EPM_Vea Porotetani_196102.pdf
- Texte
-
Te 6l
Le
Teporotetani, te boe taata
tei
hepetoma i mairi a’e nei,
xia taioliia i rolo i te lioc vea api : «Taÿnarii Tahiti », te hoe l’ata i papaihia e
I
te
mau
tae api mai i Tahiti iiei
i ta’na mau feruriraa j
fairereiraa matamua i te teia poroLelatahiti. No reira e mea huru ê roa taua
te hoe papaa tei
e tei
luatapapa
te
iii
mau
feruriraa ra
parau
înana’o
e
te tumu
le atea hoi
la'ua i hinaaro i te vauvau, e
te
piti mahaiia anà’e to
|aua papaa ra tapa© raa mai, e mai to’nâ
Iteore i te haapaoraa porot'ëtiaiii larani
oia’toa i te haapaoraa porotetani taMti.
Te na ô nei teie papaa e mea ê te reo
no te mau poi'otetani. « Aila ralou i pa¬
rau ;
te Mesia », aila raton i haere i te
])uie tusia », e aore ra i te « paraliiraa
no te penileni hara ». Aita ratou i haapa'o i te fariiraa i te «Kominio., i te PaJmte », te parau uei latou no te « synode »..
Aita la ratou e mau )epiko]io, t-e [)arau nei
ratou « peretiteni ekalosia » ; ua riro te
pure tusia» ei « oroa euhari »... le vai
au
a
€
eitura...
»
ïnoraa
no
Ua peapea taua papaa
taafraa
râ i te
o
le mau
peu porotetani ; mai te hoe taata
tnai i le hoe fenua ê roa e aita
tei tae
te huru ê e le
inehe-
ore
i mataubia
protestantisme tahitien. Or, ces réflexionisl
sont si étranges, si éloignées du sujet
iqu’iclles se proposent tic traifer^ qu’ü
tahiü a 400 matahiti
taaê to tatou mau taeae ;
varua
ua
nei,
aita ratou i
i teie
tatou, ua hiohia tatou ei mau taata
hairesi poiri, ei tîtî no te inorare, mai te
hoe tino orometua riaria e te etaeta hoi
ite ia
tapeahia i roto i te hoe morare
larohà-ore, e te mau far,e pureraa mai te
le
vai nei,
hohoa-ore e te tahi atu mau parau nevaIneva mai te reira te huru. E mea fifi paha, i roto i teie nei vea te faatia i te
taipe no te 'taata porotetani. E
faahamanaohia, e erc te haâpaoraa porotetani i t?, haapaoraa
ê;
■ua
tupu oia i Farani îa Cialavino, te
hOhoa
mea
lioe no te mau taata papai buka tuiroo
a’e no te 16 no te tenetere, hou to’na haa-
ohie
imrareraa i rapae. Teie râ, e mea
te farereiraa i te taata porotetani.)
Ajta oia i tapeahia i roto li te mau ture
lekalesia tei hiohia e anâ
îritihia i te poroteiani te mau feruriraa e te farereiraâ
i to’na taata tupu. E parau mau, e mea
huru ê te reo poïotetaniî! ; area râ e 15
aore ra e 20 lt|K> ê tei jineine i te mau
iho ei ekalesia mau ; ua
(Tuatîraa i te api 3)
semaines a paru dans!
journal « Tamarii Tahitÿ! »!
d’un papaa venant de débarquer
où l’auteur faisait part de ses
Il y a quelques
une
nouveau
lettre
à Tahiti »
réflexions
ooiicernant
sa
découverte duj
faut bien croire que ce j)a])aa
venait de
(débarquer deux jours auparavaiil e'. qu’eu
outre il ignore autant le prpleslautisinei
français que le protestar.tiisme laliitiienu;^
Qu’est-ce à dire ? L’auteur affirme qutÿ
les protestants ont un vocabulaire insolita^
Ils ne disent i)a,s le « Clirist », ils n0
kont pas « à la Messe », ni « à confesse
Ils ne « font pas leurs Pâques »... lÈls
Iparlent de «synode». Ils n’ont i^as d’éVêques, mais des «présidents d’Eglises,»^
«
ils
disent
«
la Sainte Cène ».,.
etc
»
|
y
lia ia
letaeta no te mau
êê, te itea
cet inconnu...
tei maheaitu, aita te mau orometua i pure
mai te poipoi e pô noa’tu, no te mea e
feia faaapu atoa ratou. E mea ohie roa
le farereiraa ia ratou, ua amuitahi ratou
i te. nunaa e ua riro ratou ei taipe no te
Aita oia i maimi i te fariered
raa porotetani e ua r,iro oia mai lie hoe
taata tei moe lo’na e’a. la farerei oia i
te feia no te mau haapaoraa
protestant,
le
roa
faahou nei oia i te mau vahi ta’na i mafcau. I to’na mana’o, hoe â taata te mau
lorometua e te mau pope tei pure noa
|naî te ppipoi e pô jioa’tu.
Matahiti
Ahiri taua taata i ite rii i te parau
ta’ha i vauvau m^, e ite oia e aita te
jrteo « synode » i piarauhia i Tahiti higi,
ua [)arau pinepinehia te reo ; « te Mesia »,
e noa’tu te mana’o no te tahi mau
taata
aiehe ia’na ia farerei i te lioe taata, e o
tei au i te farerei i te mau taata atua-orie,
înai-oo-ore.
O TE
Ce malheureux papaa est à ce point
troublé par l’anomalie, voire l’exoentriciitéi
des mœurs protestantes qu’il ise sent en|
pays
étranger, sans contact possible, pré-i
ëérant,, avoue-t4i, avoir affaire à dejst
athées, à des gens sans religion... Il fuit
volontiers la rencontre protestante, tanlj
il est désorienté. Avec de non-pro,tejstainfSj
on se retrouve sur un terrain de cônnaissiance.
Les pasteurs, qui passent leur!
Ijernps en prière du matin au soir », sont
des gens à mettre sur le même pied quej
les
prêtres.
L! '■ ' !1 1
:
,
îTuaïltaiR i je Mpi 3)
VEA POROTETANl
2
Parau
huru rau
api
fenua nch.enehc i le jiac mili. E ta])ao
hooraa fenua no to tatou
haei’eraa
FENUA NO PAOFAI
Ua iuim aenci le lioo pat.^raa no te feiiiia no le toiiitara l^arclane i Paofài i le
127 no Tenuare i niairi, e 4 laata teii
liaere mai e tuo,
e tatou tei inanuia i
te tuliaa matamua. F no te inea alla e
i
lajiao eaoa no lo te 4'uhai IV
110 le haapao maitai i ta
tatou mau tamarii e no te paruru i le ckalesia no anamua.
c
nahi i reira.
i te pili o te luliaa,
taala i liacrc faalioii
te
0
—
tavii’iraa t.'i laalaaliia no le
ïHva’c Mali. Noa’tu to na iti, e riro laiia
fenua ra ei lenua i’aulaa no talon no te
faaralii i te fenua no le ,l'are erometuia
Snisionare, c no le hainani i te man mata.Fili i mua nei i te Ivce farr no te farii
i' le. feia ajii tel faaea i rot) i te, oire. E
loljmaraa lahito roa teie. la itoito tatou,
o
(c pce
le
oioi teie fenua. No reira, a
Italou, ia malara oioi
0
!
nohi
tatou i laua liopoia
—
Ua laaliahia e te
i te buka liteli.
Tcic le mau lano ;
1 ];ereoo Fiat, 1 ])ereoo
camionnelte Pcugcol
!403, 1 pereoo « Dauphine », 1 pereoo 2
chevaux < Citroën »; 1 poti ma te hoc matîni 35 CV., 1 faatortoeraa maa 1 umu
gaz, 1 au ri au -ahu lam a hoc, 1 Mohyletle, 1 Solex, e 2 pereoo laataahi c te vai
lalura... Tei ixito i te rima o to oulou oronietua le tileli uo le lanoraa matamua.
A haere oioi i ô nu a hoo i te t t.'li la5 pereoo uira :
403 Peugeot, 1
te
0
—
0
UTUROA
FENUA
faahou te Tomile Tamau
Tomilé Tuhaa latoa
mau
hoi
no
te
haapapu te lahi mau vahi no te faaineincraa i le taurua
ma
roa.
tel
0
ore
i
maramara-
Ua hapono liiaTu i le mau pa-
roLsa aroa te hoc tapura léi faiar.i ia ralou i te rahiraa maa tei a lihia. Eilrlia e
maere i te rahiraa maa Ici
anihîahia tu.
la manuia la tatou itaurüa e lia ai, no
no te aufau i te mau hooraa fenua no Taravao, no
piti i
h nua
Ici piri i le farc mutoi no Ulur.)a e Ici
mua
mau
i la tatou l'are l aipiiraa. E
îenua rahi, e liaraa mailai no te liamani
i le hoe faïc haapiii a.i ter, a no t i Chou
niau lamahine no le 4'uliaa 1\
( h.co e
ménagère
Te piti o le fenua, o te fenua
tei reira le fare haapiiraa no Tonoi. E
E hoo aloa hia mai na fenua e
Uluroa. 'l'e fenua malamua o te hoe
mau
la^miriiî.
])ili matahiti i reira,
e
i le hoe où explication commu¬
arlicle, de dicsser un portrait-type
Fait partie de Vea Porotetani 1961