EPM_Vea Porotetani_195906.pdf
- extracted text
-
Te 59 0 TE Matahiti
-V
HIHI 6
TlUNU 1959
Porotetani
Hoo i te molahüi lioê :
HOE-AJIURÜ TARA — Rédacteur : Daniel Mauer„
Ta i O ra a
lo'BDe 5. 39- 40
tatou nunaa, e t<ÿ
faatere, to tatou mau uluafaret
e to tatou mau hoa,
te ohipa ta tatou I
rave e te toroà ta tatou i amo ra, ta tatou
mau taoà, te huru
no to tatou tino, to
tatou reo... Ua riro te mau mea rapae
atoa ei tumu teoteoraa no tatou. E ti»
ite hoi tatou e ia faaô tatou ia lesu i roto
i lo tatou nei oraraa eita oia e vare i
ta tatou mau faatietieraa ia tatou ilio,^
ahaaha nei tatou i to
«Te imi nci oulou i le parau i papaihia ra, no te nica te maiia’o tia outoii e
Toaa le ora niure orc i reira, o le faaite
-ia ia'ii o laua mau parau ra Eila râ ou¬
lou e liaci e ruai iaui nci i te ora hoi
îio oulou /.
la
ora
na
outou i te arolia no te
Atua,
to te rai tea o to te rai uri, outou paatoa
tei ume hia mai i te maramarama no te
Evanelia ta te mau tavini a te Atua ta
Noli mâ e ta Tilioni ITiliamu niâ i iriti
i to outou mau reo, to tera motu e to tera
motu, ia ora na outou i te Aroha no te
Atua Metua c no te Tamaiti e no te
Varna
Ua
le
■
•
•
iNtaitai.
ilc
tatou
c
ua
]3arau
pinepinehia
Haapaoraa Porotetani e o te haapiaoraa
iam o taua mau parau ra... » E e feruri
atoa tatou c c mea tano anei no tatou te
faahaparaa ta lesu i tuati mai « Eita râ
outou c liaere mai ia’u nei i te ora hoi
no
outou. »
maira teie parau i to lesu
Ua maere hoi oia i te mau taata
tei taio i te mau buka a te mau perophefaaite
Te
maere.
ta, tei maramarama roa
te
te mau Pharisea c te mau papai parau
tei orc i tiaturi e e Mesia mau lesu ;
0 raton ia lei patoi ia’na e tei imi i te
pohe ai lesu. Ane te poiri no
taata maramJarama ! te imi
ra ralou i te ora i iX)to i te parau
i pa¬
ravea
e
taua
mau
ia no te Bibilia. E parau mau ihoa. Ua
f,aa-tumuliia to tatou faaroo i nia iho
i te Parau a le Atua tei iteliia i roto
i te Bil)itia^ cialia râ i nia iho i le parau
tutuu a te taata. Mai te Refororaatio mai
ua iriti te Haapaoraa Porotetani i te Bi¬
bilia i te mau reo c rave rahi. e teie nei
ua hau
1.(’()() minaa o Ici roaa le Paiau
a te Atua ia ralou i
lo raton iho mau reo.
Te laioliia ivei e le i'erurihia nei te Parau
a te Atua e
le mau taata porotetani i te
paihia
pureraa l'etii, i te haai^iiraa faaroo e i
Te mau pureraa atoa ra. Ua ite hoi lalou
c tei roto i te Bibilia te parau no te ora
e Ve
malml nei tatou i taua ora ra. Ne-
manao
'Ueica, e au atoa ia tatou ia faaroo i te
Parau ta lesu i parau atu i to le Ali-Iuda:
«Te imi nei oulou
i tt ])arau i
ra, no te mea te mana’o na
Te ora mure ore i reira : o
papaihia
outou. e roaa
tei faàitc ia
i te mau parau
turc e i te mau jaarau tohu no te
anotau tahito e tei ore i farii ia’na. O
raton hoi te feia paari no te Ati-Iuda,
no
c ua
lac mai ai
taparahi raton i te ora a
oia ra.
no
te mea te
haapa’o nei lesu i te lium
roto o te aau e
aita’tu.
Te lalii atu tumu
e aita
I
tatou e faati#
ia ô lesu i roto i to tatou aau, o to tatou
ia tiaturiraa e ua ravai te haapà’o i te i|
lure lei papailüa. Mai te mea e ua haa-
])iiliïa latou 1 le pupu imi mana’o e ua >1
ô i roto i le Ekalesia te tiaturi nei tatoiu
c c roaa ia tatou te ora mure ore ra na
roto i to tatou nei haapa’o maitai raa i '
te lure Ekalesia. Te mana’o nei tatou e
te ora, e te haamanao nei:j
tauturu noa te turc tei
ia tatou i te tahi mau ino : ua riro te turc;"
ci orometua e aratai ia tatou i te Mesia';
.ra. Te aralai nei hoi te turc ia tatou i ttfroto i te turc
Teie râ, i te anolau hopea nei, e ere
anei tatou to le liaapaoraa porotetani i te
feia maramarama i te paiau na te AtuaV
Ua nahea iioi tatou i te ora tei tae mai
i rotopu ia tatou 1 Ua farii anei tatou
ia’na? Te imi nci tatou i te parau i papai
ilia ra, oia hoi, te feruri nei tatou i te
iiaraii no le Bibilia., no te mca te
nei la|ou e roaa te ora mure ore
i reira. Teie rà, aila nei tatou i vaiilio
noa i le ora ia lesu, i rapae au i lo tatou
nei oraraa ?
mau
Te vai noa ra le
tatou- mau
lalii mau tumu tei ta-
ia,
pea ia tatou^ ciaha tatou ia farii
lesu i te ora. Te tumu rahi roa o te teoteo
ia e ua rau te huru o te teoteo. Te faa-
tatou
paruru;.,i|
c e
ja‘)
riro'j
e ere râ oia te ora. E iuaha,
latou
i farii i taua ora ra^ ua
to talon haapaoraa i te tine ei mca faufaa
oi'c. E teie atoa lioi te tahi atu tumu tei^l
lafit'i i to tatou fariiraa ia lesu i
i le aau ; o to tatou ia mala’u i te inau(*
lauiraa ta lesu e ani mai i rolo i to«|
ora ;
orc
roto*-|
tatou
nei oraraa.
la hiopoâ tatou tatoui
iho, ua ite tatou e aita lesu e mauruunill
i te talii mau peu' ta tatou i matau i teT
rave. No le mea râ ua riro tatou ci titi'j
/
A Mo i te api 4,
VEA. POROTETANI
To M. ROUX faaearaa i Tahiti nei
Ua lae mai le lioe aiivaiia no te Sotaietc
faalupiiraa i)arau no Paris, oia hoi : ilojisieur Roux, mai Caledonia mai, na nia
i te
manu
reva
i
(e mahana maha 14
taatoa no Tahiti i Taunoa. Ua parau Mon¬
Roux i te parau no te ohipa roto
toril
a te
U’i A]h i roto i te Ekalesia, to’na
faufaa e to’na mailai ia riro le mau U’i
parelaiie
Api ci mau lauturii no le nia.u paroita.
o te F.vanelia
i .U'areailu. Ua laio.
oia i le mau ofai-tahilo o le hicro^
malamua Ici t'aaohia i roto i le patu b,
te hicro i Eaaloai.
loi luaLa]>apa ia'na i le mau jiarauî
lahito o te laeraa mai o te mau misionarc
sieur
no
Mc.
i E.iinco.,
le laliu'a rahi i
le fariu
raa
o
Patii.
Papeloai, le nenciraa ma-
lanuia
aloa
I
mûri
ili
ac, i to’na taeraa mai, ua
tupu iliora te hoe pureraa i'ariiraa i Siloama. Na Koringo Peretitcni no le A.R.A.
Mai te maliana loru e lac noa’tu i te
mahana pac, ua haere alu Monsieur Roux
raua o .lacol i te fejiua i
raro i Raiatea
i faailc mai ia’na i le mau parau aroha
O le Ekalesia
lahili. I Laua ilioa ra ma¬
i te
hana,
i te
l'arerei aloa o Monsieur Roux
orometua misionai-e i Hercmtnia.
ua
mau
I te maliaua pae 15 no Me, ua mataitai oia i to lalou mau fare liaapiiraa i
Papeete nei.
pilla haapiiraa api,
e ua l'aaitoilo aloa
i te mau lamarii tamaroa e le mau tamahinc e to ralou mau orometua liaapii, ia
ta
raton
ohipa
e
lo ratou
I le
mahana
maa 16
no Me, ua reva
Monsieur Roux i Teahui)oo
no te oroa Me. Ua l'aai’oo alu oia i Niu
Caledonia i le roo no le oroà i'aatupu
raa no le Me i Tahili nei, e ua anaanalae
roa ioa i
le ile oia ilio i te Iiuru o laua
raua
o
Ua farii
mailai
oroa
ra,
ia’na
roto i te tamaaraa tei
rolo i te lioe tere vaa i
e na
to
Teahujioo
na
le
Pari
Ua iiaamaramarama Monsieur Roux i to
te pupuraa lusia
î rolo i Le Bibilia c i rolo i le oraraa
Cheresiliano.
tekose,
na
Monsieur
Roux
te Pene-
i haapao
pureraa avatea i Paol’ai, c i
amui oia i le aufauraa no
na
mûri
to
le
iho
Ebene-
Ezera e to Beteseda.
I le
nionire 18, ua putupulu te mau
orometua ]iaa])ii lamarii laaloa o lo (atou
fare liaapiirka i Para. Ua latara Mon¬
sieur Roux i le aui aa no lo ratou loro’a
i l’oto i le Ekalesia ci tavini no te Ekale-
’sia,
c
nal'ca ratou
i le
parau
oia e ua faaitoito i
i tera vahi e ua maere roa oia
tahoeraa o te mau pupu i reira.
c
I le
i te
pae ahiahi o te mahana pae, ua
atoa Monsieur Roux i le mau oro-
mecua
pupu lamarii no le paroika reo
farani no Papeete, no Bclcla, e na’na i
tatara i te talii inair valii o le haapiiraa
Sabati. I laua pô ra, ua fariihia oia e le
amuiraa
porotetani linito
no
Papeete.
I le mahana maa 23 no Mc, nana i
peretileni i te apooraa diakono ( oia hoi
Conseil iircsliytéral ) no le iiaroika no
Belela, e i mûri iho ua tupu te hoe ruru
mau
Eclaireurs e Eclaireuses
Na rolo i Le tahi mau nianao
hohonu, ua fau-Icruri Monsieur Roux ia
ralou i te tahi mau vahi fi Ci no lo ..raton
turc c no to ratou faaroo.
o
raa
te
i Paoi'ai.
tainauraa
i
le
Iohipa o te faai'oo. Ua uiui maite te mau
orometua haaj)ii tamarii ia’na i nia i te
jinau parau o la ratou olüpa, c to ralou
iaalereraa, e te Jiaapaoraa o te mau ta¬
marii, e ua hinaaro aloa ratou i te farerei
faahou ia’na no te Iiaamaramarama ite
lalii mau valii.
I te Sabati 24., ua liaapaohia te pure¬
raa
i Belela e Monsieur Roux i mua i
to
te paroika e te mau lamarii tamaroa
tamahine, ( internes Laaloa ) no te fare
haapiiraa c iib Centrale. I mûri aè ua
e
110
.lacot raua o Monsieur Roux i Taulira
aufauraa Me.
te
Ua faaea rii raua i Pneu no te parauparaiiraa i te paroika e i te hora toru^
ua
lac atu raua i Tautira. Te haaniaiiruuru
roa
melua
c
nei
Monsieur
i te mutoi
no
lo
Roux i te ororaua farii
ri^a.
A faaitoito, oiiloii, to te paroika no Tau¬
tira. « Rolii hua oe i te rohiraa maitai
ra i
le faaroo. »
I te mahana piti
i te Tomite
19, ua amui Monsieur
rave
ohipa o te U’i
,Apî i Paotai, tei putuputü liia i raro aè
ji te pereti teniraa o Nedo Salmon è i
l^taua pô ra lua farerei i te mau pupu
ce
inanana loru
27 no Mc, i le pô,
haajia’o Monsieur Roux i te hoe oreroraa ( Conierence ) i
te i)iha taurua no¬
te fare haapiiraa i ni’a i laua paeau ra:
«Te Ekalesia etc Mission i mua i le
haereraa polilita, e le tauiraa o te huru
o te oraraa o
le mau fenua Ici
pipi i taua mahana ra. Ua mataitai atoa
oia
i
te
mau
fare
faaearaa
o
te
mau
pipi i uta.
I
te
mahana
piti 26 no Me,
ua
haati
ia Moorea. I Afareaitu, ua topahSa
ia’na te io’a api nchenehe roa o « Te
ra’i niarama ». e te lioe diakono vahiné.
E haamana’o Monsieur Roux i to’ua i’oa
api e tae noa’tu i te liopea o lo’iia ora¬
O Tapao te peretileni o le Tuliaa
raa.
liaapaohia:
le Hau Farani. »
e
I
le mahana maha
28
no
Ale,
ua
tere
Monsieur Roux i Alahina i te aufauraa
Me i te ao. I le pô c i te mahana i mûri,
aè ua faaea oia i Orofara no le farerei
e te
faaitoito i te feia nia’i tei i-oohia e
te
Lepera.
Mai le mahana maa 30 e tae noa’tu
i Le monire 1 no Tiuiiii i te pô, ua tupu:
le
rururaa
toi
faaitehia
orometua
na
roto
i Ebene-Ezera mai.
i le tahi atu mau
parau.
I
le mahana piti, i te poipo^ ua tupu.
Apooraa o te Tpmitc Tamaii o te A.R.
A. I te ahiahi i le mahana loru c i temahana maha i te poi])oi, hou to’pa reva
raa, ya puluputu te mau misionarc no te
feruri e le faaoti i te mau pai'au o ta
ratou ohipa.
Ua hoi alu Monsieur Roux, i Niu Gale:,
doni i le mahana maha na nia i te manu,
reva, no le iioc farereiraa iioto roa i reira
Na roto i teie tainie, ua hoi atu oia i Fa¬
rani i Paris. Te hinaaro nei tatou paatoa
ia hoi mai Monsieur Roux io nei no te
Laiiliiru ia tatou na roto i te ohipa a te
Eatii.
Parau faaite
I le monire 25 no Me, ua faaea Mon¬
sieur Roux i te aua pipi i Hcremona.
Na’na i haapii e i faaitoito i le iliau
raua
IjRoux
I
ua
te
reva
no
uà
e
rave rahi. Ua J'arerei
te U’i Api i tera vahi
pup’uhi(a
Teahupbo i le auraa no
I te Sabati 17 te Sabati ia
paroika c
mau
mau
hiopoaraa.
Jaool
i Taliaa. Ua hiuili ia Tahaa
amui
Ua mauruuru roa oia i te hio i le mau '
manuia
c
NO TE EVANELIA ROAIA.
Ua
no
liapono mai te amuiraa Porotetani
Hikucru
i
ta
ratou
taiituru'
no
te
ohipa no te Evanelia na roto ia Teuaiarai
Diakono e Aroarii. e :
4.000 faranc no te fare pure i Manihi
e 21.000
farane no le aufauraa Mc.
No Takakolo : ci tantum i Le ohipa
fare
pure i Manihi e 14.000 farane
aufauraa Me 725 farane.
Oscar ( U’i Api ), Raupa, Nimaud.
te
Maumuru.
Koringo Orometua.
nt>
,
VEA
To
POROTETANI
fa tou Rururaa Orometua
(30 no Me
Ua haa])aohia i Papeete nci i leie matahiti to tatou ruriiraa orometua i raro
aè i te lïcretiteni raa a te auvaha no te
Totaicte faatüpuraa parau no
hoi Monsieur Roux.
Paris, oia
Ua tupu ia taua rururaa OTOinclua ra, i
Ebene-Ezera, è na te amuiraa rurutu i
faa-unauna faahiahia i te fare tainaaraà
mai te mau tifaifai hururau.
naa
no
peretiteni
na
faaitoitoraa i te
orometua
A. R.A. i reira, ei
o te
mau
paroika
atoa. Ua tae mai
na
38, mai Tahiti, te fenua i
.thita mâ.
e
te mau
Orometua
e
raro e
Ma-
Na Monsieur Roux i iriti i le rururaa
roto i te hoe pureraa i nia i te pîiraa
’a lereinia « Aue ! e tau Fatu e lehova
e ! aore hoi au i ite i
te parau c tamâiti
iti hoi au. Ua parau maira lehova ia’u.
Eiaha e parau, e tamaiti iti au, o tei
tonohia oe e au ra, o ta oe ia e haere
Eiaha oe e mata’u i to raton mata ei
n,a
pihai atoa iho hoi
ia
au
oe
ei
faaora
ia oe, o te parau maira lehova. Ua faatoro
maira lehova i to’na rima, ua faatiaia
maira i tau
vaha,,e ua na ô maira leho¬
va
ia’u, Inaha, ua tuu
i roto
i
to vaha.
vau
i
ta’u parau
atoa te
fenua
<1 )
aléa
mau
orometua
e e
maitai aè
mea
maiti liia te neretiteni A.R.A. no na
raataliiti e toru te maoro, o te Apooraa
Rahî 0 te laaoti i te reira parau.
I te
talii
no
to
taime, te vai nci ua ]iieretiteni
A.R.A(f c pili, te hoe peretiteni raisionare
e le
hoe peretiteni maohi. O te jrerétiteni maohi ia, te peretiteni mau. Na’na
tuhaa:
O te hoe ia toroa api no te mau oro¬
maohi tei riro ei peretiteni tuhaa
mai te matahiti 1957.. E mea maitai roa
taua toroa ra. O ratou iho tei taamu i te
mau orometua o to ratou tuliaa i
te A.
R.A. Na ratou e hapono atu i te mau rata
aniraa o te mau orometua. e o ra,tou tei
i'eruri, tei hiopoa e tei afai i te mau pa¬
rau faufaa i mua i te Apooraa Tuhaa e
metua
( no te mau parau rarahi ) i mua
Te riro nei
aore
ra
i te
Apooraa Râhi Amui.
îarii i te mau aniraa o le mau lata
te mau peretiteni tuhaa c no te mau
orometua. A mûri atu e faaorehia te to-
peretiteni o te misionare. E mea lia
naamamahla te ohipa na te pere¬
titeni maohi i roto i ta’na ]:)aroika. Tae
roa
mai i teie nei, aita to’na taime i
roa
ro'a
la
ravai no te haere i roto i
te mau mataei-
te U’i Ajii.
no
mau
valiî,
raton itoito
ua rupcrnpe roa ia.,
c
to ratf)u
inanao
I Taliiti nei, ua
faatupuhia te hoe Tomite faatere mai te mau melo tei maitihia
mau orometua no te mau orome¬
tei vai i roto i to ratou tuhaa. E
tia ia mataitai ratou i te mau paroika
te
pupu taatoa
mau
toinite
maria
Alctc i
mua
polo
Talriti nei. E
no
leic, Lci faatere i
te mau ohi])a o le U’i
Api Lac noa’lu i te
rururaa o te Apooraa Rahi i le avae no
te
mau
iho
nei.
pupu
E
mea
lia
ia
maiti iho
U’i Api laatoa i to ratou
faatei-e,
mau
roa
ia
haarnanahia
te
e
toniite Faatere Ui Api c le Ajiooraa Ralii Ekalesia e te Hau. Ua feniri atoa
hia te parau no te faatupuraa i te tahi
Tomite Tuhaa o Le faaoti i te mau
o to ratou tuhaa.
O te Airooraa
Rahi Amui o te faaoti e haamau i taua
mau Tomite ra.
mau
parau
ratou ei
tua
mea
to ratou tuhaa
0
na
roto i
atoa tei ravehia i roto i
te
te
mau
ohipa
paroika.
E te mau U’i Api no Polynesia
e, noa’tui
mau fili ta outou e farerci
nci, noa’lu
te mau pcajrea o tei
tupu i lera valii
e i
lera vahi, a rohi. a faailoito. Haere
te
i mua.
Te faatupuraa i te hoe tuhaa api
t lunaa hitu ).
c
)
e
Mai te
paroika atoa no Papeete c
te paroika no Maatea. Ua faaotihia teie
parau e te A.R.A. i te matahiti 1957., c
te
mea
ua
mairi
te
hoe
orometua
te
no
feruri
ua
te
te
orometua no Papeete
orometua ia
taamuhia tc
mau
rururaa
E lira
hia
mai
ci
tupu te tahi apooraa diakono amui
to Taunoa, to Betela e to Paofai
ravea
te
aua
pipi.
o
maitai
no
te
mau
pipi
no
to ratou
oixunetuâ
fare
mau
faaearaa
ia
e
dti taua hamaniraa ra, ia pàtuliia te hoq
fare haapiiraa mau no te aua
pipi. E haamatahia te ohipa no te hamaniraa i teie
nei matahiti.
f)
Te
mau
paraiu taaè.
|
i
1
taua
apooraa ra i
raro aè i te faatereraa a te hoe misionare
oia hoi te peretiteni misionare note A.R.A.
E
parau no
Ua anaanatae roa te mau
taatoa ia hamani oioihia te
paroika no Bctela i te mau paroika tahiti
Papeete : Taunoa e Paofai e te apoo¬
raa hoe.
) Te
mau
haapao i te paroika no Retela ( Bethel ) aita taua tuhaa api ra
i faatupu mau hia. I teie nei matahiti
e
no
parau
tahoeraa.
no
I teie nei
Te
Aita le hioraa o le U’i .\pî i ilchia i
teie nci taime, mai Ici ilehia i te matamua.
e
b Y Te toroa neretiteni
e
a) Te toro’a peretiteni A.R.A.
mau
ia
tuniu
Teie te mau parau tei parauhia e tei
ferurihia i têrururaa orometua.; ”
i te
haapaohia e-te Ekalesia tahiti, no
te rahi o te ohipa i roto i ta’na paroi¬
ka, Teie râ, eaha te ohipa faufaa aè o
te peretiteni A.R.A. maori ra te farerei
haere i te mau paroika atea. Ua ferurt
'no
»
tere
tei
Ua inaere roa Monsieur Roux iteie
faanahoraa nelienehe roa. o taua fare ra.
Aita te taatoaraa o te tino orometua
i tae mai, laita to Rurutu ma i liaere mai
no
te mau fifi o te pahi, maori ra, O
Teriimana no Rurutu tei haere mai io nci
i te ava’e no Mati. E au ia tupu hoe tere
te
no
c
InoTiunu )
—
te
faaohie
raa
i te
Ua feruri atoa te mau Orometua i te
tahi atu mau parau iti, oia
hoi, te parau
no
ta tatou ’N’ca Porotetani, te
parau no
te
faatupuraa i te hoe Tomite haapuohu-
faufaa oia hoi « Conseil d’Administr-ation des Biens » e te vai atm'a.
raa
ohipa i Papeete nei. E faatupuhia paha
aufauraa Me i Betela i te matahiti î
E tono atu te paroîlia no Betela i
Le hoe auvaha i te A.R.A.
te
mua.
Te haamaitai nei tatou i te Atua
atoa tei ferurihia
mau
parau
taua
rurui^aa
ra.
na
no
te
roto 1
VEA
POHOTETANI
Aipbili i mutaa ibora i ta ratou mau
ohipa e le mau rê la ratou i hinaai'o e
faaite atu i to ratou mau huaai. Ua tarai
Te Bibilia i
hia le_, mau parau tahito aè o te
Bibilia i nia i te ofai, o te mau jiarau
rarahi roa ia mai' te Ture a Mose tei
tarailiia i' nia i na p^ae e piti o te boe
ofai. Ua nenei atoa losua i te mau leta
o te
faufaa ta te ALua i faaau no tobra
atoa
roto i te ao
I teic nci tau, e ]iai)p liia e, ua riro
le liaraa o le l'aaroo Cheresiti'aiio ei tia-
ili
raa
rahi roa'tu
î lo te matamua... i
tu])uraa i te ite i te.rahi. E
jnea
macrc roa z'â ia itcaliia te tiaraa
liai! aè O te Ihbilia ia iaaau hia i te tahi
atu mau ljuka. Ai la e buka, aita e vèa
mua
e
te
i le
laiubia e, e Ikkj liia'tu mai te rcira
raiii maori râ le Bibilia aiia’è ia
n
) l'U laio Ilia le tbbilia i leie nei ta.tiie
1,200 c iiarau bia iiei,
i mûri nei :
I te matahiti 1.500 ua iTitibia i na reo
lia
mai
roi.') i
lia
reo
tatou e ile
ta
14.
I te matahiti 1.800 ua iritihia i na reo
71.
I na mataliiti 1.900 ua irilibia i na reo
600.
,
I te malaliiti 1950 ua iritihia i na reo
1125.
1 le malaliiti 1958 ua iritihia i na reo
1.200 ■.
Ua iaaite bia'tu te Evanelia na roto
i te lalii alu mau l'eo, e (iOO paha, e
aila te Bibilia i irilibia na roto î taua
mau
reo
ra.
Te vai nei paha e 2.800
reo i roto i te ao, e iriti faabou hia te
Bibilia na roto i na reo e l.tiOO e tia’i
E te raliiraa taata no te mau nunajS tei
nunaa
8 - 32 ),
te
I
e
( Exodo 32, 16, 34, 1, 28 ) ( losua
ia ô te nunaa hebera i roto i
fenua i parauhia.
mûri aè, ua vaiho
te
mau
ia
i
c) O vai tei taio i te Bibilia ?
Te vai nei e la lata e 500 mirioni taata
tei luuliia i raro aè i to’na mana, ua au
i le pac o te tuhaa o le taatoaraa o te
mau
taata o te ao nei. Eere rà taua
4nau taata ra i te mau taata clieresitiano
atoa liia te haapaoraa
poi-otelani, o le nunaa ia o te Bibilia.
Te vai nei te lioe Bibilia i roto i te mau
mau.
Ua
ufcuafarc
parau
iioroletani atoa, Tcie râ. mai te
boiica o le tamai, ua taio atoa hia te Bi¬
bilia c le t'eia katolika c rave rahi, ua
tatara hia te Bibilia na roto i to'na mau
Buka liaapiiraa faaroo. E mea nabi te
mau buka, e le mau vea tei liaainaramarania i te mau vahi fil'i o le Bibilia, o
tei
iieneihia e te fcia Katolika. O ratou tei
nenei i te boe o te mau
roa o te Bibilia na roto i
iritiraa maitai
te reo farani.
(Te Bibilia o lenisaleina ).
TO 'TE BIBILIA FANAUBAA
Te mau i-aN'ea o to'na papairaa
1,- Te ol'ai laraiiiia.
Ua ooli roa hia le
])arau tatiito
i roto i le ot'ai
e aore
ra
ua tapaobia e te boe iieni
i nia i le lahi mau ot'ai araeà tei euhia.
Na roto i le mau lapao i laraibia i nia
i te mau ol'ai lii. ua l'aalia le mau taata
mau
aè o te ao e le lioe jiao
ia’na i rapae ? Eiaba roa ia e nâ
reira. '0 to tatou boa here teie patoto
tatou
uputa. A faa ô tatou ia’na i
nei i le
rOto
i lo tatou nei aau. Na’na é tamâ i te mau
vahi reiio, na'na e faaunauna
mau
mca
faulaa ore, na’na e faai ia tatou
i te
i te
mau
taoa taa é
liuliu e le
le
te ore roa e pau i
pè.
Te na ô maira te Fatu ia tatou- ;
( Apok: 3,/20 - 22 ). « Inaba, te tia noa nei
au i te uputa... »
Jacot Orometua.
hia te mau ofai
ofai araeâ no to ratou teiaha e
papailiia te mau parau i nia i te tahi
tabula raau nainai, paràihia e te
liinu, ua papai atoa te mau taata i nia
i te mau iri piru, ario, tapau ( Exodo 28,
36, loba 19 - 24, leromia 17 -1 ).
Teie ra, eere le mau ravea ohie taua
mau ravea ra, no te papai i te mau pa¬
rau
e
te mau parau atoa ta ratou e binaaro i te papai.
ua
mau
T.V.A.
'
parau i taua mau parau ra ua liau
i te raliiraa o te mau taata tei para'.ii
INIarite .Vpatocrau.
nei aau. E vaîilio
iiputa 0 lo tatou
i te
api
Te siiau [)îirfiu
PAPEETE :
Ua haamataliia te
bamaniraa i te mau
pilla haa]iiiraa api i mûri
mai i te piba
liaapiiraa. O te tahua i
raro
ia Leie, o te paturaa hopea o te
fare liaapiiraa, -o Le mau fare tutu., e te
taurua
o
te fare
piba tamaaraa iaote
mau
faatïahia mai
piba liaapiiraa e piti, hou te haamata
faahouraa o Le mau haapiiraa i te avae
na
TAIORAA
Atopa i mua nei. Te tiaturi nei matou
no
e bamanihia te tahua
mataliiti i mua.
Ua tiij/u te taurua o te
e,
loane
5,39-40
matamua i te
mau .tamarii o
Haapiiraa Sabati no Paofai i Taunoa
i te mahaiia toru 17 no Tiunu.
te
Taatira<\.
i
taua mau peu ra, aita roa tatou
binaaro e faarue i te reira.
No taua mau tumu ra, ua riro tatolu mai
no
te mau pharisea te huru. Ua maramarama
te Atua tei faaite
papu mai nei ia tatou e o vai te ora mau;
ia paloto râ te ora i te uputu o to tatou
nei aau, aita tatou e iriti ; te vaiiho nei
tatou ia Ie,su i rapae au o to tatou nei ora
tatou
i te
parau
a
raa.
A faaroo mai na i te tahi parabole iti .
« Te vai ra le boe taata veve tei pohepolie
rii i le mai. Te parahi noa ra i roto
aita ta’na e moni
E inaba i te tahi
maliana ua farii oia i te boe rata no te
tioa no’na ra^ E mea maorq roa e aita
raua
i farerei faabou. Na roto i ta’na
rata te faaite ra taua boa no te taâta
veve
e ua riro oia
ei taote e e baere
i to’na tare no le mea
no te baere i te taote.
ia’na,
faaroo
le taata veve e te patolohia ra i te pae
uiiuta. Ua liio oia na roto i te hio manao
aéra, e aita
le taata Loi pàtoto i itebia
e ana.
No reira, ua parabi noa e ua
haapa’o noa i ta’na taioraa. Reva’Lura
le taata patoto: E inaba; le taata pàtoto
o te tioa ibüâ ia tei papai i
te rata...
Te taata veve tei polie i te'mai o tatou
ia toi polie i te hara. Te rata tei papaihia
mai o te Bibilia ia. E ia taio tatou i te
Bibilia te patoto ra to tatou boa o lesu
mai i te talii mabaira e farerei
E tei to’na taioraa i tera rata, ua
PIBAE ;
Eclai¬
paroita -î^
Ua lupu te boe taurua o te mau
reurs
i nia i te
mahora o te
Pirae, i le 1 no Tiurai i te 2 e i te
no Tiurai, ei tauturu i ta ratou oliipa.
4
AFAREAITU :
Ua lupu te tomoraa
Tiunu.
18 no
na
fare «Fetia» i te
Maueraa orometua e
baapa’o i te pureraa tomoraa. COhipat
20(15 ). Te haamauruuru nei matou i tO
Fetia no to ratou faa-nahonahoraa.
HAAMENE:
Ua tupu
le tomoraa o te fare
U’i Apî
20 no Tiunu. M'ai tet
23 e tac. noa’tu i te 24 no Tiunu, ua tupIS
te boe tairururaa o te mau melo faatere U’i Apî i te Tuhaa IV i Haamene.
Haamene i te
no
TIVA;
E
110
I ii
U’i Apî
te mea
matini horoa uira i tae mai nai
vaiibo bia te tomoraa fare
Tiva i te 4 no Tiurai, no
aita
te
Parclane niai.
Na nia i le pahi «
Calédonien » ua reva '
l’arani, na Cheftaines e piti o Georgette Tamui no Makatea e o Vahiné nQ
Pirae no te boe mauraa melo faatere i
reira.
:
alu i
S. A.
IMPRIMERIE DE TAHITI
Fait partie de Vea Porotetani 1959