EPM_Vea Porotetani_19600506.pdf
- extracted text
-
oJfcxAjo ^ /5)9
IH'*' (;0 0 TTiLMATAIIITI
ÊSUâWOTESHNTEMl
NÜMERA B
Documenta^
Centre de
d’infonaatton (C.
ME - TIUNU
(•) -
1960
•APE^» - TAHH
Porotetanl
Uoo Î te matahtti hoê : HOE-AHURU TARA
—
Rédacteur : DanielMauer.
V
Te oraraa o ta tatou tare
Haapiiraa.
»
^Pi roto i ta tatou vea no te avaè i mairi, ua
faataahia te huru no te haamataraa o ta tatou
snau fare haapiiraa e to raton tereraa. I teie
îiei, te vai- nei te hoe mea, te au roa ia tatou
ia ite : «E mea nafea te oraraa ta tatou mau
haapiiraa ». Te tamata nei te Vea Poro-
tare
ietani i te vauvau poto i taua parau ra.
I te haamauraa te mau misioiiarc i ta tatou
haapiiraa i te matamua roa, e mea
ohie roa te ohipa, aita e fifi. Ai ta e hiopoaraa
i nia iho i te mau fare haapiiraa. aita
e tapura ohipa na te Hau.
I te taime ra, i
tae mai ai te tahi mau haapiiraa ê atu, te
haamata nei te tauiraa. la faaauhia te terè^ raa o te mau ohipa’toa i nia iho i te mau
P haapiiraar.a te Ilau : te mau hora haai)iiraa,
fare
mau
.
Haapiiraa ; ei mau orometua haapii
noaà te parau ia hamanihia te mau fare
tei au 110 te haapiiraa, ia faito te mau mea'toa
i te mau haapiiraa a te Hau.
tapura
^^Ei
pahonoraa i te tauturu a te haapiiraa
tei
haapii i te hoc pac no te mau
o
tamarii
fenua nei, (ua riro hoi te rcira ei faaherebereraa i te afata moni o te Fenua) ua
tauturuhia ta tatou mau fare haapiiraa.
o
te
FIDES i te hamaniraa i te
api, ua horoahia mai te hoe tauturu
te mau puta haapiiraa e no to mau haa-
Ua tauturu te
mau
no
fare
haapiiraa (na nia
i te rahiraa tamarii i te haapiiraa) ; ua horoa
hia te pute i te mau tamarii e faaea i te fare
liaapiiraa, mai te mau haapiiraa’toa a te Hau.
Aita ra teie mau tauturu i ravai. Noa’tu e ere
mauaraa
no
te tereraa o te
i te mrni rahi tei
aufauhia na te rhau orome¬
haapii, aita ihoa ratou i pee i te mau
tauturu i tauturuhia mai, ia faaravaihia ra e
tua
tahi
te
te
mau
tatou
tauturu taaê.
Hou te tauturu no te FIDES, ua faatiahia
tahi pae no te fare haapiiraa api (te tuhaa
haapiiraa a te mau tamaroa) i
te moni no te mau taurua tei faatupuhia e
te mau pipi tahito. Ei faaravairaa i te tauturu
a te
mau
orometua haapii, ua titauhia te
mau tamarii i te hoe moni iti avaè (écolage).
matamua no te
pute a te mau tamarii tei horoahia
(300 tara i te avaè) aita’toa ïa i
Te moni
e
te
Hau
ravai no te aufau i te mau pau no te internat.
Te aufau nei te Sotaiete no Paris i te moni
a te mau
orometua haapii miûonare
Papeete e no Raiatea. Te horoa’toa nei te
A.R.A. i te hoe tauturu i te mau matahiti atoa.
tauturu
no
Ta amuihia taua mau tauturu atoa ra, ua
tere
haapiiraa. A tupu iho ai te ati auahi
no te fare haapiiraa, tei huru au i te 200.000
tara, ua anihia tatou i te hoe tauturu o tei
au noa
te
maitaihia mai e te mau paroisa’toa.
No te faai-avairaa ijia orometua haapii a
te Sotaiete no Paris i roto i te piha brevet,
ia imihia te tahi atu â mau orometua e ia
aufauhia hoi. E i feruriraa teie na tatou.
farii
reira, te parau atu nei matou i te mau
hoa no ta tatou mau fare haapiiraa, i te feia
No
metua e
i te mau pipi tahito : a tauturu mai â
tatou haapiiraa. Ua ite hoi
matou e, te faaineine nei â outou i te tahi â
i te
ohipa
o ta
ohipa no ta tatou haapiiraa ; no reira, te oaoa
nei matou i te hioraa ia outou i te tapea
maite raa i to outou itoito. Oia mau, eiaha
e
tiaturi noa i te tauturu a te Jîau,
Sotaiete, a rave râ tatou i ta tatou iho.
e
ta te
Ei faotiraa, eita roa e nchenchc ia tatou
haamoe i ta tatou mau orometua liaaiiii no
ia
te
nei, o tei farii mai i te raveraa i te
ohipa haapii i ta tatou mau tamarii na roto
i te hoe tauturu tei ore i au i ta te Hau.
Noa’tu ra te reira, te rave nei ratou i te
ohipa ma te oaoa e te itoito hoi. E no reira,
te parau nei tatou ia ratou : « te ohipa ta
outou e rave na, o te hoe ia titauraa na te
A tua; mai te tahi pae tei titauhia no te toroa
oj'ometua. Na roto
i to outou pùptrrera' la
outou iho no te ohipa haapii i te mau tama¬
rii, ua pùpû outou ia outou iho no te Fatu ;
a rave i ta
outou ohipa ma te oaoa».
fenua
api e, o outou o tei fatata
haapiiraa, te parau atu
nei matou ia outou, a faaineine ia outou, a
haapii ia outou, te tiaturi nei matou ia outou
no
te haere mai e faaravai e e faaitoito i
E te mau tamarii
i te faaoti i ta outou
te
pùpù rave ohipa no ta tatou haapiiraa. Eita_
outou
e
riro ei mau taata
taoâ rahi, e noaà
ia outou te hoe oraraa faufaa rahi ia pûpû
outou ia outou no te ohipa o te mau
ra
tamarii
e no
te
evanelia i Tahiti nei. Te hinaaro nei
3)la
2
E TE TA ATA
Teie
hoe
te
opuaraa
i faaotiliia i Paris i
Fepuare 1960 e te hoe pupu taata
ravihi tei matau i te mau parau no te oraraa
26
î
110
Ua putuputu taua pupu ra tei
i Polinesia nei.
parauhia « Société des océanistes » no te feruri
i te mau tauiraa no te oraraa e tupu i nia
iho i te tiiio no te fenua nei na roto i te ohipa
«Tourisme» e te mau ohipa rarahi ta tatou
i ite na roto i teie taime : oia hoi to te tauraa
manureva hamaniraa hia, te mau hotela i hamanihia i tera mataeinaa e i tera mataeinaa
e
vai atura...
te
VEA
POROTEPANI
E
maimihia te mau ravea toa tei au i te
faanahoraa tia no te oliipa tourisme e i te
huru iho
tei
no
te mau motu
to ratou nehenehe
e
matauhia, to ratou huru taa ê mai teie i
mûri nei : te faanahoraa i te hoe vahi tahatai
i Papeete tei au i te mau taata ratere ia haere,
Te heunaniraa i te hoe vahi aua i roto i te
—
atoa
o te
moana
no
teie pae
hioraa i te haamataraa o te ohipa
tourisme i Tahiti nei e i te faarahiraa o te
te
te faaohie atoa i te mau
taime i mua nei i te haereraa mai o te mau
ratere i Tahiti nei e i te mau fenua atoa hoi.
tere manureva o
mau
ohipa tou¬
risme i roto i te manuiraa i te pae o te mau
tao’a e i te pae o te oraraa i Polinesia farani
e mea
tia roa ia faaitoitohia te mau ohipa
I te hioraa i te
atoa i
faufaarahi
o te
haamatahia.
i Patitifa
tauiraa e tupu i Pa¬
peete e i roto i te mau mataeinaa na roto i te
tere
mau
manureva
tahi
te
no
o
.oraraa
^■
mau
te mau
o
te riro atoa
ei tumu
i te
faarepurepuraa i roto
taata
Te faataaraa i te tahi mau vahi tuiroo o te
fenua nei (mai te ooâ no Paopao) e te haamai-
—
Raiatea) no te mea, e mea au ore ia faai-
nohia te reira
faanahoraa
paturaa api e
ohipa ravehia ma
mau
roto i te tahi mau
aore ra na
te
roto i te
e
hioraa
e mea
t ao'a t upu noa,
e
te mau marae no
mutaaiho.
api e i te nehenehe atoa o te fenua.
4) la faaineinehia te haapiiraa toroa no te
mau
taata maohi tei
te
rave
i te tahi tuhaa
tourisme, teie te tahi
:
aore
ra
maohi
0
maohi ;
ture
ia
te
no
ore
ia
ia
haamanahia te
tahi
mau
i te
te « Société des Océa¬
«Musée de l’Homme»
nistes» tei putuputu i te
i Paris i te 26 no Fepuare
1960 :
1) la feruri maitehia te mau
faarepurepu¬
mai na roto i te tupuraa i te
rahiraa o te ohipa tourisme» i nia ihd i te
huru o te oraraa no te mau fenua i te pae o
te tino, ia au i te maitai o te taata maohi oia
hoi no te parau o te haapueraa maa, te hoo
0 to oraraa, te faito o te tiaraa, e te faturaa
raa
te
6) Eiaha ia ore te hioraa imi manao no te
tourisme, ia nehenehe lu faaralii te Musée,
ia faatupuhia te hoe vairaa puta na te mau
taata’toa, e hoe Musée no te mau ohipa taliito
no Tahiti, ia faatiahia te hoe Musée
«Gauguin»
mau
tupu
»
feruri
tei
hia
aènei,
ia
faatiahia te hoe
ohipa taatiraa i te mau parau huru rau o te
tupu mai no roto mai i te huru o te fenua
i te
mau
tau e vai i mua.
Te mauruuru nei tatou i te hioraa i te huru
te mau feruriraa e te mau faaotiraa a teie
nei pupu tei hiopoa maitc i te mau mea’toa
e roaa mai
i te fenuu nui na roto i te ohipa
tourisme. Te anaanatae nei ratou i te paruru
i to tatou fenua i te tahi mau fifi c vai i roto
no
2) la titauhia i roto i te mau piha ohipa
ei au i te reira, te hoe mau auvaha tei ite
>apu i te parau o te natura, e i te parau no
te huru o te taata, e tei nehenehe ia faaite
i te mau faaotiraa atoa e paruru hia’i
tao’a tupu
noa
i Polinesia farani.
te mau
i taua
te
ohipa ra. Teie ra, ua mo’e roa ia ratou
hoc vahi faufaa rahi, oia hoi, te taata.
taata moni
mau
no
te
urne
o
te
o
te
maa
taero i
ma^^
no
rapae.
•
fenua nei ia faarirohia ei
mai i te
ravea
no
te
taata ratere e tae mai i te
mau
fenua nei.
Eiaha
roa
ratou
ia
imihia
i to ratou
üm
fenua, no to ratou huru.
i te
roa’tu te ohipa Tourisme ia tauî
oiaraa no
te
mau
taurearea
na
roto
i te
haamatauraa i te faatau, i te imiraa moni ohîc,
penei ae i te eia.
mau
^
opani atoa hia te faaearaa maoro Hf
fenua nei, ia ore ratou ia mono
ratere i te
ia tatou i te fenua nei i te
mai tei itea i Hawaï mâ.
mau
tau i
uiuihia te mau taata maohi iho i nis
e te faufaa no te mau
ohipa api
ferurihia e te Hau e te mau Taîetc
Tourisme. Tae roa mai i teie nei, aita roa’t»
ratou î farej’eihia no te ani i to ratou manao
i te maitai
atoa
ionua.
i te 20
C) Te taiata. Eiaha roa tu te mau tamahinc»
paruru i te tahi mau fenua motu
faainohia to ratou huru mau, ia
faaturahia te mau opaniraa i te mau tauihaa
tahito 0 te haponobia’tu i rapae (mai te mau
tauihaa itehia i raro i te repo...)
iho
i te hoe Fare-Pere i Papeete nei mai
tei ferurihia i te tahi taime, no te urne
la
etc...)
i raro
taurearea
B) Te ohipa pere. la opani etaetahia te faa-
ohipa
te
ohipa inu ava. Na roto i te opaniraa
mau
tiaraa
ia paruruhia
faaapihia te hamaniraa tauihaa
tupu i te rahiraa (mau tauihaa
raau, te mau tauihaa paeore, niau, ofe, tifaifai,
e
nunaa.
faaitiraa te taeraa mai
fenua nei.
mau
e
Te opua papuhia nei e
DF))EUliaah
reira, te ani atoa nei tatou ia ferurihia
mau ravea’toa no te
paruru î
te
te
ore.
Te maimiraa i te hoe hohoa fare i roto i te
mataeinaa e te oire atoa tei au i teie tau
—
,4
matahiti, ia tomo i roto i te mau fare inuraa
5) la hio hia na mua roa te maitai no te
te
nema
na
i te
maohi.
faufaa ia paruruhia te
oia hoi te mau vahi nehcnehe e te huru o te fenua te tahi mau animala e te tahi mau tiare, e te toea o te mau me.1
No
to tatou
nunaa
mau
oi’araa
ia imihia te
c
no
T te hioraa i te mau
ere
papaa.
nei.
no
i te
mea ravai ia
parauhia te
i te pae o te monî, mai te mea
e, ua mo’e ia tatou te paruru ia’na i te
pae
morale, i te pae o te faaroa e i te pae no te
tauiraa o te nunaa, na roto i te afairaa mai
i te mau peu api e rave rahi no te fenua
e
i to’na
miti ei vairaa no te mau i’a huru rau e te mau
remu
tairaa i te tahi mau marae (mai te mau marae
I
A)Te
NET, E RÎRO OIA El AH A ?
i teie
e
mao
ohipa api e tupu nei.
Aita teie parau i oti i teie taime, e para»
faahouhia’tu râ i te mau taime i mua nei.
VEA POROTETANI.
VEA POEOTETaIsK
3
•Te Semeio no te aroha
E lei le
lipaePîta'lu lesu ra, hio atura oia i laua feia rahi
aroha’lura ia ralou. ( Mar. 6, 34 )
Ua faahitihia te parau no teie Semeio ralii
î roto i te mau Evanelia atoa. Te chipa hoe
fanoraa e ua horo atura na uta, e ua haaputu-
teie, ravehia e lesu i te fenua ra Galilea,
e te mau
papai Evanelia taatoa, ei tapao faaite e, e Semeio hau atu teie
.1 te
mau
Semeio atoa, i taua taime ra.
Na raro noa ratou : ua tamau na papai Eva¬
nelia e 4 i teie parau : ua horo noa, noa’tu te
Ua huru rau te mau haapiiraa haapiihia mai
:na
roto i teie Semeio, e ua faahiahia roa
metua.
■roa
-O
tei faatia hia
ia Taua
ia haapau ! A haapao taua i te hoe vahi anae,
pauroa - cita
raton
te
ama
ra
e nehenehe
hio i te hohonuraa e te aano no teie nei
Eaapiiraa.
Hio atura oia i taua feia rahi ra, aroha’
ia raton».
Te pahonoraa teie i ta taua niraa, uihia
«
;tura
«
to taua manao
îiaii ê
•teie
Eaha te huru no te Semeio
pahono mai ra te irava : Te Semeio
—
no
:
te Aroha !
Hio atura oia i taua feia
rahi ;
o vai
taua
•la ra : ua aroha roaTo: no te tiai
mea,'? maiO tete
nà tiai ore
Eoe
“
mau
l'a
raton.
raton
taata iino roa ïa, aau
—
to’na ra pae : feia hamani
ino, taumi i te nunaa i raro, haavare ia’na,
■aimii i to’na mau enemi, faaino i te mau tavini
^
Atua !
te
Ua
feia ra — i roto i to
mauiui rahi : oovi, fiva,
taua
roa
ati
—
te
hapepa — te mau ma’i riaria
'e te huru rau, farerei noa hia i te mau fenua
'veavea, e tae roa mai i teie mahana.
O vai taua feia ra, hio hia e lesu ? — Feia
hiaai, nounou i te ora ; ua 100 e ua 1.000 raanatapo, vava,
tou
tei imi i tiai mamoe
maitai, na to ratou
^ hiaai raa i te ora i arato ia ratou i pihaiiho
W ia lesu, no te hopoi atu ia’na i ta ratou mau
^^^l’i, ma’i tino, ma’i varuà; te mau peapea e
mau
mauiui to ratou oto e to ratou
Ua ite noa hia teie huru feia
mihi.
i to tatou ano-
i ratouevanelia
«uhi nei, ua hiaai
1.000
i Inidia, teAferimauta titiaiaa
ia
te Oraraa api. No to
etene
haavare
ore
te
e
noaa
hiaai i te parau no te Ora, aita ratou
i faaherehere i a lesu, ua faahepohepo ra. Aita
to’na e taime no te faaea, amu i te maa, haaanaha i te lohirohi, pure i to’na Atu,”. Ua opua
oia e ta’na mau pipi, ia haere i te hoe vahi
Tuo’emo’e haapao i te tahi tairururaa orometua
no te feruri e te faaite i te huru no te
tere Pelenina ta ratou i tere apîpiti aenei.
Aita anei lesu i na o mai ra e : A haere mai
outou anae iho, tatou i te hoe vahi mo’emo’e
•e faaea iti noa’e.
Hoe huna’tura ratou na nia i te pahi i te
^tahi vahi mo’e, ua ite ra te taata ia ratou î te
ratou
-
A hio i te rahi no to ratou nounou i te
E
rahi
oro-
hiaai, ua aroha hia
ratou. E tei te tipaeraa’tu lesu ra hio atura
oia i taua feia rahi ra, aroha’tura ia ratou.
te
no
te
o
Eaha e ore ai A hio na i ta ratou ati e ta
ratou hinaaro ia lesu.
E nahea oia i to’na hioraa i teie tiaa rahi ;
ahiri
e taata ravai maitai,
e paraika rahi.
Te Semeio o te aroha ; Te itoito ïa no lesu j
huru rau : ua pee atu te rohirohi, te
poia, te poiha, ua pee atu te mau opuaraa
matamua, hoe mea anaè o tei faaî ia’na, te
oia i otohe, aita i faaea : Teie ta’na
haapiiraa : E hia’e a outou pane î a haere^
aita
a
Mo,
a imi
Imi
atura
ratou
aéra
ua
e
-
emha
e faaea
noa.
mau ete, it4~
5 pane kerite, e e piti i’a maro },
i te
i roto
ratou
e ua itea, na te aroha mau teie î
Aita anei tatou i ite pinepine i te manuis:
imihia
rave.
taata
no
te
i
Aroha ! faatoro atu ai oia i to’na
i te manao taata. Aita roa teie
na
pane e 5 e na i’a e piti i navai no t*
faaamu i te hoe tiaarahi taata poia roa i to
manao no lesu ra, ua ravai roa na te Aroha î,
faanavai. A hio i te hœ mau ohipa i te pae
o te
faaroo, ua ite roa te mau ravea, e na
rima, parau
atu ai oia i te parau mahanahana no te Ora ei faaoraraa, e ei haamaitairaa i teie nana ma¬
tiai ore.
Aroha’tura ia ratou
moe
A hio,
i te
:
Teie te Semeio tuiroo
aroha.
te
no
mau
aita teie nana i fiu, ua ino noa ratou
parau no te Tiai mamoe maitai, ua
tutonu noa to ratou mata ia’na.
te
rà,
ratou
aroha
îratou mau
teie ? Oia atoa tatou i te tahi man '
taime i titauhia’i tatou no te tahi ohipa raM,
Teie atoa to tatou otoheraa. Eita e maraa r
eaha
atea.
hae, aau po-
'pore ! Heroda ma, e
■
putu mai ra ia’na ra.
Ua taupeupe
ua pee te maru, ua fatata te
i ite i te reira. O te mau pipi
rui aita
anaè tei
peapea, ha ô atura ratou ia lesu : « E vahi
mo’emo’e teie, a tuu atu i te taata, ia hoî
ratou i te mau fare e te mau oire fatata nei,
e hoo i te maa na ratou, aore roa hoi à ratou
maa ia amu ».
Te' Semeio o te Aroha : Teie aroha e ere
to te taata
e
te mau
aore
aroharaa’tu. Ua aroha hia teie feia
pipi, no reira ratou i parau mai ai :
ratou
i tamaa
a
tuu ia ratou.
To ratou
huru è ïa : teie ia : A
faahoi, a tuu ia ratou ia imi ratou i te mau
ravea ia paia ratou.
ravea
ra,
e mea
Teie te huru
no
te taata : e mea
aroha to
auê ia faaitoito ratou ia
tatarahia to ratou fifi, ua fifi atoa tatou, e
te imi nei tatou i ta tatou, ia imi ratou i ta
tatou
taata
Te Semeio o te aroha : Te aroha rave hia
lesu, haapiihia e lesu Eiaha e faahoi, eiaha
e tuu, e parau teiaha teie, e parau mauiui ei
pahonoraa i te feia hiaai.
« Na
outou iho e hopoi atu i te maa na
e
ratou ».
Te
Semeio
o
te
aroha : E
ere
te
itoîto
taata ; ua faaue lesu : « Na outou iho e
hopoi atu, a imi i te ravea ia noaa ».
Ua riaria te mau pipi : ua manao raton, e
ohipa rahi teie, cita e maè ; aita e ravea e 200 moni veo
(900 Frs) i roto î te huka.
tahi mau
Te Semeio
o
te
aroha : E
ere
ïa te manao^
taata, na roto
manuia roa ihoa.
Te Semeio o te aroha
:
E ere ia te raveraa
aita ratou i ite, i nafea te raveraa ©
no
reira ratou i faaea’i. Aita ratou i feruri
i te tahi feruriraa maramarama.
Te Semeio o te aroha : O te raveraa _ïa n*''
taata :
atura ia ratou «
rahi i raro i nia i te
aretu, taihoe hanere i e tahi pupu, tai pae
ahuru i e tahi, e na reira noa... Ahiri tatou
i ite i taua hohoa ra, e mea faahiahia te
raveraa no lesu, ei omuaraa, hou ae i noM
mai ai ia’na i tei titauhia, «a rave ihoa lesu.
i na pane e 5 e i na i a hoi e 2 ra, ua hi o
lesu, a hio na : ua faaue
faataoto pupu i teie tiaa
atura î nia î te
ra’i, haamaitai atura î ta
Atua, vavahi ihora î na pane, hora hira i ta’na
mau pipi, o tei opéré i te maa i te taatoa.
tupu,
ratou.
ohipa, no te mea, na te arohac,
faahepohepo i te taata.
te
e
Ei
haapiiraa teie ia tatou i te aroharaa maj»
te
haavare ore.
taata, a faahoi
faatupu î te otoheraa, to
taupupuraa, te feaa raa. Te imi nei ra te aa»
aroha i te mau ravea e manuia î te mau ohipa
a te aroha. Te horoa nei te taata aroha ia na
iho ei faaoraraa ia vetahi è.
Te tiaturi mau nei te aau aroha i te mana
a te Atua ei faanavairaa i tel horoahia ma t«
Eita te aroha e tuu noa i te
ai. Eita te
aau
aroha
e
tae e te pîpiri oi-e.
Opani : I loane 3/16 : «■ O te m-a fera
i ite ai tatou î te aroha, oia i horoa i
to’na iJio ora no tatou, e ia horoa atoa
tatou î tta tmlon «r« »» te mau taeae «,
tia’i »,
POROTRTAN!
VEA
4
Te Oroa ME
2 1 TE TUHAA TOOA 0 TE RA.
Oia hoi. mai Faaa e lae noa’tu i Tea-
:
hupoo.
i teie matahiti
1 - I TE TUBA A IV.
E 2 luhaa no leToinile Me ta’na l’eretileni ( Tuteoa e o Adnel. ) i faalaa, no
tefaatere i te ohipa i teie mataliili :
Te Tomile o lei laatere i le ohipa o
te Me : oia hoi, na oromelna e 3 : Tuteao,
e mai te tauturu bia e
Adnet e ua mannia mailai roa le Me. Ua
ilehia le rnau lapaono le ineine o le ohi¬
Teihotu, Tarin,
pa i le vahi aloa.
Mai tei faaile hia
na
Sabali : Ua inaitihia mai taua tomito ra
no rolo mai i le hoe mau tamarii inara-
ei mau Pexeliteni Ui Api, eotei riro aloa ei inan
raalira })upu no rolo mai i te mau Baapiiraa Sabatié maite tautnru liia e Admarama e
tupu leaufauraa i laua tuhaa ra. i le Ib
no Me
i rolo i le mau paroisa’toa. Ua
operehia te mau oromelua na rolo i na
fiaroisa e 9. E ùa rahi râ tei lupu i laua.
mahana ra, mai te poii oi e laé noa’lu i
le pô. No reira ra ua fifi rii te lahi mau
ohipa tei opuahia no laua mahana ra.
mai te haapiiraa sabali e leUi api. Noa lu ra le reira, i te pô ua haafiaohia le
aufauraa. e ua raanuia hoi, noa’lu le varii 0 té laata o tei tae mai. Ua
taea hia le failo, ^e ua haere rii i mua.
'
Ua iteabia te maramarama
no
ta ra-
faalere iau i te bohoa lia no te
tapuia 0 te haapiiraa sabali. E i le pae
bopta no le ohipa, na ralou iho e faaite i
tou oiiipa i
/m^ft
i-le aro o
te Paroisa,
e te feia me-
-lua, i le huru note raporti le vahiiloito
aore ra te vahi paru paru.
â
'i ElE RA : e ere o te haapiiraa sabali
anaè la ralou i faalere o le haapii atoa raa
aà I le hoe mau himene i roto i le haerea
no le
vota : Ua inanuia maitai roa na ohi¬
pa aloa e 2 0 lei faatere bia, lae noa’tu ai
te ohipa o te mau Ui api lo tera fenua e
tera fenua,
ohipa nehenehe ra
ei Iiioraa e ei taamuraa ia lalou na luhaa
E le riro nei
atoa
te
e
7
no te
taua
faatereraa i le oroa Me, e
biopoaraa lamarii no le H. Sabali.
E le faaite atu nei Teihotu oromelua
Peretileni o te tuhaa Tooà o te Rà, i tona
mauruuru i le mau paroisa o le Tuhaa IV
i rolo i le mau
ohipa nehenehe ta oulou i
haapao hoi i raro aè i te mana no
na Peretileni o lei faalere ia ou tou : Turave e i
leao e Adnel.
la maitai roa outou e ia haere â i mua
i roto i la te Palu haamaitairaa.
I roto i ta tato-j
faatiahia
te
I te 2
110
no
Hipn [Tahaa)
O Terü Marua’e te tamuta.
Ua tano maiiai
no
no
te
avae
i muiri, ua
te
Me nei i haamata'i teie nei piiha-
to Tauti.a, e 2 tanta; to Pueu,
to Tiarci, 1 taata, to Papeari, e 2
:
2 taata,
Ua tonohia mai ratou
taata.
no
te
rave
i te
ohipa, hoe hepetoma te maoro. la oti ta ratou
hepetoma, e hoi ratou, e e monoliia mai ratou
e te mau taata
api. Ua tae atoa mai te faaararaa a te tahi atu mau pupii tei faaite mai e^
ei te mau hepetoma i mua noi, e tae mai ai
ta
E fare maohi : pou haaiâ, papa’i ohe, tapo’i
niau. E 60 avae i te roa, e 24 avae i te aano.
opuaraa
paraa. Teie te mau ]mpu ui api tei toiio inaî
i ta ratou mau auvaha no te tia ia ratou i
e
Tomoraa fare Ui Api
vea
lioo puhaparaa
ohipa i Heremona, no te liamaniraa i te mau
fare api no ta tatou mau pipi.
Heremona
ratou
ui
mau
i teie
i roto
auvaha, no te tia’toa ia ratou
e ravehia nei e te
ohipa rahi
M
api.
to’na rahi no to Hipu. To’na pa’epa’e hautirua
(.scène), ua faaunauiiahia i te mau ahu pariii u
rau.
I nia iho i te papa’i no roto, ua
tapirihia te hoe ie rahi, tei nia iho te hoho’a
no te mataeinaa o tei
penihia e te .tamaiti ra
Jiuru
0 Fred
MAITERE no Papeete. E mea nehe¬
nehe roa e te marû maitai te mata ia hi'o.
I te 16 no Eperera i te hora 9 i to poipoi
i tomohia’i. Hou ac te tomoraa, e rave rahi
mau
taata o tei tapû i te mau ripine i te
tomoraa i te aua. Na Tariirii TEllIiMANA, peresideni-mpno, i farii i te mau manihini : te tino orometua, te mau pùpù ui apî no
Tahaa e te mau ratere. Ua jjûpû oia i te
ujuita
laviri i roto i te rima o Tuteao orometua.
Na Adnet V. i iriti i te uputa o te fare.
Na Tuteao i tatara maite i te parau no te
i )’a
te
0
fare
:
«
O TE OAOA »
TE FARE
(Philipi IV ; ir. 4). A
oaoa
i te Fatu....
I mûri
iho, ua faatere o Adnet i te parau
Faatereraa fenua », ei haamaramaramaraa i te ui
apî, eiaha raton ia vai poiri noa
i te huru no te faatereraa e faate-ehia nei
i te fenua noi.
no
te
«
I te
pô, lia hautiiiia te mati « pièces ». I te
ua' faatiahia te pureraa no te « tiafaahouraa » e Mr. Adnet, o tei riro ci oaoaraa
sabati,
hau ê
no
to
te
ao
taato’a nei.
Ua tupu te hoê mau haapiiraa nehenehe
i mûri aè i te avatea.
I te hora ahiahi te purararaa’tu te mau
Te haamauruuru nei te Voa VoToleiani i
mau
pupn
tino
no
tW^
ui api tei tono mai i te hoe mau
roto ia ratou ei rima no te rave
i teie
ohipa rahi, tei riro ei nolioraa no ta tatou mau
pipi. Te hpamaiiruuru atoa nei te Vea Porotetani
mau
i teie
mau
taurcarea
tei tae mai
i te
hepetoma atoa no te rave i teie ohipa na
ioa o ta ratou mau pupu, e na roto
hoi i te ioa o te ni api taatoa. la riro
teie nei mau taurearea ci hioraa na te mau
roto i te
atoa
taurearea
o
te
tahi atu
mau
pupu,
ia tono
mai ratou i te tahi mau tino, no te tia ia
ratou i roto i teie puhajiaraa ohipa.
atoa
Te haamauruuru atoa nei te Vea
Peroletani
api no Makatea, i te mea e, noa’tuJ
ohipa a te Taiete MakaS
ua hapono mai ra ratou i te tahi tauturu taaè
no te tauturu i te ohipa. Te taururu ta ratou
i hapono mai, e tauturu maa ia, (punu ii^B
raid, tihota...) Ua faaineinehia teie maa ram
e te ui api (mai te tauluruhia e to te paroLsa
iho) no te tauturu i te faaamuraa i te mau
rave ohipa i Heremona. Na teie mau maa e
i te ui
ratou
fifiraa i te
haamâmâ i te haamauâraa no te pac o te maa,
i teie nei
ruuru
puhaparaa ohipa. Mauruuru, e Mau-
roa.
i to ratou mau vahi.
Te tiaturihia nei o, e tautoo tamau
taata
teie nei
api i te mau ohipa e oaoa’i te Fatu ia
ratou. A rohi, e a faaitoilo !
ui
Teihotu oromelua Peretileni Tuhaa II
Heremona
ravara
le paieli, o lei nro
3iet.
puhaparaa ohipa i
rolo i le Vea. ua
2 - Te Tomile o tei faalerere i le hio-
'poaraa i te inau lamarii o te Haapiiraa
Te
E. T. HIRO.
S. A.
Imprimerie de Tahiti
Fait partie de Vea Porotetani 1960