EPM_Vea Porotetani_196101.pdf
- extracted text
-
Te 6i 0 te Matahiti
—NUMERA
]
-
TENUARE 1961
Porotetani
Eoo i te matahiti hoê :
E
Y a l-il (lu Iravail
ohipa anei no la tatou naau
iamarii i Taliiti
Te
îiiau
inuii
tatou, no te mea i le
matahiti ta'a’i lahi, te toino nei tp
Iamarii e t are r ihi i rolo i te l'arc
oaoa
net
lîâa{ii'.raa teitei :: Gauguin » e aore r i i te
mau « Cours Complémi nt; ires ». Ua
noaa
mai ia ratou te « brevet » e pcnciae anaîiabi te « baccaJauréat ». Te l'arli nei Ta¬
hiti i le mau haapiiraa huru rau, eut
tae ta tabou mau tamarii i te mau hiopoa
îraa e ua noaa ia ratou te mau parau
'
hioïKimaa. li nica mailai roà teie .':r.:a
ra, l’e tiaturi nei au e crt ia i le lioe
peu ta te leta nntua i liaapao no te lono
i la ratou mau tamarii i le i'arr haapiiraa,
no le rnea e ua na reira hia e vela'.ii è.
iMo reira, te vai i.ei te hoe maa teoleo iti
e le. mauruuru i:ei
te feia inetua ia lae
tahta lan.aiti e aore ra La’na tamahire i
le i'aito no te « brevet ». Alla râ te inelua
S Uianaonao i te ohipa ta ta’nà Lamaroa e
aore ra ta
taira tamaliine r.i e rave i
snuri iho. Ua lia te mau tia uriraa toa'e
I le hoc « brevet » o roto i le pute ahu ;
hoe ohipa faahiahia, moni ma'tai. te raaSiao 110 le lioe iaito maitai a'e, e le roo no
te mau taata.
Teie râ, e mca atea roa Laua tiairaa ra
i te mca lei itehia : ua rahi a’enei te mau
« brevetés »
à Tahiti mâ nei toi r;rio mai
te jmau
mereni no Maupili. E ua l'aaiii.iu
Ma to ratou hoo i raro, aita i noa a i ta
fcafeou mau tamarii e « brevet » ta ratou,
oMpa ta ratou e hinaaro nei, e acre
hœ ohipa i roaa mai ia r. tou
te haamata faahou nei raton i le tahi
le
ra aita te
hoe
riro nei
tsiau haapiiraa o tei faaravài i te
parau taa ê. Aita te « brevet » e
hopea, ei omuaraa râ,
ei
HOB-AHURU TARA — Rédacteur : DanielMauer.
nei ?
pour nos jeunes à
Taliili?
hoe uputa ; te
haere nei te mau tamahine i te hoe haapiiraa pata'j)ala e te «sieno». E i mûri
iho, e liai ratou i te hoe toroa papû cj^
e haere atoa te hinaaro no te fatu ohipa
i te hioe vahi f ifi a’e. E tamata te hoe mau
taimahine i te haapii i te toroa tuati i te
tare ima’ï, area râ e mea lia ia anaanatae
te ,mau tamaliine i taua toro’a ra, ua iti
i-oa te mau toro’a; te lahi atu mau tamaMne
D tei hinaaro i te haapii - e rirp
ratou ei oromelua haapii i mûri a’e i te
llalii mau ava’e haapiiràa. Te toe’a, e
haru hia ratou e te mau ohipa no te
■'« tourisme », mai le
ohipa « hêtesise »,
auaha, rave olu])a i roto i le hctela. E
mea varavara ra tauâ mau ohipà ra, aita
Nous
mai i ta tatou mau
toro a liti ore, 0 te
lioe ohipa arearea te « tourisme » e te
iue nei tatou i te hopea no taua ohipa
arearea i Tahiti nei.
tourisme » e pupu
«
namaliine i le
E
no
e
te
mea
maimiraa ohipa
tamaroa, no te mea aita ratou
fifi
mau
mau
hinaaro i te
roa’tu te
toroa
papa’i pariu. Aita
ei oropietua haapii ; ua hau a’e te ite no te mau
tamaliine no te ohipa haapii i to te maa
tamaroa i Tahiti nei. E mea iti atoa te
imau aualia tei itea i rotopu i te mau taimaroa no te mea e aita te tamaroa tâhifâ e paraparau nei na note i te reo ê atu
ïnaori râ na roto to’na iho reo tumu.
E roaa mai ia’na te mau toro’a i mûri
nei ; jLaata taniuniu, taatà taia'i pepeoo,
toa
ratou
e
hinaaro e
riro
Tuatiraa i te api 3.
réjouisîsonis de ce que clia-î
îîÿie franchissent tes portes du lycée
des
nent le
ou
cours
complémentaS.a’es, obtieu-;
hi’evct et peut-être demain lé
baccalauréat. Tahiti s’ouvre aux études eï
pai- là aux examens, aux diplômes.
Celà est bel et bon. Encore faut-il quel
-
te
nous
que année des enfants eu plus grand nom-
ne soit jias une mode ou un engouepient, qu’il ne s’agisse pas pour les pa¬
tients d’envoyer Jeuns enfants à l’écolei
piarcc que le voisin le fait. Or, il semble!
bien qu’on sacrifie à un certain penchant
d’orgueil, qu’on est fier d’avoir un gar^
çon ou une fille bi-eveté (e). Ce (lue ce
gar^-on ou cette fille fera plus tard, OH
s’en préoccupe i:eu ; on veira bien. Tout
doiit être permis avec un brevet en poche!
im travail intéressant, un gain facile, una
perspective d’avancement rapide efl lal
ce
honsiidéralion des autres.
réalité, il y a loin :
à abonder suil
le xnarché tahîtien comme les pastèques;
à Maupiti, ce qui en fait baisser le prix.
Nos jeunes brevetés ou brevetées ne écout
vent plus le travail souliailté ou même
n’en trouvent plus du tout ; il leur faùfi
Or de
les
ce
brevetés
rêve à la
commencent
eutreprendïe d’autres études, plus spé-,
cSaliBi^. Le brevet n’est plus une fin,
mais un commencement, une porte. IjQa
îiltea vont s’empresser de suivre des couni
Tuatiraa i te api
3.
||[)
VEA POROTETANî
IA
OR A
te hoe ata maira i te Jtaiwiraà mai
5a ralou, e te hoe reo maira hoi no
I taua ala ra, na’o maira ; O tii’u Tamaiti
« E
here
roto
a faaroo
leic,
ia’na ». ( M^reko
e/7).
O —O
E hoa here
^
I te omiiaraa o te matahiti api nei, te
te ui nei li tou : eaha te huru no teie
nei mataliili ‘i E matahiti mailai aiiei., e
mâ e, laorana
outou i te
i teie matahiti api. Ua
hoe matahiti e le liaamata
ïaalioii nei te iMîe matahiti api. I teie
ihoa taime, te ui l ei tabou, eaha râ te hurii no teie matahiti ?? Ei i)ahonoraa i teie
miraa, c l'eruri tatou i te i)arau i nia nei ;
'« E ATA TO MUA IA TA'l'OU ».
•
(aroha o te Atua
jiau faahoii te
Ua tu|ni
teie parau i te
taime no te
lesu faahuru-ê-raa-hia i nia i le nioua,
t mua i te aro o na ])ipi too H : Petero,
Ptoane, lakoho, tel riro ei mau ite no taua
ilaiia olîipa taa ê ra. Tei mûri a’e i te
iiiraa a le Fatu i ta’na mau pipi : « 0 vai
tau te Tainaiti a te Taata i ta outou pàtrauraa», te lupuraa teie ])arau. Mai te
5nca ra e, ua teie liuru api no te FcRu
lei orc
i lùoi.’ia e te mata taa'a, e haaiiapû nei i te j)alionioraa a Pèlero : « O
le
'Pamaiti a te Atua ora
oe,
Ira». Te
faailc nei Mareko c ; « Anaana.
jn’e ra lo’na aliu e le tealea ralii mai le
lioua ra ». Eita râ teie nei huru no t.'
Ealu e vai noa mai, aore â le Satauro
5 oli. Teie huru no’ua i teie t lime, o to’na
aa liuru
mau, ta iia i haapae no lo’na
Ibei'e 5 le ao nei., la lioi l'aahou mai râ
oia, lei reira le mau mala'toa e ite ai i
3/2)
Itaua ]}uru mau no’na )-a. ( loaac
I taua taime atoa ra, teie na auaha
no te Faulaa -Tatiilo o Mosc raiia o Ella.
Ua tae mai raua no le fat île c, ua
'
tupu lei ]iarau hia e Le Fatu ; « Eialia e
jiianao e, ia hacre mai au e faaore i te
lure e te mau pero]iln.ta ; aore au i liaere
jnai e t'aaore, e laatia râ » ( Mataio 5/'17).
JIoc â liiiru e le parau nei Mose r.ma
FTia na roLo i lo raua fâraa mai i jiihailio
5a Lesu e : te Mesia tei tohuhia e le F.T.
lia ralü i te Ture e te mau iieropheta,
o
lesu ia.
hoe ata maira i te
lapoiraa ia ralou, c te hoe r :o ma ra lu i
ïio TOto i taua ala ra. i le j’a ô r 'i mai
c:
o tau
'1 aillaiLi liOiO teie, a iija.oo
*
Aita râ i mâhia, o le
5a’n a.
I mûri a’e i te c
nei reo, ua pee
ê Fie
More raua o
e iia moe a',oa lioi
Elia, o iesu ana’e teie, ma
inataii.v'.a.
(îMla,
to’na liuru
imea’toa ?
i te [inu o- iti ai te mau niaa laero e utanoa-hia mai nei i te l'enua nei, e e iti
ui te mau l'arc iniiia.i?
jia tatou. Mai ti taala i opanihia i roto
i le hoe piha poiri, e ore e ite i te mau
mea i raj ae, oia’toa tatou i lie mau mea
)
Teie r.ei mau uiraa la tatou e ui nei, e
5s imiiaia tatou.
o
le
lia
I nia üio i teie nei ao, le vai nei te hoe
ata tei tapoi ia’na. Alla roa tatou i ite
eaha le mau mea e tupu i teie matahiti
i ixilo i teie i ei ao. E parahi l.aii noa anci
le
mau
Basileia le tahi e te lalii
nuia anei
le
mau
ravea
iicie Le
tau
roto
na
anei taua
i te ite
mau
taata.
mai i
tei hamani
te haamailairaa i te oraraa
rii i i-olo i teie r.ei ao ?
o
I nia Uio i to titiu
vai atoa nei te hce ata.
Tahiti, te
e
te
îenua
na
ixilo
Te iiaraii nei oia ia tatou i te omraraa
te tau api nei : « Eialia e mata’u, noa'lu te ; ti poiri i mua ia outou, lei l.uiia
i te mau mca i mua : « O ta u TamaTi
here, la I'aaroo ia’iia. »
Aita’tu ai ta’na e parau i parau mai
nei na rolo i teie rta. Te iiaraii nei o'.a i
Ekalesia ), « O.
te Lxigo tei riro
outou iâ’iia. Te
parau mau hoe rca, te pai*au ora, te
])arau no rolo mai i te vaiia o te Manahope, ua riro ia ei taata : « A i'a:;Eoo
oia
pipi
(oia
hoi i te
la’u Taniaiti here teie,
mai ci Ituila, a I'aaroo
api e te oh Le no rapae mi^i,
noa’lu te huru : ti mailai e te ino ?
t'aaroo. Faha te liuru
rai
o
te mau ohipa
I le
i te
iiaiau
l'a’na’loa te jiohe. Oia te Atepha c Le
Oméga, te malamua e te l'eahopea.
taata
a ) I le ])ae no te ora aa. E oraraa hau
(anei lo titou i te l'enua nei, e aore ra
e oraraa Jihi ‘?? E
aaliuiie anei te t'eniia
L le mau mailai tino, e aire ra, e tupu
anei te o'e i E liituri anei te nunai i ia’na
iho ohipa no lo’na oraia i, e a re ra, e
taaruc anei oia i te reira, a rave ài i
h ;
t i’ii Taniaiti liera
mana. Oia tei l'art/re i
teie rei ao e tei mau i te mau mea’toa
i roto i ta’iia rima. Tel a’na te ira e tei
i ta’na
le.'e
E l'a iriro hia
l'enua
« 0
c reo râ
no nia
mai, e reo no te
Mana-hope lei parau mai i le tau la nei.
Oia le 'Atua mai a hopc e te p.uai-hope
ohipa api ra, ei ravea no
te
reo ;
nia’
rahi te mau ohiroaa
hoe
l'a mo.
nei ata,
No vai teie reo e parau nei na roto
imai i teie ata ? E ere ia i ti hoc reo
htaala no raro atu nei te huereraa i
hia ?
l'aahiahia rahi lei
tatou i'eiiua i ta
e
teie nei ao i roto i ta ralou mau
maroraa. Aita anei e tama’i e tupu mai ?
E mai te peu e, e tupu, eita anei le mau
topita riaria no teie tau e haaparariI te tahi rtu pac, ua
tapoi i to
teie, la i'aaroo ia’na ».
te puai o
pa ajH
tei
r,o,
pae no le oraraa e 1 te pae no te
i.
Area râ na roto mai i teie
E ma-
i'ailupu hi,u
ore e nehcnche ia tatou ia paliono,
l’iTO ia mai le lioe ata tei tapoi i teie
nei
îmiliia nei e hau ai le Basileia raralii e
..
tle Mesia
ohipa l'auFàa lahS
iraii jiar<ii:;a. e teie
u aitai anei t.i mau
ohipa, te mau ohipa,rolo e le mau ohipa
rrpnc ? E ratii a iei !e mau Taiipoipo
raa, ci raw a e iti ai te mau utiialare.
tiamâ ore? E rahi anci le Icia haapae
I mua i le mau mca la tatou e liinaaro
nei i Le ite, ua t.ipoihia tatou e te hoe
a ta ineiimeu tei huna i taua mau mea’toa
ra
laua
racle ieia metua, ra iv;t > i te i'; a'ioitoraa
i
lo ralou mau tan arii V i
roto i te
e mau parau fil'i e te
mai ? E tere hau noa anci
peapea e tiipu
turuhia arei
c e
le hau ? Aita aiiei
le
,
TATOU
TO MUA IA
BATA
f
MATAHITI API
NA I TE
j fia na ».
j
No'iia lei iiaraiihia mai e le melahi i
api : e hreie ami i mua, c aore ra e ht i 1
a.utei i mûri V? E roaa anei i
le Fkatesia | k'- rnau tlu'i niaiiiioc i te [lô no NiKila :
te lioe oiïBraa api, e nelieiielie ai ia’na j
FiuJui e mala’u, e jiarau niaixai tu'u i
i!io la ilc i le rnau ohipa e aa ia’na ia 1 iKipoi mai ia ouhm nei... i naua iiei i fapnoii ai te iaa'xxi i le tenua nei ; i nau i i le ora no outou i ti oiie no Dale
ïaaitx)
jiae
i te
l'enua
nei
i teie
no
matahiti
'
e
e
i...
C Ilia,!
ju.oi
a.i. i
o.a
mai i ei-oia iioi. te Mesia la o le Fatu».
la’na iiioa i i. a au ? E vaiii anei 11 mau I .{ûa niaii, ai.a oia i la.ihcrehere ia’na
•.lai nmi;
ajii e lomoi i rcto i le Ekaesiu ( iho. No le iriti i te hoe e’a api i mua i
)0
tiC amo
i le mau t iroa e la'; n.-i :
j lo le ao, i mua i te mau taata latai talii,
haai ii tau arii, l'aalcre ui-api, Diakono, | noa’lu to raton huru, to ratou tiai-aa ej
c.v)
louometua, etc... ?
E h ne mailai anei te
|
haapiiraa sabati |
Tuatiraa
i te
api 4.
VRA POROTETANl
E ohipa anei no ta tatou
îamarii i Tahiti nei ?
laala hamaiii rnori
lura,
xa<lio,
rave ohipa i ô le
«i... Alla oia i tae i te l'ailo
’k'ilei. Aita
roa
oia i
unie
mau
le
liia
mau
e
le
mau
hoa lahiti '. I ret.)
i Le lioe rcuua, e aila
haraaui'i aa lauihaa rarahi, alla e
lare hamai i aa, o aita’loia e ho( r ;a t io’a
i Le mau îcmui c c, c Ici liiohia mai'te
'C
lare
jioe lenua
i cvc
i le i)ae
no
Le ma a t û
Ivolu, caha Lie uinita o le iritiliia i mua i
Le feia api, eaha lio’ua oraraa auanahi ‘?
Te pahouo mai ur-i 'e mau haajm’o faufaa
le
louiismc
V
i])apù
orc
;
a; ea
r.i
o
te
hoe
ohipa
to’na lauiarürii raa i Le pae
taatoa mai to’na lamarürii rua i te paeau
no
Le hoe
U’aa no
ohipa hoe
roa :
te faaarcarea
velahi c. Te n a.ia'o nei tatou ccre
lohipa laahjahia r'a o te leiu n])i t û,
iiinaaro i le rave üc la li L. ro’a i te lailo
Lia'r.o Lo’ua maramarama e no t)’nii mau
Le
Tavea,
au, le vai uû t:- lahi au
area ra Le hoe ra.eà livÆuriraa
Le laarmeraa i te lenua., Aliiri e
Te ile rei
rav'Ca,
>('rc :
ohi])a i te lenua
nei, ia haere ralou i te lioe lenua ê, i
'itea i Ije leia ajii ti hoe
.iNiu-Zclairi
e
aore
ra
i TaraLoni
no
te
Ûiaimala i te hoc ora:-aa api. Teie rà, ua
na rcira hia te mai lit'i i Taraloni, e mai
haere alu ta lalou Iamarii î
Le pica e, e
laarue pauroa raton ,i, te
nnau mea’Loa La raton i haapil mai i TaMu-Zelani,
c
liili nei : reo e hum
anei ia laa;ie]M) i le
oraraa.
E mca lia
hoe uuuaa i Lo’ria
Tuo, ia laaoromai le leia ite e te leia aravihi, i te taime no te tupu raa ? Aue te
peapea e !
Certaines vont
tenter
de devenir
paj»s sans industrie, sans entre-'
priises, sans relation commerciale exbérieîi.-i
re, et dont on p>roclame qu’il n’a même
pas tui avenir agiûcole, cpuel dëlxmclié
oe iinétier
places sont limitées, d’au¬
peut-<oii offrir à la jeunesse, quel avenïrj
lui ptrcpare-l-ou ? Les économisles réTX>n-
place problémat&iue pour latiuelle le
patron sera de plus en plus exigeant.
une
inlirluièi-es, mais il faut avoir du goût pour
et les
tres - les plus sludlieuses - deviendroni
aussitôt inistitutriceis après quelques mois
de stage
Enfin, cpiekiues autres seront
hapées par les emplois du tourisme, hô¬
tesse, inlerprctc, employée d’hôtel... Mais
toutes cers tâches sont rares et le tourisme
n’a pas à proposer à nos jeunes liiles
des fondions sans lûsques. Il s’agit plutôt
là d’avcnlure et on sait trop bien ce que
geme
hiti.
Los perspectives seraient encore plus
sormbros pour tes gaoons; ceux-cien effet,
peuvent guère songer à devenir se¬
;il:S sont per ailleui'S peu ten¬
ne
crétaires ;
l’Enseignement ; les aptitudes pé¬
dagogiques paraissant plus largement dévbluiées aux tilles epu’aux garçons à TaMti.
On trouvera aussi sans doute peu d’in¬
terprètes prarmi eux, te garçon tahitien
ayant une réprugnanoe quaii-invincibie à
prarler une au'ïie langue que le tahitien.
11 piourra devenir mécanicien, géomètre,
électricien, radio, petit fonctionnaire, et
après V II nlatleint pas encore au niveau
des poosbes Lie commiande. Il est très preii
attiré par les poistes subalterneis des sec¬
teurs publics, et le secteur privé n’a pas
gi'and chose à lui offrir, si non dans le
tés pair
domaine toujours alléchant du tourisme.
Devra-l-il se résoudre à diriger un pu ru
otea ou à faire le figurant dans des films
p)t-cte]idcut'avoir un cachict tahitien.
([ui
ratou i le repo, te faa-
le iti
rearea.
liolu nei ratou
te
lohipa « tourisme » ci rapaau hoe roa.
c te
manao
te
ratou
ia
haere
ac
no,a’tu i Le
-
huru
mau
Lia ia
rau
o
varavara
e acre
râ e
toroa hou tatou e ite ia
no
e mea
ile :,t)a nei, te la'ii mau
i Palii.ti nei i !aua haerc
raa, ra i mua le luperaa o t ; nimaa i :e
Tiahi te laanuinaa i u'a i le ta t > uo le
jte. x\ila ni, ua iti aloa lo raton mau lauîaa huru rau e aila ralou i tiatu û- i le
à une seule
des autres.
AA»ouons que ce n’est pas très relevé eH
mêiue fort peu attirant px)ur une jeunesse
epui « envie
(mesure de
de faire f^uclqiie chose à la
son
intelligencxi et de séa
.moyens.
^Tc sï’is bien epu’il existe une autre solu¬
l’exil. Si les jeunes de
pas ün métier dans
leur pîays, eh bien, qu’ils aillent ailleurs,
en Nouvelle Zélande ou en Calédonie, ten¬
ter leur chancè. Mais le problème est
dès maintenant le même en Calédonie, et
l’émigration en Nouvelle Zélande signifia
un abandon complet de tout ce qu’on a
Tahiti
ne
trouvent
SI ivie.
api prendre
Tabiü. : langue pvemple
et sîylaà
Faut-il àcondamner
;
un
(Saborder lui-même, à se sapwr de son
élite a chacfue fois epu’il en naîtra une.
se
Cruel dilemme !
Il sembble qu’on ait confondu iaaslruclion et possibilité d’iavoir un métier ef
cfu’ou ait (xmsidéré le tourisme comme
étard la répionse économique cpni doït
hesoudre le p roblème de Favenir de notret
jieunesse.
'
;
D
Pourtant, les autixis îles du Paciflquo
(3onnaissent la même évolutiom social®, le
■même accroissement démograpîûqïie, ïa
même élévation du niveau culturel. Or
pays
qui n’ont ni p>lus ni moins d’a¬
Tahilp ne se tour-
touts économie pies ipic
ohipa «Tourisme» ei paiiouoraa hoe rjja
le h t.u'a i le mau fifi no te mau tau-
le
dès l’enfance tout un peuple
activité ; les diveitislsemenls
ces
■o
ra,
le tourisme, mais il n’est rien de
pjlus aléatoire, et c’est vraiment jiréparcr
tion de désespoir :
ia’na, e faatupu ratcU i le
mau taicte laaapu.
Hou ta ou e ite nei i
T ahiti i te feia api te haa] ai-uparu hia
mulu
dent :
i
Aila palia iatou i maramarama i le huru ê raa uo
le haani raa e i le ravea i
le roaa mai i te lire toroa ; ua hio h a te
Teie
un
d’aventure'peut signifier à Ta-
ce
T'e tiaturi nei
î'cuua
Dans
et de sténo et ensuite espérer
tle tiaclylo
lera ; ,c laaineinchia te uunaa
iaaltoa mai
^
jeunes à Tahiti?
to-
■‘Otiipa Imeliaa uo Le liau e alla atoà Le
mau l'alu ohijia e ncheuiche la
pupu i te
tamaroa i le hoc ohipa maital, maori rà
i le ])aeau uo Le «tourisme», E mea lia
anci ia laalere oia i Le hoc ])upu et a e
4!ore
ra
ia lia re ci laalà parau orc i
ixilo i Le hoc liohoa Ici parauhia « lio- /
^
Y a t - il du travail pâlir ïiûs
iaata hamàiii
liau, e aiia'ta
no
3
--
i Le hoe
mau
fenua ê, penei
fiîi teiaha roa -
faatup^u hia te mau taiete
le
faaaou i Lo
tat u fenua e
faatuj)u o le maii laiete ravaai (taie lunuiaa mat mouamona, no te
mau
i’a, le vai a'.ura... ). E mea j>apn
râ o Le
r.ore
o
te
no
raa
hoe
te
fifi,
manu
ohipta ia lei tae noa i le faite
no te hamaniraa i te hoe laureva
mai ia haaa.
inent pias vers le tourisme comme veï^ une-
pianaçée univerieTe. Ils se tournent vem
terre, l’exploitei-t en tous .sens, créent
la
industrie agricxr’e. Avant de voir à
Talriti une jeunesse désabuBÔe par la
«ne
rareté ou le manepue de variété des emplK.îs, avant de la voir témigrcr ®n
(jjeut c ire conviendrait-il - en dépit des
difficultés énormes - de créer une indus¬
trie iiiu des entreprises dircclemcnt nées
des cultures de notre sol ou de la picâche
( ooniilines, conscrve.s de poîssous... clc.>;
Cela ne doit pias être tellement plus ar¬
du cpie la oonstruclion d’un aérodrome des
c:as,';e inlernationa'e,...
pj.
,
Simplicissimiis^
VEA POROTETANi
4
IV. Ua oLi
Itururaa laalere
Ui - api
î
a''e rteî i Papeete,
Ua
tupuîairaa
i te fa ’e ])ii-
®muii*aa Gàliléâ ( mai
a te
te 7 e ta© r.oalu
®
te
9 no Titema )
hiti, Moonea e Makalea. E 30 faaUne Ui
ftpi no roto mai i na pupu 12 tei amui
mai i teie nei rururaa, no te haapatiri
faaïiotî fa raton i te faatereraa i te ohipa
tiiaM te® le Ui-apî e no te feruri amui hoi
I ïie pian parau Ètiiru irais no teie tau.
Ua IritiMa teie nei ruteuraa e te Pereïiteni Nedo Salmon, na roto i te hoe pujeraja ta’na i haapa’o ( loane 2175 )
e i
inuxT iho i le i-eira, ua haamatahià le
loMpaj ta te mau mero iho no te Toinite
Faatere i haapa’o, mai te tauturuhia e
te Peretifeni no te A.R.A.
tapura-ohipa no le rururaa,
taixa’o hia le mau parau rarphi i
1 nia i le
imurî nei :
î )
maoro
4 teie nei to teie
îenu,a
nei, te
â te hoe mau vahi tei ore i
paîjji
snailaî, e o taua mau vahi rà lei haaparupaxu pinepine i te ohipa. Te fifi rahi
râ e vai nei i teie nei taime i rbto i te
îaatereraa, o to te mau pupu ia ereràa i
t© [mau tino api maramarama e te paari
E feia paari
lanae te ratiï no te m,au faatere Ui-api o
teo
te
îaatci-e
haaïualaJiia te
e
i te ohipa.
tatou teie e amo nei i te oliipa tae roa
anai i teie nei. la faaiboiio te feia api i
teie taime e ia faaineine hoi no te amo
§ te Imau ohipa i te mau taime i mua
ohipa e au i te Ui api ia
jnave..
ie psau ohipa te au ia’na i te vahi tei
reira oia. E riro paha te tahi pae, ua tialuri noa i nia i la ratou mau puiuputiiraa,
hautiraa, te poroleraa, e aita’tu
ai. (Mai te peu e, o te reira noa, aita â te
johipa tumu i haamàla liia. Eita roa e tia
i te Ifeia api ia atea ê atu i te mau ohipa
e rave hia i roto i te paroisa, ia riro râ
patou (ei rima puai uo te amo i te mau
mau
phipa’iioa, e no te tauturu hoi i te taataÿiL
^3) Te puhaparaa ohd'pa i Heremona.
Mai ta tatou i ite ua ravehia à’e nei
le ^ohipa ho ta tatou mau fare pipi e te
jpiau pupu Ui api no Tahiti! e po te Tahiaa
l
i le
Ua
te
mauruuru
mau
iri,
ua
paruru o
10/'2ü ).
mau
vaha’toa e, o
mau
mea
itea
ore
i mua ia
«
O
ta’u Tamaiti here,
a
faa¬
fa’na ».
omuaraa o te ta.i api nei, te pa¬
nei teie reo ia tatou ta a i tahi. Te
I te
rau
nei i le Ekalesia Tahiti, te panei! i te mau Apooraa tei faatere
parau
rau
ia’na.
Te parau atoa nei teie rco i to te ao
taatoa. Te parau nei i to tatou fenua
Tahiti ; te parau nei i te Hui-mana tei
faâtere ia’na ; te parau nei i te mau
Apooraa, mai te mau Apooraa malaeinaa
e
tae
|)arait
ia
raton i te
faaitoito
tei
ia tiaturi râ raton i la ratou
to raton or a raa.
tapoihia
i ite
laata
c te hoe ata, c alla roa e
i lO’na huru, ia liina sro ia
api ma i, ci tau oaoa
tau liaumarû ; <; O ta’u
riro ileic tau e' tau
e
te
fana’o, ei
here, a faaroo ia’na ».
Tamaiti
i na
tatou, noa’tu te mau fifi te nehenclic ia
tatou ia farerci, noa tu le mau mea huru
ê no leic tau, te parau nei te rco no roto
le ata :
i te
oia
ia tatou
mua
«
roo
api
iho lohipa no
pûpû oia ia’ua iho i nia
to’na tino. ( Heb.
Ui
tei (moni ohie,
lesu Mesia
te Fatu S te hanahana o te Atua, Metua
ra. No retira i tia’i ia’na ia jiarau mai e ;
Te mana’toa 4 te rai e te ao atoa nei,
ua piipûhi'a mai ia e ta’u Melua tei ia'u
tina’e ». E teie nei, ia ite tatou c, aorc
roa le ora ia velahi ê, aita’tu e ioa i faaitehiia i te taala i raro a’e i teie nei rai,
e ora’4 ïalou, maori râ, le ioa no lesu.
ia fai te
mai
ixarururaa i te feia api i te mau laahema
raa huru tau no laua ohipa râ. Eiâha te
fieia api ia rare i te mau faahemaraa no
reira i te faahiaehaanàa
ia’na iho e tae noa’lura i te polie Salauro,
Si faateitei roa’tu al le Alua ia’na e uà
hoi-oa f te ioa i hau ê i te mau ioa toa
no’na, ia tu’u te mau turi atoa i raro, e
hoi
aloa
I roto i k'ic parau, ua faaara hia te mâu
Satauix), ia tairihia e ia haamauiui-
Uiia
faalere
faalere
no
E ata to
to (ratou
hoi
huru
le
faatere Ui api i
te Ekalesia-Tjahitii,
te huru O to’na faàtereteaaMa, te mau
îiopoi’ia ta’na e amo nei e tae noa tu hoi
4 to’na fifi. E mea tia mau i te mau faa¬
tere Ui api ia ite papu i te huru no te
i te
e
5 ) Te tourisme.
te faarooraa ia Koï|ingo Or. ( PereLiteni
no tte A.R.A. ) i te faatereraa i mua ia
raton |i te parau
Ekaiesia
to’na
faalex-eraaliia,
jUiai i te mau ohipa no te faaroo, no to
tratou halua-raa-liia c te mau laàhemiù
3-aa huru rau no le oire.
4 ) Te Ekalesia Tahiti.
X
o
lo’na
•fîfi f-alii no te feia api i te oire pû nei.,
ici haeie noa i te rahiraa mai te ati-ore-
[
*
mai i teie nei, eita e nehenie|ie fa parau e, ua taa màitâi i te Ui api
Taie
t©
api,
toliraa, mai te peu e, e rava’i ta tatou
| pioni no Le fuaoti roa i na fare atoa e
Noa’tu te
2 Te mau
o
Ua
^xa faailoilohia te mau fa'itere Ui
ia amo i teie olii]xa e lae noa'tu
i te
feliîpa îaalercraahia i te
vas nei
toraraa
fare
hia oia. O laua e’a api ra ia e le orà,
^ haamo’ahia e ana no tatou, na roto
Te Faateneraa
Noa’tu ua huru
-
e toru, maori râ
là oti le inalahiti
inaha o te fare.
na
te [ Imaha.
iruruEaa no le mau faalere Ui Api no Ta-
na
noa
te haarnaninaraa le t )e.
noa’tu i te
tatou i te farii i te rco no
i te ata, e ia tu’u tabou ia.
lesu i mua ia tatou, e i mua i te faatere
.
la tia ia
mai
roto
( te faatereraa i te faaroo e te faa¬
fenua) i mua i te mau fe-
ra,a
tereraa i te
ruriraa e te
haere
noa
opuaraa., e ore tatou e
roto i le .poiri i reiia, oia,
mau
na
iho iia to tatou maramarama no te araiai.
ia tatou i oia i te ea ora, o le ore elae’alria e le ino.
la
na
reira
tatou,
o
vai
ta
tatou
latoa i raro ?
I te mau mahana tata’i tahi no te tau
api nei e ti,e noa’tu i ti hopea, i te mau
anahana n.aitatai, mai te mau maliana.
rumariiraa ; i te mau mahana fana’o, mai
te mciu mahana fifi, ia vai noa te varoi roto i to tilou tarh ; « O ta’u l’amaiü here, a faai’oo ia’na ».
Oia mau
a faaroo ia’na aiiae o tei vaiho
mai i lo;
hoe fafauraa parau papû ia tatou, i te
naôraa e : Ei piliai atoa iho vau la outou
e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao ».
varo
Ei ia’na
Mpia !
te
haamaitai
_
,
Apooraa Rahi Fenua.
S.
A.
Hâ-i
mure-ore.
'
Te teaô nei oia : « la hinaaro outou e ia
ïfeo teie taa api î mua ia outou, teie tan
e
le caha te mea ta tatou e taiâ i to
tatou ,haiereraa i mua i rot o i le tau api
nei ? E eve anei oia tei liaavî i te mau
'mana’toa e ua huri i te mau mea puai
ma ta’u,
Impfgteteiie tiq Tahiti
!
;
Fait partie de Vea Porotetani 1961