EPM_Vea Porotetani_195911.pdf
- extracted text
-
Te 59 0 TE Matahiti
PorotetanI
Hoo t te malahîti hoê : F-IOB-AHURU TaRA
Isaia 9[6
faiiau
mai
lioi
te
hoê
tama
no
faatahinuraa hia
mana-hopea-ore
e
te maitai e te paari
tatou,
hope-ore.
na
I teie nei anotau,
tatou fenua ;
ua lioroà liia mai te hoe Tamarii
talou : ci Inia iho i to’na tapono te
Hau vai ai : e mairihia to’na ioa ia Hau
A’o ; le Atua puai, te Metua no te
'UÏ amuri atu, te Arii no te Hau ».
ê,
e
Arii no te Hau ; Arii no to tatou Hau *.
•O te lii'iiaaro ia no Icsu. Te mau taata no
teie riei ao : te mau Arii, te mau generala,
te, mau taata faatere etaela, te mâu taàta
politika, te mau tavana raralii, te mau
aratai bibilia i mutaaihora o tei parau
ia c ratou iho e, e mau fa tu no teie nei
ao.
Ua faahanahana noà ràtou ia ratou
iho, no ta ratou mau ohi]ia faahiahia. E
ànalia o lesu poa ra, mai te mau hora
matamua no to’na oraraa i raro nei, toi
faaite miai i te Hau i nia i te fenua nei.
Ane to tatou ao e ! no te mca, aore tatou
i hinaaro ia’ria ! Ua faa-amahamaha hiii
oia e le mau taata iho o teie nei ao o tei
tiatia no te marô te talii i te tahi : na
roto i te politika, e na roto i te imiraa
o to ratou iho manao. 0 te Hau mau hoê
roa e haamauhia ïa i
nia anàè ià’na o
tei horoa mai e tei paruru i te Hau, no
te mea,
O
oia anaè te Arii.
taua Hau ra,
tei
i teie nei, e lioroahia
Thtôu i te i-eira.
au i te mau taaïa
mai hoi ia hinaaro
Te ite nei te feia faaroo i te Hau tpi
hau i te ite taata i roto i to ratou mau.
aau.
I te
mau
I te
mau
I te
mau
te hinaaro nei to
1
taata tei ore i hoo ia
taata
parautia,
Te ite
papû nei ratou e tuuliia ratou
Ua tupu te faatahinuraa orometua ia
Morehu a Tamatahotoa, oia hoi VERO,
i te mahana malia 3
mau
moni,
taata aueue ore i^roto i, te ïnpt^
oHpa rii e i itiolto i te mau ohipa ratahi,
I te
mau
taata itoito tei ore i faahemahia
moni, o tei pûpû râ i to ratou iho
maitai ei maitai no te taatoa,
te
I te mau taurearea tei pee i te evanelia
noa’tu te tahitohilo o to ratou inau hoa,
I te mau ,aratai-varua tei faaroo i te hoe
tâtauraai tei hau i te titauraa no te mau
haamauruuru raa, no te imiraa moni,
e
no
te Ekalesia taoà
rahi,
I te mau auvaha politita tei riro ei mau
taata afaro maitai o te ore e imi I Ifio
ratou iho maitai e to ratou iho hana-
hana, i te maitai râ o to ratou nunaa.
No reira, te hinaaro nei to tatou fenua
i teie nei tau no Noela 1959 i te mau
taata tei pee mau i te Mesia ma te fpaa-
No ratou anei tatou ?
Setopa i te hora
Mai te avatea, ua tae mai' te mau mâe rave rahi, te mau amuiraa ruriitu, rimatara, raivavae no Papeete, to
Tiarei e to Pneu. Ua î te mahora i te
taata.
Ua tae mai
pae,
I te
no
7,30 i te( pô i Afaahiti.
nihini
taata tei faatura i te
ore.
S'raro aèi i te paruru raa no te hoê taata
ratou iho,
I te mau taata e manao-tia e te hinaârotia to ratou,
e
Bédncteur : DauielMmier.
To Vero
lesu, te Arii no to tatou Hau
Ua
—
no
na
orometua
e
ahuru
ma
te aroha i te orometua api.
Na Jaoot, peretiteni misiomare o te
A.R.A. te a’oraa faaitoito tei maitihia
i roto i te episetole a Timoteo 1/' 4.14.
no lesu tei ite i te mau fifi e i te
mau
la oti te a’oraa, na Koringo peretiteni
te taioraa i te mau Euhoraa ta Vero. i
fai'ii mai te horoo e, « E ».
la oti te Euheraa, na Mihimana te
pure
faatahinuraa.
Farii atura te orometua api mai te
faaite i te arohia i te Aporaa Ralii amui
mai Paraita miaj
lied mairi e ta’e noatu
ia Adnet tei amui faahou mai. Ua farii
oia i to na toroa mai te haehaa, ei tavini
faahemaraa o te toroa orometua. Te tiaturi nei oia ia riro tera mahana oaoa
ei maliana o te tahoeraa o te parolta
tei roohia e te aü o te amahamaharâa
i te mau matahiti i mairi.
Ua fariihiia te mau manihini i te pap
o te tino ; ua tupu atoa te hoe aufatiraa
hoe putuputuraa tuaroi.
E to Afaaliiti e, a roM, a amo amui
outou i te ohipa a te Evanelia i roto
i to outou paroita, ia tere roa totatou
e
pahi-tira-hitu i leira.
0
VEA
Taboêraa
Paraii faaiteraa
Na te maii U’i api e te mau Apooraa
Diakono e. vaî nei i rolo i na tuhaa e
Inlu no le EkaJesia tahilL ua ferurihia e
faaoti'iHt e le Apooraa Ralii e teTomite
Tamau, te hoe Faafureraa U’i api c^vi,
tei fuaranai i te mau tare tahito no te
U’i api. O te Ture. ïa. teie, no te taatoaraa <> te maii pupu U'i api; te Tahoeraa
TereliUano U’i api o te haamanahia e te
ua
Hall. la Mo c ia taio maile te mau pupu
U’i api i ieie faatureraa e tia’i.
Te
TAHOERAA TERETITIANO U’I
API » 110 Polynesia, o le hoe ia amuiraa
u’i a])i Ici ite hia e ralm na
i te
Evaiiclia iio Icsu e o lESU ie pape ora
no to ratou oraraa morale. Isai rolo i to
ralou ite papû e, o te Evaaelia aiia’e te
no te faafanau faahou i te
taala e no le taui i t; nunaa, te imi nei
ratou i to ratou mau hoa no te horo’atu
na ralou te faul'aa i roaa ia ràlou.
Na rolo i le faatura i le mau mana’o
puai hopc
ato’a, te t'arii nei te « TAHOERAA TERETITIANO U’I API » i rolo ia’na, te mau
taurearea roo mallai alo’a noa’tu te huru
no
liaapaoraa. Te horoa nei te « TA¬
tana
HOERAA TERETITIANO U’I API» ia
ratou, î te, mau ravea aloa no te haamaitai i to ralou lino e to ratou varua.
E ore
le lioe ohijia
roa
politita e faatia-
ïiiia i irotio i tana mau rnruraa.
Tei raro aô le . TAHOERAA TERETITIANO UI API > i le mana no te Apooraa
Rahi annii no te mau Ekalcsia Taliiti.
Te
TAHOERAA ^J'ERETITIANO IT
API » no Pnlyne.sia nei. ira taati hia
Sia i le TAHOERAA TERETITIANO U1
API no Faranî c tae. noa’tu i te TAHOE¬
RAA TERETITIANO UI API no te aonei.
TIRIAA 1
Ir.
1
te
mau
mau pupu u’i api i Polynesia nei. Te
pù no teie mau pu])u UI API tei Paofai
te
ia. E lia roa ra ia tauihia i te lahi atu
vaMi i Papeete mai le peu e, ua farii hia
te i-eira e te Apooraa Rahi amui no te
mau
Ekalesia Tahiti.
Ir. 2
;
Te
mau
faaotiraa
no
roto i te
Ui
api, tei haamanahia e te
Apooraa Rahi ainui no le mau Ekalesia
Tahili. o le iiirc ia o le mau ])u])u Ui api.
rururaa
Ir.
.)
Ui api.
.■
E riro ei
inerxr
no
te lux; pupu
le mau taurearea aloa lei larii
i leic laalureraa o le mau ture roto no te
pupu iho.
Ir. 1 : E
puini
noa’tu i muai i te aro o le H au i te hoe^
faatureraa taa’e atu i teie nei faatureraà.
Ir. 5 : E haamau hia te mau
pupu Ui
api i Papeete,^ i te
mau
Mataeinaa
lynesia nei.
Ir. 6
Api
Na te
:
Apooraa Rahi Faatere Ui
faatia i te
e
haamauraa
o
ore
roa
c
nchcnehe i te hoe
Ui api i laalilria i rolo i te «TA¬
HOERAA TIUÎETITIANO UI API» e tuu
te
hoe
pupu
Ui Api, nana to’a e haamana i te
mau
taata i maiti hia ei faatere pupu.
7 : No te faalereraa i te hoe
pu])u
Ir.
Ui Api, c maiti hia ia te rahiraa taata
i mûri nei e e mana ratou ei faatere
pup«no te hoe matahiti te maoro raa :
Te
orometua
1
lac te
i
ralou
to ratou
ahuru
mero i ix>to i te pupu
(mai te 5
tae noa’tuj i te 30 mero ; hoe auvalia...
mai te 31 e lae noa’tu i te 60 melo : piti
e
auvaba).
Ir. 10 : E riro te Peretiteni Tuhaa Ekalesia ei mero maiti-orehia no te Tomite
Tuhaa Ui Api.
Ir. 11 : Na te Tomite Tuhaa e maiti
tana
no
te
Ir. 12
; Na te Apooraa rahi amui no te
ekalesia tahiti, aore ra ta’na Tomite
tamau c haamana i te hoe Apooraa
hia : APOORAA RAHI FAATERE
UI API no te faatereraa i te mau pupu
Ui Api no Polynesia nei.
Ir. 13 : Na te Apooraa Rahi amui fau¬
Api e hiatcre i te
Ieie faalureraa
nei
o
mau
ohipa ia
tei fariihia
Apomaa Rahi amui no le mau ekalesia
a) E 1 melo maiti hia e te mau Tomite
Api tataitahi, mai teie te huru :
'Luhaa Ui
na
faatere.
E
mailî
te tuliaa ho’e
mono
Payiai parau
1 Hapa’o faufaa
Teie mau melo loo pae, ua riro îa eî riiclo no te Tomite rave ohipa.
Ir. 17 ; E faatae atu te Apooraa Rahi^
faatere Ui Api i te Apooraa Rahi amui •
no te mau eaklesia tahiti i te mau mafahiti atoa, i le hoe « rapport » morale
no te mau faufaa a te mau pup!» Ui Ap£
Ir. 1H : Na te Apooraa Rahi faatere Uî
A])i e fnao'li i le tmau ohipa i te pae faufaa.
Ir. 19 : Te mau melo no te Apooraa
Rahi Faatere Ui Api-, c faa-apihia ia i te
mau
maiahili aloa.
TUHAA IV
:
TE TOMITE RAVE OHIPA
(Tooâ o te râ)
melo
:
Te mau melo
no
te
Tomite rave
anae
no
teie Tomite te fariihia î te
putuputuraa. Mai te peu e, e taata rapae
te hinaaro rai i le; vauvau i te hoe parau„
tei te Peretiteni ïa te farii raa ia’na.
Ir. 22 : Na te Tomite rave ohipa e
faaohî'pa i te mau faaotiraa à te Apooraa
Rahi Faatere Ui Api. Na’na c faaoti i te
mau
ohiiiâ rû.
Ir. 23
e
Tahili.
Ir. l’i- : Teie te huru o te rahiraa mero
i roto i le Apooraa Rahi faatere Ui Api ;
1
uà
1
Ir. 20
mau
te
te peu e,
ohipa, ei melo ;anac ratou no roto mai
i te Apooraa Rahi Faatere Ui Api.
Ir. 21 ; E putuputu te Tomite rave
ohipa i te mau bepetoma atoa. O te maut
:
TE APORAA RAHI FAATERE
UI API
i
riro
1 Peretiteni
i te matahiti hœ te mea iti.
Ir. 9 : E maiti te mau pupu i ta ratou
auvalia i te T’omite tuhaa mai teie te
huru : hoe auvaba na nia iho i te toru
au
mau
2 Peretiteni
raa
LU
tei
;
:
putuputu te mau auaha no
mau pupu Ui Api ei Tomîte
Tuhaa Ui Api no te feruri i te mau parau
c au i to ratou tuhaa. E
,piti puthputu-
te; e
o
piti luhaia i nia i te toru.
Ir. 16 : la putuputu te ma)u melo np te
A])iOoraa Rahi faatere Ui Api, e maiti
roto mai i te
parau
misionare
te mau faaoliraa mai
mana
E
:
Apooraa
ferurihia, tei nia ia i te pae rahi o te
melo i lae mai i te putuputuraa. E
TOMITE TUHAA UT API
S
(Hitia b te râ).
i
(Mooroa) c te
toru
melo maiti hia e te
mau
c) Te
ratou
Ir.
luliaa
ei faaa’n.
Ir. ir> : E puluymlu te Apooraa Rabî
faatere Ui Api hoe laime i te matahiti
hoe. Te mau laaotiraa no te mau ohipa
e
TUHAA II
le
rahi amui no te mau ekalesia tahiti e âpre
ra e lana Tomite Tamau ia au i te rahiraa
melo mnilihia e te mau Tomite Tuhaa
Ui A]ii (e yiac mai te mea e pae, e ono
mai te mea c ono).
mau
au i te
amuiraa i roto i te paroita. Ei
Ekalesia anaè taua mau melofaàtere pupu.
te luliaa ])ili
un
vai alura.
1 Peretiteni
rahiraa
na
,
1 Peretiteni mono
1 Papai p ar au
Haapao faufaa
rahiraa mero hiopoa, ia
1
I
b) E
no
TaMti e tae (noa’tri i le mau motu no Po¬
TUHAA III
Ua taaoli le Apooraa Ralii amuî
Ekalesia Tahiti ia liaamau hia
:
Teretitiano U‘I API
Pereliteni, tei riro ei auvaha
Apooraa Rahi faatere Ui Api.
:
TE HAAMAURAA 0 TE PUPU.
no
POROTETANI
a
te
i
: Mai te peu c, na roto i te
liioraaf
Apooraa Rahi Faatere Ui Api, aita
mau ohi[)araa a le Tomite rave ohipa
te
au
raa
noa’aè i te niiau faaotiraa à te ApooRahi Faatere Ui Api, na roto i tejioe.
(A hio i te api 3)
.
3
VEA POROTETAN[
E Lata i papai
hia e Verenie metua i to’na mau hoa i Tahiti mâ nei
E te haamanao nei au e : e lubili teie
fatata mai nei. ‘E 8 matahiti toe, e
hancrc ai te matahiti no to te uluafare
a Verenie mà tac raa’tu i Tahiti c no te
E lioa iiio ma,
e
No to SamueJa Raapoto tioiraaTii i to
■'iatou aiai i Tahiti na, i manao ai au
T Le lioroa ia’ua i U' hoc maa paraii aroiiaoutou
paatoa, te mau paroita no
liiitu e viai- i PolineÜa ; a riro
paha te Radio-Tahiti i le haapararc atu
raa
■
)ia
Tuliaa
na
e
area matahiti e 40, no, to maua faaearaa
10 outou na, mai te mea e, e tau mahana
noa, no te anaanatae o te aau, i te ràveraa
i te ohïpa o te P"atu i rotopu ia
outou. la faataa râ vau i taua area mâtahiti c 10 ; teie te huru o te opereraa :
11 matahiti i Raiatea mâ, 12 mataliiti i
teic mau parau, na nia i to’na mau
pererau. la haainauiaiuru hia oia te reira.
Tei lonei, i M<jntélimar nei, i to maua
mtuafare, to tatou lioa here, o Samuela
Ràapoto e teiliea te ineine ra oia no Ip
hoi atu.
Hoc matahiti tia to’iia faaearaa
Papeete, 11 matahiti i Heremiona, i te aua
Farani, na roto i to te Apooraa Ralii
itonoraa ia’na, ia mataitai e ià feruri oia
4' te mau huru faatercraa e te mau oliipa
no te faaroo porotetani e Viaii i Farani nici.
Na’na iiio c Taafu'a i mua ia outouj i itjo’nfa.
tu mahana, i te l'aful'aa rahi no teie l'aaearaa taaê i te aua orometua i Strasljourg
i rotopu i te mau paroita c te mau
pupu « bl API », oia’toa to’na mau tore
cvaneiia i lie lève Ilia, i Pui’utia c i Italia.
I to n liioraa, aita mau teie iaaearaa no
Samuela i te i'enua papaa i maua ; te hoi
atu nei oia mai te î, e faut'aa hia'tu ai
orometua. Ua riro râ teie mau faaearaa
i fera vahii e i tera valii, e te huru o te
ohipa i reira ei oaoaraa anac no te anâao
le 'aau. Eaha i anaànàtàe ai ?
No te p'ororaa hoi o te Evanelia o te ora
i rotopu i to’u mau taeae, e te ite ra
raton i te haapaoraa i te Parau mau,
ia au i te reo la loanc : Aita’tu to’u e
nalae
oaoai’aa, ia ite au e te
mau
tamarii i te Parau
rà te
noa
l'aaroo Evajiclia i Tahiti.
Fialia outou e manao : ua moe to tatou
fenua
here, o Tahili-Nui-Miairearea ia
maua o Verenie vahinc. Eaha hoi e moe
•ai ?
;
"Mai ta outou i ite, o Tahiti to’u aia
to
tatou
te
i
reira i
hoc
no
te
matahiti
no te mau oliipa tei amohia i na tuliaa
hitu.
'
Ehia papetitoraa tamarii i haapaohia ?
ehia faaipoiporaa ? ehia pureraa hunaraa
i le matahiti li)ü7, oia hoi na roto i na
matahiti tuatiati e 40. Hoe noa iho to’na
tere i Farani ua roto i taua area maoro.
Tei ia’u nei te rata matamua roa ta’na
i papai atui i to’na fetii metua i P’arani,
aè i to'na
tapearaa i Papeete. Te
oia i reira, i te huru no to’na
■l'arii nehenehe raa e te arii vahiné, e
Pômare IV, oia hoi, Aimata. Na Dauiela,
•oroinetua auyaha parau na Pômare Y, i
maori
mai
ra
i to
ia
te
arii
^'£Üline
])arahi tunm
to'u
hinaaro,
metua i
Api. Na’na e tia atu i mua i te Turc no
te paru ru i le mau Ui Api. Nia’na e faa¬
tere i le mau putupuluraa.
E haainanahia hœ Tomite rave
Ir. 2.7
ohipa i te Inau fenua i raro. Tei raro aè
teie Tomite rave ohipa i te faatereraa
a
te
Apooraa Rahi Faatere Ui Api. -E
mau ohipa i haapapuhia
oia i te
i te irava 22.
rave
7
TUHAA V
i
PEAPEA
fanau
juialoa i Taliiti,
c
i riro ai
Taliiti ei aia mau no matou.
F inalia, na roto i to te Atua hinaaro,
•ua
lono atoa hia te hoc pae no te hiau
-huaai a Vmenie nietua
aue ïa tonoraa
—
'hanaliana e — ci mono ia'na i Tahiti inâ,
taviui i reira mai ia’na, i to tatou
ia Icsu Mesia, te tumu o te ora.
■c
Fatu
no
e
te 40 matahiti.
Oia mau. Te hiroa noa nei,
:
FAA AFARO RAA
Jr.
26
Ui A))i
Ui Api.
:
e
Apooraa Rahi Faatere
faa-afaro i te mau peapea.
Na te
TUHAA VI :
FÀUFAA A TE MAU PUPU
Ir. 27 ; Te faufaa a te mau
roaa mai ia :
L
pupu e
mai te puai
ohipa no
te maramarama rahè i te mau
taua anotau ra. Te faiâi nei râ m,aua i te
taoà
taua
no
mau
ohipa
ra,
i te farii
repo noa, ia riro te mana ralii maita^
i te Atua anae, eiaha i le taata nei.
E hopeliiae, no teie roa nei, to mau»
faarueraa ia outou e i te aia ; e inahâ^j.
ua roaa e 8 matahiti i teie nei, to tatou
vai taaeraa i te pae tino nei. Teie rà,.
mai te mea ua huru paari atura te tino
e ua hinahina te upoo, aita roa lerusalema no Polinetia i moe, ia au i te reo â
Isaia : ïerusalema, i mœ oe ia’u nei, ia
mœ
atoa i to’u rim'a atau to’na loro’a;.
E vai' â 'to maua here ia ïerusalema o
tae noa’ tu i te hopea.
(A taiio i te hopea i îe Veaj i mua.)
1 - Na roto
e ti’ai i te Apooraa Rahi
Faatere Ui Api i te taui i et mau melo
no te Tomite rave 'ohipa.
Jr. 2'i- : Na te Perctiteni no te Apooraai
Rahi Faatere Ui Api e faaohipa i te mau
faaotiraa a te Apooraa Ralii Fààtere Ui
te uluafare arii ; e ua na reira hia.
No reira matou, la’na mau tamarii k;a
no
pofo noa i te tau ta tie Atua i faaau no
to maua taviniraa ia outou paatoà, e ua
faaoi-omai noa, e tae noa’lu i te hoperaa
maitiraa huua
'
Papeete iho, ei orometua no le oirc rahi
-e
haapiiraa imi manao ? ehia faôraa i rota
i te Ekalesia ? ehia tere i tera tuhaa e
i tera tuhaa ? ehia pureraa avateà ? ehi^
peapea tei faaafarohia na roto i te faaoromai' e te aau maru ? ehia tere parururaat
ia outou i le aro o te feia mana e no ter
turc ? eliia hoi pipi orometua i haapiihîa
c
i faaiueinelii'a i Hcremona e tei ma
ratou i tejohipa teie nei.
Ehia’toa lati i te pae tino ta to’u hoa
i faaoromai e tia’i ia maua ia tàpu poto
no.a i
to maua faaearaa i Tahiti ia ora
to’na mariri ? aita râ i tia ia’na ia haa-
Tahoeraa Teretitiano U‘i Api
ra
auvaha
.
roa,
faalere oia i lo ua loro’a orometua
i reira mai le matahiti 1867 e tac noa’tu
i mûri
ia maua. I te mau mahana
e
1867. -Oia te
ua
laatia
ia outou i te faaturaraa e i
maua,
aui)ururaa
c
porotetani farani
tel tonohia i Tahiti c to
■tatou Sütaiete faatupuraa parau no Paris,
e
ta’u
mau. Teie atoa
talii tumu no to maua anaanatae :
mau vahi c i
te mau tau, ua itq
orometua
na
matamua
ra
faaitoil» ia maua.
I teie taime, tei mua i to maua mata le
hohoa no teie parau ta’u e parau alu nei,
•fanauraa, i te pae miti, i Paofai i lanupu-t'eaua, i te 27 no Tiuniu 1883.
.:S, eaha vau, i lanau ai i Tahiti? No te
mea, ua tae to matou ractua, o V^erepie
ruau
haapào
raumai, mai tei te mau mahana rumaruma, aita outou i iaaeia i te itauturiu, © i le.
-hia'i to’u
'
Ite
ohipa anac o te Evanelia i tae ai. Te
haanraitai nei matou i te Atua i fe reira.
E teie nei, i to’u haamanaoraa i teie
mai? elîia faaitoitoraa i roto i te mauc
utuafare ati ? ehia haapiiraa tamarii e tel
mau
( Tuaiiraa i te api 2 )
i te moni raatahili
a
te
mero
2 - Na roto i te moni tas tu ru
3 - Na roto i te mau taurua e faatu-
puhia
4 - Na roto i te
Jr.
te
2H
mau
imii-aa ti’a aloa
Te haapaoraa
i te faufaa, na
hapao faufaa ia tuhaa ohipà. Na’na
:
faaite atu i te Aj-moraa Rahi Faatere
Ui Api i te huru no te mau tereraa faufaa.
E ore oia e aufiau noa’tu i te mau larahsi;
mai te faaite 'Orc i te Peretiîeni. E rave
amui raua i teie mau ohipa.
e
TUHAA VII
:
PARAU HURU RÂÜ
Ir. 29 : E haanianahia e le Tomîtef
Faatere Rahi e te Apooraa Rahi amui
na le mau Ekalesia Tahiti, te mau tauiraà
e Aore
ra te
mau
faaravaîraà làtàitahi
i teie maü turc.
Ir. 30 : Mai le peu e, e faaortî uoa hia’
lu ia te faufaa o te Tomite Faatere, rahi
no
te cheretitiano Ui api e pûpûhia
i roto i te rima o le Apooraa Ralii amui
na te mau Ekalesia Tahiti. Na’na e faaoti
i te pai'au no teie faufaa.
j
4
VEÂ POROTRTANI
Parau api
Te Ohipa i te Tuhaa IV
VAIRAO : Ua tupu te lice rururaa diakono..
no te Tuhaa Too'a o te Râ i Vairao i
te
4 c i te 5 no Novema. Ua ])ere[iLcnihia
( Tairururaa no Patio )
Ua tairuni mai te mau pu]m UI API
e le mau melo i^aroita iio na femia e
I
j
pili, oia hoi o Raiatea
14-15 no Noema 1959.
Ua i’aatere hia taua
peretiteni
Tahaa i te
e o
rururaa
te Tuhaa IV,
no
ra
e
na
oia hoi
o
Tuteao e o 'Adnet, e lae nola’tu i' te Tomile
faatere Ui Api no te Tuhaa IV.
Ua lupu te oaoa rahi no taua tairururaa
^a i tcAnca e, ua amui atoa mai o Samue-
:
la OromcLua o tei lioi mai nci na roto
i to’na tei’ei i Farani.
Ua omuahia taua rururaa ra nà roto
i te Imtiraa rêva i te liora 8 i te poipoi.
I mûri aè, ua amui te UI API taatoa i te
îare Ui Api. Pi na Adnet peretiteni i faalere i
te pureraa. Irava
faaitoitoraa ;
Genese 3/‘9. Ua i'aaitoito mai o Adnet i te
Ui Api na ioto i teie reo ui no te atua e :
2'ci Iiea oe ?
I
I mûri aè taua pureraa ra, ua faaine-
!
■
i
Uneliia te
liaru i te
Tuatahiti
hautiraa sport no te pupu e
Cliampionnat e te Coupe no te'
1959. (Voiley-ball). A taa atu
ai te hautiraa sport, ua faatere atoà hià
te haapiiiMa i 'ro(jb i te mau Ui Api vahiné
o tei faatere hia e Adnet valiine mâ.
I te pae ahiahi, ua oti te hautiraa sport
ua mahere te Championnat pupu « A » ia
Opoa. Ua mahere te championnat
«
,
L
ua maliere ia i te
ia Hipu, e no te Coupe p|U(ia Vaitoare.
I pu « B »
j HAUTIRAA PIECE :
I te hora vau i te pô, ua tupu te hio-
i;
poaraa no
,,
te
mau
xVdnet. O te
mau
i
na
te
ao’raa
pièces i horoa hia e
pièces ia no roto mai
Icsu
i
nia
i
te
moua.
(Mataio V).
[
Ua iriti hia na tumu parau rarahi hœ
II ahuru no roto mai i ta lesu haapiiraa.
E
operelîfia i (roto i na pupu Ui Api
ua
I hoe ahuru. Teie te faataa raa :
1 - Hipu
I
I
(Haehaa)
I
l'aaaha
3 - ^'aitoare
4 - Poutoru
I
5 - Tiva (Mâ)
2
I
.
-
(Oto)
(Hiaai)
(Aix)ha)
G - Haamene (Maru)
I
I
7 - Patio
II .
89 - Tevaitoa
Opoa (Miti)
I
-
10
II
-
Uturoa
(Hau)
(Maramarama)
(la riro ta outou oia, ei
oia, e ta outou aita, ei aita.)
Ua hauti te mau pupu i ta ratolu pièces
I ia au i ta ratôu tumu paraii. Ua haaIi mauruuru
te Peretiteni i te mau pùpù
üj Api i to ratou itoito e te aravihi rahî '
1« te tahi pae. Ua opéré te Peretiteni
|â te rê.
J
S. A. Imprimerie de Tahiti
o
c
peretiteni
na
o
leihotu
Korin«o.
E mea rahi te mau parau i ferui-itiia..
Te toroà o te diakono i roto i ta’na
ia’na
i
—
no
te eulie i te laime
no
paroita.
Ua
te imtiraa
i te fiera 8 i te ])oipoi. I mûri ac,
uâ‘ tahoe faaliou te Ui Api i te tare no
te Ui Api. Ua faatere o Samuela orometua
i te haapiiraa no nia i te Ekalcsia e te
Ui Api. E na Adnet Peretiteni i horoa mai
reva
1) O vai te taata te
no
au
te toroà
Ekalesia ?
2) E
mea
;
nounou
hia nei
e
tatou
te
3) A tatara mai na outou i te mau tumU
i faaca noa’i te Ui Api Tahiti
i rapae i te Ekalesia ?
A
Te
:
;
mau
fifi
no
roto ia’na iho.
Te mau fifi no roto i te Ekalesia
iho.
I te pae ahiahi, ua lioroa mai te mau
pupu il ta îratou pahonoraa. E na te mau
faatehe i tatara^ i teie mau uiraa.
Mauarii Orometua.
oti
na
tae.
Te parau tumu tei roto ïa i te Evanelia
a Luka. I te mahana matamua : Te faaineineraa i te aau taata, « te tatâraha-
mau
lOANE BAPETIZO.
piti ; Te horparaa hia te Ora
haapiiraa
»
lesu.
« Te
Te toru ; To te taata farüraa i te Ora ;
€ Te Taata ».
Taa noa’tu ai te reira ua rahi te mau
haapSiiraa
a
te mau rave’a àpi tei fââte-
rehSa e na Orometua misionare e toru.
Eîiaha te mau tamarii no te Tuhaa IV
nei ia huna i te mau hàapiiraa tei noaà
ia ratou ; ia faaite ra ratou i to ratou
mau metua e to ratou
mau taeaerM tei
ore
mau vahi o
i te evanelia
to
a
lesu faabemaraa.;
Mataio.
PAPEETE : Ua tupu te taurua o te UI
API no Papeete i le 25-27-28 no Noema i
Taunoa. E mea ruperupe roa te UI APL
i teie matahiti. la haere mai te mau pa¬
roita atoa no Tahiti nei e tia’i e malîaitai i te mau liautiraa huru raU i faaincinehia é
te
pupu atoa o
mau
te feia api
Paiieete (Eclaireuses,,
Eclaireurs, Louveteaux, Petites Ailes UI
API.)
E tupu atoa te hoe BAZAR] i te 5 e te
6 no Titema i roto i te aua no te Mairie,
i faaincinehia c te Taiete o te mau pipi
tahito o to tatou fare haapiiraa, no tetauturu i te mau paturaa fare haapiiraaf
no
na
toru
rururaa’toa e maha i te
faaterehîia i te Tuhaa IV i nia i na tino
fenua e amha : Borabora faaterehia e
Maueraa raua o Tuteao, i Tahaà faate¬
rehia e Tuü mâ, i Huahine e Raiatea
faaterehia e Adnet mâ. Ua rahi te mau
tamarii tei amui ma te oaoa e te anaànà-
pa ».
Te
latii
te
paroita
no
ARUE : Ua tupu te hoe tairururaa o te
mau
tamarii no na Haapiiraa Sâbâti e
Haamauruururaa
Ua
])arau
atoa mai Koi-iii'io orometua
lui ru o le Aut'auraa ME i roto i ta
i roto
toroà Ekalesia ?
B)
le
tatou eakiesia, te laluila fa; taàràà moni
hi nelienelie anei ia faaineinehia te tabula,
faalaaraa moni o te Apooraa Ràhi luni
te Oroà ME, ia ite te mau paroita i toaufauraa toa téi hinaaro hia e te Apooràà
Rahi ?
Ua haamaramarama .Tàcot peretiteni i
te mau uiraa, e ia pahono te mau pupu
tataitalïi i taua mau uiraa rà.
pupu
« A »
rururaa
2'evaitoa : rê hoê
Uturoa e Hipu : rè
piti — Vaiicare e Opoa : rê loru.
I te sabali, ua tupu atoa te faalapaoraa
i te tahi melo Ui Api e te hoe tei pupu
B » ia Vailoare.
No te « Coupe »,
pupu
teie
raua
i fcae inai Mauruuni i te mau, paroita
tei farii mai : Vaitape - Tiva - Maroc Fetuna. Mauruuru i te maù faatere pùpù
e te mau Orometua tei tautum mai.
Te ani mai nei à lesu : « A tüu hoa mai
i te mau tamairii. Eiaha e tapeahîa’tu....
iftai ia ratou hoi to te Basileia ».
Faatiarau V.
no
Papeete
(Paofai - Bethel-Tau—^
no Noema e tae
noa) i Arue mai te 10
noa’tu i te 12
tei tae mai. E
no
Noema. E 149 tamarii
faahiahia roa te mau
mea
haapiiraa bibilia i faaterehia
raua
Tuti
o
te tahi
mau
e
Korînga.
Ua operehia’tu
rê i te mau tamarii tsi ite
orometua.
papu il te (haapiiraa bibilia, ei
aroha. E anaanatae te mau
taoa -faâtâu
tamarii
iâ
faaapihia te hoe rururaa mai teie te huru
i te matahiti, i mua.
MAHAENA
:
E tupu te hoe nirüraia »
te mau orometua pupu tamarii o te Tiuhaa,
Hilia o te Rà i Âlahaena i te 28 e te 29
no Noema no te mau paroita atoa o te
tuhàa. Na Bremond raua o Mauer e haa-
l>ao î tana rururaa ra.
te
mau
orometua
no
la tac paiiroa inai
te
faahohonuraa,
i to ratou ite.
PUEU : Ua haere te peretiteni o te Apoo¬
raa Misionai'e o Monsieur Roux i Pueu
i te 22 no Noema no te mataitai i te
paroita. Na’na i haapao i te mau ohipa
atoa, mai te Haapiiraa Sabàti e tae noa tu.
i^te Tua'roi o te pô.
UTUROA : Ua tupu te hoe tairururaa'
o te Tuhaa IV i Uturoa i te 14
15 no Noema tei peretitenihia e
Tuteao orometua raua o Adnet. Ua amui.
orometua
e
te
atoa Samuela orometua ia ratou no te
faatia ia ratou i te tahi mau paràu t>to’na tere i Farani.
Fait partie de Vea Porotetani 1959