoa oia i te mau
mau
6-9
"
13
Hebera 11/32-40
Genese 18-19^3-29
te nunaa.
e
"
"
3/17
4/9-10
Hebera 11/7
Genese 11/8-9.
12/1-2
13/8-9
Hebera 11/1-3
Genese 18/25-26
"
mai no Orofore, te oua pipi no Hereniote
"
2/8-17 ; 3
4/1-16
taeràa mai
rave
i
Genese 1/28
"
Te pure arai a Aberahama
24 " " "
Genese 1-2/7
"
Reforomatio
10 " " "
17 " " "
IRA VA T AM AU
"
To Aberahama titauraohia
Abercdiama raua o Lofa
^9 «I >> •>
26 '' " "
3 Titema
TAIORAA
TE HAAPIIRAA
24 " " "
Tavona oire, te raau orometua e te tahi
mou manihini
e rave rahi. No te Tava¬
na Hau i iriti i te fore e na Adnet or.
te a'oraô. I mûri a'e i te toraa, ua haapoohia te pae tino, e i te pô, uq haopa*'
ohia te tuoroi e tœ noa'tu. i te aoraa.
Ua faaofihia te ohipa ma te oaoa è te
haamaitai i te Atua.
TUNUI OR.
1
Naa|tiiraa sabati 1961-1962.
TOMORAA FARE I AVERA
-
a tahi roa ra te
tahi
pae a ite-mata'i ia'na. Ua riro to'na
faatereraa i taua pureraa ra, mai te hoe
hioraa te nehenehe i
te ui-api ia hio,
teie te tamarii tahiti ma
tamuo tei haere i Farar^i no te titau i
te toro/o orometua, a hoi mai e tavini i
ia ite ratou e,
to'na nunaa i te fenua nei.
I mûri a'e i te pureraa ua haapa'ohia
te
mau
ohipa Sport : horo, ou'a, taora
auri, volley ; e i te pô, i te mûri a'e i
Ua riro te ou'a (coupe) no te pièce
faaitoitoraa ho- i to Mataiea, e to Coupe no te Volley
pe'a, o te puraraa ia no te mau pûpû. ua riro ia i to Pueu.
b) I te 9 e te 10 no Tetepa, ua tupu i
Ua mauruuru roa te mau pûpû Ui-a(
Pueu te hoe rururaa na te mau pûpû uiatoa i to Pueu o tei farii maitai ia r<
api a ruru oi i te vahi hoe i Tcdiiti nei.
tou na roto i ma mahana e piti. E
ohif
Aita rô te tootoa no te mau pûpû i tae, ' ■rahi roa ta ratou i rave : te mau fai
ua imi i te mau otoheraa. Ua tae mai
faaearaa, te maa, eita e nehenehe i
to Moorea, noa'tu te atea, e amui i na
parau. Ua rave ratou i teie ohipa raf
pûpû no Tahiti. E piti ohipa tei rove- eiaha no te imi i te moni api, no t
te opereraa rê e te mau
hia
:
te mou haapiiraa huru rau e te
ohipa Sport. Ua amui atoa mai te pere-
titeni
o
te
A.R.A. e te peretiteni no te
Tuhaa II.
I te 9 no Tetepa i te pô, ua haapa'o¬
hia te hoe hiopôarao pièce tei faainei-.
nehia e te mau pûpû tatai tahi i nia iho
i te irova Maitaio 5/13 : "Outou te mi¬
ti no te fenua",.
E mea nehenehe roa te
ohipa i faaineinehia e te mau pûpû ta¬
tai tahi, e ua matara maitai te parau no
teie irova
pièce.
na
roto i
ta ratou
hautiraa
amo
rô i te roo maitai no te ohipa e n
to ratou
fenua.
TE 61 0 TE MATAH1TI
§
I»
mofohiti
hoi
NOVEMA 1961
NUMERAn
hoe-ahurü
:
Rédaefur
tara
;
DAHIEL HAUER.
AVAE NO TE FAAROO POROTETANI - MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE
Leitre
de
au
Salut à toi de Gaulle, chef suprême
la France d'aujourd'hui. Ne sois
pas fâché qu'une humble personne com¬
me moi te fasse parvenir cette lettre.
Il m'est impossible d'attendre davanta¬
ge.
Nous savons ta renommée qui est
celle d'un homme juste et sans orgueil
qui aime à approcher le peuple pour en¬
tendre ses avis. Je ne crains donc pas
de te faire savoir mon opinion.
Tu le sais de Gaulle il
n'y a pas de
territoire d'Outre Mer qui ressemble à
Tahiti.
La France a gouverné toutes
sortes de pays depuis des pays catho¬
liques jusqu’à des pays mahométans,
des pays paiens et des pays chinois
La France a aussi gouverné des terres
où les Protestants sont nombreux com¬
Madagascar. Madagascar est deve¬
indépendant maintenant. Il y a enco¬
re la Nouvelle Calédonie ; il y a beau¬
coup de Protestants là-bas et notre
opinion est très proche de la leur, li
est possible qu'ils t’écrivent aussi
me
nu
une
lettre.
Pourquoi ai-je dit qu'il n'y a pas de
Territoire d'Outre Mer semblalbe à Ta¬
hiti ? C'est du point de vue religieux !
la majorité du peuple tahi-
Parce que
tien est protestante. Et de même que
la France adapte son gouvernement au
genre de pays qu'elle gouverne, elle
doit aussi respecter les coutumes et
l'opinion protestantes à Tahiti.
En effet, la France respecte les cou¬
l'Islam
(jeûne, solennités
etc...) ainsi que les coutumes païen¬
nes (gouvernement des tribus africai¬
nes) pourquoi n'en serait-il pas de mê¬
me à Tahiti ? (1) Sommes-nous moins
que le Mahométans et les païens ?
de
tumes
Tu
vas
es
à
caïholique, de Gaulle, et tu
la
messe
tous
les dimanches
quel que soit le pays ou tu voyages ;
nous
l'avons vu lors de ta dernière ve¬
nue
à Papeete, Ce n'est certes pas un
mal.
Mais, qu'est ce que cela peut
nous
apporter de neuf à nous Protes¬
tants ? Ce n'est pas là que nous pou¬
vons
nous
Lafa i te Generala DE GAULLE
General De Gaulle (traduction libre)
rencontrer.
Nous
savons
que les administrateurs et les
tionnaires protestants français
fonc¬
sont
rares parce que le Protestantisme fran¬
çais est une minorité. Mais envoie-les
nous et s'il n'y en a pas assez,
ne
nous
envoie pas des hommes parti¬
sans
; envoie-nous au contraire des
hommes d'opinion, indépendante qui
accueillent et qui aident tout le monde
sans acception de personne. Envoie
des hommes qui sont accoutumés à nos
usages et quand nous apprécions l'un
d'entre eux ne le retire pas, maintiens-
le au contraire. Nous
n'ignorons pas
la
la
réputation catholique de la France
dans le Monde, elle, qui est surnom¬
episetole ia oe. Eita hoi e nehene-:
nei
républicaine de terre de liberté
sans contrainte pour l'homme et qui
respecte les idées religieuses de cha^cun. Nous ne voyons pas de mal à ce
que Tahiti soit appelé "La France du
Pacifique" s'il est entendu que c'est
une partie de la France protestante.El
vois-tu bien de Gaulle, il serait remar¬
quable aux yeux de toutes les nations
qu'un pays protestant vive en paix
he ia'u ia fiai faohou. Ua ite matou i
to oe roo oia hoi e taata parautia oe e f
.
te
Comme je
re,
n'ai guère confiance en
rer, j'essaierai moi-même de te situer
le véritable problème,
l'époque où notre pays devint un
protectorat français, les Ecoles qu'a¬
A
vaient fondées les missionnaires An¬
glais furent supprimées. La direction
de l'enseignement fut confiée à l'Egli¬
catholique afin de rémédier à l'in¬
fluence anglaise dans le pays. Cette
politique ne plût ni à notre reine Pô¬
mare iV, ni à notre Assemblée Territo¬
riale. Ils acceptaient certes une admi¬
nistration française, non pas une ad¬
se
ministration catholique. Le commis¬
saire Lavaud le sayait bien, lui qui
écrivait en 1.850 : "Notre politique ré-clame impérieusement que les enfants
de Pomaré, qui sont tous appelés à ré¬
gner sur les Iles sous-le-Vent soient
élevés dans un esprit français et non'
livrés aux mains de ministres anglais.
Je dis plus, il faut que leur instituteur
soit protestant, parce que j'ai échoué
dans
ma tentative en voulant confier
l,pur éducation à des prêtres catholi¬
ques
et que la Reine préférerait les
laisser dans*rigno.rance que’de pùiser
l'instruction à cette source". (Lavaud
au ministre de la Marine, 10 Octobre
1850, Arch, col., Océanie, H 5 C 26)
Mais Lavaud fut remplacé et l'ensei¬
gnement catholique considérablement
aidé. L'aide aux Ecoles protestantes
fut minime ; mais Viénot un homme per
séverant et un éducateur compétent
donna
à l'Enseignement protestant
ia oe te amui atu i ‘
faaroo i to'na mou
mana'o. No reira eita vau e ‘tdîa :i te
faaite atu ia oe i to'u mau mana'o.
Ua ite oe, e De Gaulle e, aita'tu ai e
fenua aihuaraou mai ia Tahiti te huru.
Ua faatere aenei te Hau farani i te
mau fenua huru rau, mai te fenua katolika e tae noa'tu i te mau fenua mdhometa e tae noa'tu. i te mau fenua etene,
sous l'influence française sans que sa
foi dn soit troublée ! Ce serait là une
nouvelle perle à ajouter à la couronne
de la France, la perle de la tolérance.
notre sénateur catholique pour t'éclai¬
teoteo ore ; e au
te nunaa iti no te
te
fenua tinito, etc...
mau
Ua faatere
atoa
Farani i te mau fenua tei rahi te
nunaa
porotetani i reira mai ia Madate huru. Ua riro Madagascar ei
'
gascar
fenua tiamâ i teie nei. Te toe nei hoi
Caledoni, e rave rahi te porotetani i
O
reira e e mea huru fetii to ratou mana'o
E riro atoa paha ratou i te
to matou.
e
papai i te tohi lata ia oe.
Eaha vau i porau ai e ; " aita'tu ai e
fenua aihuaraau mai i’a Tahiti te huru ?
No
te pae ia o te haapaoraa faaroo I
No te mea e,te paeau rahi o te nunqa
tahiti,
feia porotetani anae ia ! E
e
faatano i to'na faatere-
mai ia Farani i
'raa
huru
i te
o
te
mau
fenua ta'na i
faatere, ia na reira atoa mai oia i te
mau
i te mau mana'o porotetani
peu e
Tahiti nei e tia'i ! Oia mau ! Te
faatura nei Farani i te mau peu mahoi
; ua porauhia oia
i te "tamahine ma
Ekalesia Roma" (fille
aînée de l'Eglise"). E mea au ae râ
na matou to'na roo repubilika, te fenua
no te tiamâ no te
faahepo-ore i te taa¬
ta, te fenua tei factura i te taata e i
ta'na haapaoraa. Aita matou i peapea
ia porauhia Tahiti "o Forant i Patitiao
tohiapo
taata
'
actuel le plus important et le plus dif¬
ficile 3 Tahiti, est le problème scolai¬
oe, e De Gaulle e, oe te
Farani i te tau hopea nei I ,
Eiaha oe e inoino mai ia'u, i te tahi
iti haihai e {aatae atu nei i teie
mée la "fille ainée de l'Eglise".
Mais’ nous lui préférons sa réputation
Ne vas pas penser que mon inquiétucfe est fondée sur rien. Le problème
ora na
upoo nui no
De Gaulle e, e mea faahiahia roa i
i te mau basileia atoa ia par-’hi-
e
rnua
hau te hoe fenua porotetani i raro ae i
te tamaru no
hoe poé ap1, o te poé i a no te faatu¬
te
te tiamôraa faaroo (tolérance).
Eiaha râ oe e mana'o e ; ua niuhia
to'u
mana'o i nia i te aore. Te parau
rahi roa e te fi fi i teie mau m otoh iti i
Tahiti nei, o te parau ia no te mou fo¬
ra i
haapiiraa. Ua faaroo paha oe e te
nei te fenua Tahiti i teie
parau; no te mau fore haapiiraa. No te
re
arepurepure
e, aita vau e tiaturi maitai nei i
to matou sénateur katolika no te haa-
mea
maramarama'tu ia oe, e tomota vau iho
i te faaite atu ia oe i te auraa mau no
taua parau ra.
I te tau i riro ai to matou fenua i te
faatereraa no Farani, ua faaorehia te
fore haapiiraa ta te mou misionore
paratane i haamau. Ua horoahia te faa¬
mau
tereraa haapiiraa na te faaroo katolika
e
aita to te paratane e mono, faahou i
fenua. Aita roa râ teie faatere
i tià i to matou orii vahiné ia Pô¬
roto i te
raa
mare
nua.
Aferika) eaha oia
reira'toa'i i Tahiti nei ? (1)
Tei mûri anei matou i te feia mahometa e i te feia etene ? E katolika oe, De
i
ore
na
Gaulle, e te tapapa nei oe i ta oe pui te mau sabati atoa noo'tu te te-
reraa
re
ta oe
haere ; ua ite matou i to oe
e
tere i mai ri aenei i
Papeete. E ere hoi
Eaha rô te ap1 no
matou, te feia porotetani ? Eita taua e
teie i te
mea
ino.
farerei i reira. Ua ite matou
ravai-ore
tani
e
e
e
mea
ta outou mau tavana porote¬
ta outou
feia toroa porotetani i
Farani no te iti o te porotetani i Fara¬
ni ; a toYio
mai râ oe ia ratou ia ore
noa’tu ratou e ravoi eidia e tono mai i
te taata
piri-pae-tahi, te taata mana'o
tiamâ râtei forii e tei tauturu i te mau
huru tagta mà te rrtaiti-ore. A tono mai
i te taata tei matau i to matou faatere¬
raa e
IV e i ta rnatou Apooraa rahi fe¬
mea tià ia ratou te faatereraa
farani eiaha râ te faatereraa katolika.
E ua rnararnarama maitai te faatere Hau
tahi, eiaha e iriti ia'na, a
E
LAVAUD, oia tei papai i te matahiti
1850 e ; "la haapiihia te mau tamorii
e te orometua
hoapii tamarii porotetani
e tia'i
! No te mea e aita roa vau i
manuia i to'u horoaraa i te faatereraa
haapiiraa na te mou peresibutero kato¬
lika. E mea hau
te
vaiiho i
te
apoo pape ra
ae
mau
pouri i te titau i
na
te
tamarii
te ite
na
Arii vahiné
i
roto
i te
roto i
taua
(katoliko)", Ua tauihia
râ Lavaud e ua tauturu puai-hia te haa¬
piiraa katolika. Ua iti te tuhaa faataahia na te mau fare haapiiraa porotetani
ua faaoromai
Viénot, e taata itoito e te
ite i te haapii i te mou tamarii
e ua
tupu te roo no te fore haapiiraa porote¬
tani noa'tu te mou haafifiraa.
i to matou mou peu e ia mauruuru
matou i te
Farani mai te haapeapea-
ore-hia to'na faaroo ! E riro teie i te
faaunauna faahou i te hei no Farani i
noa'tu te mau peu etene (faatereraa no
i
te
fa" o.Farani porotetani râ. E ua ite oe,
.
meta (haapaeraa maa, oroa etc.,.) e tae
te mau nunaa etene i
a
Te mohana i haamauhia'te haapii¬
raa a te Hau
malgré tous ces handicaps une grande
tamau râ i
réputation.
(école publique), ua farii-,
poupou-hia ia e te nunaa porotetani.
i
E
to'na faaeoraa. Ua ite matou
te roo katoTikaitio Farani i teie net'
rave
rehi te mou. fare haapiiraa a te
( a hfo i te api 2 )
Fait partie de Vea Porotetani 1961