EPM_Vea Porotetani_195907.pdf
- extracted text
-
Tk 59 Ô TE Mitahitî
HIIII 7 —
—
T5URAI 1959
3.-
]-ave
te loru O te tauatiiiiraa o te- malahitL
Icicnei aïo i haamataliia’i te mou-popaa
i te liaahia i Aiphiti. I roto i te Fau«
rna Tahito iia ha’ahia tcie net raau tupu
no te l'cnua i
le tau no te mau Arü hopc’a
liitu tenetere hou
.ïesu-McKia. 0 la raton ia mau pciia papalraa.
ci nia iho tioi e ])apa’jliia’i te hoe
mau papâa jiarau o te val maoro. E mea
j)apaihia i le luira; e le iiiita ra, o te
rchu créer e ia no te au auahi, lei; anoihia
Iscraela; oia lioi c
'i le tapau raau.
tcie nci mo’u-popaa i le acîio c te opaero; e huru falata i te toru
mêlera i te teilei. Ua paroo hoi le pepa
E huru piri
tel
hia
e
tae roa’e nei i te
piti o
mai no laua raau iti ra. O le
no roto o te ra\'ehia mai ci pcija
Te mau papal parau ( copistes ).
Aore â tatou e mau otaro parau tatiito matamua no te Bibilia e vai nei, no
ua pê roa. Ua iriti hia mai râ
lioè mau hoho’a apî ei monoraa’tiui
i lei ino. Taua mau otaro ra e haa ia
na te l'eia papai jrarau, o tei rave nehenchc roa i taua ohipa rahi ra, mai te
lauiui ore i te hoe iota no taua mau
te
te
mea
papaa jiarau
le
faaoromai
mo’a ra. Tei roto ia raton
e
haapa’o
te
E luiru t'aito lioi te raveraa
papairaa.
Isaia : hoc no le piti -o te tenetere,
te tahi ra no te iva ia o te tenetere.
e
lo te
lapa uru e
le tapa mati. E tac'a
lüa c 20 cm i le aano, c 4.) cm i le
roa. E -nchenclic atoa ia tapiripirihia no
te j'aaroa c aore ra no te l'aa-aano a tua.
la oti lU'henche roa ia c otaroliia i
nia iho i le raau. Riro atura tcie nei mau
otaro ci t)nka iia to tahito. E vaiiho hia
i’aaauhia
Ua
na
inaha o le tahi noa
moina.
otaro e piti nei, e
tau l'eia rii tei ara-
No rcira c tia roa ia tatou ia faa.teitei
i lo tatou upoo i nia a parau ai c : O
te Bibilia ta tatou e taio nei i teie tan
ua t'aito atoa ia i tei taiohia i
te anolan
malamua
liu
e
ra
i
il
te pê.
1 )
Te iri
c
2.000
haahia i te iri ma-
iE mea o'iaro atoa leie nci iri pêpa, o
lei
pâpa'’a j,3arau mo’a te?
mau
[
tel paari maitai i roto ia Iseraela,
a riio ai oia ei nunaa taa’e mailihiai
e le Atua.
|
e o
hou
L
E
riro
ore
roa
e lia
ia
mana’o
e,
ma J
parau J
e
papaa parau o tei
faa navennave noa. Ua.J
riro rà ci faufaa ai’â mau e le mo’a i roto
ia Iscraela. Ua taatura mai te râ latou J
teie
mau
vaha hia ei
aamu
,[
haaparare raa i roto i te nunaS
te îaahuroi « ®r©, « hoê iti noa’e, j
laua faufaa moa ra o tei tutu’ulüa maï
i le
ma
te mau patereareha e te hui lupuna. ,;|
Eere anei no reira ratou i riro ai ei;
i fafau ai' te Atua
herehia ? e
faufaa ia’na'!?
nunaa
te
lij
matahiti.
TE HURU IA FAATAAHIA.
-
Te iiarau vaha.
noa’lu ai ia le mau parau lei
üolihia i nia iho i te mau papa ofai, ,ua
haamala maori hia te papai i te Bibilia i
te
9 e le 10 o te tenclere hou Icsu.
Hou hoi. a papaihia’i te man papa’a pa¬
l’àa
moe, c aore l a i te iri puaaniho, o Ici
liau a’e, i le maitai i te « jiapyrus » no
te mea c laoai vaiiho atà c te paari hoi
rahi
tereareha, te diluvi e tae noa’Lu i le bu- J
ka Exodo, c laipe ana’e ia no te mau
jiarau i parau vaha hia ma te faàlura :|
No laua faatura vai tainaii i roto i
rau, e mea parau
valia noa ia te Bibilia
te.ij
nuuaa, ua lia mai te hoc taata luatapapé ^
i te 9 o te tenetere, no le paiiai i tau»
raau
pôpa ( parchemin ).
Te iri iicpa, c mea
rave
parare na roto i tera vaha e- tera vaha
hou a ootihia’i e a papaihia’i; mai tera |
u’i e tera u’i, mai te mau tupuna mai e
tae roa mai i te mau huaa’i; ua riio te
reii'a ei fauîaa mo’a ® td! iape’a maiîôj i
hia ia ore ia aramoina. Mai te mau ]:a-
2), Te îeia tuâtapai>a matamua.
Ta i j-oto i le al'ata
te iü'iâ. ciaha ia pau i le hu-
laua mau otaro parmi
e aore
E
e
roa
•
Rédacteur : Diniel Mauer
—
tuutuu ore.
Aore rea hoi i maoro i teie nei, ua rave
hia na hoho’a otaro e piti no te buka a
roaa
more
e
noa
te, tcnctcrc i mûri a’e ia I. M.
I
P
4.-
iülioè : HOE-AHURU Tara
lia I roto i te ao
2.- Mou - popaa ( Le
'310
foroletaM
papa’a isaimu
ra.
Ua
kaaputuimlùi-«j
i a. mai to
laatiati maïle te tahi i te tahi, inaha uaa|
oti i te papa* te Iroê buka ili matamua roai
Te vetaM o taaa mau parau ra, no hiaRj
niaite oia i taua mau
parau
Mo I le api
j
2
VEA POROTETANI
£ lata i
haponohia mai e Paraita
E te Yea Poroletani e,
Va iaio
vau i roto i te hoe vea no ie
1839 i te rata i mûri nei, la
Samuela Raapoto i iriti haapo-
mafahiti
jïiaua
O
io.
E mea ê te pai^au no na Misionare ka.
tolika tei ore i faariiliia i Tahiti. Aita
raua i tae mai na roto i le tiaraa farani
Ua luiapiiliia le mau pipi no lesu ia oi’C:'
ralou ia Lialuri i le auahi no nia mai, ei
ei auvaha to
Ua tae mai râ
Le .\rii !
mani iiK) mai ia
le
tou
c
Arii
Ella
rau
nehenehe ia liuna i
e
no
te
mea
iia
ravai
roa
te
mau
inau
papaa
iei
e
vare
raua
ei Vea
no
Pope-
Roma,
te
i taua mafi parau
E
lo
ralou
mau
enemi
ralou. Xo
Ici
ha¬
rcira, alla ra¬
i tiaturi i
le auahi no to ratou BaUa ]iarau râ lesu i te tonoraa iac :
« E
lono vau ia oulou mai te
siieia.
ratou
mamoc
i
rolo])u i te mau luko... ia lianiàtahi oirc, a maue
te Arii e, mai te peu e, aita tetirii
i farii i leie opuaraa, ua tia roa
patoiraa mai ta Te mau arii o te
e patoi nei i te mau mea
tei ore | au ia raton, oia hoi te mau mea
e faaalrepui’epu i to ratou Hau.
Basileia
ra,
Paraita.
i
vahiné
ta’na
tae noa’lu hoi i
lahooraa
ni-ino-hia oulou i te
i le tahi atu oire.... »
puraii
buha no teie nei tau.
E Ilia taata tahili
no
leie nei pa-
mau
mau
Hanaliana, c
e ei Auvaha iia’na no te
tuu ia Tahili c to’na hui-raatira i raro
a’e i lo’na Mana-Hope.
faali uru-ê-hia, oia hoi te mau luatapapa
raa-parau no Tahiti tei ore i ajaro i roto
i te
oe
A hio na i te taata paratane ra o Cites,
e te Sotaicte Faatupuraa Pa¬
rau no Lonedona i Tahiti no te tauturu i
te arii ra o Pômare. I te taime i tiavaru
ai Pômare ia’na i rajiae, no to’na huru
tei ore i au i te arii, aita roa te Hau paretane i talioo ia’na.
E
te vai nei â te taia i roto i te aau
ta’jia mau pipi i teie tau i le parau
ta’na i parau c : « o te rave i te oe, e
no
polie ia i te oc, ». Eita e tia i le mau
]h]n no lesu ia pee ia INtaliomcta o tei
faalupu i la’na haapa’oraa na roto i te
oe.
tei tonohia
Na
te oromotua
ra
o
Dlirelkelct i pa-
pai i teie lata i te arii no Farani, o Louis
Philippe, i te 8 jio Titema 1838, i Auteralia. Oia te hoe orometua misionare
Tnatamua tei afai atoa i te Evanelia i Ta¬
hiti inâ.
E
«
E te Arii e, no to’u faarooraa i te pa¬
to te
pahi ra o « Venus » tapaeraa
i Tahiti, e to’na faariariaraa i te arii va¬
hiné no Tahili, o tei patoi i te faaôraa i
le Haapaoraa kàtolika i roto i to’na l'enu^,
te papai haeliaa nei au i teie episetole
rau
no
i To’na Hanahana.
Ua
rma
parahi
ra
no
lafarahapa i
raa
maoro vau i taua mau fe¬
te a’oraa i te jiarau no te
mua i
te Atua, e
te faaroo¬
i te Fatu ia lesu.
mea
tano anei ia
valiinc, oia i tiavaru i
-lesû Mèsia.
No to
maua
o
te
na
roa
oia i haapeapeahia e
anani-ino-hia.
aita' hoi i ha-
oe,
e te
hia
arii c,''aita teie
mau.
Roma i tae mai
no te faafariu i
te nunaa î te Evanelia,.
ua mou ena hoi te haamoriraa
idolo, ua
tae mai râ ratou no te tuu i te nunaa
i rare ae i le Mana-Arii no Roma.
tono
c
Misionare Ka-
tolika tei tonohia e te hoe Hau
c.
Alla te Arii vahiné i patoi i
?
mai
ralou
na
ixito
i te tiaraa
patoi râ oia ia ratou
te taeraa
farani,
uat;
roto i te tiaraa,^
Roma Katolika. E
na
E mea tano anei ia tauturu te Hau fa¬
rani ( Tiamaraa, Aifaitoraa ) ia tauturu
i te ohipa no te Epikopo Rahi no Roma ?
E nehenehe anei i leie nunaa iti ia amo
i te utua teimaha ta te Hau farani i faau-
ei
tua
Xfo reira eita anei e lia i to’na Ha¬
nahana ia faahau i teie peapca mai te
ia’na, oia hoi : ia faaharuruhh na hà
pupiihi-fcnua e 21, e ia aufau
te hoe utua mohi, inaha, ,aita ta raton e
pupuhi e aita’toa e moni, e mea apj hoi
rururaa
Ua
aiici
no
roto
Hau marite i lo’na
mau manua i Birmanie i
te taime i hamani-ino-liia’i te tahi mau orometua misionaré marite ?
tono
te
mau
auvaha
na
eie
roa
Lie i te
peapea
pea
faaroo râ.
po'iLita,
c
pea--
faahoi i te moni i
litauhia i te, Arii
liine
faahcporaa i roto
na
roto
i
te
va-
t
te rima no te Han tahiti.
Te pure nei au i le Atua tei faaleie i te.iHui-Arii e le Hui-Mana, ia haamaitai e
ia aratai oia i to’na Hanahana.
To tavini haeliaa i roto i
lesu Mesia.
Arii vafiine au-maite
-raa, e tia ia’u ia paruru ia’na na roto
i te faaitcraa ia oe i te huru mau no
teie peapca. E te Arii e, aita roa te reva
310
to oe Hanahana i faainohia, aila’toa
!to oe mau faehau. Aita roa e. mana’o ino
î roto i te aau no te Arii vahiné i te
ladta farani. A hio na ia Tessier ( misionai-e farani ) o tei faaea maoro i Tahiti
hiti e tae noa’tura i to’na hopea, aita
ite
faahepohia te iVrii
to teie nei nunaa mahitiraa mai
i te eteneraa.
Ua tauluru te Varua Maitai i ta matou
ohipa i taui-roa-hia’i te aau no te nunaa
Tahili. Ua tahu raton i to ralou idolo i
le auahi, e ua riro ratou ei
pipi na
Ua
auvaha
te
Evanelia.
no
Aita’toa hoi te Hau paratane i tono i
to’na
mau
manua
a
hamani ino
liia’i ta’na mau misionare i Tahiti e a
Papaihia: L. F. Dhrelkeld Misionare
taparahi hia’i i te tahi atu mau motu.
I teie tau
etene
no
hopea, ua hamani-ino te mau
Niu-Zelani i te-mau misionare
mai te haru i ta ratou mau faufaa; e ina¬
ha aita roa Paratane i faaharuru i ta’na
mau
pupuhi no te talioo ia ratou.
( Teie nei moni tei titau hia i te AriJ
valiine, e ere ia i te moni nâ’na iho,
e mea
horo’ahia
papaa faaroo ei
niaiiii te toto. )
mai râ
e
Te tahi
mau
tauturu ia’na, ia oro îa,
VEA POROTETâNI
Faatahinuraa Orometua
Ua tiipu le
E
oro’a faataliinuraa Orome¬
api i te tare pure ra « Siloaiiia »
(Papeete) i te pipi orometua ia Maurere
nehenehe
oroa
Le
TEHEIPUARII.
teni no te A.R.A. ._te a’oraa i roto i te
Korinetia 5/'20, tei faaitoito maite i
Ua
farii
hia
mai
raua
i roto i te aua pipi i te mataliiti 19ü0,
ia hope na matahiti haapiiraa c malia,
ua tonohia i Raivavac i te matahiti 1954
no
te
liaapaarrraa, e i te 23 no teie avae
Tiuraï i faataliinuhia’i
Anatonu ( Raivavac ).
ei
orometua
no
Na Monsieur
paroika.
23..))Te
OTOinetua
i
te
taata’toa i te
inaha parau tumu
i to tatou aro :
ta tatou a tuù i
pûpû faahope roa raa ia’na
te ohipa. Ai ta tatou i ite ê o te
Te
1)
iho no
feia e lioro'
toa ïa.
ï
te
hororaa ra
e
lioro paa-
'
Te haapa’o tamauraa i
2)
E faaau i to tatou hororaa ia
rê oia hoi te perapeio.
3)
Te
laaineine niaiteraa i
-
te ohipa.
noaa
te
te mau
laime atoa. E te taata’toa e tilau te rê e
haapa’o ïa i tei au i te mau mea toa
nci ia noaa te terona, « te moto nei râ
vau
i tau tino ia vî ».
4) Te tutonu tamauraa te mata, e te mana’o i
tapa’o...
pine2')ine to Paulo faahitiraa
i
mau
ohipa haamaitairaa tino tei
tupu i tona ra anotau e tei haapa’o
E
te
nia i le
mea
tumuliia e to Rom a e to Heleni. Ua faaau
ia’na iho ta’na mau a’oraa i te
huru 0 te taata ei rave’a e umeMa mai
ai ratou i te Evanelia, a taio na i tauà
mau
huru no Paulo ra mai te irava
19 e tae no a’Lu i te irava 23. No reira
to Paulo maitiraa i te mau ohipa sport
Paulo
ei
parabole no te mau ohipa i te pae o
te faaroo, ei faaitoitoraa,
ei haamaramarâ-
liaerc’a o te hui
faaroo. No reira ua tano roa te mau parâu
ta Paulo e jDiarau nei i to tatou nei ano¬
raaraa
i
te huru
o
te
no te mea ua itehia te tupuraa rahi
no te mau oliipa haamaitairaa tino i roto
i te mau pupu u’i api atoa, oia hoi te
tau,
porotéraa e te mau hautiraa volley
bail, e te vahi faufaa ralii no teie mau
sport haamaitairaa tino i roto i te mau
u’i api, ua faaetaeta hia ia na roto i te
evanelia, e te rêva o te Satauro ninamu.
a) Te pupu faàhoperaa ia’na ihio no
le ohipa.
mau
Ir 24. Aita outou i ite ê o te feia,
hiono i te hororaa e lioro paatoa ïa. Te
feia toa tei pupu ia rabou iho no te horoua tapa’o paatoa ratou i to râtou
i’oa no te horaraa. Teie râ te ite nei
tallou i te fifi o te tupu i nia i taua
lahua Hororaa ra, ua horo te horo na
roto i te 'puai e te itoito, e te mau tapa’o
ïaa,
mau
o
ora
ia
mau
e
hororaa i nia ia
te
no
reo
ratou, teie râ aita
oia ia’na iho i te mau taime • |
atoa, cita oia e haere poiri noa i nia i
faaineine
te tahua hororaa na roto i te rê orc
e
Le ]iae o te faaroo, c hia taata, tane e
vahiné,tei tapa’o i to ratou mau i’oa i
roto i te buka hororaa no te haapae il te
mau mea taero, e no te faaipoiporaa te
tane i fana vahiné, e no te pûpûraa ia
raua iho
ei Ekalesia, o tei ore i tae i
te hope’a o to ratou hororaa. Ahiri lesu
i pujiii noa ia’na iho no te tamatamata
noa, Icihca ihora tatou i teie nei. E ahiri
to tatou hui tupuna faaroo i horo tamataniata noa mai te pûpû polo ,noa ia
o
ratou no te evanelia e huaai ia tatou na
vai i tei© nei mahana. No reirà te pûpû
faahope roa raa ia tatou iho o to tatou ïa
ia’na, ma to tatou mau mana’o, te puai', te varua, no’na anae ïa.
raa
haapa‘o tamauraa i te ohipa
Ir. 24: E faaau ito
oulou hororaa ia
te rê.
Naliea
i
roto
te
faauraa i
te
te rave amuiraa i
hororaa? Na
taatoa i te
te
ohipa ; ia auj i te ture ei taeae te li’i api
le
no
taatoa.
Nahea
te
faaau raà i te
mana’o ma ia
hororaa ? Na roto ïa i te
au i le, ture ei taata mâ te u’i api. la Mo
laiton i le, feia hoe vaa eaha ta tatou e ite
nei ia ratou, teie îa te faaau raa i ta
toparaa hœ, e to ratou puai ; hoe
ratou
tei iaaroohia ia pii e : a
hnri e a taumi. Ealia râ i parauhia’i ê
e faaau i Lo outou hororaa teie îa no te
mau
fifi e rave raM e te rohiroM ua
faa'aunia te hororaa ia haapa’o tàmâu
noa
iho
reo
ohipa mai te mana’o mâ, tei
iiihai iho te puai i te taata, ei rave’a ’e
tupu ai tei papailiia ra : rohi hua, oe i
te i-oliiraa miaitai o te faaroo, e a haru i
hia te
mau
te ora mure ore.
Te faaineine maiteraa i te mau
taime atoa
Ir. 25 :
])aran aroha raa mai te faahi'ü ei
liopea i roto i te irava II Korin. 5/7.
1 Kor. 9/24 - 27.
faaau i te. hororaa ia noaa te rê oià’toa i
noaa
;
te feia paari.
i tac ite hope’a no te tapa’o o te hororaa,
ua fin ratou e ua faaea ; te tumu aita i
hinaaro
i
I mûri a’c, ua aroha o Maurere i te
A.R.A. taatoa e te hui-mana e to te paroita atoa lioi, tei l'arii ia raua 1 roto î
na matahiti e rave rahi.
Faaoti alura te
Koringo Peretiteni A.R.A. te taio
Na
E a‘oraaa‘ohia e Tuteao orometua.
E
liinuraa.
JI
Mesia.
No te mau ܑI APL...
mua
raa
te
api ia riro ei vea na te Mesia,
oia i te ohipa a to’na toro’a
ia itoito
i te aratairaa
l es U
i te Eulieraa e na Tapa’o orometua
peretiteni no te Tuliaa III te pure faata-
tairuru to
Jacot Pereti-
ua
roa,
tua
E te taata'toa e titan i te rê, e
haa'pa‘0 ïa i te mau mea'toa nei ia noaa te
terono.
Te taata i titau fe rê i te hororaa e
aita , |
ua oti ua ineine au. Te huilU
ta’na faaineineraa. Tona ahu c au i te
pe’ape’a,
hororaa, ia’na maa e amu, e faàau oia
liaapae oià i te maa
taero, oia hoi le haavî ra oia i tona tino
vî, ia itoito. Mai Le mea ê ua na reira te
i ta’na faito maa, e
feia hoho ia ratou no te titauraa i te rê
tahuli noa. Eita anci e nehenehe i Le u’î,
api keretetiano ia haapae atoa i te mau
Ici faateimaha ia ratou i te hororaâ
No te titan i te rê taliuli ore ?
Nahea te haapaeraa i le mau mea teima-^
ha? Te na ô maira lesu c ara e pure'
mea
varua.
hoi, cialia ta outou hororaa ia riro i le
vero.
4.) Te tutonu tamauraa te mata e|
te mana'o i nia i te tapa‘o,
i
Ir 26. Ë teie nei, te horo nei au ciaha);:
mai te mea e aore i itea, le nmto neii
au eiaha mai le mea e te moto nci i te i|
matai. Teie te auraa, cita vau e horo noa
e e moto noa mai te taa ore. Ealia hoi
te faufaa no te taata horo poiri noa^
mai
to’na
aita
te
huru, aîtà
hiroa, Mta e mata, aita c tàrià.
hoe taata taero ava te
e
e
feruriraa i ixito ia’na. Te taatà
te horo nei oia, mai te hio i
maramarama
te
e
tapa’o i mua ia’na. Mai tona lie
tei reha te rê te vairaa, aita te
papû
mataji
aita oia i ririo i te mau parau
atoa, aita oia i vare i te mau tap’o haa-
i nevaneva,
Oia toa te hororaa ta Paulo c rauh
nei. Eita roa to tatou hororaa o hape, h
varc.
roa.||
tutonu te mata e te aau i tapa’o hoe
oia hoi, o lesu. Nona te reo tei pii m’ai i|
Mo mai outou ia’u e pra vau e ora,’to2!|
hoi outou. Ua haapa’o o lesu i te parai
a
te Atua ei tapa’o, e o Paulo atoa c
te Ekalesia matamua roa. la na rciri
toa tatou e lia’i, eita roa tatou e ere
te rê. Mai te mea e te haapa’o nei tatoi
i te parau la te Atua, faaroohia, ferur
Ma, ravehia mai te mana’o tiamâ, na rote'
tauturu o te Varna Maitai, e tau.
i te
ra o
lesu iho ïa tei paraîi’|
i rotopu
ia tatou, ei upoo ho
Varua Maitai
ora
noa
roa no
te
r.îea’toa^nei.
!
VEA
4
POROTETANI
LE TOURISME :
chance ou suicide
JiiilleL '> traîne en longncur
Le
-
(le
autour
baraques (lé.sertées (tans une assez
ses
IX'nihle atniosplière de lendemain de fê¬
le ((ui ne se décide pas à finir avec ses.
groupes qui errent en ville de plus en
plus abandonnés, ayant délaissé pour lieux
semaines’ leur travail. Combien de jours
encore
faudra-t-il pour qu’ils le re¬
prennent. V
i)lus très bien pourciuoi le
esisle-,' ]K)nr lui-même, pour le
l)cuple on ])enl-êtrc pour des gens du
■delvors cpii de plus en plus nombreux
On
ne
sait
déferlent
sur
juillet
notre
sol.
Lt
non
content
fêle en longueur au. spul
]nx)])riétai'res de buvettos et
lie laviriraa (pii réclament à cor et à
cris la prolongation de leur licence, on,
]>arle déjà de faire un deuxième juillet»
en janvier
pour les touristes qui n’auI raLnl lias le privilège de fouler notre sol
I en ce mois liéni cpic nous allons (luitter.
tl'élirer
celte
des
])rofit
I Des lourisles, on en voit presque tous
I les jours à Tatiili et il est certain que
I nous pourrions voir en eux une ligure de
I notre prochain. A condition (jne tout
[d’abord nous ne les prenions pas excluI vivement pour des bêleis à ])laisir, ce
I <pi'ils ne nunupiej-ont jioint de faire jiar
égard. Or une propa¬
gande savamiucnt organisée en .Vincrirpie
la
à
suite
comme
en
noire
b'rance. sait vanter 'rabili
'e
séjour enclianlé, la douceur de son climat,
la grâce de ses iiaysages... et la facüiic.
(le
ses
nux'urs.
Une documentalion i lus-
(pii va du sinqile pros])Cclus à la c.arposta le, en passant par les moindres
'tree
te
affiches de
réclame sait faire
valoir les
aspecls Iroubics de ce [lays.
■
Lv
imiiorte ipie cette vision soit men-
isongere (ju’on ne yoil jioint de more dans
pics rues de l’iqieele. que le parén ait
l'praliipiement idisperu que tes filles au
[ sein nu soient inexistentes il est néces'sairc
ipie
iTabili
en
le touriste ait cette image de
tête et la
vieillesse .nielle déis
[ilourislcs ipii viennenl, leur aspect généra-
lilement croiilant la bianebenr laiteuse de
fleur
(ou le teint rouge brir[iic bagent anglo-saxonne) ne les
[imeltenl pas à l’abri de ces recherchies
’lroiibk's. llicn conduits, bien embrigadés,
ebituel
I eau
à la
[;ils arrivent en Ironpeuax serrés, n’ayant
fgéncraleiuent aucune originalité, aucune
Irccberche ])crsnnnelle, aucun s;cnis véri[itablc (le la rencontre bumaine, iiauvrcs
lihiunéros d’ordre d’une officine de voyage
ff
li'i.
font rcxcursion qu’il faut
faire, et
manières de visiter d'abiti, il semble
cpi’on choisse le plus décevante, le genre
musée ou à défaut, le genre parc zoolo¬
gique. Ue ci de là, on ressuscite telle coulume du jiassé pour i-ecreer l’ambiance,
(pie tout cela ne soit plus qu’une affaire
(l’argent, (pic le cœur, n’y soit pas ([u'importe on n’en est pas â une entorse <%
vérité ]^rès pour récréer le passé.
Personne
ne
s’est
jamais demandé
ce
qui se passerait en France, si on voulait
uniipicment ])ré.senter un visage de la
France XVIII siècle, du bai.sc-mains ariiStocraliipic aux chaumières de mi.ière des
paysans, ou que l’on demande à nos vi¬
de dénrônirer ipie
les missionnaires quels
les races, tué
détruit le folklore. C’est sans
doute les missionnaires qui ont réduit la
([Il ils
l’àmc
ont affaibli
soient
et
d’blawai, peuple
3 o/o de l’ensem¬
ble actuel. Est-ce cela ce qu’on veut à
Tahiti au milieu de notre peujile (jui ne
sait et n’ose [las se- défendre. Quand on
ira jusiju’à consiruirc des îlots arlificiels,
créer des mœurs nouvelles ( lorcémenfc
licencieuses), déplacé les monlagnes, aban¬
donné les cullures, où sera le bien de
nolre’peuiile tahitien ? Ce qui est admira¬
ble c'est (pi’il ait réussi à assimiler jus(pi’à [U’é.sent autant d’émigrants de toutes
populalion
maori
ne
aulochtone
l’oublions pas à
sortes dont certains ne valaient pas
Il l’a payé de la pureté de sa race,
cher.
mais
(juelles sont les
races pures dans notre
à rineure actuelle ? Même si le
siteurs
monde
le
devait eu retirer ({uekiue bien économi([ue (et par le pays j’enlends le
peuidc lui-même, et non pas quelques
magnais ) ce qui reste .à prouver, où .se¬
ra-t-il le [leuple quand il n’aura plus
de terre, plus d’enfants, plus de pensée;
«
américains, le nous pouver ipie
vrai » visage de l’Amérkiue est celui
dns
pionniers, du Far-lVeist, ou des Iro([uois. Si l’on cherche des images d’autre¬
fois cpi’on crcce une reserve, un parc
nalurel, un musée et qu’on nous laisse
en
paix. Pouripioi s’ingénier à csiiuisser
une image du Gay Tahiti aussi irréelle que
celle du Gay Paris ? Il n’est rien de plus
vain et de plus puéril que cette ijrétention à reconstituer un passé que tout u,n
Ijeiqile a rejc.lc qui ne signifie pins rien
]>our lui,
qu’une époqde parfaitement
oubliée. Et pourquoi alors ne pas le ressuscili'r entièrement avec son cortège d iiifanticides, de meurtres de toutes sortes,
de sacrifices humains. Et pourquoi nos di¬
recteurs d’agence de voyage, ne s’habil¬
lent-ils point comme il était de mode chez
nous
aiUXVlIl siècle? En Amérique ou
est la vérité ? Si nous adoptons ce point
(le vue
la vraie Améri(pre c’est celle
des
l’eu
r
qui
croient aux vérités élémentaires des Baedeker américains. Il y aurait plusicuip
H Lirons
et
des
tribus
indiennes
et
IFashington et Lincoln sont des êtres aus¬
si intolérables (pic les missionnaires pro¬
testants (jui ont osé changer les mœurs
(le
■sé ?
îles, bit la b’rance ? ou est le pas(le vrai? ) on est le présent? on
nos
imagine bien vite à quel point cette dis¬
cussion est oiseuse. Le passé d’un peiqilc
est fait d’apports sucee.sisifs. dant (pic
la vie de ce peuples est res])cctée tant
(pie son âme existe encore en tant (]ue
Ici le, tout apport devient tiairimoine na¬
tional.
On ne saurait en dire autant de cer¬
tains ap])orts, de certaines tentatives riui
tendent purement et simplement à an¬
nuler un peuple'... sous prétexte de vouloir
son bien. Nos bons apôtres sc font fort
pays
qu’il ne sera plus qu’un figurant
qu’un acteur monnayé pour quekjues plai¬
pi’oprc,
sirs
douteux.
Dans
la
cruelle
et
invraisemblable
ignorance du [leuple ({u’ils visitent qui
les touristes, qui vienuent à
'baliili, comment, [lourront-ils respecter
et partant, comment pouri-ont-ils aimer
notre [leuiile, eux qui ne pensent géné¬
ralement ((u’à la su])ériorité du leur et
[u’enuent volontier toute autre civilisation
([UC la leur comme une civilisation de
Bon Sauvage. Il suffit d’entendre les ré¬
flexions'aberrantes qu’ils peuvent échan¬
ger pour Cire fixés. Oiv conçoit (fue de
grands [lay'is garantis par leur nombi-ej
])ar li'ur cullure, par leur
pas.sé, par
caractérise
des
traditions
solklcs
et
dans
certains
saine réaction d'aulo-défense
puissent assimker' un certain nombre de
touristes passagers. Ceux ci peuvent passer
inaperçus et en dépit des belles assertions
dé certaines propagande.s, ne jouent (juand
même (ju’un rôle jieu inquniant dans l’é¬
conomie du [lays. Le tourisme, il est vrai
apjxi.rte à la Sui.sse un apport non négligeaiile à ré([uilibreL éc(momi(]ue de ce
[lays, mais il ne change jias le caractère
de ce peuple. L’hospitalité suisse, réelle
ne SC fuit pas .servante
rie ses vi.sileurs:
Le folklore n’en est pas modifié. Ceux.qni viennent visiter ce pays subissënt
ses
coutumes, en même temps que ses-
cas
])ar une
Fait partie de Vea Porotetani 1959