EPM_Vea Porotetani_196102.pdf
- extracted text
-
Te 6l O TE Matahiti
Le protestant,
Teporotetani, te boe taata
tei ore i mataubia
hepetoma i mairi a’e nei,
xia taioliia i rolo i te lioc vea api : «Taÿnarii Tahiti », te hoe l’ata i papaihia e
I
te
mau
te hoe papaa tei tae api
e tei
luatapapa i ta’na
mai i Tahiti iiei
mau feruriraa j
i te teia poroLelaiii tahiti. No reira e mea huru ê roa taua
mau
feruriraa ra e le atea hoi te tumu
te fairereiraa matamua
parau
înana’o
la'ua i hinaaro i te vauvau, e te
au
a piti
mahaiia anà’e to
|aua papaa ra tapa© raa mai, e mai to’nâ
Iteore i te haapaoraa porot'ëtiaiii larani
oia’toa i te haapaoraa porotetani taMti.
Te na ô nei teie papaa e mea ê te reo
no
te mau
rau ;
« Aila ralou i pa¬
aila raton i haere i te
poi'otetani.
te Mesia »,
paraliiraa
i haapa'o i te fariiraa i te «Kominio., i te PaJmte », te parau uei latou no te « synode »..
])uie tusia », e aore ra i te «
te penileni hara ». Aita ratou
no
Ahiri taua taata i ite rii i te parau
ta’ha i vauvau m^, e ite oia e aita te
i piarauhia i Tahiti higi,
ua [)arau pinepinehia te reo ; « te Mesia »,
« synode »
jrteo
noa’tu te mana’o no te tahi mau taata
tei maheaitu, aita te mau orometua i pure
mai te poipoi e pô noa’tu, no te mea e
feia faaapu atoa ratou. E mea ohie roa
le farereiraa ia ratou, ua amuitahi ratou
i te. nunaa e ua riro ratou ei taipe no te
e
tahiü a 400 matahiti i teie nei,
taaê to tatou mau taeae ; aita ratou i
varua
ua
ite ia tatou, ua hiohia
nei, tapeahia i roto i te hoe morare
larohà-ore, e te mau far,e pureraa mai te
le vai
hohoa-ore e te tahi atu mau parau nevaIneva mai te reira te huru. E mea fifi paha, i roto i teie nei vea te faatia i te
taipe no te 'taata porotetani. E
faahamanaohia, e erc te haâpaoraa porotetani i t?, haapaoraa
ê;
■ua
tupu oia i Farani îa Cialavino, te
Aita la ratou e mau )epiko]io,
hOhoa
ratou
mea
«
t-e [)arau nei
peretiteni ekalosia » ; ua riro te
vai
pure tusia» ei « oroa euhari »... le
eitura... » Ua peapea taua papaa râ i te
ïnoraa no te huru ê e le taafraa o le mau
€
peu porotetani ; mai te hoe taata
tnai i le hoe fenua ê roa e aita
tei tae
inehe-
aiehe ia’na ia farerei i te lioe taata, e o
tei au i te farerei i te mau taata atua-orie,
Aita oia i maimi i te fariered
raa porotetani e ua r,iro oia mai lie hoe
taata tei moe lo’na e’a. la farerei oia i
înai-oo-ore.
te feia no te mau haapaoraa
êê, te itea
faahou nei oia i te mau vahi ta’na i mafcau. I to’na mana’o, hoe â taata te mau
lorometua e te mau pope tei pure noa
|naî te ppipoi e pô jioa’tu.
tatou ei mau taata
hairesi poiri, ei tîtî no te inorare, mai te
hoe tino orometua riaria e te etaeta hoi
semaines a paru dans!
journal « Tamarii Tahitÿ! »!
une lettre d’un papaa venant de débarquer
à Tahiti » où l’auteur faisait part de ses
Il y a quelques
le
nouveau
réflexions
ohie
imrareraa i rapae. Teie râ, e mea
te farereiraa i te taata porotetani.)
roa
Ajta oia i tapeahia i roto li te mau ture
anâ
letaeta no te mau lekalesia tei hiohia e
iho ei ekalesia mau ; ua îritihia i te poroteiani te mau feruriraa e te farereiraâ
i to’na taata tupu. E parau mau, e mea
poïotetaniî! ; area râ e 15
20 lt|K> ê tei jineine i te mau
huru ê te reo
ra
e
(Tuatîraa i te api 3)
ooiicernant
sa
découverte duj
protestantisme tahitien. Or, ces réflexionisl
sont si étranges, si éloignées du sujet
iqu’iclles se proposent tic traifer^ qu’ü
faut bien croire que ce j)a])aa
venait de
(débarquer deux jours auparavaiil e'. qu’eu
outre il ignore autant le prpleslautisinei
français que le protestar.tiisme laliitiienu;^
Qu’est-ce à dire ? L’auteur affirme qutÿ
les protestants ont un vocabulaire insolita^
Ils ne disent i)a,s le « Clirist », ils n0
kont pas « à la Messe », ni « à confesse
Ils ne « font pas leurs Pâques »... lÈls
Iparlent de «synode». Ils n’ont i^as d’éVêques, mais des «présidents d’Eglises,»^
«
ils
disent
« la
Sainte Cène ».,. etc »
|
y
lia ia
lioe no te mau taata papai buka tuiroo
a’e no te 16 no te tenetere, hou to’na haa-
aore
cet inconnu...
Ce malheureux papaa est à ce point
troublé par l’anomalie, voire l’exoentriciitéi
des mœurs protestantes qu’il ise sent en|
pays
étranger, sans contact possible, pré-i
ëérant,, avoue-t4i, avoir affaire à dejst
athées, à des gens sans religion... Il fuit
volontiers la rencontre protestante, tanlj
il est désorienté. Avec de non-pro,tejstainfSj
on se retrouve sur un terrain de cônnaissiance.
Les pasteurs, qui passent leur!
Ijernps en prière du matin au soir », sont
des gens à mettre sur le même pied quej
les
prêtres.
L! '■ ' !1 1
:
,
îTuaïltaiR i je Mpi 3)
VEA POROTETANl
2
huru rau
Parau api
fenua nch.enehc i le jiac mili. E ta])ao
hooraa fenua no to tatou
haei’eraa
FENUA NO PAOFAI
Ua iuim aenci le lioo pat.^raa no te feiiiia no le toiiitara l^arclane i Paofài i le
127 no Tenuare i niairi, e 4 laata teii
liaere mai e tuo,
e tatou tei inanuia i
te tuliaa matamua. F no te inea alla e
ta ne,
i
taihia,
lajiao eaoa no lo te 4'uhai IV
110 le haapao maitai i ta
tatou mau tamarii e no te paruru i le ckalesia no anamua.
c
nahi i reira.
i te pili o te luliaa,
taala i liacrc faalioii
te
tavii’iraa t.'i laalaaliia no le
ïHva’c Mali. Noa’tu to na iti, e riro laiia
fenua ra ei lenua i’aulaa no talon no te
faaralii i te fenua no le ,l'are erometuia
Snisionare, c no le hainani i te man mata.Fili i mua nei i te Ivce farr no te farii
i' le. feia ajii tel faaea i rot) i te, oire. E
loljmaraa lahito roa teie. la itoito tatou,
o
le
oioi teie fenua. No reira, a nohi
(c pce
Italou, ia malara oioi
tatou i laua liopoia
Ua putupulu
e
te
Tomilé Tuhaa latoa
mau
ma
roa.
l'ahi, i Le io’a no le Tomile faatcrc faufai
te .\pooraa Ifalii. P, 50.000 liteli i
faalaaliia oia hoi e 500 bukà liteli, e 20
tai'a te hoo no le lilell hoe. E 200 Lara
i te buka liteli.
Tcic le mau lano ;
5 pereoo uira : 1 ];ereoo Fiat, 1 ])ereoo 403 Peugeot, 1 camionnelte Pcugcol
E
1 pereoo 2
« Dauphine »,
chevaux < Citroën »; 1 poti ma te hoc matîni 35 CV., 1 faatortoeraa maa 1 umu
1 au ri au -ahu lam a hoc,
ravao, no
E hoo aloa hia mai na fenua e piti i
Uluroa. 'l'e fenua malamua o te hoe h nua
piri i le farc mutoi no
mua
mau
i la
tatou
l'are
E
rahi,
i maramara-
au
tiaraa ma le tuutuu ore
mai i teie nei. I te avae no Sete-
i lo ua
roa
no
E
Kre Sang -vahiné i te avae
no
Epcrcra i mua nei. Te hinauro nei
tatou ia hoi mai to tatou hea o Kbc Sang
aloa'tu
iv.'va
ia UTou no te rave faaliou to’na
i rolo[)u
toro’a.
o — o
Te
hoe
Tiai Tamarii
Hrapii i te Fare
Haapiiraa.
i te
Parau, Tausàni
ohipa ia tei ferurihia no te faat re.
i te haaiiiiraa i Taravao Ua opère hia’tu
na parau faaararaa 0 15 i te mau paroisa
tatai tahi. Na le feia ma lao tauturu ana e
Jaua parau ra, oia hoi te mau taata te
nehenehe ia tauturu i te hamaniraa o te
o te
farc e te nehenehe hoi ia aufau e
E
200
hia
api no te
haapiiraa tamarii tamaroa o Vau<
lane o le mono ia Kee Sang i mûri
fare
ohipa ia Ici ferurihia no le fart rp
])aturaa fa.sC''k u iTraa i Taravaov.
cher
i lo’na
revaraa,
imihia
ua
e ua
ileà
te
hoe
taala
haaiiào niait li no te tiai i tà
tatou
mai:
tamarii ‘a naroa 110 te intimât.
O
te
lei
laata
hoe.
matau
maitàihia i
Ui-a])i, o to tatou hea Jean Raiiarii i
Vlaharepa ( Moorea ) lei rave i le toro’a
mu loi i reira e lei riro atoa ei pcretileni
no te ui-api no Maharepa, Te maunuirM
nei tatou i to’na faatiaràa i te amo i taua
(ohipa api
la.
la lauturu
mai te Alua
ia’na.
tara. Mai te mea e, e haaputuputu
hoc tausini parau, e nehenehe atoa
o — o
ia tatou ia haamata vave i te ohipa.
o — o
Mero
Maitiraa
Faatcre
-
Fnre
l^ia
To lvF,E S-VNCi mâ revaraa
•1
te
17
no
Tilema
i niairi
ohiiia
ia
ratou
a’c
le.
Ua
rau
le
i faaincinc : iiièees,
mau
hi-
pûpû raton i te taatoa o te moni lei
mai i a.ia [)ô hoi;ea rà no te lauturu
S te
Fare llaaiiiirai. Te hannaujruuru
nei le ^■ca Porot, tini i te Ui api 110 Papecle no ta r-<it)U lauturu nehenehe roa.
r.oaa
Teuuaie i mairi, ua reva lu
to talon hoà Kce
faatupu a’c nei te Ui-api no Pataurua ma a'iiti i le. ava’e
poele i ta’na
ua
e
i Niu-Taraloni,
Haapiiraa
.mene, clc... I rolo i t- jiiha rahi no la
latou fare h; a iir; a t ' ro. eraahia taua
laurua l a. 1 f.' pù lipi ; a no ti ra ou ohipa
te 'i'omi'e - Tamau.
o — o
;
le
API
te maitiraa o le mau mero
ui-api i rolo i te n au puim ah a
no Tenuare i mairi, ua fa a lihîa
te tahi mau mero faatere e e faa iiii atoa
hia le mau uikx) faaleie o tr tomite rahi,
le mau mero lei maitihia e le n a 1 .Viiooraa Tuhra c le mau ircro hoi Le n a tibia
e
i
TauUiru
UI
tupu
Ulur.)a e Ici
l aipiiraa. E
liaraa mailai no te liamani
haapiii a.i ter, a no t i Chou
niau lamahine no le 4'uliaa 1\
( h.co e
ménagère . Te piti o le fenua, o te fenua
tei reira le fare haapiiraa no Tonoi. E
îenua
i le hoe faïc
la^miriiî.
No te tauturu i te faatere
Ua
UTUROA
mau
Lua
faatere
i te 29
0 — 0
to’na
])ili matahiti i reira,
Paofai e no Uluroa.
1 Mohylet-
mo.
Ici
ore
roLsa aroa te hoc tapura léi faiar.i ia ralou i te rahiraa maa tei a lihia. Eilrlia e
maere i te rahiraa maa Ici
anihîahia tu.
la manuia la tatou itaurüa e lia ai, no
no te aufau i te mau hooraa fenua no Ta-
le, 1 Solex, e 2 pereoo laataahi c te vai
lalura... Tei ixito i te rima o to oulou oronietua le tileli uo le lanoraa matamua.
A haere oioi i ô nu a hoo i te t t.'li la-
FENUA
tel
0
Ilau le hoc. taviriraa
no
gaz,
te
0 — 0
TAVIRIHAA
!403, 1 pereoo
no
Ua hapono liiaTu i le mau pa-
Te ohipa no « Tausani
Farane ».
Ua laaliahia e te
hoi
haapapu te lahi mau vahi no te faaineincraa i le taurua
e
]ia i mairi. ua riro oia ei faatere
le
farc haaihiraa tainarÜ tamaroa.
faahou te Tomile Tamau
0 — 0
!
MATI
no
i le hoe <)])uaraa noTia, O le oromehaapii lahito ac no ta tatou lare
haapiiraa lei haamata i to’na toro’a io
tatou i te malahili 1936 e o tei haapao
ia
lac
TE TAURUA NO
loru
jialia oià
e e
faaea
mailai
0 — 0
reira, o le A.R.A. le l'atu i teie nei.
Ua haamala le Tomitc - 4^ainaii i le imi
6 le mau ravea no le aul'au i te hoo no le
tfenua. E laalaaliia te hce tuhaa no te
no
jnoni
E
te hoc orometua haapii matau mai-
.Sang
3
VRA porotetani
Te
Le
porotetani, te hoe
protestant cet inconnu...
I
i
taata tel ore i matauhia
ite aloa ia hàapii c ia ta'a. Ua
haapiihia i le l'arc liaapiiraa le tahi alu
inau parau Jaul'aa-orc à’c. No te ])apaa Ici
tapae mai i Tahiti nei, aliiri oîiia e iteahla
ei taala marainiavama c te macrc, i mûri
la’e i na
ava’c ta'ca raa e ])iLi i
le
itlcinua nei'. e ite oia o
le
te
lino
luma ia loi riro ci mmaa pcrolctani ; l a
ileliia te liaaimoraa ])ioi-otetani i le mau
Si
aloa e iia ilc atcahia lohia huru
lo’iia huru ê, e la’na iho ohipa. Aile hoe tavana hau i haapao mailai i
Tahi
ta
ta'na
noa
'Te
ohii)a mai le
oia i le faaroo
hinaai’o hia uci
ihoc
haapiiraa
mea
e, c
iioroletani
te
vahavaha
i Tahiti.
haamaurâa
i te
i>oi'olelani » uo te
tahi mau laata ei raveà uo le opaui i te
hoe mau pcapea iiuo. K i'aara-ailiia taua
liaapiiraa ra e le hoe haapiii'aa « peu
itaihiti O
ft ropu
« peu
Pciiciic. e faaili'a te faalàarPai
te ]ui])aa e le laa'a maohi.
Ua irilihia lo talon mau l’arc pircrai
i te mau sahali ta’ai lahi i le hora 10 i[2.
Te fa’ihia uei le l'aaroo, te tai’ohia uci te
biliilia, le a’o uci le orometua e te pure
uci. ILoe sahali i le ava'e te haapaohia
uci te oro’a euhari, te vai atoa uci te hoe
juilupiUuraa i te maliaua loiu i te pô e
i te sahali oroa. te hoe tuaroi, oia hoi
le hoc tr.tarai aa a mû no te hoe iravàj e
lia himeuchia te mau tarava.
Te iaatere
uci le mau oromelua i te purcraa ma le
liauturu uo te diakouo, le haapii uei ra¬
ton i te mau tamarii i le haapiiraa saiiali, le hacre uei raton e lai’a, i te l’aia-
vauila e i te faaapu laole. Hoe â faito
to ralou tiaraa e to le mmaa ei feià tura
laua’e raton, aita râ i taa’e i le uuuaa.
Te oro’a rahi uo le ckalesia porotetani i
5! Tahiti o le oroa IMe ia tei haaïuiauhia
a 135 matahili i teie uei. o Le lai imupu
iho ci oroa l'aalupuraa ])aràu c tei
riro i teie uci ci oroa uo te aui'auraa hoe
roa i i'aaliahia i le mat'ihili. .\ilà te l'eià
il'aaroo i haavîhia i le lioe tute, mai Lei
Monsieur avait une connaissance, j
thi peuple,
masse
qu’il est présent par¬
j tout. cpi'il a sou caractère projjre, sou ori¬
saurait que le mot «synode» est incou- | ginalité, soii action. Un adminiii-traleur ne
nu à Tahiti, que rexpressiou « Christ ■
y j ])ourr:iit pas faire œuvre valable en igno¬
toute
taala
mau.
ce
élémentaire de
ce
dont il parle, il
le ]'rntestantisme taprend
même à .souliailer la
déplaise aux esjirits chagrins, les ];astcrrs i
qui oui tous leur « faaapu » ne ]ia' sciT pas j création de cours de formation, à l'usage^
leur
temps en prière. Ils sont même d’un j de certains, ce (jui éviterait oarfois 0»
labord très facile, font corps avec le peu- j fâcheux déboires. D’autant plus que octlo
'.formaliou pou:r.lit aller de ].air avec une
pic cl sont piarfaritemeut rej réscuhxthli;
initiation tahilienne. Et l'on ne verrait pasde l’cs])rit Labitjeu.
un tei abîme entre le monde papaa eï le
monde polynésien.
^oilà 400 ans que nos frères séparés
'
quels ([u’ils soienl uoiis ignorenl, nous
oousidéraiil comme 'd’obscurs hérélicpies,
Nos Egli;;es sont ouvertes chacpie di¬
des imrilains, avec des pasleurs austè¬
manche à 10 h. 1/ 2 ; ou y confesse sa
res cl rigides, enfoncés dans une uior.alc
foi, on y lit la liilile, ou prêclie et on prie.
Simiiiloyable, des tem]des nus, et autres
Une fois iiarmoissc célèbre la commuuioiE
l'iadaiscs du même genre.
( la Sainte Cène ) ; il y a un culte le
mercredi soir et le dimanche de commu¬
; Il serait difficile 'dans Je cadre de cet
nion. un « tuaroi > où explication commu¬
arlicle, de dicsser un portrait-type <lu
nie d'un verset de la bible,
où se chan¬
in-oLestaut moyen i' icrait pourtant bon
tent les « Ivimicue tarava ». Les paiStcurs
de rappeler cpic le ] r.ilcslantismc réforfont le culte aidés des diacres, iustrujlué est si peu élraugci-, cpi’il est né eu
.sicnt les enfauts à l’école du dimanche,
'France et qu'il a été avec Calvin, un des
iinais il s’occupent aussi de pêche, de
meilleurs écrii-ains du XVI ème, d’expres¬
vairil le et de café. ( le sonl des gens de pleint
sion française avant de se répandm'ailleurs
Et pourtant, l’iiomme protestant est d’accès
])icd avec le peuple, très respectables é®
nullement à part. La grande fctc de l’Egli¬
i'iacife. Nullement enfermé dans les règlefs
se Protestante à l’aliiti est celle du Mai
strictes il’uue Egtisæ qui prit'iidraiL in¬
carner la vérité, il est géuérale'nent ou¬
(|ui a près de IB.") ans d’exisleuce, qui a
été aulrerois une fête d’évangélisalioii et
vert à toute reucoiiire, parce (pie. la bi¬
ble elle-même ouvre /[[homme à la ré¬
([ui est mainteiiai.t la fêle de Puniciue coltectc l'aile dans l’année. Sans ôtre taxés,
flexion et à celte rencontre avec aulrui.
tjomme le prélend l’ignorant auteur d&
Certes, le vocabulaire i!ro])re au iirotes.TAHITI» dans
la
collection « Pe¬
’tantisme est original; mais c'est l’affaire
tites P'Ianctes ;> les fidèles appoirtent leurs
d'une ([uinzaiue ou 'd’une vingtaine do
idons avec un sens du sacrifice qui pour¬
mots tout au plus que tout homme cùlliest iorl couramment employée, et que u’cu
|
détihérément
rant
hllieu. Ou
SC
.
vé
se
devrait de conuaitre et de comi^rpu-
flre. Ou relient de l’école bien d’au'tre.s
choses infiuimenl moiuis utiles... Quanlb
([ui débarque à Tahiti, si
c’csl un es|)riL curieux, ouvert, intelligent,
il lui faut 1 ou 2 mois pour réaliser (juc
le ])roleslautisme rcpré'senle à Tahiti la
au
«
papaa »
ici
1 i i 1 < a
laisser rê\eurs les pajiaa venus
rait
S’pnriclür.
,
i
\
Ce n’est pas long à connaîLi-e encor»
faut-il le vouloir. J’espère que cet article
tixmliera sous les yeux du
de
«
corresiMuidant.
Tamai’ii Tahiti:
taa
le hcc laata ilc-ore i rolo i
te luika ïTahdli .. (Ih tilcs Ihauèles), te
Jliûpù iioa uei ralou i Lo raton mau taoa
Uiai le l'eia l'aa-oo le; ite i te amai uo le
tusia c o lei mrcre roa Ira e te mau pa.])aa lei lae n a’; i ô rei no t' imi i le
papaihia
jmoni. ■
polo Le iteraa i le teia |)orolelani,
e. e hinaaro hia. Te l'aturi
uci au c e Laio hia laie uci [larau c te
laala tei papai i le vea «Tamarii Tahi¬
h.
mai
ti U
mea
le
PARAU OTO
e
mea
i lae mai al t'ic parau
pobcraa o te taviui \a'iine no
F'alu, oia hoi o Ilaanui vahiné oromelia
no
O])oa, i te (iü o lo’na matahili. Ua
far.ipoipo rara i te 31 iio Aloi)a 1911. I
le maluhiti 1921, ua (') raua i te ami pipi
i éloria. c i le malaliit 1921 i Imamauhia’i
raua i ix)to i le toro’a Oromelua. Ua 'a'.iluru iloTo o Ilaanui vahiiie i lo’iia lioa
i rolo i to’ua toixi’a ta le Fatu i faautà i
I te avae i mairi,
oto
uo
Le
nia iho ia raua.
E
rave
inaJia, i teie avae Teuuarc nei, ua
le im>]ic ia’ua. Ua tae 'Puteao Oro¬
melua
to'na
e o
purcraa
(j/ûO ;
Tunui oromelua c haapa’o i
Na Tutcao i haapa’o i te
huiiaraa.
i roto ite Fare pure ( Mareko
e na
Tumü i haapa’o ite
lapioo.
Te faailc net te Vea
ia Ilaanui c tae
uluafarc tamarii.
aroha
,
!
;
pae
.
,
i;/
Porotetani i to’na
uoa’lu i ta ràua
Parau
Te papaî mai nei to tatou ho,a o Teoneîàni e, ua vavaliLMa a’e nei te tare pure-
Taaofa, i te 20 no Tcnuare i inaiai a’e aei. E tare tahito roa teite nei Jare,
«a hau atu i te 60 o te malaliiti. Na te
îiaa ,no
te iiioe orometua no
Vaihi i horoa i taua
paroisa iti no Taaoa. No te
anea râ, ua pê i' teie nei, ua yavftliij ratou
e te
haaputu l'aaliou nei i te moni no.
te hamani i Le lioe tare api. O te Diakono
Siho, 10 Pina Kahu teie e faatene nei i te
oMpa. la tauLuru mai te Atua i teie nei
lemuiraa îti i noto i te oliipa riahi tà’na
C opua nei, no te faatia faàhou i te bpe
Pare pure api.
ïare
ra
i te
2 - Te poheraa no
ü Toahotu.
I te 15
no te
tamarii
mau
Mutuaura.
no
Rm'uLu, ua mataitai Koriugo i te farp
Ui-api Ici oLi. Te tiailiia nei te mahana
te
o
lomoraa.
E inca inaitai e rupcnupo
ohipa o te faaroo i reira • te Ui-api e
te Haapiiraa Sabati. Te iaaineine atoa
'nei 'te ]iaix>isa no Moerai i te fariiraa i
to’na orometua api i mûri a’e i te mruraù
te
o
to Tubuai no te farii
tae
inatahi'ti 1924. E taata itoito mau o Tû
I te faatereraa i te afa panoisa no Toahotu
mai te haehaa e te faaoromai, c uà riro
anau oia ei inctua i rotopu i te mau taata
noto i le
ia
Koringo i Raivavae, ua Me oia
e piti' e
■
Ui-apii
paroisa no Rairua, e ua ani mai
hr.amanaliia
iaua
pupu
i te hoe miti
te Vea Porotetani i to’na
ntuafare
no
no
Tû
e
i te afa
aroha i le
paroita hoi
Tealiupoo.
miUPIMia.111 M
ia.
nia
go
Korin-
i te Tuhaa V
pei-etiteni o te A.R.A., o
ï^oringo na ni’a i le manua « Lotus » i te
j31 no Titema i mairi no te hoe tcre haaUa reva’tu te
latS i Kurulu ma,
I te 2 no Tenuare ua tapae oia i Rimà-
ftara, te fenua motu matlamua ta’na i
IRarereî I Mutuaura, lua parâparaiu oia
ia ;
tiafaahouriaa.
Te
14 e
le
16
i La
laaafaiT)
Eperera,
no
outou
HAAMAURAA OFAI TIHI
I te 1 no Tetepa 1960 i mairi a’e nei i
haapaohial te ha,ainàuràà ofai-tihi no
Fare-Pure a te amuiraa Kareim^a i
Hakaraaii ( Ua-Pou). Ua opuahià teie nei
fare i te tau no te orometua ra o Teura
te
Lhi
buka
le 11 ià Mej.
hape ia. A
hia’i le
'
■
iho â.
i
i
0 —0
IIIMENE
faahou
mai nei
liimcne, lei
la
t,itou
pan
0 — 0
TAUTURU VEA
.
i te ohipa rahi à
'
mau
i le mau ava e i
mairi. Teie râ, ua haepe rii te moni i nia'
i teie tae raa mai., no te mea e 4000 noa
iho bidea tei neneihia no teie taime, a
liai atu ai i te buka himene api e faajJneinehia nei. No rcira, teie le hoo no £eie
man buka himene api : '10
tèi pohe a’e nei. I te
mai te Atua Manaliope
betie toei amuiraa iti.
tae
haiie
e luca
kalena i teie
laime.
ia’na i haamata
ohipa i rai'o a^ i Le faatereraa a
te Maniut i ra o Laby. I mûri a’e râ, ua
monohia oia e Teuehitu Huuti e to’na mau
liauturu : Tepalialupa e o Terii tlluati,
o
Vaitu Kohumo'Ctini, 'O te amuiraa iho
e te
Diakono, o Teikihaotai Kohunoeitini
te rima rave. E 40 avae te roa e e 20
avae te aauo no te fare. Na te orometua
na Tissot i haapao i laua oroà ra. Faaitoïtoraa ; Salamo 1 27/1. Ua oti teie oroa
iti, ua haapaohia te pae tino. la haamaitai
afaro
mea
31 no
2- l'e mahana revaraa, o
i te 25 no Me, e mea
tau râ no Tissot tei mono
o
tapi'tihia te Faraide poheraa e
Mati, Faraide Poheraia ;
2 no Eperera ; Sabati Tiafaahouraa.
Area,
puai'.
H'cimata Florès,
Te tere
3-BUKA
o — '0
larea
4aata tei ite e, te pohe ra oia i te ma’i
te taime i ite ai te taata, ua pohe oia.
E mea maere mau to’na pohe ; o te Atua
nei
Ua
Sabati'
teie
parau no Salamo 118/23. « O ta lehovia
il rave, e mea maereliia i mua i to tatou
mata». I te hepetoma i mûri iho, aita e
l^a’ie râ tei itei i te reira. Te faaite atoà
e
« Vea Porotetani »•
robo i te vea no Titema. Te faa,ai'a
1te
peretiteni o te A.R.A. i
Papeete nei i te 19 no Tenuarê, na
vea
hia’tn nei outou e, e ara maitai i te tahi
mau hape e vai ra i roto i teie kalena.
Raivavae, uâ
tapae Koi-tingo i te fenua mioemoe a’e o
te ekalesia oia hoi i Rapa. U a hamani to
Rapa ï te hoe fare putuputuraa c Uà tàhoe
tmaitai ratou no te rave i te mau ohipa
I mûri i to’iia faarueraa ia
le
Na’iia i l'aatia i te pô matàhiti i Toàliolu, e i te 8 no Tenuare ua faatere oiai
la’na puTeraa hopea m,ai te rave i te
i teie nei â.
haapa’o mai.
ni'oni
i te feia
2 - TA TA'rOU KALEN.V
pa
Ua hoi mai te
roa
Ua tae atu te kalena
ra.
faaroo.
Toahotu.
tatou
i la
Mauruuru
ruperupe no na paroisa
rai i reira. Ua haamàulrià te
ua tae mai'
poheraa o Tû diakono
!na’o
mai i te hoc orome¬
api ei mono too Tapuarii.
Ua
VEA
te peu e, leita te feia taio vea e
laïufan i ta ratou vea’ na vài ia e aufau ?
No reira, le anihia nei tatou, ia hauiia-
Tubuai, e mea maitai atoa, Ua ineine
I
TATOU
[mai
A.R.A.
te
FAAARARAA
E boa lierc mà e, na oti Le matahitî'
11960, e te haaniala nei talon i te hoe matahiti api. Te ui nei te vea Porotetani ia
outou e te feia tai’o vea : « Ua pce anei la.
oe vea ? » Mai te peu e, ua pce ; maurunrii
boa. Mai Le peu le, aila i iiee, a aiit'àu ia,
Iciaha e Liai. Te ani nei te Fare neinei.
Vea 1 la’na moni i te mau a\ae atoa, e
I
ii te
Biuaha paroEa no Toahotu. Ua inau oia
â te toroa diakono i te malalûti 1925, no
le mono i to’na ilno metua tei pohe i te
no
te mau laeae tei haapuluputhia, e luà
ferurihia le mau ravea no te hamanj i
te hoe tare niau ei tare haapiiràa no te
e
Tupea a Tcvacarài
avae Tenuare,
te parau oto no te
huru rau
api
tua
o — o
;
1-TA
VEA POaOTRTANl
4
Teaiiuo
vahiné. Taunoa 20 tara.
I
S.
A.
Impiimerie de Tahiti
Fait partie de Vea Porotetani 1961