EPM_Vea Porotetani_196106.pdf
- extracted text
-
re61 oteMATAHITI
NUMERA
6
TlUNU
196 1
POROTETANI
Hoo i
hoê
te mataniti
QUELLE LAÎNUUE EAUT-IL
HOE-AHURU TARA
:
Ne nous étonnons
en
auront
besoin dans leurs relations
commerciales, mais dans la
donc une langue rare^parlée en milieu" papaa " par¬
quand on a le souci de donner une certaine éducation
à ses enfants. Elle est aussi lo seule langue employée dans toutes les
relations officielles, la langue véhiculaire, la langue de,culture, une
sorte de langue mandarine qui marque le niveau et la classe de ceux qui
la parlent. Mais dés maintenant, elle ne suffit plus à tous les besoins de
la vie économique et sociale du territoire. L'anglais risque de devenir la
langue de demain, supplantant le français dans les relations commerciales
c'est la langue des hôtels, du tourisme, de l'expansion économique, ou de
ce qu'il est convenu de regarder comme tedJe.
Le français reste
fois
en
milieu demi,
du pays sont de plus en plus appelés à prendre
responsabilités importantes dans là gestion des affaires du pays certains se posent la nuetibn de savoir si dans certains milieux, il ne con¬
A l'heure où les jeunes
des
viendrait pas
d'utiliser le tahitien comme langue de base.
A première réflexion, on a
envie de poser la question : " Quel tahitien ?
Non pas certes qu'on parle plusieurs idiomes tahitiens en Polynésie, mais
la langue de nos pères s'est à ce point abâtardie que le tahitien d'aujourd'
hui n'est plus
guère que du "
jourd'hui parlent fort mal
vent
parau
tinito ". Les enfants et jeunes d'au¬
un tahitien très pauvre et rares' sont ceux qui sa
écrire et lire couramment leur
langue. Comment en serait-il autrement
puisque le tahitien if'a jamais été enseigné,
sauf dans des cas très limi-
mai
roa
'ri& teie nei ui-
mai, te feruri raa-
hia taua parau ra, tlo reira ua rahi te
inau
faahou nei te rnau tarnarii tahiti i te pa¬
rau i to ratou iho reo, e ere i te hoemea
vora vara
te farerei
ta mai te toru ahuru
raa
i te hoe mautaa-
pae e tae atu i
te maha ahuru o te matahiti tei manuia
i ta tatou hiopoaraa «métro» i mutaa iho.
e
ü
tei
ore
i ite faahou i
te parau i te
iininiîa.iTit*''uaapae
reo
latatii. Mai
roa
ratou i te taio i te
mua
puta tei papai hia na roto i te reo farani, e i tefaa
100
hoi i te
rriau
radio, ia haamatahia te
ton i hinaaro i te faaroo i te
mau
parau
farani. Area'râ, te mau tarnarii tini¬
to,e tapea mailai ratou i te reo ta ratou
i haapii i te tare haapiiraa no te mea e
parauhia te reo farani i roto i te mau ta¬
re toa ; i roto i te utua tare
ra, o te reo
tinito anae te parau hia.
No reira ua parau varavarahia te reo
farani maori râ i ô te mau ata ia hinaa¬
ro
te feia nietua e faateitei i te faitohaa
.
cabu Icire.
E tuu faahou ite reo tahiti ite hoe
tiaraa maitai e mea tia ia haàpiihia te reo
roa.
mua, ia faaapi hia, ia parau faahou hia
te mau reo tahito papp nehenehe tei faa-
na
E
mea
tia ia imi hia te mau
te
mau
ohipa api no teie nei anotau.
ere
te hoe
te
tahi atu fifi
mau
fifi
E
ohipa nainai. Te vai atoa ra
orometua
roa
taaê no
reo
e
mea
haapii
varavara
reo
roa
te
tahiti.
ia roaa mai-te hos mau
E mea
au.aha pa.
pû e maramaraina. Te ohipa matamua o
te
tua
faaineiueraa ia i te hoe tino oromehaapii e te hoe tino auaha.
Teie te tahi atu fifi
: ua
manaohia o,
hopoia roa te haapiiraa a te hau, e ohi'
pa fifi i te mau tarnarii ia taa maitai i
te taatoaraa o te mau haapiiraa. Mai'le
mea e e faarahihia te mau
haapiiraa i te
mau tau i mua nei, mai teie te huru : e '
e
haere te
tarnarii tamaroa i te haa¬
mau
piiraa i te poipoi é te mau taraahine i te
ahiahi. I te hioiaa no taua fifi ra, nafea
te feruriraa i te haapiiraa reo tahiti.
Mat te mea
e na reira
hia, eita te haa
piiraa reo tahiti e tupu. Teie ra, e mea
i
reo, aita te reo tahiti, aita hoi te reo
farani. 0 te mau taata tei i te papû i te
te feia teitei tei faaite
nei aita te
reo
no
farani i ravai
no
te
mau
.
ruehia.
te mau taata tei paI taua reo ra. Teie râ mai teie
reo no
te faito e te huru
rauhia
piihia, maori ra ite tahi mau taime varavara
tia ia imi tatou i te hoe ravea no te iriti te hoe iiputa, no te mea
e, aita te nunaa tahiti e ta tatou mau tarnarii
i teie
nei tau i parau papû i te hoe n.oa iho
piitaa no ta ratou mau tarnarii. 0 te reo
hoe roa hoi tei parau hia i Ô te hau, te
reo tamau raa, te reo no te feia i te.oia
hoi te
ore. Eiaha tatou e maere i te rei¬
te mea aita roa’tu te reo tahiti i haa-
ra no
mau
para parauraa reo farani, ua tupohe ra¬
tou i te radio, no te mea, aita roa'tu ra¬
reo
te fifi
ma
place valable au tahitien dans les relations du pays, ohipa huru rau no te fenua, penei ae e
il faudrait au-paravant enseigner cette langue, la revaloriser, remettre en
riro te rèo paratane ei reo no ananahi o
honneur quantité de mots anciens, précis, pittoresques, mais hors d'usage
te mono i te reo farani no te mau ohipa
Il faudrait suppléer à la carence de tout un vocabulaire spécialisé. Ce ne
tare foa ; o te reo ia no te mau hotera,
serait pas là une petite tâche. On a déjà beaucoup de peine à recruter des
,no te mau ratere no te farereiraa no te
mau ohipa faufaa, e aore ra no te
interprètes sûrs et qualifiés. La premier® tâche consisterait o préparer un
mau
corps d'enseignants et d'interprètes.
ohipa tei manaohia ei ohipa fautaa.
Pte hio raa matamua, e uiui tatou ia
Ceci n'est pas la seule objection ; on condidère qu'à l'école les program
mes sont déjà lourds, que les enfants ont de io
peine o les assimiler. Lo tatou iho i teie nei uiraa ; «F. aha te hu¬
ru no taua reo tahiti ra ?>? Eiaha no te
nécessaire extension des écoles accroît les charges du territoire d'une ma¬
mea e parau hia te mau reo tahiti i Ponière si sensible que l'on parie d'enseignement à mi-temps. Comment dans
iinesia nei area râ ua haavevehia e ua
cas conditions prévoir encore l'en 5 S ignement du tahitien
?
anoi hia te reo no to tatou mau metua e
-Ainsi posée, la question ne semble attendre qu'une réponse négative..
ua riro te reo tahiti no teie nei tau ei
Il vaut toutefois la peine de.tenter l'expérience, car actuellemeirt le peu¬
parau tinito. Te parau nei te mau tamaple tahitien et nos jeunes en particulier ne parlent correctement aucune
rii e te feia api no teie nei anotau i te
langue, ni le tahitien, ni le français. L'expérience prouve que ceux qui sa¬
hoe reo papû ore, hoe parau tahiti v.eve
vent le mieux le tahitien sont aussi ceux qui savent s'exprimer dons un
roa e mea varavara te mau taata tei ite
français correct, la connaissance du français ayant permis de comprendre
i te papai e i te taio i to ratou iho reo ma
mieux Ig structure de la langue natale, de mieux retenir et nuancer le votés. Pour redonner une
'
tnaeie
ofiipa i tavehia i Tahiti nei, no te
haaparare i te reo farani e ua iti te manuia raa no taua inau ohipa.ra, i te mahitiraa i te tare haapiiraa, te haarnata
famille, le chinois reste bien la seule langue employée.
.
tahito
jusqu'à maintenant que des résultats dérisoires. Sortis de I
école, les jeunes tahitiens, recommencent de plus belle à parler leur lan¬
gue et il n'est'pas rare de rencontrer des hommes de trente-cinq à quaran¬
te ans qui ont obtenu naguère leur métro, qui n'arrivent plus à s'exp'imer
en français, ils ont depuis longtemps renoncé à toutes lectures dans cette
langue et quand par hasard, à la radio, le "speaker" commence les emis•sions en français, ils tournent aussitôt le bouton, se refusant la peine de
comprendre ce qui peut se dire dans ceTfe iangue. Les jeunes chinois gar¬
deront un souvenir plus précis de la langue qu'ils bnt apprise à l'école,
ils
:
e
raa
car
MAUER.
I POLYNESIA NE! 9
Eitha tatou
dizaines
avoir donné
Daniel
:
EAHA TE REO ETIA lA PARAU
PABLEIl A TAHITI ?
plus d*avoir à nous poser cette question : depuis des
d'années, elle est-à l'ordre du jour. En effet, l'effort considéra¬
ble réalésé à Tahiti poiir la diffusion de la langue française ne semble
Rédacteur
rep tahiti, tei ne henebe atoa ia parau
i le hoe reo farani maitai no te mea e
ua
no
haapapûhia e ua faaravaihia te ite.
to ratou iho reo e to ratou ite tarant
E
maitai ia nehenehe te
mea
hunaa ia parau
hoe
i le hoe reo e vai nei ei
tumu no to'na mau taoa. No reira, ia
haapiihia, paruruhia- tapeahia taua reo
ra e
tia’i. 8a faaineine-atoa-hia te
orometua
ratou
ananahi
metua
reo
papairaa
rave
no
te
o
rahi. E
ia
te ite papu
mau
i to
faatupiihia te
b-uka reo tahiti e
itf roa te mau buka
mau
mea
tei iritihia i le
e
o
tahiti: te bibilia, te
reo
tere
perenina, te tahi mau haapjiraa
faaroo, te mau buka hiniene, te mau
aamu no La Fontaine, hoe aore ra e
piti tei tuatapapa i te oraraa no te hoe
taata tuiroo
riro te
reo
e
aita'tu ai. E
tahiti ei
i taua taura
ra no
te
mea
ravea no
tia ia
te paruni
haapapu atoa i te.
1
TE
Te
RURURAA
eaha
vea
te
ohi{>a
NO
te
no
titifa
NA
uiraa
te
O
â
taime
O
AUAHA
teie
i
ai
parare
amui mai i
tei
lesia
E
ta
tatou
i
ui
Patitifa.
no
I
mai
te
ra,
Eka-
te
raau
i
iaua
teie
nei
no
Ton¬
i
teie
teie te pahonoraa a lîAVEA orometua
(Docteur en Théologie tei peretiteni
uiraa,
ga
nei
rururaa)
raa
:
"
tifa
te
i
taime
E
te
mau
e,
ua
amui mai
1- IA ITE
auaha
i
iriti
te
no
ai
i
te
Ekaleaia
mau
tatou i
oia
te vahi
hoe
ruru¬
Pati¬
no
iho ,
mai
tae
tamai
tere
i
ua
roto
taua
teie
i
tere
mau
i te tahi fenua.
farii
ratou, ua
fenua
e
ai
ia
la
Patitifa,
moana
no
ratou
tae
mai
faariro
râ
e
te
mau
tahi
ra
:
te
Evanelia,
ratou i
taua
mau
tamai
ra, ei tere
poro evanelia. E
itoito
taaê to ratou i te haereraa i terâ fenua e i terâ
fenua
no
te afai i te
parau
îlau no te ora,
Na
roto i taua
mau
tere no ratou ra, ua parare oioi
te evanelia i terâ fenua
e
i terâ
fenua... e ua
tere
monohia
maitai
te
peu poiri
no te eteneraa
faito-ore no te evanelia...
tenetere
Hoe
ra ,
'
aita
Ekalesia
iho e te
i
ia'na
te
no
iho.
Aita'toa
Ekalesia
mau
râ
fenua
e
rururaa,
riro atu
e
ai
ia
terâ
to
fenua.
reira
i
ei
iho
i
ite
nei.
I
ia
tatou te hoe
i a—h o : to te¬
mua
E
roto
na
i
taura
teie
nei
tatou iho
matamua
te
no
taamii
NO TE FAAORA I TE TINO NO lESU
tino
Te
tino
i
ra
lesu,
no
te
hoe
te
o
tumu
Ekalesia
tei
raau
ia,
amuhia
E au
taun
te
manu
e
te hê ). Te pao
nei
te
tumu raau. No to
ratou rahi ua
apoo
ta ratou i pao i
roto i te tumu raau. Aita ratou i tahoô,
tia haa¬
pao noa
te tahi
ia'na iho i te paoraa
i ta'na ,
apoo,
e noa'tu ua taîio
te tahi i roto i te apoo
i paohia e te tahi,
eita oia e faaea
i reira, c
pao â oia i
ta'na apoo
i mua e tae
noa'tu i te
amu
( te hàpe
raau
teie
i
manu
te
pipiharaa. I
topa i raro .
teie
tau.
roto
i
iho
tatou
i
einaha,
ra
hopea
te
i
fati te tumu
e
raau,
e
tatou
ua
e
paha tatou
lesu, bia hoi,
nianao
tino
no
te
mau
i
aiaoo
i
roto
e,
ia'na
e
lùairi
atu
aioiairaro.
No reira, ua amui tatou i teie nei rururaa no
faaora i teie tumu raau, oia te Ekalesia, i ro¬
i to'na
huru mau.
Eita taua Èino race e ora,
roto i te haapao-noaraa te tahi ia'na iho
j
la
te
to
na
na
reira
te
faahuru
tou
tatou,ê
hoi
te haa2;aruparu
i
to'na
huru
mau,
A
haamanâo
e
te
mau
e
mero
fifi
te
mau
Ekalesia
tatai
tahi
i
tahi
te
peu
tatou
no
no
haamaitaihia
la
te
e
Iiaapao-noatupu teie
ia, ua hi-
e, ua
te mea
to'na
ioa
tia'i.
e
te
i
reira
mai
tatou.
hio
Te
taua
ma-
te
hoe
ra¬
ter e
tae
mai
mahana.,
hope
na
mahaxia
la
rater e
neheaehe
i
teie
taata
te
mahana
ia'na
huru
ia
ro
faahou
iti
ia,'na
oia
te
e
"
:
ê
faahou.
Ekalesia
taaê
ia
te
no
i
roto
"
la
la
no
te
reva
ra
Eita
oe
i
e
he>e
i
te
tat
u,
ia
NA
AUAi.IIA
Teie
nei
ia
i
te
;
mau
Parau
nei
Fatu;
tahi.
râ
e
te
o
a
ne-
tatou
ia
e
ore
e
i
no
pu¬
me¬
nehe-
tahi, ia vai noa râ te
tui^u te 2^E>‘rau,a te Fa¬
te
hoê
ei
auaha
te
e
".
auaha
mau
laau
Ekalesia
hoê
e,
eita
e
Aita
utuafare
ratouatoa
?
roto i na
neheaehe
tahoêraa. No reira,
ia iioe ia tatou e,
te
rururaa
e
'i te hoe tahoêraa,
faatupu
mai
No
te
te
ia
te
na
eita
e
manao
a
tahi
jio
riro
:
mai,
Te
i
tatou,eiaha
te
utuafare,
faaea
hea
teie
oia
te
no
i
te
tahi
VEA
an
ao roto oe i to matou fare". Na
no
tau
tamahine iti, ua riro roa
mero
i
taaê
ia
TE
mai
2^a,rau
tatou
anae
hoeraa
tu e
:
ua
ta ' na
faahou
jiehe
ua faaineine
tou tamahine
râ i roto
haere
rara
râ
ei
putuputu mai
te
3,
ite
îiaere
te
tou
e
aanao
roto
henehe
nei
i te parau no
fare
i te hoe
reva,
rii
i
i
ra ,
ia
roto
tei
tae
80,
e
Sotaiete
mau
mai
no roto
Faatxi-
Patitifa
:
Samoa, Cook Islan.d (Pa:nâ) Cilbert, Ellice, Miue, Nauru, Niu Cale-
nnraa
rotoa
no
doni 5
Tahiti, Car o 1 ine , Mar sha 11 ,
Niu
ÎJeberida,
Salomon, Tonga, Fidji,
Pa23ua, Ua tae atoa mai te
tahi umu adaha
no
Niu-Zelani,
A.utaralia, ïïavai ,
no
Inidia, no Aisia i' te lïitia o te râ
E P auahn.
no
te Conseil Oecuméniquè, e 2 no te Aéooraa-Rahi
no
te mau Sotaiete Faatujiuraa Parau i roto i teie
nei
a o.
mau
auaha
Teienei
mau
te
no
Ekalesia
tia
ia
tei
tono
ratou
i
mai
roto
raa, ao roto mai ia i na aiaaa e 6
Niéthodiste , Luthérien, Anglican,
igr éga t i ona 1 i s t e . Ua
i
^leie nei rururaa
mau
ioa
i
vai
nei
i
nei
ar.iui
mairihia
râ "ratou
e
te
TE
:
I
hea
Ak U if IIA
:
Ua
ruraa
YEA
i
i
ta
ratou
teie
ruru¬
Presbytérien,
Barjtiste,
Cozis
to tatou am.uiraa i roto
ta2)ao faaite e,
noa'tu .te
ratou,
aita roa e 23£''tu e
riro
ei
ia
ropû ia ratou
hinaarohia
e
te
no
Fat.u.
te
te
tahi,
haere
i
te
e
roto
faatereraahia
i
tahi.
Te
hoêraa
te
teie
nei
ru¬
?
NA
faaterehia
te
ruriiraa
i
roto
i
pipi no te mau fenua Samoa i Alalua. E aua
pipi rahi e te nahonaho
maitai. Te vai ra te hoe
fare rahi i ropû (e rahi*ae i te fare
pire no Betela i Papeete)
i reira e haapaohia'i te haapiiraa
a
te mau pipi,
i roto i te piha rahi i ropû.
I te 21^6 i mûri i taiia fare ra
,
te vai ra na pererau
e
piti,
e tei reira te tahi mau piha e ra¬
ve
rahi
(papairaa , vairaa puta, fare pure). I ro¬
to i te piha rahi i ropû i
haa2jaohia'i
te ruru¬
raa
amui. ï
mûri ae i te rururaa amui e operehi;.,
te mau auaha i roto i te miazi pùpù
ahipa e ei roto
i taua
mau
piha ra e 2-i'tu2zutu
ai te
pùpù no te
aua
feruri
ta¬
te^mau
anae
no
roa
te
..la
vai
i
Te
tatou tatai tahi
no te tino
hoe, eita roa e au ia
taaê te tahi i te tahi, i;.
taamuhia
ra
tatou e
te taura hoê,
e ia amui to
tatou haereraa i mua,
-uai na puaatoro e piti tei
urne
apipiti i te arote, no te mea ua haamauhia to
raua
a'î i roto i te
sugo hoê. I roto i to tatou
rururaa
nei, ia haainata tatou i te taamu ia tatou
iho, na roto i te f er ur i-ai;iui-r aa
i te mau 23arau
e,
mai
tiai
e
tatou
te haamanao
e
tatou ia'na
ra
i
E
to
mai
te
te faaora ra
teie tumu raau;
aita te haaparuparu nei tatou ia'na/ te pao
;
te
tahi
taJii
roa
ra,
tei
hana
e
ia no te mau Ekalesia no Patitifo. i
Mai te taime i fanau
ai te Ekalesia i
tatou
mau
fenua, ua haapao te Ekalesia
to
ia'na
nai
aore
huru
te
0
e
apoo i roto
rahi atoa te
maoro
te
,
a
tatou...
2-
ua
i
?
hopea o to tatou
rururaa nei,
e
faahou ratou, no te ta2)apa i te mau Ekale¬
purara
sia no
i
Patitifa
mai te tatou ia
haamatau,
te
tatou
tahi
te
Atua,
taè
la
Samoa
iho.
matamua
te
naaro
mau
nei, ua ore taua mau tere
farereiraa
faahou i rotopù
i te mau
tupu apî.
Ua haapao
noa te
tahi ia'na
tahi
turu
here.
la
te
e
ia'na
rururaa
teie
i
mahaua,
ua mahiti i
uputa api e te ite nei tatou
râ
te
e
taatoa
te
teie
i
mau
te
hoi
raa
te-ua
tere pi>^epine
to tatou mau
tupuna, mai te taht motu i te tahi motu, na nia i
to -ratou mau faurao (vaa taver. ). lîou te evanelia
a
nei,
reva'tu.
",
TATOU TE TAHI I TE TAHI
I “mutaa
no
taa-ê-noa-raa
rururaa
noa,
parau
no taua
mau auaha’toa
no
rururaa
aroha
te
PANA
te
te
Porotetani
RIRO
HAMOA
vaiho
fai
nua
i ta ratou uau tumu parau.
faaearaa râ o te mau auaha
fare
no
te
te
mau
auaha
o
te
rururaa.
te
anae
e
aua
motu
o
mau
Taua
iialionaho
pipi
atoa
no
motu
paratane) e
ratou mau fenua, aita
patu
no
te
faataaê
roto
i
te vea
i
pipi
(te
mau
ratou i
raa
mua
)
ia
E
roto
ia
i
ta
ratou
mau
fare
i
o—
^
aua
ia na te
faatere
faariro
ra,tou,
i
fe¬
mau
motu ;aarite,
piti hau tei
Pa¬
( Tuatitaa i
pipi,
maitai.
r.a , e
Samoa
mau
ei
tei
faaearaa
te
e
i
te
to
reira
Eté fêla Mefua e, na outou e haapao
i (a outou mau Tamarii
Na te metua e haapao i te mau
l te avae i main, i te hoe pô i te hora
maha i te aahiata, na faaroo,vaii i te tahi
rnarama ore.
parctu reo teitei : e pae tamarii : e
e e
piti tamahine mai te 10
i te 12 O te matahiti, teiori haere ra t, nia
iho mau tamarii, e aore ra ta'na mau tama¬
rii faaamu. E mea tia ia ite papû te metua
pao i te mau tamarii. Te vai atoa nei te
ekalesia, te fore haapiiraa, te mau pùpù ta
marii, area ra, e riro ratou ei ohipa faufaa
ore mai te mea e faarue te feia metua i to
i te mau ohipa atoa ta te tamarii e rave nei
ratou iho toroa.
mau
toru tamaroa
i
te
purumu i raro ae i te mon no te oire.
e
Aue te hoe mau tamarii mai te 10 i te
12
O
te
maha
no
te
te oire.
ta nei
orihaere i te hora hoê i te aahiata. l taua
no
reira, eaha ta ratou e rave nei, i te pô ?
E te ani nei au i to ratou jeta metua, eaha
ta ratou e rave nei, o ratou te mau
haapao
tamarii. No te reira, aita ratou e manaonao
i
tà
metua tane e te metua vahiné te titau ia’na
i te oraraa te faafanau ia'na.
Ahiri raua e parau mai e aita raua e
hinaaro i te tamarii, aita ta raua ohipa e
ao.
pô. Aita anei ratou i ite e aita ta ratou
i taoto i nia i te roi. E mau
iaata manao ore anei e aore ra aita anei
ratou e hinaaro nei e faatere i ta ratou
mau
tamarii
?
Eiaha ratou e maere, mm te peu e e tae na mutoi i ô ratou e afai atu i te tahi
mahana i te hoe parau api fifi roa : " tamaiti i te fore auri no te eia ” . Ua tupu
ae nei e ua tano; ua pahono te hoe metua
ia ite e ua tapeahia ta'na tamaiti mai te'
huru no te hoe taata maere roa : '' Aita
vau i ite ”
E i te reira taime, ua opua
oia i te tairi i ta'na tamaiti haapao-ore-hia
"
Aita vau i ite "
E parau ino roa teie. O te hoe parau o toheraa tei pari i te
taata tei parau mai. O te tapao ia no te
tamarii
mau
O raua hoi te
aratai e te faatomo ia'na i roto i teie nei
ratou mau tamarii i te reira hora o te
-
.
.
haapao-ore-raa o te metua. Ua faautuahia
faatere pereoo taero i te utua tei¬
tei e aita taua feia metua ra i faautuahia,
noa’tu to ratou haapao-ore-raa tei fifi roa
te mau
maitai no ta ratou mau tamarii. O
iho ta’u e pari i roto i taua parau ra.
la parau mai te hoe metua : ” Aita vau
nehenehe i ta’na tamarii ia rave i ta'na mau
ohipa ma te fifi ore
hoe taata
faahiahia ra : « Ua
faaotihia te haapaoraa o te tamarii i te
taime iho no to’na fanauraa. « E parau noa
teie, area ra e parau hohonu hoi : moite
mea e aita te tamarii i ite ia haapao-maitai
ua ite
i te auraa no to outou haapaoraa, o
hoe toroa mau ia ta te hoe tuhaa no te
mana o te Atua, ta'na iho i horoa mai ia
o
te toparaa mahana, e auau te metua.
outou e parau noa e, ua
noa'tu to ratou ite ore, ua farii outou i
taua toroa. ra. E ua parau i te eiàie ia arataihia e ia haapaohia ratou ia au i te evanelia o te hibilia iho tei haamau i te haa¬
haere outou i ô " Oncle ", a ind outou ta’
o te roo no te hoe fe¬
tei here i te mau tamarii. E parau mau,
Te roo no Tahiti,
paoraa o te mau tamarii r.iai te hoe faaueraa tei faatiahia e tei hinaarohia e te Atua
E manao paha te tahi mau taata, « E
mau taata poiri roa matou, aita to matou
ite e ravai no te haapao maitai i ta matou
ia vaihohia
ohipa ra i te hoe fetii, e e na reira te
tamarii,
te rima,
raa
hoe parau tei tupu i te mau mahana i
mahemo : ua faaea te hoe tamarii e toru
mahana te maoro i te fare ma'i e aitarod
tu to'na metua vahiné i ite i to'na mairiraa
e aita hoi i maere
te
faaineine i to'na ro'i, e horoa
e
atu ia'na i te maa mord iti no ta'na
.
E te metua rnau e, e te metua faaamu e,
eita te hoe taata e nehenehe ia mono ia
titeti
cinéma, e faatia i to’na hinaaro tatai tahi.
Here, o te hoe ohipa ê ia, o te haapao i te
outou mai te hoe mana
mau
loua
faaineineraa i te tamarii i te oraraa, o te
haapiiraa, te faahaparaa e peneiae te faautuaraa E ere te hoe ohipa fifi roa
Te here e te haapao, teie ia :
i ite ", te faaite mai nei oia i to'na mara-
tahi : H. O te hoe ohipa ia no te fare haapiiraa. Na te mau orometua haapii e haa
faaara'tu outou i to te ore â
outou toroa, a
i
Ua rahi â ratou; te ohipa
ia no te haapao maitai i te feia ani
maramarama.
timu
fenua. E faarirohia te mau ohipa
fore haapiiraa e no te ekalesia ei
ohipa faufaa ore, mai te mea e aita outou i
amo i te
hopoia no to outou iho toroa.
ia no te h^metüa tei ara
ia haere mau ta'na tamarii i te fare haapii¬
raa, e I mûri iho te rave i te hoe ohipa tei
te parau
o
-
no
to tatou
no
te
NEI ?
E AH A TE REO E TIA IA PARAU I POLYNESIA
QUELLE LANGUE FAUT-IL PARLER A TAHITI ?
(suite de la première page )
(Tuatiraa no
hoe huru taael te
api 1 )
varua
te
o
nunaa
Area ra, te reo no te mau ohipa
huru rau, te reo tei taati ia Tahiti i
Il est fort compréhensible cju’un
rarahi
peuple doive pouvoir s'exprimer dans
langue qui constitue le principal de son patrimoine,que par conséquent
cette langue devrait être enseignée, protégée, maintenue, qu'il faut former
les linguistes de demain et sans doute créer une littérature de base. Ce
mau
qui existe actuellement est fort peu de cfiose :
tei faaohiehia
une
la bible, le Voyage du pè¬
lerin, quelques catéchismes, quelques recueils de chants, une traduction
des fables de La Fontaine, une ou deux biographies, c'est à peu près tout.
la longue taliitienne servira surtout a maintenir ce patri¬
moine, à garder une certaine originalité à f'â.me du peuple, mais sans dou¬
I! est évident que
te
aussi
à consolider
son
unité.
»
longue des relations courantes, celle qui mettra Tahiti en rap¬
port avec les autres peuples ne peut etre que le français, il serait souhai¬
Mais la
de favoriser l'enseignement " d'un français de base ", d'un
français élémentaire, pour tous ceux qui n'iront jamais plus loin que le cer
tificat d'études, de multiplier les cours du soir pour ceux qui ont quitté
l'école et qui, très vite ont oublié ce qu’ils ont appris. L'enseignement
normal des deux langues, en consacrant naturellement plus do temps et
E
fenua
raa
te
o
reo
te
vai
ohipa
no
te mau tamarii
o
mau
te
tumu,
mau
fenua
ua
haapapuhia te ite
no
te
te reo tahiti mai te reo no te
farereiraa taata, te reo no te mau
noa
himene,
haapiiraa i mûri ae i te ”
certificat ", ia tupu te mau haapiiraa
i te po" i te ra' vahi e i te râ vahi no te
taata tei moe ta'na haapiiraa matamua
Te haapiiraa no taua na reo ta, mai te
inea e e hau ae te haapiiraa farani i te
haapiiraa reo tahiti, o te hoe ohipa
faarue i te
maitai ia no-te faahohonu i te ite
1 roto i te
ra.
faatiahia'i te haapiiraa no te
papaa ( farani, e aore paratane).
No reira, eiaha tatou e vaiho i te
hoe reo no te parau noa te tahi ; e
haapiiraa" reo farani
", oia hoi no te hoe reo farani
te
no
reo
reo
farani ia.
reo
na
tei reira i
maitai ia faaohiehia te haapii¬
mea
tuinu
taua
e
haapaari hoi i to'na tahoeraar
te
no
te
tei aifaito i to ratou
mana, ua matamaretma outou i te huru no to
e mea maitai ae
te
E ere te ohipa faufaa ore ia ite tatou i
na.
tuu i ta'na mereti i nia i te amu-
e
maa,
Eiaha
haere paha ona i ô
to'na " Oncle ", peneiae, ua haere oia i te
tahi atu vahi; ia ite papû outou i te mau
ohipa no ta outou mau tamarii e tia ai; a
outou no te
haapao i ta outou mau tama¬
fare i te hora no te tamaaraa e.aore ra i
te
teie ra, eaha te auraa no te reo « here ».
Here, e ere anae te hanihani i te aiu ia tuo
i te-poro o to'na roi, e tapea ia'na i roto i ■
bapetizohia ta outou mau tamarii,
i te mau mairiraa no ta’na mau ta
marii. Mai te mea e aita te tamarii i hoi i
rma
E
O te parau ia no te hoe taata tei ma¬
-
naonao
te
rii.
E parau faaararaa teie; e ere
taitai i taua mau hohoa ra.
i te aroa taata ore no te oire, e riro oia ana
outou
te matahiti.
le mea maitai ia haere te mau tamarii e ma¬
A ara i te mau hohoa no teie nei ao tei
tutau, e ua horoa outou ia'na i te hoe titeti no te â i te fore auri.
E te feia metua cheresitiano e,
no taua ohipa ra Pg fxii ra le hoe mau hohoa
tei oparùhia i te mau tamarii i ram ae i te 16
ro.
nahi mai te hoe taata painu tei parari to’na
e 8 tara no te haere i te ci¬
mataitai i te hoe hohoa nocAtu to'na
huru. E mea tia ia ite outou i te huru no te
hohoa o ta'na e ite, e ia faaraa outou ia'na
haapii nei te tamarii i le mau mea atoa na
roto i te hioraa, e te hoê mahana e faaite
faahou oia i ta'na e ite ia au i to’na hinàa-
tauturu are.
e
outou tamarii
néma e
tamarii i ite, o ta te tamarii e rave atoa. Te
taime £ nehenehe ia ratou ia haere ma te
ta'na mau tamarii,
te mau arearearaa no
peneiae te faaineine i taua mau arearearaa
ra
E mea ravai ore ia aufau outou i ta
haapaoraa no te tamarii i faaea hou te ma¬
tahiti tei hiohia ei tau no te haapaariraa,
oia hoi te piti ahuru o te matahiti. Ta te
pùpùhia ia'na. Ahiri outou e vaiho ia'na i
teie nei mahana i te ori haere i te pô i nia
e
.
O te parau ia no te hoe taata te ara i
-
hia oia e to'na na metua, e mea papù ore
to'na haapaoraa i te mau tau i mua Aita te
aita'toa to raua haapaoraa e
faaitihia nei. Aita te hoe mimi maia i faarue i to'na mau janau'a tae noa'tu i te
tauihia,
ratou
no
Te parau ra te
faauehia ia’na. Te metua tatai tahi, noa'tu
haapi¬
iraa, e faataa oia i te hoe vairaa taaê ia
aita oia i haere i mutaa iho i te fare
aravihi i taua parau
tua
ite au i te tahi mau tamarii api roa tei
hora ra, aita ratou i haere i te matete,
?
haapao ore i mua i te haava, te haamaratou i te feruri i te auraa no te
haapaoraa tamarii.
Na'na iho e haapao atoa i te tamarii i
te pae morare mai te metua vahiné : 6 te
tü}ia mau orihaereraa ra. l te tahi atu pô
ua
tei hia oia
Na'na iho e haapao i te tamarii i te pae
tivila. Ona iho te tia no ta'na mau tamarii
i mua i te tare no te mau ohipa ino huru
rau ta te tamarii e rave nei tae noa'tu i te
18 no te matahiti. la titauhia te feia me¬
matahiti, téiori haere i te hora
aahiata i nia i te mau puntmu
Ua feruri au i taua parau ra, no
te mea e e ere i te reira pô anae te
tupu
no
ia'na, ta'na
tamarii tei parahi i pihai iho
no
e
te
uputa i
te hereraa
no
farani mai
reo
mua
i te
e
no
te oraraa,
te, reo te iriti i te
mau
e* e i mua
nunaa
i le ananahi.la haapiihia te tahi e te
tahi e tia'i. 0 te ravea papû ae ia ora
i
raua
mua
i te ôraa
parauhia i te
mau
no
te
reo
fenua atoa
faaore oioi ii te mau ohi
varua o te fenua.
e
e'tei
o
te
hopea no te
>
table
TE TERE NO M. ef Mme REY LESCURE
Tiuiiu
I
te
5
sieur
et
Liadame Rey Lescure
i Papeete nei,
ua
to
ratou mau
hoa tahito i
te
farerei
no
de moyens au français, ne peut être que favorable à une meilleure connais¬
sance de chacuns des deux langues. Dans tous les territoires où l'ensei¬
oaoa
la langue autochtone a été autorisé, la connaissance de la lan¬
gue européenne (français ou anglais) n'en a été que plus sure.
Il ne s'agit donc pos de proscrire une langue plut^ qu'une autre ; le tahitien doit rester la langue des relations humaines du pays, la langue des
chants, de l'amitié et de la vio, ie français celle qui ouvre sur l'Etranger
et l'avenir. Chacune des deux doit être enseignée. C'est, la plus sûr ga¬
rant de leur survivance contre l'invasion d'une la.ngus étrangère passepartout qui aurait tôt fait d'enlever les dernières racines Je f'âme du pays.
faaearaa
i
Tahiti
Nouméa.
0
to
raua
te
gnement de
roa
faahou
no
atoa
ia
tahito
mai
i
rau
mau
ia
farerei
vahi
avae,
nei,
tinito
Ua
i
tae
ta
i
te
t epa,
poto
o
to
no
:,.on-
raua
faahou
terâ
i
e
to
vahi,
E
ia
nehenehe
raua
mau
faaea
pipi
raua
i
ihoa no to raua taeraa
ua faatupu to Bethel i te hoe
roto i te piha rahi no te fare
te
raua
po
mau
Monsieur Rey
raua
i farerei
faahou mai
taime
uai
te mea ua haere raua i
pipi
tahito tei titau ia
mataitairaa
e
I
te
tae
ua
no
faatia
tapae
Offset).
ratou
Papeete
haapiiraa,
i
nei,
tere
toru
tamaaraa
roto
mairi,
hoe
terâ
i
i
raua
raua
G
ua
( s. A. IMPRIMERIE DE TAHITI
ia
i
manihini
Lescure
na
i
roto
Tahiti
i
e
te
rave
mau
i
to
nei
i
raua
te
rahi
fifi
15
è
huru
tere,
no
E
Se-
1Ta
Mau parau api huru rau
tatou taviriraa
I te 25
no
Me i mairi
Radio. Ua faaineinehia
ae
la haamaitai mai te Atua i teie nei amuiraa, ia riro taua fare ra, ei fare haaputuputuraa i te taatoa o te faahohonu i to ratou faaroo e no te imi hoi i t^mau
ravea e ora'i te mau ohipa a te Fatu.
nei ua tupu tnau te taviriraa, mai tei faaarahia na te
pô taviriraa ra, te hoe mau hautiraa huru rau, na
Papeete e te mau pipi no ta tatou tare haapiiraa. Ua rave-atoahia e te mau amuiraa no Papeete, te tahi mau maa amuamu ; gâteaux, pape toetoe,
limonade, etc... E taata rahi tei tae mai no te oire e no te mau mateinaa hoi. Ua
api roa :te piha rahi no te tare haapiiraa, e aita te tahi pae i ô.
I muri ae i te mau hautiraa i taua pô ra, i reira i haapaohia'i te taviriraa, i
raroae, i te hiopoaraa a te hoe taata no te hau. Ua tere mailai te ohipa mai te
taua
no
te mau amuiraa no
haamataraa
e
tae noa tu i te hopea.Teie i mûri nei te mau
48 289
numera
45 835
04 300
15 513
45 866
POTI
Faatoetoeraa maa
Puaraa ahu
49 686
04 529
•
Umu tunuraa maa
35 024
Auri au-ahu
32 904
42 676
Vicky
Moby lette
05 530
Solex
6 Te A. R. A.
27 441
Pereoo taataahi
Pereoo taataahi
E
11 107.
34 080
E tupu ta tatou A.R.A. no teie m-atahiti, mai te 8 e tae noa'tu i te 11 rvo Atete
tupp te pureraa rahi omuaraa i te 7 no Atete i te pô. E tupu te mau,Apooraa-Tuhaa no te faaineineraa i te A,R.A, i te pae matamua no Tiurai, la riro teie peu faaararaa
Tifaifai
Tifaifai
«'
»
36 478
28 755
"
ei faaineineraa i te
'•
47 684
"
”
33 439
46 725
"
”
'•
”
20090
48 884
••
”
U
"
a) No te Tuh,3a i - Ua faaara nai te Peretiteni-Tuhaa i te poheraa o na
e piti no taua Tuhaa ra. O Arai d° no Pueu
e o Oehae D° no PIrae.te
faaite mai te Fatu iho i
ra-
misionare, te
Moorea, e tae noa’tu i te mau diakono, tei riro ei mau
te Toraite-Taurua ; te mau mero no te Tomite Fare-Haapiiraa, e te mau
Taiete o te mau pipi tahito e te feia metua e tae noa'tu i te mau hoa
ta tatou mau fare-haapiiraa. I roto i teie nei putuputuraa, ua vauvau mai M,
mero no
rnero no
no
te
Mauer, peretiteni no te Tomite-Taurua i te huru no na ohipa e piti tei amohia e te
nunaa porotetani i teie matahiti ; te taurua e te taviriraa ; te faufaa tei foaa mai
i na ohipa'toa e piti ; te mau hooraa fenua i teie matahiti e te vahi e toe nei e
pee
roa’i na fenua e maha tei hoohia mai (na te rata haati e haapapû maitai atu i taua
vahi ra). Ua feruri atoa taua putuputuraa ra i te mau ravea e ohie ai te haapeeraa
i te tarahu
e
toe nei. E
mau -manao
inaitatai anae e te
ito i to’tei mahiti mai i taua
pô ra. Na te Tomite-Taurua i roto i ta'na mau putuputuraa i mua nei e na te mau
Apooraa-Tuhaa hoi e faaoti roa i taua parau ra. Ua farii râ te mau tamariKporotetani aau itoito no Papeete, tae noa'tu i te hopea matahiti. Ua plipîi mai te FateHaapiiraa i te hoe amuamuraa i te mau auaha, o tei farii ma te oaoa. '
3 Te ohipa no Heremona
raa
te tahi tuhaa moni tei vaihohia mai e Paris
ohipa no Heremona, ua faaoti te Tomite-Tamau, ia haamatafaahou-hia te ohipa i teie avae. No reira, o to Moorea te tae mai i teie haamata¬
raa, no te rave faahou i te ohipa. Te mau ohipa e toe nei, o te ohipa faaneheneheraa ia i na tare e 4 tei oti roa i te tapoi i te punu e i te aroaro atoa hoi. Te hinaarohia nei iaoti roa taua na tare ra hou te avae Atopa.
Teahupoo
I te 3 no Tiunu nei, i tomohia'i te fare putuputuraa api a te amuiraa " Betelehema " i Teahupoo. E fare
ofai, tei rave nehenehe-roa-hia e taua amuiraa ra, no
ta'na mau ohipa. Ua haamata-maite-hia te ohipa, a toe atu ai te aua, ta ratou ehinaaro
nei i te patu. Ua tae na
pe Or. no te
peretiteni no te A. R. A.
,
te papai parau e o Teru-
oia
te
e
atu ai to te paroisa e te mau
atu.
manihini atoa i roto. I mûri ae j te pureraa tomoraa,
mai Temoe diakomo (auaha paroisa) i te rahiraa moni tei pau no taua
roto i te hoe tamaaraa ravai maitai.
Afareaitu
itoito
ua amo
,
oia
i
te
faatereraa
o
taua
i to'na ati mai e i te 4 no Tiunu i rave alu ai te Fatu i to na tavini. Na
Tapao
Or., peretiteni, no te Tuhaa i haapao i te oroa hunaraa. Te faaite nei te vea i to
.
na
aroha i ta'na utuafare tamarii.
c) No te Tuhaa VI - Ua tae atoa mai te faaite na te Tuamotu i te poheraa o
Rootepuni 0°, E mea maoro i teie nei to'na faatereraa i te amuiraa iti porote
tani 0 Manihi. Noa'tu te paruparu o to'na tino, ua mao itoito noa .oia i te
ohipa
e tae noa'tu i te hopea. Ua pohe oia i te 85 o to'na matahiti'. Te aroha nei te
te Vea i to'na utuafare e tae noa’tu i te amuiraa
protetani ta'na i faatere. Nate Fatu e faaineine i te hoe tino mono ia'na,
TE HIOPOARAA NO TE BREVET
Ua tupu te hiopoaraa no te " Brevet *' i te 31 no Me e i te 15 no Tiunu. E 16
tamarii no ta tatou fare haapiiraa tei manuia i te hiopoaraa. Teie to ratou mau
io'a: Clarita Anahoa, Angèle Brinckfield, Françoise
Chauvel, Jacques Drollet,
Tchin.’
Suzel
Garet, Lorraine Goiaz, Ernest Lou chao, Vaea Neuffer, Pauline
Noeliine Ng, Jean Marius Raapoto, Rose Tauatiti,' Mireta
Tauira, fvlarguerite
Tehuritaua, Tehaumate Tetahiotupa, Fanaura Tipaon. E haere te afaraa no taua
mau tamarii ra i te piha haapiiraa "
Seconde'", i te matahiti i mua no te faaine¬
ine i te hiopoaraa teitei ae ; Te
"baccalauréat"
Te ohipa taiata i Tahiti ma nei
Te
maere
fariihia te mau manihi
roa
nei te hoe vahiné papao, e
toroa to'na no te paruru i te mau ta¬
haapaohia, i te mea e ; aita te haapaoraa porotetani i parau mai
i te maa parau iti i nia iho i te ohipa taiata i Polynesio nei. Na tatou e maere
no to'na
ite ore, no te mea e, mai tahito mai te vauvau pinepinehia nei te ati
rahi no to tatou anotau
^
f^u faahemorao no ta tatou mau tamarii, e te faahemaraa rahi roa'tu, oia hoi te taiata.
Ehia patov tsi tuatapapa i roto i ta tatou vea i te mau fifi ta tatou e farerei
i te paeau no te ohipa ” tourisme ” , te ati no ta tatou mdu tamahine tei faarue
i to ratou mou utuafare e tei tiai i nia i te uahu i te mau ratere Ipapaa. Ahiri te
mau faatere o te nunaa i faaroo moi i ta tatou mau parau faaararaa, aito paha
marii tei
fifi
ore
i
i tupu e aore ra
ra
O tatou
fare ra, e te faufaa iti tei toe mai. I mûri ae i te reira, ua
na, na
rave
paieti, tei here ppû i te faaroo. Na roto i te mau taime otareraa no :e
paroisa
taua
Tuhaa IV.
I mûri ae i te paraparauraa a te diakono faatere i te amuiraa ua himenehia te
himene tomoraa e na M. Mauer, peretiteni no te,A. R. A. i tâviri i te fare, a tomo
ua vauvau
ta'na i
te hoe ia
te tauturu i te
4 Tomoraafaret
raua
Narii Terorotua diakono faaturahia no Afareaitu
( Moorea ). O Narii nei, o
mero no te A.R.A. na roto i te mau matahiti e
rave rahi. E taata itoito
0
Na roto i te hioraa e, ua roaa mai
no
tino ta'na i faataa no te mono ia
paroisa ra, mai te^tauturuhia e to'na mau taeae diakono.Na te ati mai e te paruparu 0 te tino i tapea ia'na ia faaea i te ohipa. Ua itiaoro to'na vairaa i roto-
I te 8 no Tiunu nei, ua tupu te hoe putuputuraa rahi i roto i te Piha-Rahi no ta
tatou mau Fare-Haapliraa. Ua amui mai i taua putuputuraa, le mau
e
na
b) No te Tuhaa III - Ua faaite atoa mai te Peretiteni b te Tuhaa i te pohe¬
2 Te putuputuraa note 8 no tiunu
Tahiti
te A,R.A,
diakono
katea, mai te haamoe-ore i te mau taata’toa no teravahi, o tei faatae mai i ta
tou mau tauturu i manuia roa’i te ohipa.
no
auaha, ia faaau ratou i te taime e au ai ia ratou ia tapa-
mau
no
7 Parau oto
Ua manuia roa te ohipa e te haamauruuru nei te V. P. i te mau paroisa'loa tei
tauturu itoito i te ohipa na roto i te mau titeti i ravehia, i to Papeete hoi e to Ma-
orometua
mai i te taime
pa
24 555
mau
Paofai
92 712
25 281
25 -
iho nei i te sabati 11 no tiunu, te faaôraa i na Ekalesia api e 38 i
( Papeete ). E mau tamarii api anae ( e mau tamaroa, e e mau tamahine
orometua pupu no te haapiiraa sabati, 18 e tae atu i te 21 matahiti )E ohipa api
teie tei haamatahia i ô tatou nei. Te peu tumu tei matarohia i ô tatou nei, ei
mûri ae ia i te faaipoiporaa, e tupu ai te haapiiraa imi-manao e e ô atu ai i roto
i te Ekalesia. Aita hoi e ture tei paturu i te mau ta.marii api ia ôi roto i te Eka¬
lesia hou ratou e faaipoipi ai. Üa nro râ te ôraa i roto i ts Ekalesia ei mea matau na te feia api. I teie nei, ua mahiti te hoe uputa api, ta teie mau tamarii api
manao itoito i iriti, e te ani nei tatou i te Fatu ia tauturuhia teie mau tamarii i
to ratou haereraa i nia i, te hoe e'a api, e ia faariro oia ia ratou ei hioraa na te
feia api o teie tau, e ei om'uaraa hoi no te tau api, te tau e ite ai te feia api
e, e parahiraa to ratou e vai nei i roto i te Ekalesia, e te tiaihia nei ratou ia
haere mai no te pûpû mai la ratou
Ua tupu
■
Camionette " PEUGEOT 403
Pereoo uira " DAUPHINE "
Pereoo uira " 2 CHEVAUX ''
eiaha ia moe ia outou e, te toe nei te aua no ta outou fare
ia oti roa taua ohipa toe ra,
5 Te hoe faaoraa Ekatesia
tei tano :
Pereoo uira " FIA.T *'
Pereoo uira " BERLINE 403 '
07 815
E to Betelehema e,
nhi outou,
a
anae
aita oia i haere i te rahi
tei faaite i te ino
e
.
vai nei i roto i te mau opuaraa no to tatou
anotau, e ia paari tatou i te mau hope ta tatou i ite, ia hinooro tatou e patiatia
i te feia toroa i nia iho i taua parau ra, eaha tatou e taio ai i roto i te tahi vea
no
te oire
:
te
tohi
mau
e
i nia iho i te " mode ", oia hoi te
faahiahia roa ! Te hinaaro nei te vea porotetani
parou tuata paoaraa
huru no te ahu o te toota. E
mea
pûpû i ta'na mau vea tahito i touo
vahiné papaa ra.
Fait partie de Vea Porotetani 1961