EPM_Vea Porotetani_196101.pdf
- Texte
-
Te 6i 0 te Matahiti
—NUMERA
]
-
TENUARE 1961
Porotetani
Eoo i te matahiti hoê
E
Te
îiiau
inuii
ohipa anei
no la
net
lîâa{ii'.raa teitei :: Gauguin » e aore r i i te
mau « Cours Complémi nt; ires ». Ua
noaa
mai ia ratou te « brevet » e pcnciae anaîiabi te « baccaJauréat ». Te l'arli nei Ta¬
hiti i le mau haapiiraa huru rau, eut
tae ta tabou mau tamarii i te mau hiopoa
îraa e ua noaa ia ratou te mau parau
'
hioïKimaa. li nica mailai roà teie .':r.:a
ra, l’e tiaturi nei au e crt ia i le lioe
peu ta te leta nntua i liaapao no te lono
i la ratou mau tamarii i le i'arr haapiiraa,
no le rnea e ua na reira hia e vela'.ii è.
iMo reira, te vai i.ei te hoe maa teoleo iti
e le. mauruuru i:ei
te feia inetua ia lae
tahta lan.aiti e aore ra La’na tamahire i
le i'aito no te « brevet ». Alla râ te inelua
S Uianaonao i te ohipa ta ta’nà Lamaroa e
aore ra ta
taira tamaliine r.i e rave i
snuri iho. Ua lia te mau tia uriraa toa'e
I le hoc « brevet » o roto i le pute ahu ;
hoe ohipa faahiahia, moni ma'tai. te raaSiao 110 le lioe iaito maitai a'e, e le roo no
te mau taata.
Teie râ, e mca atea roa Laua tiairaa ra
i te mca lei itehia : ua rahi a’enei te mau
« brevetés »
à Tahiti mâ nei toi r;rio mai
te jmau
mereni no Maupili. E ua
l'aaiii.iu
Ma to ratou hoo i raro, aita i noa a i ta
fcafeou mau tamarii e « brevet » ta ratou,
oMpa ta ratou e hinaaro nei, e acre
aita te hœ ohipa i roaa mai ia r. tou
te haamata faahou nei raton i le tahi
le
ra
tsiau haapiiraa o
parau taa ê. Aita
tei faaravài i te
« brevet » e riro
te
hoe
nei
HOB-AHURU TARA
Y
tatou naau
iamarii i Taliiti
tatou, no te mea i le
matahiti ta'a’i lahi, te toino nei tp
Iamarii e t are r ihi i rolo i te l'arc
oaoa
:
nei ?
râ, hoe uputa ; te
haere nei te mau tamahine i te hoe haapiiraa pata'j)ala e te «sieno». E i mûri
iho, e liai ratou i te hoe toroa papû cj^
ei
haere atoa te hinaaro no te
i te hioe vahi f ifi a’e. E tamata
fatu ohipa
te hoe mau
taimahine i te haapii i te toroa tuati i te
tare ima’ï, area râ e mea lia ia anaanatae
te ,mau tamaliine i taua toro’a ra, ua iti
i-oa te mau toro’a; te lahi atu mau tamaMne
D tei hinaaro i te haapii - e rirp
ratou ei oromelua haapii i mûri a’e i te
llalii mau ava’e haapiiràa. Te toe’a, e
haru hia ratou e te mau ohipa no te
■'« tourisme », mai le
ohipa « hêtesise »,
auaha, rave olu])a i roto i le hctela. E
mea varavara ra tauâ mau ohipà ra, aita
mai i ta tatou mau
toro a liti ore, 0 te
lioe ohipa arearea te « tourisme » e te
iue nei tatou i te hopea no taua ohipa
arearea i Tahiti nei.
te
tourisme
«
» e
namaliine i le
E
no
te
mea
fifi
mau
pupu
mau
roa’tu te
tamaroa, no
hinaaro i te
toroa
maimiraa ohipa
te mea aita ratou
papa’i pariu. Aita
ei oropietua haapii ; ua hau a’e te ite no te mau
tamaliine no te ohipa haapii i to te maa
tamaroa i Tahiti nei. E mea iti atoa te
imau aualia tei itea i rotopu i te mau taimaroa no te mea e aita te tamaroa tâhifâ e paraparau nei na note i te reo ê atu
ïnaori râ na roto to’na iho reo tumu.
E roaa mai ia’na te mau toro’a i mûri
nei ; jLaata taniuniu, taatà taia'i pepeoo,
toa
ratou
e
hinaaro e
Tuatiraa i te
riro
api 3.
:
DanielMauer.
l-il (lu Iravail
pour nos
jeunes à
Taliili?
nous réjouisîsonis de ce que clia-î
année des enfants eu plus grand nom-
Nous
que
îîÿie franchissent tes portes du lycée
des
nent le
ou
cours
complémentaS.a’es, obtieu-;
hi’evct et peut-être demain lé
baccalauréat. Tahiti s’ouvre aux études eï
pai- là aux examens, aux diplômes.
Celà est bel et bon. Encore faut-il quel
-
e
a
hopea, ei omuaraa
e
Rédacteur
—
ne soit jias une mode ou un engouepient, qu’il ne s’agisse pas pour les pa¬
tients d’envoyer Jeuns enfants à l’écolei
piarcc que le voisin le fait. Or, il semble!
bien qu’on sacrifie à un certain penchant
d’orgueil, qu’on est fier d’avoir un gar^
çon ou une fille bi-eveté (e). Ce (lue ce
gar^-on ou cette fille fera plus tard, OH
s’en préoccupe i:eu ; on veira bien. Tout
doiit être permis avec un brevet en poche!
im travail intéressant, un gain facile, una
perspective d’avancement rapide efl lal
ce
honsiidéralion des autres.
réalité, il y a loin :
à abonder suil
le xnarché tahîtien comme les pastèques;
à Maupiti, ce qui en fait baisser le prix.
Nos jeunes brevetés ou brevetées ne écout
vent plus le travail souliailté ou même
n’en trouvent plus du tout ; il leur faùfi
Or de
les
ce
brevetés
rêve à la
commencent
eutreprendïe d’autres études, plus spé-,
cSaliBi^. Le brevet n’est plus une fin,
mais un commencement, une porte. IjQa
îiltea vont s’empresser de suivre des couni
Tuatiraa i te
api 3.
||[)
VEA POROTETANî
IA
OR A
mai
roto
na’o maira ; O tii’u Tamaiti
faaroo ia’na ». ( M^reko
E te hoe ata maira i te Jtaiwiraà
5a ralou, e te hoe reo maira hoi no
«
I taua ala
ra,
leic,
here
a
e/7).
O —O
E hoa here
^
outou i te
mâ e, laorana
i teie matahiti api. Ua
matahiti e le liaamata
ïaalioii nei te iMîe matahiti api. I teie
ihoa taime, te ui l ei tabou, eaha râ te hurii no teie matahiti ?? Ei i)ahonoraa i teie
miraa, c l'eruri tatou i te i)arau i nia nei ;
'« E ATA TO MUA IA TA'l'OU ».
•
(aroha o te Atua
faahoii te hoe
jiau
I te omiiaraa o te matahiti api nei, te
te ui nei li tou : eaha te huru no teie
nei mataliili ‘i E matahiti mailai aiiei., e
le hau ? Aita aiiei
teie parau i te taime no te
faahuru-ê-raa-hia i nia i le nioua,
Ua tu|ni
lesu
t mua i te aro o na
])ipi too H : Petero,
Ptoane, lakoho, tel riro ei mau ite no taua
ilaiia olîipa taa ê ra. Tei mûri a’e i te
iiiraa a le Fatu i ta’na mau pipi : « 0 vai
tau te Tainaiti a te Taata i ta outou pàtrauraa», te lupuraa teie ])arau. Mai te
5nca ra e, ua teie liuru api no te FcRu
lei orc
i lùoi.’ia e te mata taa'a, e haaiiapû nei i te j)alionioraa a Pèlero : « O
Ira». Te
jn’e
ra
oe,
le
'Pamaiti a te Atua ora
faailc nei Mareko c ; «
Anaana.
ralii mai le
lo’na aliu e le tealea
lioua ra ». Eita râ teie nei huru no t.'
Ealu e vai noa mai, aore â le Satauro
5 oli. Teie huru no’ua i teie t lime, o to’na
aa liuru
mau, ta iia i haapae no lo’na
Ibei'e 5 le ao nei., la lioi l'aahou mai
râ
oia, lei reira le mau mala'toa e ite ai i
Itaua ]}uru mau no’na )-a. ( loaac 3/2)
I taua taime atoa ra, teie na auaha
no te Faulaa -Tatiilo o Mosc raiia o Ella.
Ua tae mai raua no le fat île c, ua
tupu lei ]iarau hia e Le Fatu ; « Eialia e
'
jiianao e,
ia hacre mai au e
faaore i te
pero]iln.ta ; aore au i liaere
jnai e t'aaore, e laatia râ » ( Mataio 5/'17).
JIoc â liiiru e le parau nei Mose r.ma
FTia na roLo i lo raua fâraa mai i jiihailio
5a Lesu e : te Mesia tei tohuhia e le F.T.
lia ralü i te Ture e te mau iieropheta,
lure
o
e
te mau
lesu ia.
hoe ata
lapoiraa ia ralou, c te hoe r :o
ïio TOto i taua ala ra. i le j’a
c:
o tau
'1 aillaiLi liOiO teie,
*
Aita râ i mâhia, o le
maira i te
ma ra lu i
ô r 'i mai
a iija.oo
5a’n a.
I mûri a’e i te c
nei reo, ua pee
ê Fie
More raua o
e iia moe a',oa lioi
Elia, o iesu ana’e teie, ma
inataii.v'.a.
(îMla,
to’na liuru
parau
fil'i
e
ra
)
Teie r.ei
5s imiiaia tatou.
o
le
lia
I nia üio i teie nei ao, le vai nei te hoe
ata tei tapoi ia’na. Alla roa tatou i ite
mea
e
puai
o
maroraa.
tupu i teie matahiti
iicie Le
E mai te peu e, e tupu, eita anei le mau
topita riaria no teie tau e haapararihia ?
rahi te
tau
roto
na
anei taua
i te ite
roaa
taata.
mau
ohi-
mai i
le.'e
haamailairaa i te oraraa
rii i i-olo i teie r.ei ao ?
te
I nia Uio i to titiu
vai atoa nei te hce ata.
l'enua
o
te
tei hamani
h ; I le
ïaaitx)
e te oh Le no rapae
ti mailai e te ino ?
:
no
0 t i’ii Taniaiti liera
i te
rai
e
te
îenua
na
ixilo
iiaiau
l'a’na’loa te jiohe. Oia te Atepha c Le
Oméga, te malamua e te l'eahopea.
taata
Te iiaraii nei oia ia tatou i te omraraa
te tau api nei : « Eialia e mata’u, noa'lu te ; ti poiri i mua ia outou, lei l.uiia
i te mau mca i mua : « O ta u TamaTi
o
here,
la
I'aaroo ia’iia.
»
Aita’tu ai ta’na e parau i parau
nei na rolo i teie rta. Te iiaraii nei
mai
o'.a i
Ekalesia ), « O.
te Lxigo tei riro
outou iâ’iia. Te
parau mau hoe rca, te pai*au ora, te
])arau no rolo mai i te vaiia o te Manahope, ua riro ia ei taata : « A i'a:;Eoo
oia
pipi
(oia
hoi i te
la’u Taniaiti here teie,
mai ci Ituila, a I'aaroo
mi^i,
t'aaroo. Faha te liuru
«
mana. Oia tei l'art/re i
teie rei ao e tei mau i te mau mea’toa
i roto i ta’iia rima. Tel a’na te ira e tei
i ta’na
Tahiti, te
ohipa api
noa’lu te huru
reo ;
c reo râ
no nia
mai, e reo no te
Mana-hope lei parau mai i le tau la nei.
Oia le 'Atua mai a hopc e te p.uai-hope
a ) I le ])ae no te ora aa. E oraraa hau
(anei lo titou i te l'enua nei, e aore ra
e oraraa Jihi ‘?? E
aaliuiie anei te t'eniia
L le mau mailai tino, e aire ra, e tupu
anei te o'e i E liituri anei te nunai i ia’na
iho ohipa no lo’na oraia i, e a re ra, e
taaruc anei oia i te reira, a rave ài i
te mau
hoe
nia’
E l'a iriro hia
ohipa api ra, ei ravea
mau
tapoi i to tatou i'eiiua i ta
te pae no te l'a mo.
mai i teie nei ata,
No vai teie reo e parau nei na roto
imai i teie ata ? E ere ia i ti hoc reo
htaala no raro atu nei te huereraa i
ao i roto i ta ralou mau
Aita anei e tama’i e tupu mai ?
l'aahiahia rahi lei
tei
r,o,
teie, la i'aaroo ia’na ».
teie nei
I te tahi rtu pac, ua
mau
e
ore
pae no le oraraa e 1
i.
Area râ na roto
i
pa ajH
i te
uiraa la tatou e ui nei, e
nehcnche ia tatou ia paliono,
l’iTO ia mai le lioe ata tei tapoi i teie
nei
ei ao. E parahi l.aii noa anci
le mau Basileia le tahi e te lalii
E manuia anei le mau ravea i'ailupu hi,u e
îmiliia nei e hau ai le Basileia raralii e
te
roto
i te [inu o- iti ai te mau niaa laero e utanoa-hia mai nei i te l'enua nei, e e iti
ui te mau l'arc iniiia.i?
jia tatou. Mai ti taala i opanihia i roto
mau
i
iraii
i le hoe piha poiri, e ore e ite i te mau
mea i raj ae, oia’toa tatou i lie mau mea
i ixilo i teie
ohipa l'auFàa lahS
te i'; a'ioitoraa
jiar i
i
lo ralou mau tan arii V
anci
noa
turuhia arei
c e
I mua i le mau mca la tatou e liinaaro
nei i Le ite, ua t.ipoihia tatou e te hoe
a ta ineiimeu tei huna i taua mau mea’toa
..
tle Mesia
e mau
mai ? E tere hau
peapea e tiipu
le
,
TATOU
TO MUA IA
BATA
f
MATAHITI API
NA I TE
j fia na ».
j
No'iia lei iiaraiihia mai e le melahi i
api : e hreie ami i mua, c aore ra e ht i 1
a.utei i mûri V? E roaa anei i
le Fkatesia | k'- rnau tlu'i niaiiiioc i te [lô no NiKila :
te lioe oiïBraa api, e nelieiielie ai ia’na j
FiuJui e mala’u, e jiarau niaixai tu'u i
i!io la ilc i le rnau ohipa e aa ia’na ia 1 iKipoi mai ia ouhm nei... i naua iiei i fapnoii ai te iaa'xxi i le tenua nei ; i nau i i le ora no outou i ti oiie no Dale
jiae
i te
l'enua
nei
i teie
no
matahiti
'
e
e
i...
C Ilia,!
ju.oi
a.i. i
o.a
mai i ei-oia iioi. te Mesia la o le Fatu».
la’na iiioa i i. a au ? E vaiii anei 11 mau I .{ûa niaii, ai.a oia i la.ihcrehere ia’na
•.lai nmi;
ajii e lomoi i rcto i le Ekaesiu ( iho. No le iriti i te hoe e’a api i mua i
)0
tiC amo
i le mau t iroa e la'; n.-i :
j lo le ao, i mua i te mau taata latai talii,
haai ii tau arii, l'aalcre ui-api, Diakono, | noa’lu to raton huru, to ratou tiai-aa ej
c.v)
louometua, etc... ?
E h
ne
mailai anei te
|
haapiiraa sabati
|
Tuatiraa
i te
api 4.
VRA POROTETANl
E ohipa
îamarii i
anei
tatou
no ta
laala hamaiii rnori
lura,
xa('rc :
ohi])a i te lenua
nei, ia haere ralou i te lioe lenua ê, i
'itea i Ije leia ajii ti hoe
.iNiu-Zclairi
e
aore
ra
i TaraLoni
no
te
Ûiaimala i te hoc ora:-aa api. Teie rà, ua
na rcira hia te mai lit'i i Taraloni, e mai
haere alu ta lalou Iamarii î
Le pica e, e
laarue pauroa raton ,i, te
mea’Loa La raton i haapil mai i Ta-
Mu-Zelani,
nnau
liili nei
anei ia
c
reo
:
e
hum oraraa.
E
mca
lia
laa;ie]M) i le hoe uuuaa i Lo’ria
Tuo, ia laaoromai le leia ite e te leia aravihi, i te taime no te tupu raa ? Aue te
peapea e !
Aila palia
ê
raa
uo
iatou i maramarama i le hule haani raa e i le ravea i
le roaa mai i te lire toroa ; ua hio h a te
ohipa «Tourisme» ei paiiouoraa hoe rjja
■o le h t.u'a i le mau fifi no te mau tau-
/
ile :,t)a nei, te la'ii mau
i Palii.ti nei i !aua haerc
raa, ra i mua le luperaa o t ; nimaa i :e
Tiahi te laanuinaa i u'a i le ta t > uo le
jte. x\ila ni, ua iti aloa lo raton mau lauîaa huru rau e aila ralou i tiatu û- i le
lohipa
ra,
le
mulu
«
tourisme
»
ci rapaau hoe roa.
de devenir
tres - les plus sludlieuses
aussitôt inistitutriceis après
de stage
Enfin, cpiekiues
deviendroni
quelques mois
autres seront
hapées par les emplois du tourisme, hô¬
tesse, inlerprctc, employée d’hôtel... Mais
toutes cers tâches sont rares et le tourisme
n’a pas à proposer à nos jeunes liiles
des fondions sans lûsques. Il s’agit plutôt
là d’avcnlure et on sait trop bien ce que
un
peut-n-
places sont limitées, d’au¬
iinétier et les
oe
dent
:
le tourisme, mais il n’est rien de
pjlus aléatoire, et c’est vraiment jiréparcr
dès l’enfance tout un peuple
activité ; les diveitislsemenls
geme
hiti.
des autres.
AA»ouons que ce n’est pas très relevé eH
mêiue fort peu attirant px)ur une jeunesse
epui « envie de faire f^uclqiie chose à la
(mesure de son intelligencxi et de séa
.moyens.
i
^Tc sï’is bien epu’il existe une autre solu¬
tion de
Los perspectives seraient encore
sormbros pour tes gaoons; ceux-cien
peuvent guère
ne
plus
effet,
à devenir se¬
songer
crétaires ; ;il:S sont per
tés pair l’Enseignement ;
ailleui'S peu ten¬
les aptitudes pé¬
dagogiques paraissant plus largement dévbluiées aux tilles epu’aux garçons à TaMti.
On trouvera aussi sans doute peu d’in¬
terprètes prarmi eux, te garçon tahitien
ayant une réprugnanoe quaii-invincibie à
prarler une au'ïie langue que le tahitien.
11 piourra devenir mécanicien, géomètre,
électricien, radio, petit fonctionnaire, et
après V II nlatleint pas encore au niveau
des poosbes Lie commiande. Il est très preii
attiré par les poistes subalterneis des sec¬
teurs publics, et le secteur privé n’a pas
gi'and chose à lui offrir, si non dans le
domaine toujours alléchant du tourisme.
Devra-l-il se résoudre à diriger un pu ru
otea ou à faire le figurant dans des films
p)t-cte]idcut'avoir un cachict tahitien.
([ui
à une seule
d’aventure'peut signifier à Ta-
ce
l’exil. Si les jeunes de
pas ün métier dans
leur pîays, eh bien, qu’ils aillent ailleurs,
en Nouvelle Zélande ou en Calédonie, ten¬
ter leur chancè. Mais le problème est
dès maintenant le même en Calédonie, et
l’émigration en Nouvelle Zélande signifia
un abandon complet de tout ce qu’on a
Tahiti
désespoir
ne
:
trouvent
SI ivie.
api prendre
Tabiü. : langue pvemple
et sîylaà
Faut-il àcondamner
;
un
(Saborder lui-même, à se sapwr de son
élite a chacfue fois epu’il en naîtra une.
se
Cruel dilemme !
Il sembble qu’on
lion et possibilité
ait confondu iaaslrucd’iavoir un métier ef
cfu’ou ait (xmsidéré le tourisme comme
étard la répionse économique cpni doït
hesoudre le p roblème de Favenir de notret
jieunesse.
;
D
'
Pourtant, les autixis îles du Paciflquo
(3onnaissent la même évolutiom social®, le
■même accroissement démograpîûqïie, ïa
même élévation du niveau culturel. Or
ces
pays
qui n’ont ni p>lus ni moins d’a¬
Tahilp ne se tour-
touts économie pies ipic
ratou i le repo, te faa-
ia’na, e faatupu ratcU i le
taicte laaapu. Hou ta ou e ite nei i
T ahiti i te feia api te haa] ai-uparu hia
liolu nei ratou
mau
te
le iti
c te
manao
te
no
ia
i Le hoe
haere
Lia ia
huru
rau
o
varavara
e acre
râ
e
toroa hou tatou e ite ia
mau
no,a’tu i Le
-
e mea
Teie
paj»s sans industrie, sans entre-'
sans relation commerciale exbérieîi.-i
re, et dont on p>roclame qu’il n’a même
pas tui avenir agiûcole, cpuel dëlxmclié
inlirluièi-es, mais il faut avoir du goût pour
tenter
Certaines vont
ac
î'cuua
pâlir ïiûs ^
priises,
une
ratou
rearea.
Dans
tiaclylo et de sténo et ensuite espérer
place problémat&iue pour latiuelle le
patron sera de plus en plus exigeant.
tle
T'e tiaturi nei
ru
il du travail
^
jeunes à Tahiti?
mau
lare
i cvc
-
to-
hoa lahiti
jioe lenua
t
a
iaata hamàiii
liau, e aiia'ta
■‘Otiipa Imeliaa uo Le liau e alla atoà Le
mau l'alu ohijia e ncheuiche la
pupu i te
tamaroa i le hoc ohipa maital, maori rà
i le ])aeau uo Le «tourisme», E mea lia
anci ia laalere oia i Le hoc ])upu et a e
4!ore
ra
ia lia re ci laalà parau orc i
ixilo i Le hoc liohoa Ici parauhia « lio'C
Y
nei ?
Tahiti
3
--
mau
fenua ê, penei
fiîi teiaha roa
-
faatup^u hia te mau taiete
le
faaaou i Lo
tat
u
fenua
e
faatuj)u o le maii laiete ravaai (taie lunuiaa mat mouamona, no te
mau
i’a, le vai a'.ura... ). E mea j>apn
râ
r.ore
o
te
no
raa
o
hoe
te
fifi,
manu
Le
ohipta ia lei tae noa i le faite
no te hamaniraa i te hoe laureva
mai ia haaa.
inent pias vers le tourisme comme veï^ unepianaçée univerieTe. Ils se tournent vem
la terre, l’exploitei-t en tous .sens, créent
«ne industrie agricxr’e.
Avant de voir à
Talriti une jeunesse désabuBÔe par la
rareté ou le manepue de variété des emplK.îs, avant de la voir témigrcr ®n
(jjeut c ire conviendrait-il - en dépit des
difficultés énormes - de créer une indus¬
trie iiiu des entreprises dircclemcnt nées
des cultures de notre sol ou de la picâche
( ooniilines, conscrve.s de poîssous... clc.>;
Cela ne doit pias être tellement plus ar¬
du cpie la oonstruclion d’un aérodrome des
c:as,';e inlernationa'e,...
pj.
,
Simplicissimiis^
VEA POROTETANi
4
Itururaa laalere
Ui
î
a''e rteî i
Ua
tupuîairaa
te 7
e
a
ta©
iruruEaa no
IV. Ua oLi
noa
e toru, maori râ
là oti le inalahiti
inaha o te fare.
na
toraraa
fare
te haarnaninaraa le t )e.
haaïualaJiia te
e
-
api
Papeete, i te fa ’e ])ii-
te ®muii*aa Gàliléâ ( mai
r.oalu ® te 9 no Titema ) te
le mau faalere Ui Api no Ta-
hiti, Moonea e Makalea. E 30 faaUne Ui
ftpi no roto mai i na pupu 12 tei amui
mai i teie nei rururaa, no te haapatiri
faaïiotî fa raton i te faatereraa i te ohipa
tiiaM te® le Ui-apî e no te feruri amui hoi
I ïie pian parau Ètiiru irais no teie tau.
o
Ua
faailoilohia te mau fa'itere Ui api,
ia amo i teie olii]xa e lae noa'tu i le
toliraa, mai te peu e, e rava’i ta tatou
| pioni no Le fuaoti roa i na fare atoa e
[
4 ) Te Ekalesia Tahiti.
5
Ua mauruuru te mau faatere Ui api i
te faarooraa ia Koï|ingo Or. ( PereLiteni
no tte A.R.A. ) i te faatereraa i mua ia
raton |i te parau no te Ekalesia-Tjahitii,
te Peretifeni no
tapura-ohipa no le rururaa,
taixa’o hia le mau parau rarphi i
1 nia i le
na
imurî nei
î
:
huru
ua
i te
maoro
4 teie nei to teie
feliîpa îaalercraahia i te
vas
îenu,a
nei, te
mau vahi tei ore i
paîjji
taua mau vahi rà lei haapa-
nei â te hoe
snailaî,
e o
rupaxu pinepine i te ohipa. Te
râ e vai nei i teie nei taime i
fifi rahi
rbto i te
îaatereraa, o to te mau pupu ia ereràa i
t© [mau tino api maramarama e te paari
teo te îaatci-e i te ohipa.
E feia paari
lanae te ratiï no te m,au faatere Ui-api o
tatou teie e amo nei i te oliipa tae roa
anai i teie nei. la faaiboiio te feia api i
teie taime
e
ia faaineine hoi no te amo
§ te Imau ohipa
iri,
to (ratou
i te
i te
mau
taime i mua
paruru o
ohipa
e au
i te Ui api ia
jnave..
i
ia fai te
ie psau ohipa te au ia’na i te vahi tei
reira oia. E riro paha te tahi pae, ua tialuri noa i nia i la ratou mau puiuputiiraa,
hautiraa, te poroleraa, e aita’tu
ai. (Mai te peu e, o te reira noa, aita â te
johipa tumu i haamàla liia. Eita roa e tia
i te Ifeia api ia atea ê atu i te mau ohipa
e rave hia i roto i te paroisa, ia riro râ
patou (ei rima puai uo te amo i te mau
mau
phipa’iioa, e no te tauturu hoi i te taataÿiL
^3) Te puhaparaa ohd'pa i Heremona.
Mai ta tatou i ite ua ravehia à’e nei
le ^ohipa ho ta tatou mau fare pipi e te
jpiau pupu Ui api no Tahiti! e po te Tahiaa
l
10/'2ü ).
to’na tino. ( Heb.
vaha’toa e, o
mau
lesu Mesia
S te hanahana o te Atua, Metua
ra. No retira i tia’i ia’na ia jiarau mai e ;
« Te
mana’toa 4 te rai e te ao atoa nei,
piipûhi'a mai ia e ta’u Melua tei ia'u
». E teie nei, ia ite tatou c,
aorc
roa le ora ia velahi ê, aita’tu e ioa i faaitehiia i te taala i raro a’e i teie nei rai,
e ora’4 ïalou, maori râ, le ioa no lesu.
ua
tina’e
mau
mea
itea
ore
i
mua
ia
tatou, noa’tu te mau fifi te nehenclic ia
tatou ia farerci, noa tu le mau mea huru
ê no leic tau, te parau nei te rco no roto
le ata
roo
fa’na
I te
rau
:
«
O
ta’u Tamaiti here,
a
faa¬
».
omuaraa
o
te ta.i
nei teie reo ia
api nei, te
pa¬
tatou ta a i tahi. Te
nei i le Ekalesia Tahiti, te panei! i te mau Apooraa tei faatere
parau
rau
ia’na.
Te parau atoa nei teie rco i to te ao
taatoa. Te parau nei i to tatou fenua
Tahiti ; te parau nei i te Hui-mana tei
faâtere ia’na ; te parau nei i te mau
Apooraa, mai te mau Apooraa malaeinaa
e
tae
aloa
mai
i te
oia
|)arait
pû nei.,
Ui
ia tatou
hoe ata, c alla roa e
huru, ia liina sro ia
riro ileic tau e' tau api ma i, ci tau oaoa
e te
fana’o, ei tau liaumarû ;
Fait partie de Vea Porotetani 1961