EPM_Vea Porotetani_19600506.pdf
- Texte
-
oJfcxAjo ^ /5)9
IH'*' (;0 0
ÊSUâWOTESHNTEMl
Centre
NÜMERA B
Documenta^
de
TTiLMATAIIITI
d’infonaatton (C.
ME
(•)
-
TIUNU 1960
-
TAHH
•APE^» -
Porotetanl
Uoo
te matahtti hoê
Î
:
HOE-AHURU TARA
Rédacteur
—
:
DanielMauer.
V
Te oraraa o ta tatou tare
Haapiiraa.
^Pi roto i ta tatou
»
vea no
te avaè i
mairi, ua
faataahia te huru no te haamataraa o ta tatou
snau fare haapiiraa e to raton tereraa. I teie
îiei, te vai- nei te hoe mea, te au roa ia tatou
ia ite : «E mea nafea te oraraa ta tatou mau
Vea Poro-
tare haapiiraa ». Te tamata nei te
ietani i te vauvau poto i taua parau
I te haamauraa te mau misioiiarc i
ra.
ta tatou
mau fare haapiiraa i te matamua roa, e mea
ohie roa te ohipa, aita e fifi. Ai ta e hiopoai nia
raa
e
iho i te
.
mau
fare haapiiraa. aita
ohipa na te Hau. I te
tapura
taime ra, i
mai ai te tahi mau haapiiraa ê atu, te
haamata nei te tauiraa. la faaauhia te terè-
tae
^
te mau ohipa’toa i nia iho i te mau
te Ilau : te mau hora haai)iiraa,
tapura Haapiiraa ; ei mau orometua haapii
noaà te parau ia hamanihia te mau fare
tei au 110 te haapiiraa, ia faito te mau mea'toa
i te mau haapiiraa a te Hau.
raa o
P haapiiraar.a
^^Ei
tei
pahonoraa i te tauturu a te
haapiiraa
haapii i te hoc pac no te mau tamarii
o te
fenua nei, (ua riro hoi te rcira ei faaherebereraa i te afata moni o te Fenua) ua
o
tauturuhia ta tatou mau fare haapiiraa.
Ua tauturu te FIDES i te hamaniraa
mau
fare
api,
ua
i te
horoahia mai te hoe tauturu
puta haapiiraa e no to mau haamauaraa no te tereraa o te haapiiraa (na nia
i te rahiraa tamarii i te haapiiraa) ; ua horoa
hia te pute i te mau tamarii e faaea i te
no
te mau
liaapiiraa, mai te mau
Aita
ra
teie
mau
haapiiraa’toa a
tauturu i
fare
te Hau.
ravai. Noa’tu e ere
i te mrni rahi tei
aufauhia
na
te rhau orome¬
haapii, aita ihoa ratou i pee i te mau
tauturu i tauturuhia mai, ia faaravaihia ra e
tua
tahi
te
te
tauturu taaê.
mau
Hou te tauturu
tahi pae no te
matamua no te
te
FIDES,
ua
faatiahia
fare haapiiraa api (te tuhaa
haapiiraa
a te mau
tamaroa) i
no
te mau taurua tei faatupuhia e
pipi tahito. Ei faaravairaa i te tauturu
mau
orometua haapii, ua titauhia te
tamarii i te hoe moni iti avaè (écolage).
mau
te
mau
tamarii tei horoahia
avaè) aita’toa ïa i
mau pau no te internat.
Te moni
e
te
moni
te
a
no
te
pute a te mau
(300 tara i te
Hau
ravai no te aufau i te
Te aufau nei te Sotaiete no
tauturu
te
a
mau
orometua
Paris i te moni
haapii miûonare
nei te
Papeete e no Raiatea. Te horoa’toa
A.R.A. i te hoe tauturu i te mau matahiti
no
Ta amuihia taua mau tauturu atoa ra, ua
au noa
no
te
atoa.
tere
haapiiraa. A tupu iho ai te ati auahi
haapiiraa, tei huru au i te 200.000
anihia tatou i te hoe tauturu o tei
nei
e
ta tatou
no
matou
ta te
i te
Sotaiete,
haapiiraa
hioraa
a rave
râ tatou i ta tatou
iho.
Ei faotiraa, eita roa e nchenchc ia tatou
haamoe i ta tatou mau orometua liaaiiii no
ia
te
nei, o tei farii mai i te raveraa i te
ohipa haapii i ta tatou mau tamarii na roto
i te hoe tauturu tei ore i au i ta te Hau.
Noa’tu ra te reira, te rave nei ratou i te
ohipa ma te oaoa e te itoito hoi. E no reira,
te parau nei tatou ia ratou : « te ohipa ta
outou e rave na, o te hoe ia titauraa na te
A tua; mai te tahi pae tei titauhia no te toroa
oj'ometua. Na roto
i to outou pùptrrera' la
outou iho no te ohipa haapii i te mau tama¬
rii, ua pùpû outou ia outou iho no te Fatu ;
a rave i ta
outou ohipa ma te oaoa».
fenua
fare
te
tara, ua
farii maitaihia mai e te mau paroisa’toa.
No te faai-avairaa ijia orometua haapii a
te Sotaiete no Paris i roto i te piha brevet,
ia imihia te tahi atu â mau orometua e ia
aufauhia hoi. E i feruriraa teie na tatou.
reira, te parau atu nei matou i te mau
hoa no ta tatou mau fare haapiiraa, i te feia
No
metua e
i te
; no reira, te oaoa
ia outou i te tapea
maite raa i to outou itoito. Oia mau, eiaha
tatou e tiaturi noa i te tauturu a te Jîau,
ohipa
i te
matou
e,
mau
pipi tahito :
a
tauturu mai â
tatou haapiiraa. Ua ite hoi
te faaineine nei â outou i te tahi â
ohipa
o ta
E te
mau
tamarii api e, o outou o
i te faaoti i ta outou
nei matou ia
outou,
haapii ia outou, te
no
te
te
haere
mai
tei fatata
haapiiraa, te parau atu
a faaineine ia outou, a
tiaturi nei matou ia outou
e faaravai e e faaitoito i
pùpù rave ohipa no ta tatou
haapiiraa. Eita_
taoâ rahi, e noaà
ra ia outou te hoe oraraa faufaa rahi ia pûpû
outou ia outou no te ohipa o te mau tamarii
e no te evanelia i Tahiti nei. Te hinaaro nei
outou
e
riro ei mau taata
3)la
2
E TE TA ATA
i faaotiliia i Paris i
î 26 110 Fepuare
1960 e te hoe pupu taata
ravihi tei matau i te mau parau no te oraraa
Teie
te
hoe
i Polinesia nei.
parauhia
«
opuaraa
Ua putuputu taua pupu ra
Société des océanistes » no te
tauiraa no te oraraa e tupu
tiiio no te fenua nei na roto i te
i te mau
iho i te
tei
feruri
i nia
ohipa
ohipa rarahi ta tatou
i ite na roto i teie taime : oia hoi to te tauraa
manureva hamaniraa hia, te mau hotela i hamanihia i tera mataeinaa e i tera mataeinaa
«Tourisme»
e
e te
mau
vai atura...
te
hioraa i te haamataraa o te ohipa
tourisme i Tahiti nei e i te faarahiraa o te
I
te
faaohie atoa i te mau
mua nei i te haereraa mai o te mau
Tahiti nei e i te mau fenua atoa hoi.
tere manureva o
mau
taime i
i
ratere
te
te ohipa tou¬
risme i roto i te manuiraa i te pae o te mau
I te hioraa i te
tao’a
faufaarahi
o
i te pae o te oraraa i Polinesia
tia roa ia faaitoitohia te mau
e
e mea
haamatahia.
atoa i
tauiraa e tupu i Pa¬
i te mau mataeinaa na roto i te
mau tere manureva
o te riro atoa ei tumu
no
te tahi mau faarepurepuraa i roto i te
T te hioraa i te mau
o
.oraraa
^■
te mau
taata
huru iho
tei
.1
la
matauhia, to ratou huru taa ê mai teie i
faanahoraa i
te
:
faufaa ia paruruhia te
oia hoi te mau vahi nehcte huru o te fenua te tahi mau animatahi mau tiare, e te toea o te mau mehioraa
e
e te
e
hoe vahi tahatai
te
tei au i te mau taata ratere ia haere,
Te heunaniraa i te hoe vahi aua i roto i te
miti ei vairaa no te mau i’a huru rau e te mau
remu atoa o te moana no teie
pae i Patitifa
nei.
e mea
te mau marae no
mutaaiho.
1) la feruri maitehia te mau
faarepurepu¬
mai na roto i te tupuraa i te
rahiraa o te ohipa tourisme» i nia ihd i te
huru o te oraraa no te mau fenua i te pae o
te tino, ia au i te maitai o te taata maohi oia
hoi no te parau o te haapueraa maa, te hoo
0 to oraraa, te faito o te tiaraa, e te faturaa
raa
te
tupu
No
—
Raiatea)
no te mea, e mea au ore ia
na roto i te mau
paturaa
nohia te reira
roto i te tahi
aore ra na
faanahoraa
te
mau
faai-
api e
ohipa ravehia ma
ore.
Te maimiraa i te hoe hohoa fare i roto i te
mataeinaa e te oire atoa tei au i teie tau
—
i te nehenehe atoa
e
4) la faaineinehia
mau
e
taata maohi tei
te
aore
maohi
te
o
te fenua.
haapiiraa toroa
no
te
raau, te mau
tauihaa
paeore,
niau, ofe, tifaifai,
etc...)
maohi ;
ture
ia
te
no
ore
ia
maitai no te
haamanahia te tahi mau
paruru i te
faainohia to
tahi
mau
ratou
6) Eiaha ia ore te hioraa
tourisme, ia nehenehe lu
ia faatupuhia te hoe vairaa
taata’toa, e hoe Musée no te
no Tahiti, ia faatiahia te hoe
mau
»
feruri
tei
hia
aènei,
imi
manao no te
mau
ohipa taliito
Musée «Gauguin»
ia faatiahia te hoe
ohipa taatiraa i te mau parau huru rau o te
tupu mai no roto mai i te huru o te fenua
i te
mau
tau e vai i mua.
Te
mauruuru
nei tatou i te hioraa i te huru
te mau feruriraa e te mau
faaotiraa
a
teie
2) la titauhia i roto i te mau piha ohipa
ei au i te reira, te hoe mau auvaha tei ite
>apu i te parau o te natura, e i te parau no
te huru o te taata, e tei nehenehe ia faaite
nei pupu tei hiopoa maitc i te mau mea’toa
e roaa mai
i te fenuu nui na roto i te ohipa
tourisme. Te anaanatae nei ratou i te paruru
i to tatou fenua i te tahi mau fifi c vai i roto
faaotiraa atoa e paruru hia’i te mau
tao’a tupu noa i Polinesia farani.
i taua
te
ohipa
Teie
ra, ua mo’e roa ia ratou
hoc vahi faufaa rahi, oia hoi, te taata.
ra.
ohipa inu
ava. Na
taurearea i raro
mau
roto i te
iho
te
o
te
fare inuraa
mau
o
opaniraa
i te 20
taero i
maa
B) Te ohipa pere. la opani etaetahia te faai te hoe Fare-Pere i Papeete nei mai
tei ferurihia i te tahi taime, no te urne
ma^^
i te mau taata moni no rapae.
C) Te taiata. Eiaha
•
tu te mau tamahinc»
no te fenua nei ia faarirohia ei ravea no te
urne mai i te mau taata ratere e tae mai i te
fenua nei.
Eiaha
fenua,
ia
faaralii te Musée,
puta na te mau
nunaa.
tiaraa
fenua motu
huru mau,
faaturahia te mau opaniraa i te mau tauihaa
tahito 0 te haponobia’tu i rapae (mai te mau
tauihaa itehia i raro i te repo...)
no
mau
reira, te ani atoa nei tatou ia ferurihia
mau ravea’toa no te
paruru î
te
e te faaitiraa te taeraa mai
te fenua nei.
na mua roa te
ia
,4
matahiti, ia tomo i roto i
i te tahi tuhaa
ohipa
tourisme, teie te tahi : ia paruruhia
ra
la
faaapihia te hamaniraa tauihaa
0 te
tupu i te rahiraa (mau tauihaa
rave
o
e
ia imihia te
i te
mau
api
pae
i te pae no te
te nunaa, na roto i te afairaa mai
peu api e rave rahi no te fenua
te pae o te
mau
to tatou
no
faaroa
mea
papaa.
c
ionua.
i te
DF))EUliaah
i te
te mea
oi’araa
tauiraa
i te
ia
ratou
roa
roa
imihia
mau
ae
üm
roa’tu te ohipa Tourisme ia tauî
oiaraa no
penei
i to ratou
huru.
no to ratou
te
mau
taurearea
haamatauraa i te
e
Société des Océa¬
l’Homme»
Te opua papuhia nei e te «
nistes» tei putuputu i te «Musée de
i Paris i te 26 no Fepuare 1960 :
ere
morale, i
—
Te faataaraa i te tahi mau vahi tuiroo o te
fenua nei (mai te ooâ no Paopao) e te haamaitairaa i te tahi mau marae (mai te mau marae
i
ravai ia parauhia te
i te pae o te monî, mai te
e, ua mo’e ia tatou te paruru ia’na i te
e
i to’na
maohi.
t ao'a t upu noa,
nema
mau ravea toa tei au i te
tia no te oliipa tourisme e i te
te mau motu e to ratou nehenehe
5) la hio hia
te
nehe
no
mûri nei
i Papeete
nunaa
mau
A)Te
E
maimihia te
faanahoraa
no
peete e i roto
POROTEPANI
NET, E RÎRO OIA El AH A ?
farani
ohipa
VEA
faatau, i
i te eia.
na
roto
te imiraa moni
i te
ohîc,
^
opani atoa hia te faaearaa maoro Hf
i te fenua nei, ia ore ratou ia mono
ratere
ia tatou i te fenua nei i te
mai tei itea i Hawaï mâ.
mau
tau i
uiuihia te
mau taata maohi iho i nis
faufaa no te mau
ohipa api
atoa e ferurihia e te Hau e te mau Taîetc
Tourisme. Tae roa mai i teie nei, aita roa’t»
ratou î farej’eihia no te ani i to ratou manao
i te maitai
e
i teie
ohipa api
mao
te
Aita teie parau i
faahouhia’tu râ i te
e tupu
nei.
oti i teie taime,
mau
taime i
e para»
mua
nei.
VEA POROTETANI.
VEA POEOTETaIsK
•Te Semeio
E lei
le
teie, ravehia
■roa
tei faatia hia
toa, ei tapao
.1
te
e
ra, hio atura oia
aroha’lura ia ralou. ( Mar.
faaite
ra
ralii
hoe
Galilea,
papai Evanelia taaSemeio hau atu teie
e, e
atoa, i taua taime ra.
Semeio
mau
lesu i te fenua
te mau
e
Ua huru rau te mau haapiiraa haapiihia mai
:na
roto i teie Semeio, e ua faahiahia roa
pauroa - cita ra e nehenehe ia Taua
haapau ! A haapao taua i te hoe vahi anae,
raton
ia
te
ama
hio i te hohonuraa
e te aano no
teie nei
Eaapiiraa.
Hio atura oia i taua feia rahi ra,
ia raton».
Te pahonoraa teie i ta taua niraa,
«
aroha’
;tura
«
to taua manao
îiaii ê
Eaha te huru
ra te
irava
Hio atura oia i taua feia
rahi
•teie
pahono mai
—
no
•la
uihia
no
te Semeio
:
Te Semeio
te Aroha !
ra : ua
nà tiai ore
o
;
vai taua
aroha roaTo: no te tiai
mea,'? maiO tete
l'a
raton
raton.
—
Atua !
te
Ua
aroha
taua
roa
feia
ra
i roto i to
—
oovi, fiva,
te mau ma’i riaria
'e te huru rau, farerei noa hia i te mau fenua
'veavea, e tae roa mai i teie mahana.
O vai taua feia ra, hio hia e lesu ? — Feia
hiaai, nounou i te ora ; ua 100 e ua 1.000 raîratou mau
ati
anatapo, vava,
tou
—
te
mauiui rahi
hapepa
—
tei imi i tiai mamoe
maitai,
na to
ratou
pihaiiho
raa i te ora i arato ia ratou i
lesu, no te hopoi atu ia’na i ta ratou mau
^ hiaai
ia
:
^^^l’i, ma’i tino, ma’i varuà; te
mau
Ua ite
mauiui to ratou oto e
noa hia teie huru feia
mau peapea e
to ratou mihi.
i to tatou ano-
i ratouevanelia
«uhi nei, ua hiaai
1.000
i Inidia, teAferimauta titiaiaa
ia
te Oraraa api. No to
etene
haavare
ore
te
e
noaa
hiaai i te parau no te Ora, aita ratou
i faaherehere i a lesu, ua faahepohepo ra. Aita
to’na e taime no te faaea, amu i te maa, haaanaha i te lohirohi, pure i to’na Atu,”. Ua opua
oia e ta’na mau pipi, ia haere i te hoe vahi
Tuo’emo’e haapao i te tahi tairururaa orometua
no te feruri e te faaite i te huru no te
tere Pelenina ta ratou i tere apîpiti aenei.
Aita anei lesu i na o mai ra e : A haere mai
outou anae iho, tatou i te hoe vahi mo’emo’e
•e faaea iti noa’e.
Hoe huna’tura ratou na nia i te pahi i te
^tahi vahi mo’e, ua ite ra te taata ia ratou î te
ratou
horo atura
haaputu-
uta, e ua
na
raro noa
ratou
ua
:
tamau
4 i teie parau : ua
e
horo
na
papai Eva¬
noa’tu te
noa,
atea.
A hio i te rahi
E
i te
to ratou nounou
no
rahi
oro-
teie ? Oia atoa tatou i te
taime i titauhia’i tatou no te tahi
Teie atoa to tatou otoheraa. Eita
eaha
ahiri
tahi
man '
ohipa raM,
e maraa
r
ravai maitai, e paraika rahi.
Te Semeio o te aroha ; Te itoito ïa no lesu j
aita oia i otohe, aita i faaea : Teie ta’na
e
taata
haapiiraa
Eaha e ore ai A hio na i ta ratou ati e ta
ratou hinaaro ia lesu.
E nahea oia i to’na hioraa i teie tiaa rahi ;
taata huru rau : ua pee atu te rohirohi, te
piti i’a maro },
ua imihia e ua itea,
na te aroha mau teie î
rave. Aita anei tatou i ite pinepine i te manuis:
no te tahi mau ohipa, no te mea, na te arohac,
i faahepohepo i te taata.
te
no
hiaai,
i laua feia rahi
6, 34 )
aroha hia
ratou. E tei te tipaeraa’tu lesu ra hio atura
oia i taua feia rahi ra, aroha’tura ia ratou.
metua.
te
o
ua
te poia, te poiha, ua pee atu te mau opuaraa
matamua, hoe mea anaè o tei faaî ia’na, te
Aroha ! faatoro atu ai oia i to’na rima, parau
atu ai oia i te parau mahanahana no te Ora -
ei
faaoraraa,
ei haamaitairaa i teie
e
tiai ore.
Aroha’tura ia
nana ma¬
moe
ratou
Teie te Semeio tuiroo
:
nana
i fiu,
Tiai
parau no te
tutonu noa to ratou mata
ua
ino
noa
ratou
mamoe maitai, ua
ia’na. Ua taupeupe
fatata te rui aita
pipi anaè tei
peapea, ha ô atura ratou ia lesu : « E vahi
mo’emo’e teie, a tuu atu i te taata, ia hoî
te
rà,
ratou
ua pee te maru, ua
i ite i te reira. O te
ratou
i te
mau
fare
hoo i te
maa
na
e
e
mau
te mau
ratou, aore
oire fatata nei,
roa hoi à ratou
ia amu ».
Te' Semeio o te
maa
to te taata
e
Aroha : Teie aroha e ere
aroharaa’tu. Ua aroha hia teie feia
no reira ratou i parau mai ai :
i tamaa a tuu ia ratou. To ratou
pipi,
te mau
ratou
aore
ravea
ravea
a
ia
huru è ïa : teie ia : A
ia imi ratou i te mau
e mea
ra,
faahoi,
tuu ia ratou
paia ratou.
Teie te huru
no
te taata : e mea
aroha to
auê ia faaitoito ratou ia
tatarahia to ratou fifi, ua fifi atoa tatou, e
te imi nei tatou i ta tatou, ia imi ratou i ta
tatou
taata
Te Semeio
aroha
te
o
lesu, haapiihia e lesu
e
tuu, e parau
«
Na
outou
:
Te aroha
rave
hia
Eiaha e faahoi, eiaha
teiaha teie, e parau mauiui ei
feia hiaai.
e
pahonoraa i te
iho
e
hopoi atu i te maa na
ratou ».
-
Te
Semeio
o
te
aroha
:
E
ere
te
faaue lesu : « Na outou
hopoi atu, a imi i te ravea ia noaa ».
taata ;
ua
Ua riaria te mau pipi
ohipa rahi teie, cita e
e
200 moni
a
Imi
atura
ratou
veo
: ua manao
itoîto
iho
e
raton, e
maè ; aita e ravea (900 Frs) i roto î te huka.
e
-
emha
ratou
5 pane
Te Semeio
te
o
taata, na roto
i te
outou pane î a haere^
a
e faaea noa.
i roto i te mau
kerite,
aroha
E
:
it4~
ete,
e e
ere
manao taata.
ïa te manao^
Aita
roa
teie
t*
pane e 5 e na i’a e piti i navai no
faaamu i te hoe tiaarahi taata poia roa i
na
to
lesu ra, ua ravai roa na te Aroha î,
faanavai. A hio i te hœ mau ohipa i te pae
te
no
faaroo,
ua
ite
te mau ravea, e na
roa
manuia roa ihoa.
Te Semeio o te aroha
:
E
ere
ia te raveraa
aita ratou i ite, i nafea te raveraa ©
no
reira ratou i faaea’i. Aita ratou i feruri
i te tahi feruriraa maramarama.
Te Semeio o te aroha : O te raveraa _ïa n*''
taata :
atura ia ratou «
rahi i raro i nia i te
aretu, taihoe hanere i e tahi pupu, tai pae
ahuru i e tahi, e na reira noa... Ahiri tatou
i ite i taua hohoa ra, e mea faahiahia te
raveraa no lesu, ei omuaraa, hou ae i noM
mai ai ia’na i tei titauhia, «a rave ihoa lesu.
i na pane e 5 e i na i a hoi e 2 ra, ua hi o
lesu, a hio na : ua faaue
faataoto pupu i teie tiaa
atura î nia î te
ra’i, haamaitai atura î ta
Atua, vavahi ihora î na pane, hora hira i ta’na
mau pipi, o tei opéré i te maa i te taatoa.
tupu,
ratou.
E hia’e
:
imi
Mo,
aéra
o
hio, aita teie
mau
a
manao
aroha.
te
no
i te
^
W
Na
nelia
! Heroda ma, e to’na ra pae : feia hamani
ino, taumi i te nunaa i raro, haavare ia’na,
■aimii i to’na mau enemi, faaino i te mau tavini
hae,
taata iino roa ïa, aau
e ua
putu mai ra ia’na ra.
A
mau
'pore
■
fanoraa
aau po-
Eoe
“
:
te aroha
no
lipaePîta'lu lesu
Ua faahitihia te parau no teie Semeio
î roto i te mau Evanelia atoa. Te chipa
-O
3
e
Ei
haapiiraa teie ia tatou
te
haavare ore.
i te aroharaa maj»
i te taata, a faahoi
faatupu î te otoheraa, to
taupupuraa, te feaa raa. Te imi nei ra te aa»
aroha i te mau ravea e manuia î te mau ohipa
a te aroha. Te horoa nei te taata aroha ia na
iho ei faaoraraa ia vetahi è.
Te tiaturi mau nei te aau aroha i te mana
a te Atua ei faanavairaa i tel horoahia ma t«
Eita te aroha e tuu noa
ai. Eita te
aau
tae e te
aroha
e
pîpiri oi-e.
3/16
O
fera
: I loane
: «■
te m-a
i ite ai tatou î te aroha, oia i horoa i
to’na iJio ora no tatou, e ia horoa atoa
tatou î tta tmlon «r« »» te mau taeae «,
tia’i »,
Opani
POROTRTAN!
VEA
4
Te Oroa ME
2 1 TE TUHAA TOOA 0 TE RA.
Oia hoi. mai Faaa e lae noa’tu i Tea-
:
hupoo.
Mai tei faaile hia
i teie matahiti
Adnet
ilehia le
e
mai te tauturu bia e
mannia mailai
e ua
rnau
roa
le Me. Ua
lapaono le ineine o le ohi¬
i le vahi aloa.
pa
2
Te Tomile
-
o
:
paieli, o lei nro ei mau Pexeliteni Ui Api, eotei riro aloa ei inan
raalira })upu no rolo mai i te mau Baapiiraa Sabatié maite tautnru liia e Ad3iet.
Ua iteabia te
'
maramarama
no
ta
ra-
oiiipa i faalere iau i te bohoa lia no te
tapuia 0 te haapiiraa sabali. E i le pae
bopta no le ohipa, na ralou iho e faaite i
/m^ft i-le aro o te Paroisa,
e te feia me-lua, i le huru note raporti le vahiiloito
tou
te vahi paru paru.
aore ra
â
'i ElE RA : e ere o te
haapiiraa sabali
haapii atoa raa
anaè la ralou i faalere o le
aà
le
I
no le
hoe
vota
pa aloa e
te
himene i roto i le haerea
Ua inanuia maitai roa na ohi¬
mau
:
2
ohipa
o
tera fenua,
lei faatere bia, lae noa’tu ai
0
te mau Ui api lo tera fenua e
ohipa nehenehe ra
ei taamuraa ia lalou na luhaa
E le riro nei
ei Iiioraa
e 7
atoa
e
no
taua
te faatereraa i le oroa
Me,
e ua raanuia hoi, noa’lu le varii 0 té laata o tei tae mai. Ua
taea hia le failo, ^e ua haere rii i mua.
Peretileni
i rolo i
i
na
te tuhaa
Tooà
o
te Rà, i tona
paroisa o le Tuhaa IV
le mau ohipa nehenehe ta oulou i
haapao hoi i raro aè i te mana no
mauruuru
rave e
o
i le
Tomoraa fare Ui
Api
Peretileni
e Adnel.
o
lei faalere ia ou tou : Tu-
la maitai roa outou e ia haere â
i roto i la te Palu haamaitairaa.
i mua
Hipn [Tahaa)
no
to’na rahi
to Hipu. To’na pa’epa’e hautirua
faaunauiiahia i te mau ahu pariii u
Jiuru rau. I nia iho i te papa’i no roto, ua
tapirihia te hoe ie rahi, tei nia iho te hoho’a
no te mataeinaa o tei
penihia e te .tamaiti ra
(.scène),
Tuhaa II
no
no
te
avae
i
muiri,
ua
te
tomoraa i te aua. Na Tariirii TEllIiMANA, peresideni-mpno, i farii i te mau manihini : te tino orometua, te mau pùpù ui apî no
Tahaa e te mau ratere. Ua jjûpû oia i te
ujuita
laviri i roto i te rima o Tuteao orometua.
Na Adnet V. i iriti i te uputa o te fare.
Na Tuteao i tatara maite i te parau no te
0
fare
te
:
«
O TE OAOA
TE FARE
»
ir. 4). A oaoa i te Fatu....
iho, ua faatere o Adnet i te parau
(Philipi IV
I mûri
;
« Faatereraa fenua », ei haamaramaramai te ui apî, eiaha raton ia vai poiri noa
huru no te faatereraa e faate-ehia nei
fenua noi.
te
no
i te
i te
I te
pô,
sabati,
ua'
hautiiiia te mati « pièces ». I te
faatiahia te pureraa no te « tiae Mr. Adnet, o tei riro ci oaoaraa
lia
faahouraa
»
hau ê
to
no
te
ao
taato’a nei.
Ua tupu te hoê mau haapiiraa
i mûri aè i te avatea.
I te hora ahiahi te purararaa’tu
taata
piiha-
to Tauti.a, e 2 tanta; to Pueu,
to Tiarci, 1 taata, to Papeari, e 2
:
Ua tonohia mai ratou
no
te
rave
i te
ohipa, hoe hepetoma te maoro. la oti ta ratou
hepetoma, e hoi ratou, e e monoliia mai ratou
e te mau taata
api. Ua tae atoa mai te faaararaa a te tahi atu mau pupii tei faaite mai e^
ei te mau hepetoma i mua noi, e tae mai ai
ratou
ui
mau
i teie
i roto
auvaha, no te tia’toa ia ratou
e ravehia nei e te
ohipa rahi
M
api.
no
0 Fred
MAITERE no Papeete. E mea nehe¬
nehe roa e te marû maitai te mata ia hi'o.
I te 16 no Eperera i te hora 9 i to poipoi
i tomohia’i. Hou ac te tomoraa, e rave rahi
mau
taata o tei tapû i te mau ripine i te
i )’a
Me nei i haamata'i teie nei
110
2 taata,
taata.
ua
i to ratou
mau
nehenehe
Te haamauruuru nei te Voa VoToleiani i
mau
tino
ui api tei tono mai i te hoe mau
pupn
no
tW^
roto ia ratou ei rima no te rave
i teie
ohipa rahi, tei riro ei nolioraa no ta tatou mau
pipi. Te hpamaiiruuru atoa nei te Vea Porotetani
mau
i teie
mau
taurcarea
hepetoma atoa
tei tae mai
no te rave
i te
i teie ohipa na
ioa o ta ratou mau pupu, e na roto
hoi i te ioa o te ni api taatoa. la riro
teie nei mau taurearea ci hioraa na te mau
roto i te
atoa
taurearea
o
te
tahi atu
mau
pupu,
ia tono
ia
mai ratou i te tahi mau tino, no te tia
ratou i roto i teie puhajiaraa ohipa.
atoa
Te haamauruuru atoa nei te Vea
i
te
ui
api
no
Makatea, i te
mea e,
Peroletani
noa’tuJ
ohipa a te Taiete MakaS
ua hapono mai ra ratou i te tahi tauturu taaè
no te tauturu i te ohipa. Te taururu ta ratou
i hapono mai, e tauturu maa ia, (punu ii^B
raid, tihota...) Ua faaineinehia teie maa ram
e te ui api (mai te tauluruhia e to te paroLsa
iho) no te tauturu i te faaamuraa i te mau
rave ohipa i Heremona. Na teie mau maa e
ratou
fifiraa i te
haamâmâ i te haamauâraa no te pac o te maa,
i teie nei
ruuru
puhaparaa ohipa. Mauruuru, e Mau-
roa.
te mau
vahi.
teie nei
api i te mau ohipa e oaoa’i te Fatu ia
ratou. A rohi, e a faaitoilo !
Te tiaturihia nei o, e tautoo tamau
ui
Teihotu oromelua Peretileni
I te 2
ta
E fare maohi : pou haaiâ, papa’i ohe, tapo’i
niau. E 60 avae i te roa, e 24 avae i te aano.
O Terü Marua’e te tamuta. Ua tano maiiai
mau
leao
opuaraa
paraa. Teie te mau ]mpu ui api tei toiio inaî
i ta ratou mau auvaha no te tia ia ratou i
e
raa
E le faaite atu nei Teihotu oromelua
vea
lioo puhaparaa
ohipa i Heremona, no te liamaniraa i te mau
fare api no ta tatou mau pipi.
te
aufauraa.
e
biopoaraa lamarii no le H. Sabali.
te
I roto i ta tato-j
faatiahia
ravara
le
marama e
Heremona
Heremona
Ua inaitihia mai taua tomito ra
rolo mai i le hoe mau tamarii inara-
no
no Me
i rolo i le mau paroisa’toa. Ua
operehia te mau oromelua na rolo i na
fiaroisa e 9. E ùa rahi râ tei lupu i laua.
mahana ra, mai te poii oi e laé noa’lu i
le pô. No reira ra ua fifi rii te lahi mau
ohipa tei opuahia no laua mahana ra.
mai te haapiiraa sabali e leUi api. Noa lu ra le reira, i te pô ua haafiaohia le
tei faalerere i le hio-
'poaraa i te inau lamarii o te Haapiiraa
Sabali
puhaparaa ohipa i
rolo i le Vea. ua
tupu leaufauraa i laua tuhaa ra. i le Ib
1 - I TE TUBA A IV.
E 2 luhaa no leToinile Me ta’na l’eretileni ( Tuteoa e o Adnel. ) i faalaa, no
tefaatere i te ohipa i teie mataliili :
Te Tomile o lei laatere i le ohipa o
te Me : oia hoi, na oromelna e 3 : Tuteao,
Teihotu, Tarin,
na
Te
E. T. HIRO.
S. A.
Imprimerie de Tahiti
Fait partie de Vea Porotetani 1960