EPM_Vea Porotetani_195909.pdf
- extracted text
-
Tb 59 O TE Matahïtc
Porofetani
1
le mnlahiti hoê :
HOE-AtUJRU TARA
—
Rédacteur : Daniel Mauer^
Te tahî lîi‘oraa i nia ia Beteîa
Ua
falata
c
80 malahiti
i mairi
i teie
Tiici, le tiipuraa mai te hoê paroika laaê
i piliaiho i le raau paroika no le man
■'
Ekaresia Tahili : e ua mairihia to’na io’a
i le paroita no Bclela. I mulaailiora, lei
Raol'ai ia le pureraa. E le lare la Latou
e ile
nci i Icie nei, o Betela loru la, o
lei lomohia ia i Le malahili IQû?. Tei mua
"mai 1 le Betela tahilo to’na haamauraa
Ilia, i mûri ili ae i te revaraa o Monsieur
Rcy Lescure i Farani
I
teie
nei mahana, ua noa’a e 200 e
ra, e 250 taata, o te tae mai i te
pureraa i te mau Sabati atoa, oia hoi,
e
99 taata tahili mau i nia i te 100
aore
Te faalereraa no te pureraa, hoê â ia
luiru c te faatereraa tei
liaapaohia i roto
i te mau Ekalesia no
B'arani, e ua huru
tatala roa e te taatereraa apî nO' te mau
Ekalesia tahiti o tei liaamauhia i te malahiti 1955. Taioraa Ture, faîraa
parau
E
tae
mai i teie
roa
nci, alla le talü
paroika l'atata, no te
Tahili, e tae noa’tu i te
mau
mau
Ekalesia
mau
paroika
atea roa, i maramarama maitai i
c
le auraa mau no te paroita
le huru
ua
paraît
ia.
Betela :
hia e, e paroita papaa, e
])aroika ua le mau pa]!aa. No
le vai noa nei à le laatoa raa i
roto i le pouri no le tiarau no laua
iiarpiaore
-
noa
e
reira,
'ta
nia
ra.
no
i le
Aita
]-a.
i
le
hoi
100
i
naeahia
1
papaa
i
i roto i taua iiaroila
Te vahi râ i laaè rii ai oia, maori
rà,
te reo ia. oia hoi, mea ]iarau na roto
laala
l'araiii. I te malamua roa hoi, ua
tiarauhia oia i te hoê anutii-aa reo ]'arelane, o lei amuilahi i le ieia'loa toi ta’mniiiia i l'arelane. i le laime ialou i tae
mai
reo
ai
i Tahili
mâ
n.n.
I
le
tau
i
liipu
ruperuiie ai la lalou l'are haapiiraa, ua
tupu aloa mai teie pu|m re’o iarani, na
rolo i le lahi noa mau l'arcreiraa jiaroila
'€ i
mûri mai, ua miaa mai la'na \aiiL
puro'aa, la'na mau hiro’a-faaroo, laua
haapiiraa Saliati, la'na mau rururaa E’i
«1)1, ta’na mau ])utuputuraa Ekaresia,j #3
lae noa'lu i
la’na apooraa
liiakono c
la'na aut’auraa.
le
no
no
mau
te
reo
hara,
aixiha.
Ai-ea
râ, i te pae
himene, ua hau a’c ia te
reira i roto i te Ekalesia tahiti. E mau
himene amui noa râ tei himenehia e te
laaloaraa. E ere hoi na nia i te amuiraa
no le mea
aita e amuiraa i roto i laua
jiaroita ra, E tupu hoi te oro’a Euphari
e te bapetizoraa i te Sabali malamua no
le ava’e, c e nehenehe i le mau
tmpu
imi mana’o ia fai'ii i le oro’a
Euphai'i
e na
te orometua iho e
opéré i le pane
e
le
le
uaina. I Le mau Sabati atoa, e tupu
aui'auraa i mûri a’e i te a’oraa.
Ivoê
Is piti malahili te maororaa no te mau
imi mana’o, i te haapiiraa, e ua noaa 12
imi mana’o. Te haapii hia nei te
parau
no te Faufaa
Taliito, e no te Faiü'aa Apî,
e lac noa lu i
te mau tumu parau e, au,
no le i'aaroo
Ehei-eseliano, mai te haamo’a
raa, le pure, ti' hiro’a-l'aaroo. Ua tupu
lioi le rururaa Ekalesia i Le 14 no Tilema
1958 i mairi a’e. nei, o tei riro ei
Sabali matamua no le orometua
apî ra
o Slussi
'mâ. E mea tupu ruperuiic te
haapiiraa Saliali. Ua falata e 400 rahi
raa
lamarii i te mau Sabati
atoa, ia
amuilria
le
maii lamarii no la tatou
tare haapiiraa; alla ia le raau tamarii iio
te
haapiiraa a te Hau { Ecole Genfcrale
mai nei. I te pureraa râ, Hoê ^
liuru te tabula
haapiiraa i Betela e te
tabula haapiiraa i roto i te mau Ekaresia Tahiti. No reira i tupu ai te
hoê.
putuputuraa amui no te jœiasa ©r-omelu»
no
le haapiiraa Sabali
( to Betela c to
te mau mataeinaa). I te
jïâe no te ohipa
ua tupu i te matahîti i iaiairi a’e
nei, te
te hoê haapiiraa i
i-oliopu: i te mau faac
tae
tei-e
e
te
tahi
mero
iio
te
parcœta
Paofai,
e ua ferurihia te tahi
parau,
ia au i teie i mûri a<â!.
*
1 )
Te taata faaroo e te nasjfsii.
2)
Te taata faaroo c le ?J’i
n»
tnm»,
nsaia
J
^
3) Te ohipa polUMa.
4 )
Te
5)
Te mau oro’a
6 )
Te faaîpoiporaa
7 )
Te tupuraa © le Efeailcsîa. Etc-,
E i
mau
pupu
mûri
iho, «a riro taua maui
ci ïaaineîBeraà i te anai*
orometua no te haapiîraa Sahati. Ale*
huru fifi rii hoi te man rururaa Ui
Apî
i le lahi mau taïme, c tupu te hoê
pai-aparauraa taaê. Te- rujjerupe nci te imapiiraa himene, faalerehia c Beiatua vahaapiiraa
ra,
iùne. E le faaroohra aei to’na
( A Mo i te api 2 ]
i rolQp
VEA POROTETANI
E
mai
te
imiraa
Te Bibilia
la
to
mai
le hoc taata o tei
piiraa
i roto i teie nei ao
1)
mau
5) O YAI MA TEI PAPAL I
TE
Mai la tatou i
iLe,
e ere
papai,mau hia e te l'eia o tei .nruhia
e le
Varna o te Atua. Na te reira i
i'aariro i te Bibilia ei faut'aa tao’a rahi
BIBILIA ?-
hoe taala
noa
mau.
ïho tei i>apai i te Bibilia, e rave raliî râ
ratou.
A lû’o
i te
tatou
na
buka
mo’a,
te
baapaoraa Mahomela, hoê noa iho
jtaala Eeï papa’i maori râ o MAHOMETA
iho. Ua parau bia e, na ite hoê melabi
i tapea . to’na rima a papai ai i ta ratou
a
Ibuka mo’a o te «Coran». Te tiaturî nei
iboi te l'eia no taua laaroo ra e na te,
Atua iho taua buka ra.
])apai
Ua
rahi.
e rave
papai hoi
i te
^no
mai i te hoê melahi ia ratou, mai ta
Maliomela. Aore
âfa-atua
buka no te Bibilia. Ua papai râ
tatou ia lau i to ratou iho ite e to ratou
ftho maramarama. Na roto hoi i taua
mau
buka rii i papailua e ratou ra,
m
haamiaramarama inaira te reira ia
ttatou i te huru o te oraraa e te mau
h te mau
i tupu ï to ratou ra anotau. Aita râ
i papai i taïua mau parau ra ei
Lohipa Inaareai-ea noa ia ratou.:
peu
tatou
Teie hoi te tumu
te
mau
S te
i
o ratou
papai ai,
na’na :
Aita ratou i hinaaro ia moina te
ohipa i tupu i to ratou tau, i roto
nunaa
te mahiti raa ( Exodo ), e te ô
no
te
nunaa
Iseraela i te fenua Kanaana
O oia hoi tei hau a’e i
i taua anotau ra.
te
maramarama
Ua
parau atoa
aore
atoa
ratou
hia hoi, e le Penc-
riro le reira
a
mûri
æ
ei
mau
parau
laapapuma. Ei haapapuràa i to te Atua
lunu i nia iho i te taata nei, e
i to te
aata ra huru i mua i te Atua.
No
reira, :te rêro nei te
mau
parau
uatapaparaa no Iseraela ei mau parau
i-a
c, c parau tatou, e haac auraa mau
to roto
na
mai
tatou
Jiei
ia
teie
nei
maramarama
l'eia
j)apaî
i le rcira.
reira lioi tatou i te imiraa i te
rave’a atoa ia ite maramarama
te
papai Genese i papai ai i taua
parau
ato’a
ra.
Te
tabi b i oraa
i nia ia Betela
( Tuatiraa ).
i te radio c i roto i te
reiraa e rave rahi.
tahi
mau
fai-e-
I
teie
te
A.R.A., ua amuihia Betela i roto
tuhaa VU, e e maha paroika i roto
nei
i taua tuhaa
râ, ia
au
mai tei faaotihia
ra.
tateke : Na Buka e Pac a Mose.
Teie nei i’oa « Na Buka e Pae a Mose »,
aita te reîra i haapapu mai e, e na Mose
O Paofai, Betela, Taunoa, c Makatea.
No reira, ua riro te reira, ei taura taamuraa ia Betela e i te mau Ekalesia ’J'a-
i pap'ai. Te faahiti nei râ teie na
buka i te mau ohipa tei rave hia
e ana.
Inaha, e ore e tia ia Mose ia pa¬
pai i te parau no to’na iho poheraa.
hiti;
mau
pue
Na’na
râ
te
rahi
raa
o te mau
parau
buka ra i papai. E tia
ia tatou ia parau e, e mati tua¬
no
taua
roa
râ
mau
3 )
e
te
mana
rahi.
TE IRITIRAA I TÈ MAU PARAU
TUMU.
i hinaaro
2) Ua ite atoa hoi ratou e, e. te mau
»hipa atoa tei tupu i roto ia Iseraela,
)ia hoi i rotopu i te Atua e te nunaaj
mea
Tuti, oromctiia.
i te
2 )
papu le ma--
tatou i te mau parau i ])ai)aihia i roto.
i na pene matamua no te buka Gengse,
eiaha râ’ Le lioê parau ia iritihia.i rapae.
E lamata râ tatou i te maimi, ealia te
e
Te
mau
Pene Matamua
no
e rave ralii roa to’na mau mero, tei
riro ei mau arauiraa, o te tia ia raton ia
faatupu
atoa i te ohipa no te aufauraa
Aita hoi e mero e hinaaro nei i te.
faalaac ia Betela e te Ekalesia Tahiti
i te hoê râ tahocraa papu mau. E mea
lia roa ia l'iro Betela ei paroika re'o
Me.
l'arani, a iiehenehe ai ia parauhia e, e
paroika paieti. No te feruriraa i te mau.
tumu parau rarahi no te Ekaresia
oia
hoi, te parau no te U’i‘ Api, te haapiiraa
Sabati, te haapiiraa orometua.
te Genese.
mai
:
E
mau.
1 ) No te mea tei roto te tuatapaparaa
Ilia te parau no Mose, no te mau Patere-
tapaparaa paari mau
mea :
moi’a te mau parau ta te Atua i parau
na roto i te valia o te mau peropheta
n tera tau’ e i tera tau.
na
Mai mutaa mai à te atuturaa i roto
i te Ekalesia Cherisetiano e, hoê noa iho
taata i te papa’i i te Pcnelateke, maori
râ na Mose. E piti tau tumu i mana’o hia
aloa ratou i rîro mai te.
te huru no te papai raa
mau
mo
haai)ii
tumu
areha,
le
e aoi’c
))uka ia
mau
raa
i
jia
Bibilia, e ha’a te reira na te
Faut'aa Tahito i roto | na
area matahiti 1.000 e tae roa a’era i Le
matahitï 200 hou lesu Mesia. E tau ê to
le lalü i to t c tahi ; aore hoi te Atua i
ratou
TEKE
ai e,
Area te
tteia
NA YAI I PAPAI TE PENETA-
6)
ore
te
te
tei
faahape tatou i le
imiraa paari e piti nei, oîa hoi to
Bibilia e to teie iici ao, i teie tau api
te faaile nei ia tatou i to tatou maua'o e
i
i mairi )
vea
c
paari
na’o.
E mai
( A hio î te
peu c,
a to tahito, c aore ra
teie nei anotau apî.-ua riro ia tatou
mau
No
la
hoi i te atearaa o te anotau i
.faaauhia’i te Bilnlia, ua papu roa e, te
vai ra i roto i na pue pene matamiua
no
te Genese te hoê mau parau o tel
ore roa i faito maitai i to te .mau jiarau
au
paari imi-atâ no teie tau aj)!. No reira
tei ni’a tatou i te leni no te hi’opoa maite
raa i te. hurU' no taua mau parau ra i
papaihia i roto i
te Bibilia.
M'ai te peu e, e parau tatou e, ua hope
roa te mau mea, atoa i roto * te Bibilia,
aore ia te haapa’oraa Cherisetiano i papu
i reira.
i
,
reira, mea fia roa ia riro Betela
i roto i te A.R..\. no te mau.
Ekaresia Tahiti, ia au mai to’na mauTuahine te huru. O le hoê ia ravea ora.
no te taatiraa’tu ia Betela i le mau Ekare¬
sia no Tahili mâ.nei, a riro atu ai raua
ei Ekalesia hoê.
ei
mero
Na te mau Ekaresia Tahiti e haapii
ia Betela i le auraa mau no te Ekaresia
te faaturaraa i te Atoa, i te oraraa amui
( faataaraa i te amuiraa ) O le taura apî
îa tei taamu i te mau Ekaresia i te pal'oika no Betela, e o tei riro ei faaetaeta i
te
tahoêraa o te haapaoraa Porotetani
i Taliiü ma nei.
-
.
VEA POROTETAInI
Te maii parau
Toinoraa fare Ui
api
Api
pae o te lino. Na Tunui orometua i farü
maitai i te mau manihini e rave rahi ;
Tavana
; :
•
MAUPITI:
Ua
i Haamene
haamataliia
pureraa
i Maupili.
te
paturaa o le fare
Ua haapuiupuluhia
mau l'aufaa o teie nei tare mai le avae
Me 1958. Te aufau mai nei raton no te
faaoti i ta raton oliipa. A i'aaitoito e to
te
Maupiti.
Fetuna etc... I teie nei, ua hinaaro ima
Avera i te hamani i ta raton fare pu¬
to
aenei, ua tomohia, te fare paroita o tei
riro atoa ei fare U’i Apî i Haamehe, i te
27 no Tiunu. Teie te mau orometua tei tae
i taua tomoraa ra : Tuteao, Tunui, Atonia
raa.
E hoi mai Teriilemiro pipi oromctna
i Makatea, i te hopea no teie avae. Ua
monohia e Panai pipi orometua i Vaite-
RAIVAVAE .•
Ua oti te tapuraa
( Anatoiiu ) :
i. te ripenc tei opani
l’oaraa
i te taviri ia Tuteao Auvaha no le
A.R.A.
Ua
i
haere
Papeete,
mai Manrere
pipi orometua
Apooraa
no te rnruraa o te
to’na faatahinnraa o
Rahi e no
i te 23 np Tinrai.
tei tupn
Ua
pûpû
i te taviri i
atura Tuteao
Maueraa orometua. Himenehia’tura le himene tomoraa.
no
Na Tunui te tuhaa matamua e na Ma¬
te ia’oraa i te parau no « Te Logo »
ueraa
RAPA :
'
anaanatae
roa
ra
te
man
tanrearea
no
Rapa i tiaua ohipa api ra.
Parau rii api éé
E
reva’tu
te orometua
liaapii tamarii.
Mademoiselle Brnnetean i Farani no té
Jh)oe i'aaearaa poto i to’na t'enua ai;a
E hoi mai i te 1 no Selepa i Paj^eete nei
o :
Admet mâ, e o Samnola orometua,
I mûri ae i teie ohipa tumu, ua haapaohia te tahi mau haapiiraa e Maueràà
i roto i te fare U’i Apî. Teie ta’na mau
haapiiraa ; « Te huru o te oraraa no te
nunaa
Ati-Iuda, i te anotau no lesu »
Te huru
no
te
oraraa o
te
mau
vahiné
ereere
(Aferika). «Te faa-apî-raa i te
ohipa U’i Apî i Farani mai te hopea mai
te tama’i ». « Te mau ite no lehova ».
1 te pae ahiahi, ua tae atoa mai te Tarana
Hau, e ua faatae oia i la’na màu
parau faaitoitoraa i te mau U’i Apî. Ua
purara te mau manihini i te sabati 28 i
te ahiahi.
no
E
tupui
atoa
meto fahtere U’i Apî
«nataraa no Atete.
te hoe
tairururaa
i Moorea i te haa-
ratou
te
nehcnelie
roa
e
te
hautiraa tcata.
mau
E fare maohi
ofc, lapoi niau. .E vau ahur.u avae
i te l'oa e toru ahuru ma ]rac i le aano.
Ua hamaniliia’toa te hoe piha leala (scè¬
ne ) c ua papailiia i
nia i te patu unauna
( décor ) tei mûri roa te hohoa no Tivai
iho. I te 4 no Tiurai i te hora 9 i le poipoi i lomo hia'i. Ua tae mai te mau U’i
Apî taatoa, to Tahaa e lo Raiatea. e pe-
no
Avera
( Raiatea )
Ua haamataliia te
i te
Te E’a Ora » te i’oa no taua fare
ra.
Na Maueraa i taviri i te opani. Ua
faatere atoa oia i te pureraa tomoraa. Te
a’oraa : ( Mataio 7/'13 -14 ). la oti te
O
«
/^pureraa, lua haapaohia te fariiraa i te
hia 450 laala tei
ua roaa
haapia’o
i te
tatara
i le
i’oa
tae mai.
tei
topa
hia i taua fare ra « o Reteseda », oia
te pape hopu tei tamâ i te Varna e
faaora i te feia ma’i e te feia hara.
hof
tei
Ua
topa atoa hia te i’oa « Te uputa mamoe »
mahora tei pihaiilio i te fare. Te.
mamoe, e te taurearca ia tei liai i mua
i te uputa ei lapa’o no le oaoa rahi e no
i te
te tahoeraa o te
mau
Ui
Apî.
Na Maueraa i faalerc i le liaapiiiaa
i nia i le parau < Te faaroo c te iduafare »
e «Te U’i A])î c
le ohipa no te Tiurai ».
E mea rahi te mau uiraa faahiah.'a
i uiliia e te mau U’i Apî.
Tomoraa fare paroika
Ua ruru mai to te Paroita taatoa tae
noa’tu i te mau faaroo éé tei tauturu atoa
i te hamaniraa. E mahana rumaruma; taua
mahana ra, aita ra, taua ohipa ra i fifi.
Raiatea. ) Hoe puhaparaa Eclaireuses,
Louveteaux i ( Moorea j
e
Uaîroa te farei te mau U’i Apî. Te penei a’ohia : loanc 5,71 -13. Na Maueraa i
E mea ralû te mau puhapa tamarii i
îaaineine hia no te mau avae i mua nei.
E maha puhapa Haapiiraa Siaibati i te
fenua i raro ( Rorahora, Tahaa, Huahi-
Jioe puhaparaa
rahi
nei aè
Apî.
E reva’tu aloai o Mademoiselle Duret tei
tauturu maitai i ta tatou fare haapiiraa
mai te matahiti 1956.
ne,
fare
( loane \[ 1 -14 ) te ioa no teie nei tare
paturaa o taua fare
7 no Me, i mûri iti aè i te vavahiraa o te fare pureraa tahito tei pô l’oa.
E fare raveraa vitiviti e te nehenebe,
haamaulxia e te ofai i raro, e te raau i
nia.
Madame
Daniel, orometua haapii ta¬
marii i te fare haapiiraa tamaroa.
* o
E
ateatea maitai ta te mau U’i Api no Tiva
i faalia no to ratou mau putupuluraa e to
U’i
«
Ua haamata Taumala i te mau ohipa
U’i Apî, te haapiiraa bibilia, e le tueraa
popo no te tapearaa i te tanrearea. Te
/ ira
f
aua
roto i te rima
RIKITEA :
Ua faaite mai Tntea oi'ometnae ua tauiliia te peripitero katolika i reira. Ua ani
mai te peripitero apî i te amuiraa porotetani ia Ixanpii oia i to to’na faaroo i te
mau himene tarava no te mono i te màu
himene latino.
Tomoraa fare i i api
i te uputa o te aua, ua faaite mai Maundi
i te aroha o te paroita i te mau mani-
Irini, e ua pûpû i te fare apî i rofo i te
rima no te Apooraa Rahi na roto i te ho-
(Makatea).
pana
lîpî i te vairaa o te hicro tahito.
E to Avera e, a rohi, a faailoito. la haamaitai mai te Atua i taua fare i)arniia apî
ra e to te paroita taatoa i Avera na.
reraa
Mai tei faaitehia i roto i te VeaA mairi
Tuerau, Philippe Ebb, Maii-arii e MaueMAKATEA:
Hau, tae noa’tu i te haava e te
e le
mau
tuahine- u.) Opoa,
tacae
mau
I
te
e
to
Tiva
e
bibilia,
pô
i hautihia
0 te mahana maa, ua
te hoc mau liautiraa
o
te
ma
roa
hautihia
arearea
mau hautiraa, apî, tera,
te marainaraina e te ite.
la riro teie nei fare
apî ( te fare ralii
Po!3mcsia ) ei faaitoilo raa i te
pupu U’i Api e to’na tomite e te oro¬
metua ihoa e ei faatupu i to ratou talioe
roa
aè
no
raa
no
te
anio
i te faaroo i
Ta-ietia
mua.
raa
!*•
Ua ta-fetia-liia i te fetia lianaliana (Lé¬
gion d’honneur ) te PeretitenJ o te Àj^ooraa Rahi o
Koringo a Poo. E tupii te
oro’a ta-fetia-raa i te rururaa o te Apoo¬
Rahi e aore râ i te tahi atu rururaS.
Te haa-poupou atu nei te Ekalesia Ta¬
hiti i lo’na peretileni no to’na fetia.
raa
VEA
Te tomoraa
POHOTETANf
â, a faaitoito i le laaîraa i teie nei lare
api i le taata ia vai anaana noa Le letia
i rolo i teie nei l'are aiiî. Eiaha roa ia
o
E na le A lua
mai ia oulou
mohimohi.
haamaitai
H au
te
o
e
Mau-
jiaatta
ruuru.
Papailiia Pareanoa A.
Afareaitu
1
Te Bibilia i foto i te ao
Ua lupii ia i le 18 no Tiimu 1959 i le
hora 3. E inahana tamarumaru e te na
ui'n
rii-
ra
le
i
i
Ua
lac
Apooran
Tuatiran
olH])a i l'ill. Ua amui mai
maniliini
Leie nei l'arc.
mtia
iho mai ia i te
lâ’na
I
farani c
lioe
mai
le
Tavana
le
mutoi
e
to’na aloa pae.
mau
c
te
tomoraa. E
le himene
Tapao Perclilcni no
oiiani.
na
te Tuhaa III i
laviri i le
leie nei lare
api.
la lae i l'olo, ua vauvauhia te man pa*
rail no Icie nei lare, mai te liaamalaraa
mai e lae i;oa mai i Lo’na oti raa., mai
teic le liuru :
«
Ua liaainauliia le niu no Leie nei lare
i te 8 no Aide 1918 le, tamuta Ici laalere
O Mallîi.'U
'reraalau.
liaamauliia le Olai-tihi i
Telo])a 1918.
na
te 8 np
Charpier raua Koringo
i iiaaïuau.
te buka iti matamua Ici
I le a^•a■e novema
1918, ii'a mau le ohi-
haamala laaliou liia'i i raro a’e i le faatereraa a le lamuta ra o Toofa Agnie e
na’iia i laaoli roa i leie nei lare.
la oti te Yauvaiiraa parau, na
Peretileiii i, liaamau i te Bibilia.
E
na
purcraa;
Jlaucraa
i laalere
to
’ïaoâo
matou
leie la’na irava ( Oliipa 20/35.
la oli Lü matou pureraa ua
larii hia le
pae lino. I le hora 7 c Le ala, ua laalu]m
hia le hoe aulauraa, no le aulau i te la ahu. Ua roaa mai le moni ra 9.57B lara.
Ua ii'ili hia no ta'na taraliu 8.556, c lua
loe mai
1.020 tara. I le liora
liaamala hia te Tcaroi e
te moni
ra
te ata ua
noa'lu i le ao j-a; na Tapao j)cretiteni i laalere. Ua luiiu le hiopoaraa ahu
faaau e na '!'a])ao iho i oiiere i le mau
c
tae
I te ipoipoi roa ])urara'tu ai te taata.
E no reira, c le Amui,,aa Folia e, aroM
rê.
mua a’e ia’na ra.
U|a
aloa oia i te hoe mau parau i
hia i to
laananca
lei
rolo i taua buka ili ra o
hia
c
le
taata
No reira hoi latou
te faufaa roa.
ite ai i
c
te tahi
mau
tei hùru faito roa te tahi e te tahi.
na tatou i te
parau no te poiete
hia teie nei
raa
i liaroate tu’u
oro
malamua nna
atu i te hoe mau vahi apî e
Genese 1
ao
e
Te
2.
te
vai nei te lioe
mau parau tei papailiia e
toopiti, tei anoinoi i roto i na
buka i mûri nei : Genese, Exodo,
taata
na
pue
iosua c te mau Tavana.
Ua riro râ taua
buka
te
ei buka hoe
ra
no
mau
tuatapa-
paraa.
I te malahiti 600, ua lia mai te
toru o te
na’na i papa’i te laattoa raa o
mau parau tuatapapa raa no Iseraela.
taata,
te
O te
jDa, mai reira mai le mau raa o le dhipa
e lae roa mai i
le B no Tenuare 1959 i
11
papai
parau
A liio
ua
olai i ootihia
papa
mau
rolii pehe te mau fatu-
Na ratou i papai te
Salamo, Mascli, Sire, etc...
])ehe.
buka Deuteromi ia.
laahou i te
araa
hoi i
papai
mau
na
Ture
a
tia faatei faa-
Mose. Na-
buka Levitiko
e
Nu-
4.
-
I
leie nei
Te vetahi aluâ feia
la catastrophe de
Madagascar.
'Noua
mense
ne.
sommes
pas sans
savoir l’im¬
calasirophe qui s’est ahattne
sur
Madagascar. A la fin de Mars quatre cy¬
clones ont ravagé le centre de la grande
île. Notre ami Monsieur Adnet
en
séjour
depuis le mois de Novembre a assisté à
cette tourmente. Il en rappelle ici les
,
évcnemenis_
Que cette lettre nous amène aussi, nouÿ
Tahitiens, à un peste de solidarité envers
nos
frères malgaches ! ! Les Eglises de
France, et d'Afrique ont fait des collectes
pour leur porter secours, et nous que"
ferons-nous ?.
'
Depuis, le. 17 mars, quatres cyclones
(certains disent cinq et même six) ont
.successivement dévaste les régions de Sain¬
te-Marie, Gap iMasoala, Manana a Man-
T.saratanana, Ambatondrazaka,
Tamatave, jusqu’à Mahanoro puis, plus
oti teie
ua
papai.
mau
buka rii
papailiia, tei roto te faaite
te huru
ua
Ce que fut
dritsara,
mera.
i le
buka:
Tananarive le 3 Avril 1959.
.
I le tau no le laatîtîraa ra, ua
hou mai te mahâ o le taata, o oia
na
mau
ia’na, ua lia laahou mai te
tei tuatapapa 'i te ihotumu o te
na te Atua.
Ua taati atu hoi oia
o
roa
Ua tomo le laala i rolo i
E
e i te mau anolau
mai, ua lia atoa mai te mau papai
mûri a’e
i le reira i rolo i
lariiraa
laua anotau ra,
mûri
Tiiti orometua.
Te vai atu rà.
iiunaa
Na le Amuiraa Felia i liimcne mai i
himenc
T'ei
i
ra.
maiacinaa,
aloa
mau
Ua.
Salaino, le
.
to le ])tiroila laal.oa nei e te raau
peu atoa i rave hia c ralou.
papai aloa vclahi mau. pero]iheta,
e aorc
ra
to ratou mau papai parau
( scerélaires ). Mai te reira hoi o Icremia^
na
lo’na papai parau o I^ruka e \ apai
i le mau parau no roto mai i Le valia o
le i)eropheUg no Le mca aore oia i hinaar'o
ia moiun laun mau parau fau''aa roa ra.
( Iremia 45,1 ).
•
i te
lia
no
te
oraraa o
laahou
mai
te
ra
hia
raa
nunàa Iseraela;
â vetahi
mau
laata
papai buka. Ua luatapa] a ratou i te hoe
mau
parau faufaa roa i rolo i té mau
pai)aa
])arau
e
toc
ra,'
no
nia
iho
ia
Iseraela. luaha le ileabia nri te mau buka
i mûri nei: Samue'a. Te mau Arii. Para-
Icipomeno. Na buka hopea e piti i nia
nei, e obipa maoli te reira na te mau
aivnnhn, f érurlits - savants ), o na le feia
baapa’o papaa parau io le n a i Arii o
Iseraela. O teie nei feia, o ratou lei papai
i le mau parau no nia i te huru no te
mau Arii faatere ia Iseraela, e lae noa’tu
au
sud
vers
Fianarantsoa.. Certains
endroits ont été touchés deux fois, sur la
côte Est, au Nord de Tamatave surtout.
Des pluies ininlerrompues ont provoqué
des
à
l’Est, au Sud et à TOuest des
Des centaines de ponts secon¬
daires ont été emportés, toutes les voies
de chemins de fer inutilisables., Tanana¬
rive coupé de tout pendant une semaine.
crues
plateaux.
L’imposibilité des relations directes d’un
point à un autre et l’absence de nouvelles
sûres n’ont ])as jiermis d’apprécier rétendue de la catastrophe, mais on sentait
que les choses étaient infiniment plus
graves
qu’à l’habitude.
A suivre.
S. A. IMPRIMERIE DE TAHITI
'
Fait partie de Vea Porotetani 1959