EPM_Vea Porotetani_196107.pdf
- extracted text
-
TAHITI, que d'inepties
on débite en ton nom U
Le gros
feiitue-,nénage provoqué
l'inauguration de l'aérodrome de
pot
Faaa est maintenant passé. Tahiti
a
retrouvé pour un temps son calme tout
relatif. Une nuée de Journalistes s'est
abattue sur notre lie: noms connus par¬
fois
célèbres, représentant les grands
journaux de France. Cantonnés pendant
une huitaine de jours dans un hôtel de
district, ils ont durant cette période "
compris", Tahiti. Ils ont envoyé d'ici
ou récligé à leur retour une série de "
papiers" sur le pays, son charme, la
douceur de son climat, la grâce des"
vahiné" et l'exotisme du dernier para¬
dis.
Ce n'était vraiment pas la peine de
venir de si loin pour nous dire tout ce¬
la, et même pour le dire aux lecteurs,
de France ,- ce genre d'articles pouvait
fort bien de concevoir dans un petit bu
reau de Paris ou d'ailleurs, avec sous
les yeux quelques photos factices, et
une
demi-douzaine de romans accommo
dés
au
style de Somerset Maugham. Il
aurait même suffi de moderniser le ré¬
cit de voyages de Bougainville qui pas
sa 12 jours à Tahiti, et dans ce temps
records créa à tout jamais la légende
de Tahiti. Il n'était pas nécessaire de
déléguer des journalistes de grand re¬
nom pour écrire de pareilles fadaises.
Depuis 150 ans qu'on écrit des livres
sur Tahiti, il est convenu de parler de
la facilité des moeurs tahitiennes, du
bonheur de vivre, du climat éternelle¬
ment printanier, et de la doctrine du "
aita peapea", comme
disent les papaa
qui ne savent pas de quoi ils parlent.
Si quelqu'un déro.geait à la règle, ce
serait un trouble-fête, il n'y entendrait
rien et il faudrait considérer ses écrits
comme sans
intérêt.
Surtout ne détruisons pas le mythes
c'est ce qui rapporte lé plus d'argent à
Tahiti. La légende créée par Bougain¬
ville après 12 jours passés le plus sou
vent à bord de son bateau La Boudeuse
qu'à terre a trouvé crédit partout. Dans
un style assez enfantin, l'explorateur
nous fait comprendre qu'en 12 jours, il
à peu
près tout vu et tout compris :
les cultures, la religion,
l'habitat, la médecine, les métiers et
la langue elle-même. Voltaire, vieillard
égrotant et Chateaubript grincheux
a
les moeurs,
0 TAHITI I MUA I TE MAU PARAU
MAAMAA I HAAPARAREHIA NO'NA
Üa oti i teie nei, te mou paràu e
te maniania hoi
te tomoracr
no
no
te
tahua manu reva no Faaa. Ua topa
faahou te hau, hou te mau man+bnia
taero ava no te Tiurai.
raa
te
manu
reva
te
no
Üa
rêva
Faatere Hau
ia'na i taua tere ra !
répondant partout l'idée du paradis per¬
ta tei apee mai
du et retrouvé. Ils trouveront des ému¬
I roto pû ia ratou te vai atoa ra te
Michener, Ségalen, Pierre Loti,
Georges de Caunes et les petits jour¬
nalistes de huit jours. Prenez un livre
sur Tahiti, vous les avez tous tus. Li¬
sez-un article de journal, il est inutile
d'en lire d'autres. Les femmes s'offrent
à vous dès l'arrivée, il ne pleut jamais
à Tahiti, les fruits vous tombent dans
tahi mau papai vea no Farani mai :
la main et personne n'y fait rien. Que
cela puisse s'imprimer en France,pas¬
il faut bien faire rêver ces
grands enfants impénitents que sont
les adultes', mais qu'on nous en régale
les oreilles à Tahiti, cela passe les
se
encore,
bornes.
moque-t-on quand un
speaker annonce dans de récentes ac¬
tualités cinématographiques : Il n'y a
pas de problèmes en effet, peut-être
pour le Monsieur qui résidant ici deux
semaines ou six mois, ne quitte pas
son hôtel ou sa plage- de Punaauia et
qui vit dans le circuit fermé des papaa
qui, en dépit de ce que l'on pense est
fort loin du peuple et ne le pénètre pas
De
qui
se
Venus ici avec des idées
préconçues,
cherchent qu'à donner un sem¬
blant de vrai à la légende qu'ils ont
ils
ne
acceptée sans analyse. Le peuple tahitien reste un des plus imperméables
à connaître. Ce qu'il vous livre est li¬
vré tout de suite, mais reste très limi¬
té. Il faut des années d'approcbe, de
patience de connaissance, et d’amour
pour savoir ce qu'il vaut.
Pas de problèmes à Tahiti, quand
plus de la moitié des familles sont di¬
visées, quand les enfants grandissent
tout seuls et doivent très tôt résoudre
tous leurs problèmes, que personne
n'est tà pour les conseiller, ni dans
leurs études, ni dans le choix de leur
travail, quand personne n’a jamais
e
feia rarahi no te mau vea i te fe-
Na roto i to ratou tere i
ô nei, ua parahi ratou hoe hepetoma
te maoro i Tahiti nei, e ua noho ra¬
nua
popaa.
i te hoe hotera no te mataienaa
tou
hitu, ua manao ratou e : ua ravai
roa
4o ratou iteraa i te
huru- no
to
fenua e te oraraa no to tatou
nunaa tahiti. Ua papai ratou i te ta¬
tatou
hi mau parau, e ua hapono ratou i
taua
mau
i Farani
parau ra
no
te
faaite i to Farani te huru no te ne-
henehe
no
te; maru o te
fenua, te
purotu no te mau vahiné e te mau
”parasaiclo'*
peu no teie
hopea ( ia
i to ratou manao maamaa ).
tatou i ta ratou mau vea,
nei
mau
noa
ta ratou
papai
i ô nei, e peu
papai raa e ta ra¬
vea
mau
teie te hu-
ta ratou mau parau : o
Tahiti
te hoe ia fenua i roto i te taiata,
o
te
vahiné, e mau yahine faaturi ia
O Tahiti, e fenua rnaitai roa ia e te
mau
marû. Aita to te taata maohi
feru-
e
riraa hohonu : e mai te mea e e tu pu te tahi
fifi teie ta ratou parau :
"Aita e peapea’* Aue te mau parau
tiu-ore e te poiri ta teie mau
e
taata
faatopa nei i nia ia tatou I
Aita roa itehia te hoe papai vea
te faaite i mua i te
maramarama no
mau nunaa no
teie nei ao, e i
hoi i te hau farani i te huru
Tahiti e
no
te
nunaa
muo
mau
rriaohi.
no
E te
mau
papui vea no Papeete nei., aita
roa
ratou
mau
i nia te huru mau
e
faaite nei i
no
te
parau
,te
fenua
nei. No te aha ? No te mea ua tavere
hia ratou e te rnau manao no
pae mai. iviai te peu e, e
taata
te
no
ra-
tia te hoe
fenua nei i nia
faaite te huru e te hinaaro
no
te
mau no
te feia maohi, eita
Eaha te faufaa ia tae mai teie
paha te mau faohau, e eita'toa paha te mau
taata no rapaè mai e farii e e factu¬
tere
faaiteraa i to Farani i te huru
no te feia maohi !
E mea ohie i
ra
i taua aito ra. Eita
ta
ra
teie nei mau taata te papai raa i ta
fore toa e te feia moni no te fenua
ratou mau parau maamaa
nei, e rahi te mau fifi ta*na
tou
i roto i to
ratou mau piha i
Paris. E mea ohie
ataa ia ratou ia
hio i te mau hohoa
ia taio i te tahi
puta tia-ore
tei faaite te huru haavare no te feia
maohi i mua i te tifau papaa !
e
mau
E mai te mea e, ua taio ratou
i
Bougainville oia hoi
parahi
hoe ahuru ma piti mahana i Tahiti
te mau puta no
te tapena farani matamua tei
nei, ua ravai anei teie taime
poto
te ite i te mau parau no
te
cherché à faire comprendre vraiment ce
roa no
qu'est te mariage ou l'éducation sex¬
fenua nei, a nehenehe ai i te mau
uelle quand on a une idée très floue de
ppai vea no Farani ia faaieie ia ta¬
( suite è la page 2 ) col. 4
mqu taata
teie nei ao. iviai te peu e, e taio
no
Na roto na mahana e ono, e aore ra
e
faa
hàarna ia tatou i mua i te
e
to’na mau taata. Aue te rahiraa taa-
en
Parau mau roa : e mea tiaore i
ru o
s’exciteront sur son récit de voyages,
les
!
tou
teie mau papai vea no Farani ia
e
mauruuruhia
roa
e te
tauu taa¬
mau
e
fatu
fore
rei !
Nohea mai te haamataraa no teie
faaieieraa i to tatou fenua
e
to'ria
pararej i te mau vahi
? O Bougainville te tumu i te
matamua Hoe ahuru ma piti noa iho
mahana te maoro o to'ria pahi o à'La
roo
ino tei
atoa
.
Boudeuse ** i Tahiti nei, üa papai
oia i te hoe puta no te faatia
mau
parau no Tahiti.
i te
Uo manao oia
ravai taua na mahana poto ra
no te ite maitdi i té mau parau no te
e ua
fenua e no te nunaa : te oraraa o to
( a hio i te api 2 )
(Tuatiraa no
maohi i
api 1 )
te
tatou mau tupuna, ta ratou mau maa,
haapaoraa, ta huru no te fo¬
te ohipa
ta Tatou
re, te mau raau rapaau mai,
e
tae noa’tu i te reo no te fenua nei,
ohie ? E ohipa
maoro roa ia hinaaro te tahi
papaa
teie mau tamarii tarnaroa haapao ore
hema i roto i te ravea paari no Sata
hia e to ratou mou metua e tei fare¬
ni I
i te ite maitai i te huru mau
rei i te ati
i
Farani, ua rahi te mau taata toroa
teitei tel monao e ; o Tahiti,; o te
hoe ia parasaido tei ite faahou hia
i roto i teie nei
ao.
le : e rave rahi te mau taata tei tae
mai i Tahiti : o Loti, o Segalen, o
Gauguin, e i. teie mau hopea nei
huru rahi
mea
te
mau
e
taata ratere,
papaa, tei tae mai i Tahiti no te ta-
viri i te hohoa (mai ia Martine Ca-
rol e te M. G. M. ) e aore ra no te
i te
arearea
huru
arearearaa
mau
!
rau
te feia maohi.
no
mau
üa manao noa ra¬
fenua Tahiti o te hoe ia
fenua ohia noa : ua ohie te mau ohi
tou
:
e
te
pa aita i hohonu, uo ohie te tupuraa
te mau maa, ua ohie te mau area
no
rearaa.
Eiha e haapeapea ia
te mau fifi,
no
ratou
aita roa e fi fi mou !
Teie nei mau parau, ua parare
roa
ia i Farani e i te rnau fenua pa¬
paa.
E mea faufaa ore te reira no te
mea e manao
tamarii teie, e aita ra¬
tou i haafifi to tatou orarao i ô nei.
Te mea fifi rô e te haama no tatou,
te
no
mea
ia, ua tupu noa teie nei
i Tohiti nei, na roto i te
radio, na roto i te cinéma, na roto i
mau
porau
te mau
fore arearearaa. Aue
rahi no te taata maohi !
te ati
vahavaha,
hia e te feia êê. Ua parau ratou :
!
aita
teie
roa
fifi i
mau
iteahia i Papeete e aore ra i te mau
rnotu.
Mea ravai roa te oraraa taata,
paia ratou i te maa, ua ohie te
mau mea atoa !
”.4ue to ratou mahaavare e te pouri !
ratou
e
ua
E mata po
marri ratou i
i te
roto
apoü i ôhia e te mau ratere matamua
Parau mau !
Aitci roa e fifi i ite-
hia no te ’* touriste ” tei parahi noa
hoe è aore ra e piti hebedoma i roto
i te tahj hotela i Punaauia, i
i Pirae.
Paea
,
Aita roa e fifi no te feia pa¬
paa tei ore roa
i haapii i te reo ta-
hiti e te farerei noa i te mau papaa.
Aita rua e fifi no te ratere tei
i farerei i te taata maohi
roa
ore roa
ore
e
tei
i tomo i roto i te hoe utua-
fare i Patutoa e aore i te Tuamotu ;
tei ore roa e ite mau fifi
raa no
te feia maohi
no
te
pii ia ratou i to tatou mau fifi e to
tatou mau peapea hoi ! No reira e
tia i te VE^ POROTETANI ia tia i
nia no te faaite i
mua
mua
i te Hau e i
i te Hunaa Taatoa i teie
i teie tau.
E teie te parau mntamua e tia ia
tatou ia faaite e e
papaa
tia'toa i
te
mau
ia ite : E ere roa te nunaa
vahiné, no te mau mataienaa e no
motu, tei tapea moite to’ria
tamahine ia ore oia i haere noa i ro¬
to i te arearearaa e te ohipa hairiiri
honu, ia haapii mdifè hiâ e tia’i !
pa maitai
E ere roa te nunaa Tahiti i tenunoq
tei faaite vave noa i te hohonu
no
to’ria oau, no te mea e aau paari fo'
E ohipo maoro e te raye atâ, te
iteraa i te hohonuraa no teie-nei nu¬
maohi,
naa
Ua parau te mau papai vea, i ro¬
to i to ratou veo farani : Aita roa e
fifi rarahi no teie nei nunaa e
no to'ho oraraa. Ua vare ratou i te
mau
i mûri ae.
i a tatou o te fifi iq no te oraraa o te
feia maohi. Ho te mea ua fatata mai
te hopea no te
ohipa i Makatea, ai¬
ta rea matahiti toe
-
te mea ai¬
e no
faarahihia te mau faaapu
maa i
Tahiti e i te mau motu, ua haere te
oraraa no
te maohi
i te iti e ta veve.
Eaha te ohipa e te huru note oraraa
to tatou mau tamarii i te taime
no
e
ohie e te haavarei Ahio
riro ai ratou ei feia taurearea ?Eia-
tatou i te huru no to tatou mou utua
ha roa tatou e tiaturi i te ohipa "
tourisme'’:no te mea e ohipa teie no
te hoe pupu taata
noa, e e voi noa i
mau manao
fore mea rahi te mau amahamaharaa
rotopu ia ratou, te mau faataaraa
vahiné, e aita roa e haa
te tane e te
roto i te rima no te
papaa anae !
0
paohia te muu tamarii. E ere anei te
vai te tauturu ia tatou i to tatou fe-
reirü i te ati !
A hio i to tatou
ruriraa i te reira parau ?
tamarii,
rahi ratou i
e rave
utuafare e ua ori haere
nocr
vahi atoa. 0 vai tei
te mau
ia ratou,
o
ratou
i te mau
aau
mau
te mau
ratou i
iiaapao
vai tei ninii i roto i
to
maitatai,
o vai tel
haapii ia ratou la faatura
i te metua vahiné e te metua tane ?
manao
0 vai tei aratai ia ratou i
te ora
te ea
te hoe
ohipa ? Aue te ati rahi no te
nunaa tei ore i
haapao i ta’na mau '
1 te rnau pô i Papeete, ua
iteiiia te tahi rnau potii api tei tomo
i roto i te rnau fore arearearaa. note
ori i
mua
i te rnau papaa, e aore ra
tei
parahi i pi’hai iho i te uahu no te
te tahi rnataro papaa !
E
ere anei teie ohipa i te mea haama
to'na metua vnhine e to’ria matuc
no
tane ?
0 vai te taota no fe haapii i teie
tamarii : eaha ta maitai e eaha
mau
te
ino. E ere roa i te Radio e te mau
Vea no te rneu e tnea hairiiri ia faa-
pehe e no te toio i te
mou parau haama roa !
0 vai te taa¬
ta tei haapii i ta tatou mau taurearea, eaha te faaipoiporaa tano e te
maitai, eaha te maitai ia parahi te
tane e te vahiné i roto i te faaipoi¬
roo
poraa ?
Aue te haama no te Hau la ore ia
opani i te mou films hairiiri tei faai¬
te te huru no te taiatn, te
ohipa eia,
te ohipa taparahiraa taata i mua i te
mdü tamarii e te potii upi !
i
te
Assistante Sociale i te
mau
to i îe fore tapearaa no Papeete ua
ita paha tatou
i te tahi mau peapea
farereihia e to tatou mau tamarii: te
tahi mau tamarii tarnaroa tei riroite
ohipa eia no te niea aita ratou ehaa
paohia e to ratou mau metua, e ua
imi ratou i to ratou iho maa na roto
i te eia !
e
-
Te opua nei te Ekalesia Tahiti
no te faatia i Moria i te hoe fore no
fifi no te
to ratou tiaraa i mua i
farani i
ratou te tiaraa
ia,
te pae
E te nunaa maohi e !
teie no te hoe hoa mau
moohi i mua i te Hau Fa
i mua i te rnau nunaa êê. Aita
roa e ravea no
mau
pee noo tatou
tatou
amo
tatou
îe faaite i
to’ria huru
to'na mau fifi. E no reira
a
e
E poroira
no
te
nunaa
maohi ; a faaroo na : Uo tomo tatou
i' roto i te tau
tamataraa
no
te aroraa.
E tau
rahi teie. A tia i nia, a
faatupu i te maitai no te nunaa e no
te mau tamarii, a faarue i te mau
ohipa ohie no rapae mai, A tiaturi i
te Atua, te Atua no te mau hui
tupu¬
A mau maitai i to oe iho faote-
reraa
e
i roto i te tahi mau rima paori
te auraro ore i te feia
to oe
» O oe iho
fatu i pihai iho i te Fatu note
rai. E taemai te mahano e faaite ai
i te parau no to oa na toroa eiaha
to oe Korontj ia riro iu vetahi ê
a
03
papû rô îei noaa ia oe !
liioü
fifi e tupu mai i reiro no
e
nunaa
e
te
,
civi-
Tahiti, >no te faaite i te reo mau
rani
o
Atga mono.
TAHITI, que d’inepties on débite
en
peete : aita e rcivea no tatou, fe nu¬
te
feia rarahi no te foaora
iho itoito, ma te tauturu
tou
üa porau te tahi taata toroa i Pa¬
no
te
ri na roto i to tatou iho puai e to to-
feia maohi ?
naa
no
ia tatou. O tatou iho te tia ia tidtu-
feia tiarnâ mau ratou i reira,
e
Aita anei
te
e e
a
ton nom
...
(suite de la première page )
ce qu'est le mal. On se
prend à sou¬
haiter la création d’un tribunal de la-
radio et de la presse qui censurerait
tel dévergondage de
un
propos^ Qu'on
i te manao ohie : ” A
aille demander aux assistantes socia¬
les et au tribunal d’enfants s'il n'y a
inu hoi ;
pas de problèmes à Tahiti. Il faut sous¬
ananahi hoi
traire de
pohe ai. ”
jeunes fillettes au racolage,
ia i te reo toviniraa e ta titiraa i fe
à la pro-stitution ; il faut créer un home
de semi-liberté pour recevoir les dé¬
feia rriana e te puai no teie nei ao.
fisant avant son ouverture.
To tatou reo i te poe fnaroo e
ere
Tü tatou reo o te reo ia tei iteina i
âibilia. E reo ia no
roto i to tatou
linquants juvéniles, home déjà insuf¬
Il y a tous les autres problèmes :
celui de l'avenir économique du terri¬
ta
bvnrieiia hanahana no lesu, o te
toire,
reo
iho no lasu, tei na ô mai e ; ” 0
du
te eia
anae ra
ta te eia i
haere mai
ai, e o te taparahi hoi e ia pau roa,
i haere mai nei au ia noaa to ratou
ora, e ia rahi atu â te ora.
” (ioane
10/10). ” Te faateitai neite hui o-
rii
o
taua
iho ia tatou, e
faia i haavi ia tatou ra te maite etene i nia
rihia nei ia : o te hamani maitai..Vea
outou na, eita e tia
ia na reira, o tei
rahi i roto ia outou na, ia faito atoa
ia i tei
iti, e tei rnana ra, ia faito
tavini,” (Luka 22/25).
atoa ia i te
peapea
itehia e Tatou no te mau tamarii i ro¬
te mau
-Hou. Mai te mea e e iioroahia ia
te
i te mau
Ahiri ua haere tatou e uiui
tinito
mou
Eiaha roa tatou e tiaturi noa i te
toroa
na.
harnanirao fare, ta ravai ore no te
mau tamarii, te vai nei te fifi no te
no
? 0 vai tei haapii i a ratou i
toiiiarii !
Te vai atoa nei
teie nei tau tamataraa !
no
Te tahi atoa fifi no te tau i mua
ta i
mau
fifi rahi tei topa taue noa i ô tatou
0 vai te metua tane e te metua
io noao i te mau tamarif te tahi ohi¬
nehenehe e te-navenave e te ho
ora¬
! Na vai e haa
fifi rahi. Teie fore
haapiiraa e e fare faaoKipiaraa hoi,
ua
riao
te
e
iHro ei reo rave ohie no te haapii, e
farerei i
"’Aita roa e fifi no te oraraa taata i
Tahiti
te
te mau
i
Ai ta roa ratou i ite i te huru
no
faaearaa no ratou o te hoe ia fare
na.
Ho reira, i mûri ae ia Bougainviir;
nunaa
taata îahiti. Ai ta’toa te reo tahiti e
reo
I te taime i neneihia'i teie puta
te
0 taie reo te tia i a faaroo-faahou
hia i to tatou ferma e i roto i ta ta¬
tou
nunaa.
ma
Tei hea te mao orometua-
te
rohirohi-ore no te poroi
te puai
i teie reo i mua i te fpia
itoito
e
toroa e te feio mana ? l
muo
i te mau
faatere hau e i mua i to tatou
mau
Délégués ? 0 vai te mau diakono
avec le d.éveloppement extensif
tourisme, l'arrêt de la production
des phosphates dans cinq ou six ans,
l'absence d'industries, la surabondan¬
d'une jeunesse qui ne trouve pas
ce
d'emploi, qui sera demain entièrement
dépendante de l'étranger, et il y a aus¬
si la cherté de la vie, la difficulté du
logement, la question chinoise., etc...
Ah ! certes, les problèmes ne man¬
quent pas. Et tout cela ne se résoudra
simple sourirede "vahiné*
pas avec un
S’il
ne
no
te
mau
est
guère possible a
expurge au moins de la radio et de la
presse
locale
ce
qui n'est qu'un
pâle-copie des
plumitifs de la Métropole, On est en
train
de fabriquer un Tahiti acidulé
fondra dans la bouche du premier
homme d'affaires trop gourmand. II se¬
rait temps que les enfants de Tahiti
eux-mêmes parlent à Tahiti.
qui
TEREARA A RAIHAUTI
faahemaraa e te fifi
taata, e ia ore ratou ia
re¬
frain mal appris ou une
tei faaitoito to’na amuiraa ia ore ia
firo i teie tau
nous
Tahitiens de faire entendra notre
voix en France ou à l'étranger pour
faire connaître notre vrai visage, qu'on
nous
S.A. Imprimerié de Tohiti
rue
des Remparts Papeete
TE HOE TERE EVANELIA
MAKATEA
I
roto i te Ekalêsia
tea (mai te 13 e tae noa'tü i te 22 no
Tiunu i mairi ae nei) no te haapao i te
ohipa Evanelia i roto i
taua
paroika rahi ra. 0 te tahi mau auvaha
no te A. R. A. tei tonohia e.te Tomite
mau
Tamau i
taua tere
ra
;
0 Vernier Or.
(faatere no to tatou aua pipi) o Tapao
Or. (Peretiteni no te Tuhaa Toru) o Matatini Or. no Pueu, o Pareanoa orome¬
tua no Afareaitu, e te Papai parau no
te A. R. A. Teie te mau ohipa tei ravehia i taua tere ra ;
A TAHI
: TE FAATAHINURAA IA
PANAI A PANAI. Ua faaôhia mai o Pa¬
nai mâ i roto i te aua pipi i Heremona i
te matahiti
1955, i te tau no Paraita ma.
I te matahiti 1955, i te taime i hoi atu
Paraita mâ i Farani, ua vaiho-hia
haapiiraa i Heremona, e ua ^ono
haere-hia te mau pipi i roto i te mau pa¬
roika i pihai iho i te mau orometua paari, no te haamatau ia ratou i te mau ohi¬
pa no te toroa. U a tono hia'tu Panai ma
i roto i te paroika no Fare i Huahine, e
no te mea aita e orometua i reira,
na
raua'tura i faatere i taua paroika ra e
ai
0
te
tae noa'tu i te matahiti 1957 i te taime
i haamata faahou ai te haapiiraa i He¬
remona, ta Jacot mâ i faatere. I te ma¬
tahiti 1959, ua tono hia raua i .Makatea
no
te hoe tau
taua
area
haapaariraa. Ua itea i
taime ra te itoito no Panai mâ
i te faatereraa i taua
re
paroika na ; ua te¬
Api, te Haa¬
maitai te paroika, te Ui
piiraa Sabati, etc. Ua here-maitai-hia
to te paroika o tei tauturu roa ia
raua. E no te hioraa i to raua
haapao
raua e
maitai e te rave-itoito-raa i te mau ohi¬
pa no te toroa, na roto
i na matahiti
e
I mûri
e
e
pae, e i te 16 i te pô i haapaohia'i te
faatahinuraa. E taata rahi tei tae
ofoa
pô ra, aita te tahi pae i ô i
roto i te fare pureraa. I te hora hitu ete
afa, ua arataihia Panai e na auvaha too
pae i roto i te fare pure tei reira to te
paroika tiâiraa mai. 1 te taime i tomoai
ratou i *roto, ua himenehia te hoe himene amui, e i mûri ae haamatahia ihora
te pureraa. Na Samuela i haapao i taua
pureraa ra mai te faatumu i te aoraa i.
nia i te haapaoraa e au i te tavini note
Atua : te ite to'na paruparu e to'na faufaa ore e te tiaturi i te puai o te Fatu i
mai i taua
roto i to'na oraraa e i roto hoi i te mau
ohipa'toa ta'na e rave. Ei roto hoi i te
paruparu o te taàta nei e faaite ai te
Fatu i to'na puai (Korinetia II, pene
12/1-10). Na VernierOr. i haapoto i
teie parau na roto i te reo farani, no te
papaa tei amui mai i taua oro'a ra,
e na'na atoa i haapao i te mau uiuiraa
mau
i mûri ae, ia faaite mai Panai tei tuu i
turi no'na i raro, i to'na hinaaro pa-
na
pû i te tavini i to'na Fatu e tae noa'tu
^ te hopea ra.
I mûri ae i ta'na pahonoraa, na roto i te reo e
E ", ua pure
Tapao Or. i te pure faatahinuraa e ua
tuu te
mau
orometua
i to ratou rima i
nia i te tavini api o te Fatu tei amuihia mai ia ratou i taua hora ra, ei taetaeae tavini, mai ia ratou atoa ra. Ua
farii mai Panai i mûri ae ma te reo pa-
pû e tei itoito hoi. la pure te Ekalesia
i teie nei, no taua tavini ap1 ra, ia mai¬
tai e ia manuia te ohipa. ta'na e rave i
te Fatu.
NO TE HAAPIIRAA SABATI i te mau taime faaoreraa
-
teie
i teie nei oroa faatahinu-'
raa, ua pûpû
mai te paroika i te hoe ta-
maaraa
pae
i ta'na orometua api e i te mau
I mûri ae i taua tamaaraa ra i
te mau manihini
oaoa e
e
te
mâ te
haa
ly.e
teie
II,
api ta'na i'horoa mai ei oro¬
metua na'na.
^
Tiunu, i te hora hoe i te taperaa maha¬
na, ua haapaohia te hiopoaraa i te haa¬
piiraa Sabati no Makalea. Ua tae mai te
tamarii
e
tae noa'tu i ta ratou
tae
tatau
teîe
i
i teie
i te
area
t
noa^tu
tae
e
haamatahia
na
te
i
19 no Âtete, I te Tu¬
Tautira mai )
i te Tuhaa
Teahupoo mai ; i te Tuhaa 11^
na
Afareaitu,
Na
te rata haati tei:
haponohia'tu e haapapû ia, butou i te mau mahana e
tae ai te
Tomote-hiopoa i roto
i te mau paroisa
tatai
tahi
te
o
Tuhaa,
b)
Te puhaparaa tamarii - E tupu e piti pùhatamarii i te mau
taime i mua nei. Te puha—
paraa no
te mau
tamaroa, e tupu
ia i
Haapiti
(Moorea mai te 24 e tae noa'tu i te 31 no Tiural,
E tupu te puhaparaa
no te mau tamahine i Hitiaa,
paraa
mau
orometua pùpù e rave rahi (e 30). Na te
mau orometua tei tae i te faatahinuraa
i
15
e haamatahia
haamatahia
na
e
A PITI : TE HIOPOARAA I TE HAA '
PilTAA SABATI. I te mahana maa 17no
mau
tupu h roto
e
te haapiiraa-sabatl
no
mai
no
ohipa
mau
purara'i
te paroika hoi,
te haamaitai i te Atua
nei tavini
te
Ua
haapiiraa. No reiï*a|
a) Te hiopoaraa - E tupu te hiopoaraa 1 te
haapiiraa sabati i roto i na Tuhaa IIÏ (L-II—IIl)
manihini hoi tei amui mai i taua oroa ra
haapao i taua hiopoaraa ra. Mai tei
mau vahi atoa, e mea iti te
mai
e
e
te
tamaroa. E ati rahi teie no te tau i mua,
0 te hoe teie tapao no to te feia Metua
50
itehia i te
te 24
anihia i
ia
tara.
tae
noa'tu
tamarii
te
Na
i
te
31 no Atete, Te mon!
taatoa o te rururaa, e-
note
tamarii
iho
e
aufau
to'na
i
te-
re .
i te mana i nia iho i te mau tama¬
i to ratou vai-api-roa-raa. A ara e
te feia metua e a feruri i te oraraa faaereraa
ta outou
roo no
E
mea
pu
te
tamaroa.
mau
ruperupe
c)
Te
atoa
e
rururaa no te mau orometua-pùpù — E tu¬
piti rururaa no te mau orometua ,pùpù no
haapiiraa sabati. To Moorea, e tupu ia i Maharepa i te 22 e te 23 no Tiurai. To Tahiti, e tupu
ia i Mataiea i te 2 e te 3 no Tetepa. la faaitoito te mau paroisa i te tono i ta ratou mau orome—
tua pùpù i taua âa rururaa ra.
roa
râ te haapiiraa sa¬
bati, e ua haapao maitai hoi te mau oro¬
metua pupu i ta ratou mau buka tapaoraa nota, ia au i te faaararaa a te Rata
Haati no te Haapiiraa Sabati. Ua faataa
te mau orometua i mûri ae i te hiopoa¬
raa, i te mau rê na nia i te rahiraa nota,
2
-
hotu
PUHAPARAA LOUVETEAUX Ua tupu ae nei i Toâte hoe
puhaparaa na te
mau tamarii '-'Louve¬
aita râ te mau tauihaa no te rê i opere-
teaux"
hia, e haaponohia râ ia ratou i te mau
ruuru
taime i
paraa
nei. A faaitoito
mua
e
te
mau
orometua pupu e,
i te faatereraa i te
ohipa rahi tei horoahia i roto i to outou
rima, ei faaineineraa i te niau tamarii
no
te tau
A
ia haamauhia ei oro¬
metua no taua paroika ra.
I te 14 no Tiunu i tae ai na auvaha
a
ae
piti, ua faaoti te Tomite Tamau ia faa
tahinuhia Panai
1
nei
Ua tupu iho nei te hoe tere i Maka-
tahi
MAU PARAU API HURU RAU
e
vai i
TORÜ
;
I te sabati 18
mua
pure
e ua horoa
mai ratou i
te vavahihia ei faaeara.a no
3
'•
TE
HIOPOARAA
NO TE BACHOT
Ua
tupu ae
nei
teitei ra i te raau taime i mairi,
e
26 mau tamarii api tei hiopoahia, e é 9 tei manuia mai, E parau oaoa teie no ta tatou mau tama¬
rii i te fenua nei, tei haamata
i te tomo é roto
i te
mau hiopoaraa
teitei ae,
e nehenehe
ai ia
-
taua
ME
Tiunu, ua haapaohia
te aufauraa ME, tei faaineine-maitaihia. lia omuahia taua oro'a ra na roto
i te hoe poroteraa na te Di Api, mai tei
no
ratou
ia
tea, tei haapaohia e Pareanoa Or. ua
fenua
nei,
faaterehia te mau parau tamau tei mau
maitai i te mau amuiraa, e na Vernier
Or. i tatara i taua parau rahi ratei faa.roQ-tumu-hia e tatou i te mau sabati
manuia
atoa i te taime no te pureraa
■
avatea. 1,
mûri iho i te Parau Tamau uâ haapao¬
hia te aufauraa. E mea vitiviti roa, i to
oti te aufauraa e ua manuia. Na te hoe hiopoaraa
himene (himene paapaa, himene ruau,:
himene tarava) i opani i taua oroa oaoa
ra. Na roto i te ruperupe o te paroika,
e na roto hoi i te mau ohipa i faaineine
hia no taua mahana ra, ua tiro te aufau¬
raa
toroa
mau
roto
i
i
mûri
tamarii
na
i
ae
e
9
te
tei
mau
e
ia'na
roaa
teie
no
te
faahohonu
ve
i
te
tatou
rani
ri
i
te
"professeur"
no ta tatou
i Papeete nei, 0 te tamahine mata-
e
ohipa
I
ae.
4
TE
NO
fenua
te
i
toroa
to'na
nei
ite
i roto
te sabati 2 no
éia i roto i te
TUAMOTU
I
te
te
reva'tu i Farani no
nehenehe ia'na ia ra¬
ia
i te
te Atua no'na, ia
ia pee atu te tahi
faaôhia'i
pô monire, i mûri àe.i te hora
hitu, ua amui te mau aiiaha i roto i te
putuputuraa a te mau taurearea no te
tahi
no
nei,
o Emaanuel
LOU CHAO e o
Dexter
tamarii
ia no roto
atu i ta
tatou
haapiiraa,
Hoe tamahine no
te
fare-haapiiraa a
te hau, o Flora URIMA tei manuia'toa i ta'na hio—
poaraa "Bachot"
e reva'tu ia i Farani i te 21 no
Tiurai no te
faahohonu i to'na ite i Montpellier
mua
APi. I te
te
i
fare-haapiiraa
mai te hoe oroa mau te huru.
A MAHA : FAREREIRAA I TE UI
pupu
titau
ae
CAVE,
ia
to i te hoe taimo poto, ua
-
hiopoaraa
1 mûri ae i te pureraa ava-
matarohia.
ta
ratou fare
teie mau tama¬
ra,
o
rii.
ia tatou.
TE AUFAURAA
faaterehia e Mademoiselle Hoffman, Ua mau—
te
paroisa iti no Toahotu i taua puha¬
roa
Ekalesia. E haamaitai
manuia to'na tere i Fa—
pae tamarii ia'na i mû¬
Tiurai
i
mairi
ae
neii
Ekalesia."
avariraa
parau i mairi
nei, ua faatupu te mau tamarii porotetani hopu
parau i Hikueru i te tahi aufauraa iti no te tauturu i te Mê, Noa'tu to ratou iti, ua roaa mai ia
—
—
ae
Ui Api no Makatea (te mau tane
anae) - ua taea hia te 60 tei tae mai i
taua pô ra. - Na te mau orometua mani¬
hini i faatere i te haapiiraa i taua po
ratou
I
e
5
Takaroa,
porotetani
mai te faaitoito ia ratou ia ore ra¬
tou ia toaruaru. ia itoito râ ratou i te
haapaoraa i te mau ohipa maitatai tei
ra,
ruuru
rii
tara,
700
i
hapono atoa mai te amuiraa iti
ua
reira
1000 tara
nei te Vea Porotetani
tei ère i
haamoe i
ta
ohipa faatupuraa
riro ei faaineineraa ia ratou no te mau
-
te Me, Te haamauteie mau
amuiraa
ratou tauturu
no
te
no
i
parau.
ohipa e vai nei i roto i ta tatou Ekalesia. U a anaanatae roa ratou i te faaroo- ' tou itoito e to ratou maramarama no te
raa i te mau parau tei vauvau hia i mua
agio i t-e mau hopoia, oia hoi te mau
ia ratou e.te mau orometua manihini
ohipa no to tatou fenua e to tatou Eka¬
lesia.
Oia mau, ua tae iho â i te tau e tia'i te
Te haamaruru nei te mau auaha tei
feia api ia tia i nia e ta horoa i to ra¬
tae i teie tere i te paroika, no te maa
,
.
ohipa atoa ta ratou i faaineine no teie
tere, e no te mau fariiraa i fariiliia'i ra¬
tou. A rohi â e to Makatea e, a tamau â
i to outou itoito i te haapaoraa i te Pa¬
rau
Mau.
Matatini Or.
"Te vai nei au o vau e'vai nei" (Ex.
3/14). Na roto i teie parau te faaite
nei te Atua e, e ere to'na io'na mai to
te tahi atu. "lehova", teie te auraa;
"te vai nei au", oia hoi ; "te ora nei
au", la parau tatou i teie io'a te faai¬
te ra ia tatou e ; te ora nei oia, te ma-
TE OTOHERAA NO MOSE
iTotorao Bxodo p^ne 3 e fB 4 )
Lia tae tatou i te hoe tau e tia'i ia
tatou ia manao-nao .i té
huru no to ta¬
tou fenua e to tatou Ekalesia no te tau
i mua nei. Te hinaaro nei tatou i te hoe
taata papû te itoito e te marainaro-
mau
hoi no te faatere i te Fenua e i te
Ekalesia hoi. E parau rahi teie e te fi-
ma
i te
ia oe i te mau taime atoa.
ia au i teie parau, te manao nei tatou
e : e orfe e tia faahou ia Mose ia otohe.
te mau taata maramarama e te
E
itoito hoi te mehenehe roa ia amo i te
ohipa no te Fenua e no te Ekales
sia hoi, teie râ, i te taime e tuuhia'i i
mua ia ratou te mau ohipa tei au i to ratou faito, te otohe nei ratou.
mau
hia oia. No reira te hinaaro nei oia i te
te vai ra i roto i te nu¬
naa no te Atua e ua hinaaro te Atua i
te hoe taata ei vaha e ei rima no'na,
110 te faatupu i ta'na opuaraa. 0 MOSE
taua taata ra e ua faaineine te Atua ia
na mai to'na tamarii-raa mai â. Ua
o
oia i te mau haapiiraa no Aiphiti e ua
noaa ia'na i reira te ite e te paari tei
au no te ohipa ta te Atua e faaue ia’na.
Ua tuuhia oia i roto i te tamataraa ei
haapaariraa ia'na. Ua luu atua te Atua
hoe tapao ta te Atua e
ra
I
titauraa
ua
nei anei
aore ra
no
iho vau ia oe" E noa'tu taua parau ra,
te pahono nei tatou mai ia Mose e ;
"Eita e nehenehe". Noa'tu ra te otehe
raa ua
ia
I teie nei ua horoa te Atua i te hoe
aita ta'na
te
ua
tatou
tatou paruparu ei otoheraa
Atua. Te manao nei tatou
i mua i te
e
;
e
tei titau mai ia tatou nei.
1 mua i te otoheraa na Mose,te parau
nei te Atua : "Ei
pihai atoa hoi vau ia
oe". Ua ite te Atua e ; eita e nehenehe
ia Mose anae taua ohipa rahi ra, oia
iho râ te tauturu ia'na. e te faatupu hoi
ohipa'toa ta'na i hinaaro i te
faatupu. Mai te reira atoa tatou, ia-titau
te Atua ia tatou te parau atoa nei oia
ia tatou e : "Ei pihai atoa iho vau ia
oe". Eita te Atua e faarue ia tatou i
roto i ta'na ohipa i faaue mai, e faaea
oia i pihai iho ia tatou.
Aita te aau no Mose i puta i te ti¬
tauraa a te Atua, ua otohe ra oia na ro¬
to i te hoe uiraa : ”0 vai to oe io'a M
(Ex. 3/13). Te pahono nei te Atua :
i te mau
,
tou te nehenehe ia tatou ia parau
(Ex,
4/13). Eita paha e nehenehe ia Mose ia
otohe faahou i teie nei, inaha e faaea
te Atua i pihai iho ia na e na te Atua
iho e tuu i ta'na parau i roto i to'na va¬
ha ! Te faaite nei ra te pene 4 irava
13 e ; ua otohe faahou o Mose " E tono
i te au ia oe ia tono ra".
Ua faaoromai noa te Atua e tae roa
mai i teie nei. "a pahono oia i te mau
aniraa'toa a Mose : ua faaite ia'na i to’
ioa,
.
horoa oia ia'na i te hoe ta¬
ua
pao, ua faaite atoa ia'na e, "Na u
e tuu i ta'u parau i to oe vaha".
iho
Te
nei tatou i teie otoheraa hopea:
"E imi oe i te tahi atu taata, eiaha
vau". Ua riro te huru no Mose mai te
hoe faaoooraa i te Atua. Eita'nei te
maere
Atua e riri i taua huru ra ? Aita te A-
to'na raatira, mai te ani ore i to'na
Ua faaue te Atua ia Noa e ua
farii ohie noa o Noa ma te feruri orê,
noa'tu e e faaueraa huru maamaa ; mai
te reira atoa o Aberahama tei faaue hia
e faarue i to'na fenua no te haere i
te
tahi fenua aita oia i ite, e i reira te
Atua e faaue ai ia'na e a taparahi i
ta'na tamaiti !
"E taata reo
inaha,
maumau
néma no
I te mahana maa, i mûri ae i te hutiraa
i roto i te fore Ui-
Api " te oe-mata-piti ". Ua tuuhia i mua i
rahi no te tairurupepaihia i nia iho i te tahi paruai o
tei na 5 .moi e ; ” El HOE " (ione 17/21).
Na Philippe oroinetuo i faatere i te o'oroa
to ratou mata te pororaa
raa
tahi taura E ua rave roa i te tahi
tahi taura paari. E ua rave roa i te tahi
taura i
tatarc
ua
1 mûri ae, uo faatauhia e 3 pupu haapii-
;
/
1) Te pupu no te Ui-Aoi vaiiine tei feru¬
raa
te tono nei ia'na i
ri
faaroo Mose i te Atua.
I roto i ta tatou
mau
aoraa ua ma-
Atua ia nehenehe ia tatou ia rave
te
ita
reira te riro
nei
e
hinaaro
e
no
.mau
parau no te
vohine tahiti i te
hopea nsi. (1( te tamahine (2) te voiiine e te tane (3) te vahîne e to'na mau tama
rii. NA LEA REID, melo no te Tomite rove
ohipa Ui-Âpi i Papeete i faatere i taua haa¬
piiraa, tauturuhio e Mme Âclnet.
2) Te pupu no te Ui-Api tane tei feruri i
tia, ua huna pinepine tatou i te reira.
tatou
i te
tau
faii tatou i te faaite noa i te aroha e te
faaoromai no te Atua. Aita tatou i anaa
natee roa i te faaite i to'na riri parauTe hinaaro nei tatou i te faarata i
mua ! te mata no te Ui-Âpi mai te
i toua pni'abolo nehenehe roo (Kohe-
leta).
teie nei no’tu ta'na otoheraa. F i taua
taime ra
faaau i te ta.hoeraa no te mou pupu
Ui-Api i te tahoeraa no te mau ave no te
faaue ia'na. Ua riri te Atua
e
tei
moi fe
râ, ua hinaaro te Atua i te
haaputa i te aau no Mose na roto i te
marû, teie râ ua otohe noa Mose mai te
faariro i to'na paruparu ei ravea e ore
ai oia e nehenehe ia rave te ohipa ta
(Ex. 4/14-17),
Ui-.Api
i te tahi hohoa peni ci¬
fenua i rare.
te mau
reva, uo tahoe teWi-Api
lo nei
e
13)ÜUa
mataitai to
manao.
te Atua
"
HOÊ
Mai tei matarohia i te tyhaa )V, ua opanihia te ma» rururaa Ui-Api no teie nei matohiti e te toHi rururaa rahi amui tei tupu i
Ktiiroa mai te 2? no Tiunu e tae noa'tu i te
25.Ua tae moi to Bora-Pora (ua mairi Faanui) to Tahaa (uo maiti Hipu), to rluahine e
to Raiatea.c 13 pupu i nio i te 15 tei toe
mai. T-e vahi api no tei'î nei rururaa, e te
amuirao moi ia no to Huahine (e 90) e no te
Sora-Bora (e 45). Ua hau i te 300 Ui-Api
tei tahoe mai na roto i te hoe hohoa anaanatae e te tura e te hanahano.
I te pô mahona poe, ua orero nioi te auvaha no te Tavana Rohi e te Tavana Hau
De Agostini i nia iho i te "mau manao-feru
ri no te Ui-Api Polynesia faroni nei i te tau
hopea nei
Uo faaite mai oia i te hinaaro
mau 0 te Hau i te tcuturu i te mau Taiete
Ui-Api no te fenuo. Ua ladite atoo mai oia
i to'na mauruuru i to'na amuirao i te ruru¬
raa. Ua iritihia to'na mata i nia iho i te hopoia rahi ta te Ui-Api U. C. J. G. e amo
nei, e ua anaanatae oia i te mau ohipa ta’
na i mataitai oia
hoi, te hautiraa Sports e
fe mau haopiiraa e tae noa'tu i te hautiraa
teata-taata-ora. 1 taua pô matamua ra, ua
oe
na
El
:
nia i te tahi uiraa
; "Ua ineine anei oe no
anandhi". O te orometua .Mauw tei tiaturihia no taua haopiiraa ro ; uaph raoia no
te rahi o ta'na ohipo e ua monohia e Adnet.
3) Te pupu no te Ui-Api opl roa tei haapii i te mau faatereraa "Eclaireurs" teifaa
tatou ei titi.
Te vai nei anei i teie mahana te
terehia e na raatira o VictorRAIATUA raua
api tei faaroo i te titauraa na te
Atua e tei ineine no te pahono i taua
titauraa ra, ei ite no'na no ta'na paraumau ta'na parau-tia, to’na aroha, e mai-
EENIAiMINA.
Ua pou te chiahi mahona moo i te cham-’
pionnat e i te coupe Basket-ball. Üa riro te
mau rê i to üturôa. Ua itoito roa rate mau
pupu rapae ; eita e ore te Uturoa i te fifi i
feia
le mata'u
o
i te feia tahitohito ? Te
ore
te motahiti i
mua.
Uo mahere te aua no te
Volley-ball-vahine i te pupu tamahine no
"Aita vau i ite i te pa¬
rau mai te mau Oiakono e te mau orome
feruri i te mau parau no te tau i mua e
tei imi i te hinaaro no te Atua te au ia
Tiva.
eita e nehenehe ia'u ia parau i
i te taata". Te pahono nei te Atua
faatupuhia ! Te vai nei anei te feia
reva, ua haamanahia
mua
; e
:
"
manao
UI-APi
vai nei anei i teie mahana te feia tei
tua ;
aau
inaha ua riro to tatou haehaa ei
patoiraa i te Atua. Te hio nei tatou ia
tatou iho, aita râ tatou i hio atu ia’na
otoheraa faahou. E
(Ex. 4/10). E otoheraa rahi teie
iô tatou nei
haehaa to tatou no roto i taua otoheraa
ra
e
otohe â oia
vau.
ohipa te nehenehe ia ta¬
tatou i to
rave.
ia
tapao ia Mose, te manao nei tatou e:
pinepine atoa teie nei huru
te tahi mau
horoa te Atua i té hoe tapao
Mose : te raau. (Ua horoa atoa te Fatu
i te tapao i ta'na mau aposetolo : e
tia ia ratou ia rave i te mau semeio.)
te itoito ae ia'na.
Te faariro nei
tou
aita ? E faaroo ohie anei tatou
mai ta'na i parau ia Mose e : "Ei pihai
oe
maramarama
titau ai te Atua ia
mana
anei tatou i te hoe tapao mai ia Mose ?
Te parau noa nei te Atua ia tatou
”0 vai hoi au nei" (Ex. 3/11 ).
Temanao nei oia e : eita oia e au.eita e
maraa ia'na taua ohipa ra. Eaha e ore e
e
tatou i te
te tiaturi
no te Atua e
;
1 TE TÜHAÂ IV
ita tatou e faaite i to tatou iho
(mai tei ite pinepine-hia) o te
parau anae râ ta te. Atua e faaite ia ta¬
rau, e
i te faaueraa a te Atua e aore râe titau
otohe
otoheraa te itehia i roto ia tatou i
nehenehe ia ui-hia e
raa e
:
titau ai i te tahi atu taata
mau
tera mea". i mua i teie nei mau otohe¬
phiti mai".
i teie nei
Atua
na
na Mose ; "aita to'u e mana,
aita ta'u e ravea, aita ta'u e moni e
nehenehe ai ia'u ia rave i tera mea e
haere mai oe i tena na
aratai mai i to'u ra mau taata mai Ai¬
te
pinepinehia nei te
otoheraa
tae mai ta'na titauraa ia Mose (Exo-
e
i te hoe titauraa
mua
ia tatou te ile
ia'na ia feruri i taua vahi inoemoe ra. E
tae ae ra i te mahana ta te Atua i faaau,
tdno vau ia oe ia Pharao ra, e na
ta'na e pa¬
ia ratou.
rau
ia'na i roto i te medebara ia nehenehe
e
horoa mai ia’na
ei haapapuraa i te parau
TE RU.RURA.'X A;\4ÜI
imi i ta tatou pa¬
e
mau
parau ia ratou ei pahonoraa i ta ratou
uiraa ? Aita oia i hinaaro ia tahitohito-
E ohipa rahi
e
i to oe Atua" ; e a faaite mai i te
tono mai ia matou nei ? E nafea oia ia
feruri nei. E tamata tatou i te feruri i
tatou
ere na
e
tua i tono noa ia'na na roto i to'na ma¬
na Atua mai te hoe faehaii tei tono hia
e
tapao e ite ai matou e ; na'na mauoe i
taua parau ra :
taime
teie parau
tou
faaue mai ia'na. Te mata'u
nei oia ia ui-hia oia e ; "A faaite mai
te Atua
mai ia
i roto i te'
nunaa. 1 rotopû i taua mau taata ra
o
MOSE te tahi, no na te parau ta tatou e
mau
te faaroo taiata. Te parau
"E ore ratou e faaroo mai
i to’na
puai e to'na mana e faatupu ai oia i ta
ratou no te hoe mau ohipa
mea
:
ia'u" (Ex. 4/1). Na roto i
taata tei otohe i mua i te hoe mau
E
e
oia
te tiaturi nei Mose e, e na roto
titauraa ta te Atua iho i titau
ae e
inaha, ua otohe â o Mose. E aau etae-
ta to'na
nei
Te faaite nei te Bibilia i te tahi
Mose
ua
vau
Te va] nei i teie taime i roto i te
mua
nei, e
"0 vau". Na roto i te
ia’u, te vai nei au e tei pihai iho
roto
ia tatou ia hapae roa.
I
ao
parau ta'na i parau ia Mose, te faaite
nei oia e, e tia ia oe te mau mea'toa na
mahana, no te mea aita e hopea no taua
parau ra. O te hoe teie otohe raa te tia
do 3/7-10) "E
Tamaiti i te
parau mai oia e :
nehenehe ia tatou ia parau noa i teie
ua
fatata roa oia ia tatou
mea
taime atoa. Eita oia
mau
roto i ta'rva
teie nei, e manao tahito roa teie, te ore
mau
mau
e mou, e
tia oia i te oraraa. Ua haere mai oia na
tou ia tiai â". E ere taua manao ra-no
nunaa
te faatere nei oi,a i te
e
mea'toa. F.
fi hoi O te ore e nehenehe ia parau e ;
"te vai ra te taime, e nehenehe ia ta¬
e
nei
na
to oe vaha, e faaite au ia oe i te parau
ta oe e parau ". la tono te Atua ia ta¬
;
faaroo i
mua
toa ei maitai
no
(Ex. 4/11). la au i teie parau, te hi¬
naaro
nei te Atua e faaite ia Mose e, e
nehenehe ia'na ia tuu i ta'na parau i
roto i to'na vaha. Te faaite atoa nei
teie parau ia tatou e ;.e nehenehe i te
Atua ia tuu i ta'na parau i roto i to ta;
vaha, eiaha no te parau i roto i te
tare pure anae, e i roto i te mau tuaroitou
te tahi atoa râ mau vahi faufaa
roa ae ; i roto i te Utuafare, i ta tatou
vahi raveraa ohipa, i.mua i te feia ma¬
na, i mua i te Apooraa Fenua, e i mua
atoa i te mau upoo faatere no'te Fenua
E ere te parau a te Atua no te hoe
raa, i
...
vahi anae
no
te mau vahi atoa râ e no
te mau taime atoa. E rird"paha tatou i
te ui e, e nafea e tia'i ia tatou ia pa¬
? Te pahono nei îé Atua i teié ui¬
raa e : "O vau iho te parau na roto i
rau
te mau pupu no Hua¬
hine e ua faatapaohia te mau Ui-Api e ra¬
ve rahi. Ua amui te mau Tomite faotere i
tei ore i matau i te faaite i to ratou ma¬
ia Mose "Na vai i haamani i te vaha
no te taata nei ? e ere anei na'u M"
naaro
I te poipoi sabati, i mûri ae i té hutiraa
nao
i te mau-huru taala'Te hi¬
nî.ua,E ohipa rahi ta te Atua i faaau na
Mose e au'aa to te Atua ririraa i tae ai
Mose no te rave i taua ohipa ta ? E tiai
anei tatou ia tupu atoa to te Atua riri,
tiai anei tatou i te
hi ati
e
tupuraa no.te ta¬
ia aratai hia tatou mai te tahi
puatoro tei patiahia to'na ihu i te hoe
auri, ei reira anei tatou e pahono ai i
ta te Atua titauraa ?
E nehenehe ia tatou ia faaroo faa¬
hou i teie mahana i te parau ta Mose i
tuu atu i mua ia Iseraeia ; "Te tiaro
nei
au
haamaramarama faahouhia oia i te mau ani-
nei te Atua ia riro ratou ei mau
tia] mata-ara no te paruru i te Ekaiesia
e no te faaineine i te ea no te tau i
e e
pihaiho i te tavana Hau De Agostini e ua
te tau i mua !
i te rai
e
te fenua
e
ite no’u ia
mahana, ua tuu vau i
te maitai e te ino te ora e te pohe i mua
ia outou, e te na na a rave i te ora ia ora oe e
outou i teie nei
to fetii atoa ra".
TAPA'O ürometua
'
raa a te m»
fpupui-1! tteHurcDillua haapao-
hia te pureraa oroa i te Betela. Na Adnet
or.
,
i ui atu i te Ui-Api e :
ite anei oe io lesu ?
2)2) Ua imi anei oe ia lesu ?
imi anei oe i te taeae ia ite atoa
oia ia lesu ?
I te taime
no te oroa, uo faaea mai te
Ui-Api atoa i roto i te fore pure, te
taurearea i te hiti, te Ekolesia i ropu. A
tohi ta to te tahi pae taurearea i tera a i te
mau
faatereraa no te oroa e ua riro teie ei feniriraa no to ratou iho tiaraa.
la oti te mau para-parau-raa ahiahi, ua
operehia te mau rê no te Sport (hoe aua horoahia e te Hau, hoe na te tavana Hau Utu¬
roa, hoe na te tavana oire Uturoa, hoe na
te tino orometua). Ua himenehio te himene
no
te taa-ê-raa e ua pararo'tu te mou pupu
te oaoa e te hoamaitai i te Atua tei faatia mai i teie tairururaa amui.
ma
"
E ere te farereiraa hopea, e Homo
E farerei faahou tatou te hoe mahano..."
Fait partie de Vea Porotetani 1961