EPM_Vea Porotetani_196002.pdf
- extracted text
-
Te 60 0 TE Matahiti
—
NUxMERA 2 —
FEPUARE 1960
O
Poroîeîaiii
Hoo i le matahiti hoê : HOE-AHURU TARA
—
Rédacteur : DanielMauer.
T O TATOU AUA PIPI I H ERE MONA
rO
E mca papû roa e, ait a te pacau ràhi
to tatou nunaa i ite aè net i ta, tatou
pipi i Horemona ; e mea iti roa te
îe'ia tel tae i reira e tei ite mata i te
Iruru 110 te mau tare o te aua pipi.
Te vai ra i reir'a te fane o te Faatere
e lia
fane faaearaa o te màii pipi, àità
aita râ e afre taaê no te Haapiiràà.
No rcira, mai te taime i liaamaiihia’i te
raton ite i mûri aè na roto i le mau puta
e rave
te noa’a mai i teie tau.
rahi
aua
pipi i Heremona c tae roa mai i
nei, ua liaapao iioa liia te mau
Iraapiinaa i raroaièi i te fane o te Ffiàiere.
aua
teie
E
hoi i te
erc
ra,
i^Baiia
I
nei
c
v.ahi
au
maitai'
no
taua
vahi liuru haumi i te mau
vero...
teie taime, e 9 pipi ta tatou e vai
i roto i te aua, hoe ra i roto i tje
fatata i te màliiti àtu e
tonohia’tii i Mabatea. I roto ia
:
1 no Tahiti, 3 no Moorea, 1 no
Makatea, 1 no Huahine, 1 no Raiatea,
Faapiiraa tei
Iroe tei
raton e
1 no Borabora, 1 no Riirutu. E 3 e
maliiti i teie matahiti e o le haere atu
i roto i te haapiiraa, e e hinaarohia p
5 pipi api no te mono i te mau pipi e
mahiti nei.
1 te inatahili i mairi ae nei, ua haamabia le faalaaraa i le mau pipi i roto i
pupu e l'ili ; hoe pupu. no le mau piipi tahilo lei baapiilïia na rots- i te reo
ea
ana’e. e boe pupu no te mau pipi
api tei liaapiibia na roto i le reo farani e
ahti
te hinaarohia
nei no te mau taime i mua
nei, le mau pipi tei itepapuite reo fara¬
ni, ia nehenebeia ratou ia faabohonu i to
I teie nei, e noaa i te mau pipi, e 20
bora haapiiraa i te hepetoma. I mua aè
nei tei rare mai ia te rabiraa b ora baa-
piiraa i te hepetoma. No reira, ua haere
te pae no te haapiiraa i muai teie tau. E
te
titaubia
le Brevet ia
ia nehenehe
nei le mau tamarii tei noaa
haere mai ratou i te aua pipi
te
mau
haapiiraa ia faaho-
honuhia, ia au i to ratou ite e ia riro ra¬
ton ei mea faufaa ho to tatou nunaa i teie
mea, i teie taime e 3 noa iho fare maitai
tei parahihia e na pipi e 3, area na utuafare pipi e 7, tei roto noa ratou i na fa¬
re tahito e
piti tei pê roa i teie nei, e eita
hoi e nehenehe faahou ia liai te hamani
raa i te mau fare
api.
.
•
Taua mau fare api ra, ei mau fare ra- '
maitai ia o te vai no te hoe tau maoro.
I roto i le tahiatu mau Ekalesia api tei
faalerehia e le Solaiete no Paris, ua rave
maitai ratou i ta ratou mau aua pipi : te
fare faaearaa 0 le mau pipi, tae noa’tu i
te fare haapiiraa. E tia’toa hoi ia tatou ia
na reira i la tatou aua pipi, te pû faaineineraa i te orometua no ta tatou Ekalesia.
ve
tau.
E 5 orometua
e
faatere nei i te
mau
Haapiiraa i teie nei i roto i te aua pipi, e
ua iriro
te. reira
ei haamâmàraa i
te hopoia a le Faatere o tei amo noa i taua
luhaa rahi ra, oia anaè i mua aè nei. Te
mau pipi vahiné, te faatere atoa hia neie
ta ratou haapiiraa mai tei matauhia, a
le Faaere
faatiahia taua fare ra, i roto i te aua tei
reira te fare o le Faatere. E te hinaaro"^
hia nei ia oti taua fare ra. ia haamatahia
te hamaniraa i le mau fare pipi, no te - ■
vahiné iho e na orometua
e
piti.
la au i le lapura faataaraa moni te taioi
hia i mua ia outou na roto i te rata haa-
ali, ua faalaahia e te Tomile Tamau, te
hoe tuhaa raoni, no te haatnani i to hoe
fare haapiiraa maitai na te mau pipi. 0
te mau pipi iho teie e haamala nei i te
ohipa ; te hamani nei ratou i te parpaings
i muriaè i te mau hora haapiiraa, e i te
mau mahana hoi aita
e haapiiraa, E
No taua ohipa rahi ra, te ani nei te Vea
Porotetani i te feie mana’o taùturu, no le
haere mai e tauturu ite raveraa i taua,^
ohipa ra ia ohie te otiraa-i te taime e haa-J
matahia’i. E riro te tauturu rave ohipa
ei tauturu faufaa rahi no te haarnâmaraji.
i te mau pau.
E riro te Vea no te ava’e i mua i le faa- M
tia i te opuaraa no te hoe puhaparaa
ohi¬
pa ( camp de travail ) i Heremona.
<'
2
li
VEA POROTETANl
Aita anei oei
na
Te lauluru i te
Ua faaliahia le parau no te hoe ivi va¬
hiné tei imi i te mau ravea’toa ia noaa i
ta’na tamaili i te hoe toro’a i roto i te hoe
haapiiraa teilei. Noa’tu to’na paarie te
paruparu o lo’na tiao, ua faaitoito noa
teie ivi vahiné i te rave i te ohipa ma te
haapa’o ore i te rohirohi, ia nehenehe i
J_^^j[^’na tamaili ia taraau noa i ta’na haa¬
piiraa tae noa’tu i te noaa raa ta’na parau
Ua faaoromai maite oia i te ali e le veve
e i te
J-
hopea, ua pan roa ta’na moni rii
Haapiiraa
Itoavaei mairi aenei, ua faatia te
Vea i te ati no ta tatou Fare Fïaapiiraa e
na laime ra ihoa,
te faaroohia ra te tahi
mau tauturu
tei faaineihehia, aila rà i
TeTomile
Ua
teie
tahi mau tauturu tei tae mai ;
4—
o
30.000 tara, no te tauturu i te ohipa no
api,
mai to’na mau hua e
haapoopou ia’na
no to‘na manuiaraa.
I taua taime mau ra, te iteatoa hia nei
te hoe ruau vahiné iti i roto i te mau ta
-
ata, i
le haafatataraa mai i pihaiibo i
leie tamaili ma te mata oaoa. E maa ahu
itilahitoroa to’na tei marau roa. Taua
niau vahiue iti ra, o to’na iho ia meliia
vabine. [a ile atu râ te tarnaiti ia’na, fariu Q atura i to’na mata ma le baavare,
ite ore ia’na. Otohe mai nei te ruau va¬
hiné iti ma te haama rahi, e haere ô atu¬
ra raa te oto. Ua faaoromai oia i le rohirohi, le ati e le veve ia noaa t© maitai i
ta’na tamaili. R inaha I teie le pahouoraa
a te tamaili ; te fariu ê raa i to’na maia
ia’na. E nafea ia parau i leie tarnaiti, i
te peu
ta’na i rave i lo’na metua vahiné ?
Aita anei oe i na reira’toa ? Ua lono
te Allia ila’na Tarnaiti i roto i leie nei
,ao ei Faaora no te mau taata'loa.
Ua pûpù oia ia‘na iho no te faatupu i la te
Atua ohipa faaora i roto i leie nei ao :
faaoromai oia i te mau raea’toa e lae
uoa’tu i le horoaraa i to'na iho ora i nia
le fare api e hamanihia nei ( aita â le ali
auahi i lupu i taua taime ra ^ e te toea o
le moni tei noaa mai ia ralou, ua faatea
ia ratou no le tahi opuaraa i ta ratou. la
lupu ra loie ati, ua irili faahou ratou na
roto i le tae o le aau, è 60.000 lara, no
le tauturu i te ati
o le fare
te vaiho i ta
haapiiraa, mai
ratou opuaraa tumii. Te
haamauruuru nei te Vea na aolo i le ioa
0 te Ekalesia Tahiti i te Taiele o le mau
pupu tahito
tae noa’tu i to ralou mau
faatere, o teifaaile i leie tapao rahi tei
riro ei tapao nehenehe mau.
2 )
Ta te mau tamarii Porotelani i le
Fare haapiiraa Katolita. Ua anfau te mau
tamarii rii porotetanino te Cours élémen¬
taire i le fare haapiiraa a le mau taeae
Katolita i te tahi moni ili e ua hapono
mai i te faatere o te fare haapiiraa ei
lauluru na ralou. Te haamauruuru nei te
Vea
i leie
tamarii rii e tae noa’tu
i to ralou faatere o tei hapono i leie ta¬
mau
Salauro, ia ora le mau laala hara’tpiita’ua'i'iraéfe mai e faaora. B teie nei
te haere mai nei oia ia tatou nei, ia tatou
la tailahi, no te parahi i roto i to tatou
'oraraa, ia riro to tatou oraraa ei oraraa
e
Nedo Salmon
mono
:
2
mono
Samuela Raapoto
: Teoroi Tuarau
Papaipiarau 1 ; Jean Rualie
E putupulu teie tomite i le mru
toma’boa no te faanaho i te lapura
te
opereMa i roto i te
mau
hej^
oli^P
pùpn Ui-
c e haere atu taua Tomite ra
mau taime i mua neî ua roto i te
parotsa
no
te
irùpii Ui api.
mau
te farerei
e
uo
te faaitoito i
.—o—0—0—0—
Ua
haamanaliia te faatureràà àpi i
i te Hau. Te tiai nei matou i le
liaamanaraa i' mua i te fare hààvàrââ,
Ua putuputu te mati melo no te Apooraa
mua
api i na taime e piti, i te 19 e te 26 no
Titcma no. te maitmaa, i te Tomite Rave
ohipa. E pae melo o te maitihia. E putu¬
putu te Tomite rave ohipa i te mau hebedoma atoa
no
te faaoti i le
mau
olïipa o
te Ui
api e no te taamu maitai i te mau
pupu
laLaitalü. E faaineine oia i t& hoe
tabula olripa noi te
.mau
Apooraa Tulr^
tâ^p
tatailahi. E haamata faihouliià ti
Vea ui api. Ua tauiliia to’na i’oa. E t'Qe
te i’oa api tei topa hia ia’na ; « Te ra’i
ninamu », o te hoe ioa nehenehe roa
teie, ei tapao
no
tona tiaturiraa.
ElinORAA
3 )
Ta le Ekalesia, oia hoi, ta le A R.
A. Ua
faaoti te Tomité Taraau
turu tatou
e, e taii-
paatoa i te ali o la lat' u tare
haajiiiraa,
e ua faataa oia ei tauturu :
100.000 tara. Ua operehia teie moai na
nia i
na Tuhaa
vai
ta 0 le
hia ei tauturu
e
na
tatou
i
la
tatou fare
haapiiraa.
oe.
Te faaara nei teie parau i to tatou aau
ia ite tatou e, te nafea nei tatou i to tatou
Falu ia lesu.
ohipa
pao iti na ratou.
nei, e na te mau
peretiteni tuhaa e opéré na nia i te mau
fiaroisa tatailahi. A robi tatou e le mau
paroisa i te anfau i te mau luliaa i faataa
ia
:
Tomite rave
i maililûa :
mau
nehenehe mau.
Mai te peu a teie taraai, aila anei oe i
na reira’toa ? Te lia iioa nei oia i le upii-
patok» nei, ahiri ua irili oo i te
opani ia’na ra, na tomo mai ia oia i roto
te
mero
ua
i te
ohipa a le T ihoeraa
5— Papaipiarau 2 : Tati
6— Ha:apia!o faufaa : Maner.
1 )
nuia roa taua taurua ra. 1 roto i te moni
tei roaa mai ia ralou, ua faalaa raton e
( le parau tapao no te torohi tei
mâi'tihia
te
2— Pereliteni
3— Pereliteni
manuia ta’na tarnaiti i ta’na hiopoaraa e
ua noaa to’na toro‘a maitai.
Tae a'e ra i le taime e horoahia’i ta’na
ia’na ) ua tae
U’i Api
rave
1— Pierebiteni
papû maitai i taua taime ra. I teie râ
taime, e nehenehe i te Vea ia faatia i le
Ta le mau pipi tahito, Ua faaroo
te mau pipi tahito i
te hoe taurua i te avae Tilema, e ua ma¬
tatou Tomile
Teretitiano o le Ui api :
ontou e, ua faatupu
parau
*
Fare
faaherehere, e aita’lu ai ta’na e rave’a
faahou. Area râ i taua tairne mau ra, ua
noaa
\
To
reira’toa...
Te mau Tauturu e tae mai i te mau tai¬
me i mua nei na le Vea ia noteava’e i
mua
e
faaite alu.
No
:
ati
o ta tatou
Fare Haapiiraa, ua
faatupu te paroisa porotetani iti no Orofara
te
i ta ratou aufauraa iti no te tauturu i taua
ati ra, e ua roaa ia ratou e 620 tara. O te
aufauraa raatamua roa teie tei omua i te mau
aufauraa i anihia i roto i te mau paroisa no
ta tatou
no
te
Fare Haapiiraa.
mea,
e
20
noa
E moni rahi roa teie,
iho ratou porotetani i
Orofara. Ua riro teie paroisa iti ei hioraa ne¬
henehe no te ohipa tauturu ta’na i rave, e ei
hioraa’toa hoi na te mau paroisa’toa e vai
nei,
no
no
te
ta tatou
aufauraa ta ratou
Fare Haapiiraa.
mau
e
faatupu
I te ioà o te A.R.A. te haamauruuru nei te
Vea Porotetani ia outou e to Orofara.
VEA, EÇlROTETANI
rr^
oorlsme et biberté
Dans mon dernier article,
je m’étais xjermis
sous forme de
parabole une petite
anecdote qui nous montrait à
de relater
voire
quels excès,
quelle aberration pouvait nous con¬
à
duire un sot engouement du tourisme.
Je voudrais ce mois-ci revenir sur uns
ques¬
tion qui me tient à
cœur, car elle intéresse
homme et toute femme de notre
peuple.
Le Tahitien aime avoir sa maison à lui.
Désir légidme, que TAdministTation elle-même
tout
encouragea naguère. Besoin impérieux aussi,
dans ce territoire où la
démographie est en
plein essor, où des familles par dizaines s’ajojiteut chaque année à la
population. Et le Tahi-
tieij|lans les dix dernièi-es années, a construit,
l>®^Rup
construit. Peut-être, pas toujours
quelque chose de très joli, de parfaitement
©^tb||ique. Il a construit selon ses moyens et
iseb^Roins. Il a eu rcoour-s à l’isorel. (L’Eu¬
rope et l’Amérique ne demandaic.ut qu’à lui
èii_ vendre.) à la tôle, au bois du Canada. Il a
construit comme il avait vu le faire chez les
papaa. Et comme il a du goût, il n orné et
fleuri sa maison. Le résultat est
peut-être
parfois curieux, inattendu. Il est quand môme
moins décevant que les H.B.M. et les maisonB
standard de la banlieue
parisienne ou des, in¬
terminables faubourgs de New-York eu de
Chicago. Qu’importe ! Une habitation ne peut
être et n’eat souvent
que le reflet de l’âme
d'un peuple. De tous les biens
qu’un homme
c’est sans doute celui-là
qui lui est le plus
cher, qui exprime le mieux sa personnalité...
Et voilà que les pouvoirs
publics soucieux du
bien du pays, de son avenir,- décident de contraji^ un certain nombre de citoyens à oenstrr^^des fare qui conviennent à la politique
du tourisme. Plus de toit de
punü : ils sont
al
ou
'UX
..
et
3
indécents ! Faites des toits
niau
en
l'pandanus ! On recommande ou Pon im-
poisè ailleurs des cloisons en bambou. Tout cela
du mot, très joli, j’en
conviens. Mais notre pays est-il un paya d’ex¬
position ou un pays d’hommes vivants avec leur
liberté, leurs espoirs et leurs petito moyens ?
S’est-on préoccupé de savoir ce qu’il en
coûte, en peines, travaux et argent, d’imposer
le toit de niau, qui, en dépit de son charme,
ne
peut être que le témoignage d’un passé
bien révolu ?
Saitoon
ce
qu’il en coûte
est,
au
sens
de drœsea*
propre
une
cloison
de
bambous, de les
attacher, l’un à l’autre, de prévoir le rempla¬
du niau et du pandaiius ? A-t-on prévu
caisse de compensation qui dédommage¬
rait les infortunées victimes du tourisme qui
auront eu le désagrément de naître dans un
cement
une
joli pays, eux qui sans doute n’en connaiiront
comme
avantages qu’aügmentation du prix des
denrées, des loyers et des terres et sans doute
introduction d’impôts.... Il ne fait de doute
pour personne que ce n’est pas le peuple tahitien qui sera le pi'i.acipal bénéficiaire du
tourisme.
Tout cela
encore n’est que
l’aspect matériel
du problème!. Il y a fcn autre aspect, plus pro¬
fond, sensible déjà à plusieurs : le proiblcme
de notre libeirto.
On a fait de nous des
eitoyens français et
reconnaissants. On nous a
rendu accessible le mot de liberté et nous en
sommes heureux. Où est la liberté, je le de¬
nous
en
mande
sommes
à travei-6
ees
règlements et prescrip¬
qui ne visent pas le bien du—
peuplé, mais la satisfaction d’une poliuque
et une docilité étrange à accédea? aux désira
tions nouveaux,
dos touristes 1
Notre liberté, nous l’avons payée nous aussi
au
cours
des deux deriuères guerres, nous
avons le droit de construire les maisons
qui
nous
plaisent, qui sont à notr-e goût, à
moyens et non pas aux goûts supposés dei
touristes qui ne feront guère que passer quel¬
ques jours dans le territoire. Quelle étrangq
liberté, que celle de faire sa vie dans un cadre
imp'osé par les pouvoirs publics I Nos maisons
religieuses elles-mêmes, expression de notre foi
et de notre
piété, doivent ee plier à ces exi¬
gences nouvelles.
Imaginerait-on un planteur de Virginie
contraint de vivre dans une vUla coloniale du
XVII® giècle, un paysan de la vallée de la
Garonne astreint à vivre, dans une chaumière
parce qu’ainsi vécurent ses aïeux ! Et pourtant,
les touriste ne manquent ni en Amérique, ni
en France...
Ils visitent et voient ce qu’on
leur offre. Nul ne songerait à faire violence
à la liberté d’un citoyeai pour rendre le tou¬
risme
plus prospère....
J’aimerais, quant à moi, que les différente
édifices de Papeete qui abritent les services
publics, si tristes dans leur officîalité, cèdent
la place à de charmante fare de bambou, de
forme absidale, qui seraient certes plus aima¬
bles d’aspect... J’ose à tout le moins
espérer
que les entrepôts et bâtiments divers, hôtels et
autres qui ne manqueront
pas d’être construits
auprès de l’aérodrome, seront dans le style
du pays et que nos architectes inspirés tres¬
seront eux-mêmes le niau... mais voilà
j’aj
bien peur qu’on ne trouve cala trop cher...
Ne serait-il dope pas possible dé
prévoir
une
politique humaine d’encouragement, de
conseüs si
voir
nécessaire, et d’aide ? Il faut pou¬
que l’on veut... Contraindre ne signi¬
rien. Nous Tahitiens protestants, nous
Ce
fie
attendons
franchise.
une
politique de confiance et de
Tiaihau TERIITAHI.
nijS
TmtUiru i le V’e-a
Mme Buebin : 100
50
—
tane :
Taiarii :
10
—
20
Puna :
—
—
10.
Tote : 50
Faeva :
10
—
Anui :
Terii
-—•
Amuilija : 260 Frs.
MAURUURU roa.
Tauturu i te «: Illustré Protestant a
Buchin : 100.
Mauruuru
roa.
:
Mme
Ua aaoihia te tifana e te titania i roto i te
ohipa tourisme
VE A. POROTETANI
4
Te Bibilia i roto i te Ao
Te tane e te vahiné.
(Te taata).— Ta te
vahiné : e auraro oia i te tane, oia to’na
iipoo
eialia e ei « fatu ana’e, ei « tavana » ato’a râ
no
faatere raa
te
e
no
te
aratai
raa.
(Genese
III ; 16).
—
E
:
na
oia i te ma'a
faateimaha hia te ohipa.
ma te hou i nia i to’na
na’na e haapa’o maite i to’ na ra utuafare. Inaha, e' ino te fenua i roio i te natura
raa, e fifi roa te oraraa. E faaitoito oia i te
proraa i te fenua nei, ia maitai to’na
fctii.
rae, e
Te natura.— Inaha
i te
raaii
taratara
e
taeae,
tu’u râ te Atua i te hoê tapa’o
i nia iho i to’na rae, ei paruru raa’tu i te
talioo e te.hamani ino a vôtahi atu mau taata
Kaina,
ua
Noa’tu, e ua taparahi oia i to’na teina, te
parui'u nei â te- Atua ia’na, ei faaiteraa e,
ce.
cita
oia
faarue i to’na hoho’a.
c
E aro ato’a
MAU
(Genese VI ; 1-4).
0-0-0
Te
:
TE TIAVARURAA.
0-0-0——
Ua tiavaru hia te taata i rapae i te paradaiso, e ua tuuhia te hoê tiai i roto. Ua motu
te taura tâatiraa i rotopu i te taata e te Atua.
Ite iliora te taata i to’na vaitaha’araa, e ua
haamâ oia. _Ua tapo’i ia raua i te rau raau, ua
taaê te liuru o te tane e to te vahiné, i mua
iho,
raua
e
i mua i te aro o te Atua.
O KAINA E O ABELA (Genese IV ; 1-16).
0-0-0
ino tei
mau
tupu oioi roa i mûri a’e i te hi’araa, o tei
faaino roa i te hura o te taata i rotopu ia
ratou iho. Ua amahamaha roa te mau haamoriua
haapâ’o
noa
te
taata
i to’na iho
Te
fenua nei.
Irava 3.
pihaiiho ia Korlngo oronietua
Papeete. I teie nei, ua tae oia i te
ji mairi, i
il
taime c tuuMa’i oia i roto i te ToroàMoà. Te tiaturi nei te A.R.A. i to tie,
paroisa Tau lira aau here i ta’nà chômetua api e te tauturu maite raa ia’nà i
roto i te mau ohipia’toa ta’na e faatupu
bî maitai
no
te Ekalesia.
a
—
Eiaha tatou e imi i te
nei huru parau ;
auraa
morale no teie
eiaha ato’a tatou e
parau
etene», o tei vai noa i
roto i te buka mo’a. E imi râ tatou i te auraa
hohonu mau, i roto i te mana’o o te ati hebe¬
e
«e
;
mau
aamu.
ia ite tatou i te mau tumu i papai hia’i
parau ra, e to ratou faufaaraa. Tei
mua iti noa’e hoi i te diluvi te tupuraa te ino
i te rahi i roto i te t^ata, te ino i te rahi
ra,
raa
i roto i te mau
iho
i te Atua
e
mea ora o te ra’i i
ati noa’e. Ua tae te hiiKa
(hara ràa) i nia i to’na faito ino roa’e. Eere
Atua (ir.
1-2) : Te
te
taata,
o
te
mau
Te faautuia nei te
Atua, mai te
haapoto i to’na aho, oia hoi 120 noa iho ma Ta¬
o
taata
te
ana’e
tei
ino,
o
tanj|û|,
te mau
tei pou mai i niaBao
i te fenua nei e rave i te hara. Inaha, teie
nei hi’araa tei te ra’i ato’a te tupuraa. Ug,
taaê roa te taata i te Atua, e ua apiti mai te
raau varua iino i roto i to’na ora raa i roto
i teie n-ei ao. Mai te mea ra e, teie nei mau
taata rarahi e te teitei, o tei faahitihia i nia
ato'a ilio râ
nei,
o
a
te mau
o
tamarii ïa
Atua.
E
a
te Diabolo o tei
ia
ratou, i te !:oê mau upoo faatere no teie nei
ao, maori râ i te mau varua iino o te reva.
O Paulo hoi tei parau e : « Eere hoi i te
tamarii a te Atua e te
tamahine a te taata. Ua parau hia e, e
ato’a ra, e te mana, e te mau tavana o teie
nei ao pouri, e te mau varua iino o te reva
nei (Ephesia VI ; 12). 0 te aroraa teie ta lesu
taatiraa
mau
te
mau
e feia afa-atua o tei rave i te lioe
ohipa taaê e te maere. Inaha hoi, ua
ite hia te reira huru e to Iseraela i roto i te
feia
aito,
mau
fenua Kanaana.
ra
ta tatou
e
tô
i te
faaau
feia rarahi c te teitel : Aore te Geurro
i haapapu maitai mai i te reira parau. Ua
mana’o hia râ, e, taua feia rarahi e te teitei
ra, o te mau taata ïa tei roaa mai, no roto i
taata ana’e
tia
ato’a
’a’a’tu
Te
i te
te Atua
hiti. Ua iriti oia i te aho maoro i te taaîa nei.
nei, o te feia hau
hinaaro nei ia tatou, no te mea ua vî te mau
demoni ia’na, e ua vî ato’a o Satani.
e
(lerïko).
Te n[\ api i le Fare
Haapiiraa
.
Ua tupu te oroa faatahmuraa no Tihoiii
oia hoi o Tihoni a TERIITAHI i Tautipa:
i te 10 no Matii mairi la’enei. Ua tuuhia
bia i Irjcf bt i te haapiiraa, i te mau taime
te
parahi ra i nia iho i te tino o te
e
Te faalahinu raa no TIHONl pipi Oro'
a
tamahlne
maai
vahiné ïa
Parau rii api
tnelua:
tamarii
mau
haapapu mai nei te mau buka tei iriti hia i
te reo hebera e ; e mau tamarii no ô mai i
te Atua ra, eere i te mau tamarii na te taa'a.
te
Te faaite maira te reira i te
raa,
-0-0-0
taua mau
TE MAU TAMARII A TE ATUA E TE
TAMAHINE A TE TAATA
TE HURU API O TE TAATA
mau
e ua
hoi, e faatupu mai oia
te tataramoa.
mai oia i te taata nei.
’^a
Te iuiraa
taparahi poheroa o Kaina
ia Abela. E ohipa ri’ari’a rahi te reira.
i na
Auaa rû te vai nei â te hoê tiaturiraa, aore
te Atua i faaore i te reira. Ua tiavaruhia o
Ta te tane ra
amu
mana’o, i te tusia ta’na iho i mana’o, ta’na
i opua. No reira ua tupu te feiiraa i rotopu
ere
e,
te
teie
te
i te ali api, e tapao ra teie
vai nei â te talii mau vahi ta
auahi i faaino i te fai^e haapiiràà
api, tei ore i itea i te mau maliana
malamiia, e na te ua i faaite mai i teiiel
nei c, te vai neii â te mau vahi tei ino.
te ua rahi' tei tupu i te 6 e le 7
Febuare nei, ua tahe noa te pape nai
roto mai i te aroaro no te piha halii
I
no
taotoraa o te mau tamaroa, e tàe noà’tit
i to te Faatere. Uia tiiehia te mau roi na,
roto i te Inau piha haapiiraa no te mea,
aita te taotoraa i nehaehnehe faahou
i' roto ito ratou piha. Auia’a râ, ite pô
mahana maa ete mahanà sàbàti tââtoâ
i
tupu
ai taua ati ra, nehenehe atura
i te ,mau tamarii ia tie i to ratou mau
roi na roto i te mau pi^'ia haapiitaa. E
Te TÜHAA VU
;
Ua oti atura te maitiraa i te pereliteni
o
taua tubaa api ra ; tei amui i nà pànoiisà
3 no Papeete e te panoisa no Makatea.
I roto i ta’na Apoonaa Tuhaa matàmuà
tei tupu i te 27 no Tenuare i Papeclte,
e
maiti ai teie Tuliaa api ia Korîngo
peretiteni o ta A.R.A., ei peretiteni no’na.
i
5,A. IMPRIMERIE DE TAHITI
Fait partie de Vea Porotetani 1960