EPM_Vea Porotetani_195903.pdf
- extracted text
-
12)0
Porotetani
Bon i te malalnii lioê : HOE-AHÜRU TaRA
E Aoraa
o
boe, e
o
ino
..rau
rima
ra,
aui
1' te rima a'iau
Ivoi
e
taihi.
lesu i te maha|na pae 7 no
Epei'era, ola hoi i te 14 no le m’ae Nisana
1 te bora loru i te taperata mahana, 1
te tau no Kaisara Tiberio, Emepera no
Borna e Ponotio Pilato le Tatvana i Indea,
O Ana leTahnarahi. Oia mau,ua polie lé¬
sa. E
paranora rahi ia, oia hoi te parau
110 Ile poberaa o te ta ata Moà c te parau
,Ua pobe
lia ci laraehara na tatou.
I teie nei rû’ te bio
tia’tu nei tatou
Kalavari i te vahi î
parau bia « KERANIO », e
na parau raralii e boni Ici baapiihia mai ia tatou i
reira. Oia hoi le jiarau 110 na Satauro e
toru tei l'aalia liia i le vabi boe.
te Satauro 110 te taata bara tei
taivâ maro e tac noabu i te polie. Tei
te pae alan ia Uo lesu te fauliaraa/iia.
le satauro no |bc taata bara o tei
talarahaiKi hou te polie (nia. Tei le pae
i te
aui ia
110
aivi
i
lesiu te tiaraa.
3) 0 le Satauro ia no te taata parau
i na taata rave
parau ino.
1) Te
le
Oia boi:
Satauro iio: le aau
le biero, c
te vavabi i
ua rui
raa
e :
toru anae
A i'aaora :ia 00 ih0‘ na, o
Taniaili oc na a pou mai i tena
na a laarue atu i tena Salauro.C Ua faaora
boi oia ia vetabi ê, cita e tia ia
tial'a'abou.
tabiloli^Üo
l'aaino.
2) Te Satauro no te aau oto e te ta'tarahapa.
3) Te Satauro 110 le aroba. Te bio
îiei le mau^mata atoia i reira. Te raatira
iho.', 0 te AriL oia o Iseraela
allu i te Satauro, a l'aaroo
I'aaora ia’na
nei, laarue
atu ai niatou;
E teie lioi satauro i te pae
ino,
taata
tapialrabi taata,
te
ture
Rom a
î ni a
i ta’na
peu
ino. Se
e
au
i
atau, taata
ua
te
palitibia
sa tauiio
ia
talic nei -,to’na
toto, te uuru 'nei i te mauiui. Teie te mea
niaei''e rabi
e te riaria mau to’;na iboilo
i te taliibobilo e ite ïaaino i te Alesia e
i te liopea a polie latu ai.
1 te taime a baiapodri' ai te fenua i
iiiahae ai te parurui o te hicix) i' amabia’fi
tae nioa’tii
te
menenia
mau
teie tobia reo tahitolùto
0 le Mesia oe ra, a laaora la ia tatou
Aita roa to’na aau i liaapüibia i te oto
o lo Salem a
e i te mau reo aroba rahi
no lesu 'i nia i te isatauro e
i ta’na iho
mau bara.
E borna e, c ara tatou o le polie
aloa tatou i nia i ta Siatau,ro o te taata
taiva.
Te Satauro i le pae aui, te aiiraro nei
oia i le satauro e tia aiei i nopu. Eaba
e :
Ua farcrei anei
iteie roij, nei
te putaraa to’na aau i le boboa no teie
laaia
parau tia Ici tabilobito bia, c o
Ici pure ,uo te leia loi baniani ino iana '!
Ai la ia vahi i papu, ta tatou ra e bio
nei, teie ia, te lariii nei to’na maba i nia
ia lesu ma te aau llataraliapa map. A
laaroo nai la’na aoraa i lo’nà boa rave
pai-au ino. E mea Itip roa to taua pobe o
ia auraiioraa
raua
üa tei laatia iiia i ropu
e
tabilobiloraa i te na ô
toa i Lci
la le Atua
lo talon Fatii,, ta Panlo i i)apai i llo
*'Roma i te na ô raa e : « Ua laarahi rà
te Atua i to’na asroha ia tatou nei', i polie
ai te Mesia no tatou nei. »
nia
te piipu lacbau Rdma, te iiiau Taliua
le iiiau Papai parau e le Ati-Iuda paa-
c
ua
0 — 0
Te faalianabana nei te Ekalesia na lesu
i le ao alf)al nei i te poberaa no lesu
,1
RédnrUur : Daniel Mauer.
ôo te Faraide Polieraa
Luka 2373;} : lae alura raton i le valii
i i)arau liia Keranio,
i'aasatauro iliora
raton ia’na i rcira, c na taala rave pale
—
te
i
U tu a
teie
i tupu ai ?
mua ra, e aore
teie no ta taua i rave. Area.'
taata aita poa ta’na -e parau
mau
nei
ra, no
ino.
Te auê nei, te pii tatarabapa nei i nia
i
te Satauro te tiaoro nei oia Ta lesu*
ia taniâ bia to’na aau a pobe atu ai.
E lie Fatii, haamanao mai oe
ia’u ia
tac 'oe i lo oe Jiasîleia. Ua faaroo lesu*
i teie pii aroba ralii,, c lia jialiono atu e,^
I teie nei â ma'iiaiia pi paradaiso oe e'
o vau
aloa. Ane ia amuiraa e ! Te obo
matamua no te pobe tusia no lesu i ni'a
i le satauro. E papa iraliL to te rai i te
taata biara boe ia tatai’abapa.
'Ec Satauro no 'te taata parau lia tei
lia i ropu, le Mopae tabi nqa ra na
.
raw piarau ino ia lesu. O tatou rà*
aita i Mo ta-oaoa ia’na, o tatou tei haaina-
taala
ramarama
bia e te Evanelia, ua bio 'mata
ia'na, e i lo'’na banahana. .O.
teie, te inaa moa a te Atua, le
taata parau lia, Ici bebou mai ia tatou
i to’na Metua, ua haapii ia taloiu i le
ea c ora’i,
ua t'a'a ino bia, ua haavahia
roa
taloiu
te Mesia
laa satauro bia e Le tabitobito bia;.
nei.
E lioma e, e nabea tafiaii ? Eiaba tatou,
e parau le, ua mâ to tatou rima i
to’iiiai
loto. Eiaba roa ia. Na ta tatou mau luira,
i paliti ia’na, 11a to tatou mau iiio i poara
ia'na.
E au roa ia tatou Je oto tatarabapa ;
ia bio to tatou mata i nia i te Sataui-o
la lesu, i faaoromai maile ma te faaroo ;
c ile tatou i
rcira i te ora a])i i te tupuraa
mai.
A hio anaè i nia i te satauro no le,su,
ua
tia’tu i te maramarama Ora o
i nia i le satauro ia itca te
lumahana o te Atua i te mata o lesu Me¬
a
lariu
tei
auaana
sia.
Opaiii ; loane: 14719; E hio mairà
oulioiu
ia’u
no
atoa ia outou.
te
mea
-
e ora
;
.
vau
e ora
i,
VEA POROTIÎTANI
2
Te ESkalesia e te mau Ekalesia
Te " Mouvement
piü parau raralii ta tatou
nei, oia hoi :
E
e hi’o
faaroo api ia tahoe no te fa’i i te i’oa
no lesu e no te faafariii i le aau no te
e Ekalesla
Aita’tu
tei taamu i te 'mau taala’toà tei'
faaroo i te titauraa no ite Fatu no lesu
e tei fa’i la’na ra.
mata
E toru amaa raralii i roto i te
Ekalesia Cherisetiano, e te vai latoa nei
te man amaa rii no roto mai i taua na
2 )
.
taaê ' te tahi
amaa i te talii e ua fifi roa te faafata-
lamaa
rarahi
taraa te
e
toru,
na
tahi i te tahi.
Aita roa taua mau taa-ê-raa ra i au
i te Ekalesia ta lesu i hinaaro, mai ta
tatou i laio iroto ia loane i te pene 17
e i te
irava 21, tei na ô mai e ; « la
riro atoa ratou atoa ei hoê ; mai ia oe, e
mai ia’u
hoi i l’Ole ia oe na, ia hoê atoa raton i
tan
Metua, i roto ia’u nei ra, e
roto ia taua, ia
au i tono mai. »
faaroo to te ao e na oe,
i te parau
na lesu, eiaha roa tatou e farii noa i te
mau taa-ê-raa e te mau lamahamaharaa,
c rohi râ
i te faaore S te faaino e te
tatou e haapa’o
la hinaaro
feii i roto i te mau amaa no te Ekalesia
Cherisetiano nei, ia riro mau oia ei hoe
i rai’o ae i te îaatereraa hœ roa *no
lesu-Mesia. Ua riro hoi te man amaliama
haraa ei turoriraa na te feia Itei ore i
tiaturi ia lesu. E !au i te 'Ekalesia ia
haamana’o i le loira.
api taiva i le iNIcsia ra ia
feia
mau fJioê roa,
maori râ o te Ekalesia ile ore-hia e te
1 )
Oecuménique”
I
te
lesu.
])ae no te Faatupiiraa Paran i ô
Etcnc ua ite-aloa-hia le fifi no te
i le Evanelia ia maro le
tahi atu Solaiete Faatupnraa Parau, e ia ore te tahi ia tautuilu
i te tahi. No reira, i te matahiti 1910,
ua jmtuputu mai te mau auvaha no na
Solaiete Faatupuraa Parau Porotetani e
rave
rahi i Edimbourg ( Paa-etane ), e
ua haamana ratou i te « Conseil Interna¬
tion des Missions » no te feruri amiii e
no te opéré i le ohipa na te mau Solaiete
Faatupuraa Parau Porotetani i roto i teie
Solaiele
tahi
nei
ao
i le
taatoa.
E teie nei, ua ite atoa te tahi mau
Ekalesia Porotetani e aita roa e tia ia
raton ia parahi noa ma te au ore te tahi
i te tahi. Ua maramarama ia ratou e,
faaiti i te
puai e te mana o ta ratou parau i lolo
i teie nei ao, Ua haamata hoi ratou i ta
ratoii mau auvaha. Tupu a’era na huru
to ratou mau
taa-ê-raa e
putuputiiraa e piti ;
la
te
Oecuménique »
faa-haamana’o faahou i te
8
Mouvement
hinaaix) e
mau Ekalesia ma le tuutuu ore.
e
I te mau matahiti falata i le matahiti
1800; ua itea to te .Vlua ninii-faahou-raa
î to’na Varna Maitai i nia iho i te mau
Ekalesia Porotetani i Europa. Tupu aéra
hoi te hoe mau Solaiete Faatupuraa Pa¬
rau e rave
rahi tei tono atU' i te mau
misionare no te jxiro haere i te Evanelia
i ô te Etene, ma te hiopo’a ore e no
lehea amaa
tiaturiraa Lumu.
I mûri ae i te reira, ua tupu atoa le
tahi Solaiete Ui Apî ( Union Chrétienne
de Jeunes Gens ) i te matahiti 1844. Mai
i ta teie i’oa i faaite mai, te Ihnaaro xataua
Ui Apî ra i te tahi Solaiete Cherisetiano
no te mau tamai’ü tamaxoai atoa,
noa'tu
le
haapao haa no
reira mai ratou
ra. Te mana’o ra ratou e e au i te feia
«
Conseil Oe¬
cuménique des Eglises » te tahi mau taata ,
e
rave
ralii Ici tiaturi ia lesu-McsiaL.
«ci Atua e ci Faaora. E itea ia l’atou te
«
«tahoeraa
«tei
la'na
i roto
faatupii i taua
ra.
E
erc
ratou;
tahoeraa'ra : e mca
«
horo’ahia mai xâ etc, Atua. Uaite ratou e
«
e
«
ia itehia
«
i te
amui i- te ohipa ;.
i roto
hinaaro nei te « Conseilj
ia ratou ia rave
au
mai
oraraa.
to
Te
ratou tahoeraa
e tauturu i te mr.u Eka-riio ei melo no’na, e ia riro..
Oecuménique »
«
lesia tei
ravea ohie no
to ratou faaite-amui
«
oia ei
«
raaito ratou auraroraa ia
lesu-Mesia, e-
amui ai raton i te ohipa.
ao. E hinaaro puai te Conseil Oecuménique » ia ati-maitai atu .•
te mau Ekalesia i te Mesia ia lesu, ei"
«reira hoi ratou e laati-faahou-hia’i te
tahi i te tahi. la taamuhla te mau Ekalesia e te tapca no te aroha, e pure-tuutuu ore ratou te tahi no te tahi, ma.
te faaitoito te tahi i te tahi i te haapaoraa e i
te faaiteraa i te parau no te
Evanelia ; e c faaoromai hoi te talii i
ta le tahi ra hopoia, e na reira i te faalia i te turc a te Mesia ra. »
«
ei ravea e haapao
«
i roto i teie
nei
«
«
«
«
«
«
«
«
2) Te mau putuputuraa no te feiuri i
te mau ohipa te tia ia ratou ia rave
amui i roto i
«
têie nei ao.
A
laa noa’tu
ai taua mau
putuputuraa
te farereiraa rahi
( Suede ) i te ma¬
tahiti 1925, i le titauraa na le epikopo
imi’otctani amaa Lutero no Nathan Soederblom. Ua tupu le tahi atu i te mata¬
hiti 1927 i Lausanne ( Helevelia ) e le
matamua ra, ua tupu
matamua i Stockholm
vai atura.
I te matahiti 1938 ua faaliahia te tahi
apooraa
tomite- no te faaineine i te hoe
rahi no Le mau Ekalesia.
porotetani ratou à haere mai
ai.
Conseil Oecumé¬
Ua amnitiia i roto i te
«
E
O
«
«
1 ) Te mau putuputuraa no te hiopoa
maite i te mau tuinii no te taa-ê-raa te
talii i te tahi, e no te haamaramaramaraa
le tahi i te tahi i nia iho i to’na
mau
te
Eglises » i le matahiti 1948 i
Amsterdam ( Holane )..
le
haaparareraa
na
Haamanahia’lura
nique des
Aita râ taua apooraa ra i tupu vave
te Tarn ai Rahi no na matahiti 19391945. Mai te mea e aita i tia i le mau
tataiono-hia
te matahiti no to
taua,
«Con¬
apooraa rahi amid-hoe-raa, e na te
seil Oecuménic[iuo » te ohipa e tamau noa,
i te area
taime.
Tei Evans ton ( Mari te ) to te apooraa
rahi putuputuraa hopea i le matahiti 1954.
E tupu faahou taua apooraa ràhi i te
matahiti i mua nei 1960 i Asia palia.
Aita
te
Ekalesia Katolika Heleui e le-
i ô i roto i tauSi;
apooraa' rahi ra, ua tono râ raua i te
tahi mau taata-hio no le faaroo i te mau
paraparauraa e te rnaii faaotiraa iid le ■
Ekalesia Katolika Roma
]io
apooraa.
auvaha ia putupulu i taua area ra, ua
rko râ tauà anotau peapea e te mauiui
rahi ra i te faaite hua’tu i te mau Ekale¬
sia atoa e e mea taiio ore roa ta ratou
iho mau mai-oraa, e e au ia ratou ia
tahoe oioi ia riro faahou ratou ei ite
mau no te Fatu.
que » ei ravea na te
no te
i te tahoeraa no Ta’na Ekalesia i roto i
teie nei ao poiri e le amahamaha. Eiaha; ..,
tatou e taoto e ara râ e haapao niailài.
la haamaitai mai te Atua ià outou e;e ia horoa mai i te ara no outou.
E rh'O
hoi te
« Mouvement
Oecuméni-
Atua
faaineiue:,
-
VE A
3
POROTETaM
No to tatou feruriraa
Aore hoi te Mesia i tono ia’u e ba-
«
haere râ i te Evanelia
petizo, e parau
te paari parau, o te rirohpi
tesataurooteMesia ra ei niea faufaa ore»,
eiaha râ
«
E
ma
faufaa ore ».,
mea
e mea
rahi., te
faufaa ore i robo i teie net ao.
E ere roa te mau mea iio te hautiraa,
notemau huru areare, mai fera te huru, le
mea
niau
Oriraa, te teaba, e e riro paha,
e
ohipa
E te ani nei tatou : Eaha to’na faufaa ?
Ua iteahia, oia hoi to’na manà rahi ua
riro ei parau rahi, maroliia, e fariihia.
Mai te mau anotau matamua, ua
hia te evanelia i tera vahi i tera
i te ma,u fenua atea roa, ua tanuhia te
satauro o lesiu Mesia ei tapa’o no te ora¬
raa mau e o te lauiraa no te mau taata
}x)litika ia. E mea ohie ia tatou te liio
maitai i taua mau mea ra. E mea ra
e
te mau mea tei ore i itca hia
e tatou oia hoi, te hoe ohipa faufaa ore,
te ÿaime i ravehia’i taua ohipa ra, te
moni ta tatou i pau no le hoe ohipa manuia
mau :
lu atoa,
mai teie te huru, no te hoe oMpa
faaapu, e inaha ua moe ia tatou i to
tatou taime e ta tatou moni, no te haapiiraa * ta tatou mau tamarii, e inaha,
ua riro ia
ratou ei miau tamarii riariaj
e te
hupehupe.
ore,
E mana’o atoa tatou i-te mau boroaraa
i teie nei ao : te tusia no
afai
vahi
rahi.
rave
i te
mau
o
Ua
faaite
mai le satauro
taata i te e’a mau no te parau
lesu Mesia ia.
Taui i te taata, teie te liinaaro mau
lesu, e irili ia raton no roto mai i te
mau titiraa,
a faatiamâ atu ai, haamaXamarama’tu ai, i tei parahi i roto i te
peho no te maru-pohe.
o
oraraa, no te mau taala itâatoa i
taparahi hia no te hau. te mau laatâ
ïâaroo no te mau anotau matamua i mûri
a’e i te revaraa o lesu, no te mau faehau
taime.
i teie
fare « Tiamaraa, autaearaa,
faaiboitoraa » e aita tatou i ite i te auraa
mau no taua mau parau ra. E rave noa
tatou
ia
mau
tatou,
parau
no
te
haavare
huna i to tatou mau
e to tatou mau raana’o
iino.
te!
B
E
inaha,
eaha le
olii]ra i ravelua e
taata i mua i le Satauro î
Ua vahavaha ratou i taua holioa rà. Ua
moe ia
ratou i le aunaa mau no to’na
huru. Ua faafaufaaore hia taua maitai
te
mau
ra
na
Ati-Iuda e tae noa'tu i te
te mau
bui-faaroo tei rave
A hio oulou i te tau no Paulo... Aita
anei ratou i amaliamaha na roto i to
ratou tiaturiraa i to ratou paari ?
No Paulo vau... no Kepha vau., no
■Apolo vau...
Aita i tapeahla noa’tu te mau pohe
riaria o te feia tei farii ia’ua ei lurau
hoe roa no to ratou ora-varua.
Ua lupu noa
i te
mau
taua huru ati ra na roto
le tahi pae i te tahi
maroraa
pae.
tapa’o ia... Te hohoa mau no te
hara, no te ino no te mau taata. Ua ta¬
parahi ratou, e parau mau, ua taparahi
i te Faaora, i te Fatu, mai te mea e e
hoi mai oia i teie taime i nia i
to ta¬
E
tou
Uahamaua tatou i ta tatou moni, e ta tatou
mau taihaa no te hoe hopea maitai, no
te
faaore raa i
te tamai e peneiae, no
te faaoreraa i te hara ; ua tapa’o tatou
itetahi mau parau maitai i mua mai i to
no
Oia, ua haavi te pohe i le ixrhe.
hia milioni taata tei faaorahia na roto
i te parau no te Satuaro ?
tahi pae tei parauhia
te reira.
atoa i roto
te
E riro atura ei e’a faateiteihia
amui i te fenua i le rai.
E
e taparahi faaliou tatou ia’na.
tia ia Mo maitai tatou i te satauro,
fenua,
mea
no te
mea
o vau, o tatou,
o oulou tei
haavare i
te satauro. Ta hio tatou ia’ua,
e ite
atoa tatou e na te taata 'hara i
tairi i te taata hara ore, na to tatou ino
i patiti i te arenio ino-ore i nia i te raau
e ia haamâ tatou ia tatou iho e
tia’i, e
na taua haama ra e faatupu i te tatara-
hapa mau.
E ere te tapa’o no ta tatou hara anac,
te hohOa ia no te aroha tia mau no te
aroha faito-ore « Lei haapae ia’na iho,
e tae noa’tu i te pohe, i
te ijohe satauro
Ua faafaufaa ore hia te parau no te
Satauro i te tau i paepaehia’i te Ekalesia i nia i roaa ai ia’na te mau mana
no teie nei ao.
Noa’tu te raliiraa o le mau hohoa
lauro
Sa-
faaunaunaliia ( phu ario’) haapa-
rarehia ua riro te parau no
ei parau haaraoehia.
le Satauro
parau ra
i faaatea i te
parau -tumu no te faaroo :
to’na ra mana faaora.
te satauro «j
Na
taua
mau
Haamanao tatou ia Lutero. E monati)
kalolika oia tei hiaai nraui le ora e î
te hau ! ma te imi i te man ravea e ora’th
o
E parau mau, e mea faufaa ore, te mau
mau mana’o atoa no te taata
irotoi to’na oraraa, Inaha ra ua faariro
hia te satauro o te Mesia ei mea faufaa
ore
ua
maere ix)a
tatou. E mca faul'aa
ore ia
te satauro,
tei vai i noloim i
ohipa e te
to tatou oimaa.
tatou;
lesu
o
Te parau pinepincroa nei
roae parau e faaite,
oia i faasataurohia.
«Aita
maori râ
eaha 'ia V
E mca
faufaa anei teie hohoa ri^rea, paruparu
tei riro ei meamaamaa iteHeleni, le Atiluda, o te hopea ia no te haavare, no
E
te
tp’na
parau
faufaa
no
lesu. "Ua faaite oia i to’ha
’ratiafaahouraa, lua parau mai 'oia. 0 vau
te tamaiti o te Atua » e inaha ua pohe ia
patitihia i nia i te sataui-o. Mai tei
•papaihia i te buka o Isaia » Ua amuiliia
‘oia e te feia rave hara ra : «Te tàpa'o
ia no te haavare, no te haama, te satauro,
Ua tae atoa oia i Rom a e ua
i te mau peu.
ite oiai
ra. »
to’na tiaturiraa, e faaoi-e te Papa
hara o le taala tei puiuma il
nia i Le hue ea rahi paiumaraa tei paranhia te ea o Pilate, ua tamata’toa oia il
No
I
i teie nei ao, o vai te taata
i to’na Laata-tupu e o te farii i
roto
here
te
le
pohe ei tauturu ia’na ? « I to tatou vaiparuparuraa ra hoi i pohe ai te Mesia
i te tau mau ra, no te feia paieti ore ra.
E ore hoi le hoe e liaapohe no Le tairi
taata parau-tia, e faaoromai ra paha le
hoe taata’tu i te pohe no te taata maitai.
Ua faaralîi ra te Atua i to’na àTOlià ia
tatou nei, i te mea te vai taata hara noa
nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou
nei ».
i te
mau
taua ravea ra !
Tei te
na
taue noa’tura
raa
ia’na
e
reiraraa oia... Inalia faaroo
i te hoe reo rahi i te pii« e ora te taata parau tia
i te faaroo »
Tia’tura oia i nia ma te haama rah||
ara to’na mata varua i te hoe ara-
ua
raa
taa
ê roa.
j.
ua
B
parau mau.
Ua riro atura te raaai tarava ei eà-turu
te tuati i te tahi hiti i te tahi hiti na
nia ae i te Abusohohonu teifaataa-êâ te
no
Atua e i te
taata hara. :
Ua ite papu oia, e ua faafaufaaore-noa^
hia te Satauro.
A hPo i te api i.
(
f^OROTEI’ANI
VEA
4
No
MOA
HEBEDOMA
to talou
feruriraa
Taatiraa^.
lOANE XII/12,13 ; E ao aéra, c rave
rahi to laiia feia i liaere mai i te oroa
Eaba lesu i farii ai i teie liuru arueraa.
ra, ile aéra e le bacre maira lesu i lerusalema. Ua rave aéra ra'ou i le amaa
tamara. e liaerc aliira e larcrei alu ia’na
No le niea ua it^s i te hora e haiamaitai
bia’i te Tamaili a te Taata nei. Ua ite
oia i te ]iübc, ua lia ia’na e ia fia'le
« Hosana, ia ora le Arii
haere mai ma le ioa o
biato’namana arii ci faaaraararaa bopea
i to Iseraeia. Ua riro teie ei tamata raa
e lia
pii atura :
O
Iseracla
o
le
l'alu,
s.
lei
bopea ia Iseraeia. Ua
faaara ii' aa bopea ?
—
aloa uo te Tamaili a te
iiaiiaibia e le mau peropliela, ua
mau
parau
tàala i
bopc roa ra i le tupu.
Aila
leic.
mau
e rave
rabi le
e
Dimantupu le parau a
‘Zekaria 979 : A
bua ua oe e le
tamabinc a Zioua e.... etc
rameaux )
ua
oaoa
Te ile uci tatou ia Icsu i le baerea
lia
Ilia i le aralai mai leriko, Belania
c ua lerusalema. O
le c’a Lcie ici malaro
Ilia i rolo i le ])aral>ole uo te laata Sa¬
maria bamaui mailai, o Ici ]iaraubîa e
Itae roa mai i lcie uci aiiotau « te c'a no
te loto»
( cbcmiu du Sang).
E boboa maere rabi leic la tatou e ite
Jici. Te ile uci talon ia lesu Ici liaere avae
raro uoa
i le mau vahi aléa, ciuaba
te ile nei tatou
ia’iia i nia i te Asiiii mai
iioa ua
te boc lavaua le
uoa
ra
laaiu])u i to’iia ITaii.
tiaturio
i
le mau basileia atoa, ua oaoa aloa ra¬
tou i le farcreiraa i lcie peropbeta rabi
C)
Ici faalu])u i le mau semeio e i le
mau obi[)a
aixilia e rave rabi. Ua oaoa
jiaatoa le feia no te atea ê tei tae mai i
lerusalema no te baapaoraa i te Oroa
Pasa. Area ra te vai nei te boe pae tei
ore i oaoa ; O vai ma tei ore i Oaoa ?
ua tac i te liora e upootia’i
Iseraeia i nia ibo i te Hau Ronia c
e,
ici patoitoi
i le uialamua i te mau opuaraa a te
Ati-Iuda e l'aa-arii ia’iia, e inaba te l'arii
lioa nei oia i la te liaa rabi mau l'aalioraa
i te mau labu i le vaiivau raa
teie ta ratou opuaraa,
oaoa
atoa ibo tei ore
e
oaoa
le
te
i te aria te boe. Ua î to lesu ibo aau
i te oto. Oia ia, ua oto oia ia lerusalema,
Abirioci ite na i teie nei i te parau eora’î
oena
Lainàraa i le biero e o tei
Mesia tei liai bia e le
l'iro ci arueraa i le
Ali-Iuda.
Aita lesu i baapac i teie tiaa rabi taata tei pce ia’na, ua t'arii noa maira oia i
Ita raton mau peu e i to raton mau reo
;« Hosana »
e teie boi te auraa' « la ora
i teie nei, c laaora ia matou i teie nei ».
Hosana te 'l'amaili a Davida, ià ora
ïia te
Arii o Iseraeia o Lei liaere mai
ma le ioa o te Fatu. la maitai te basileia
O to tatou metua ra o Davida, ci bau to te
rai e te liaaniaitai i te vabi teilei. ( Mat.
11,9, Luk. 19/38; Ioa. 12
neirà ua moe
mata e ite: I te
to’na taria i te 'mau
(Luk. 19741,47) teie
A
2279; Mar.
13. )
te faufaa no te Satauro»
faarahi faaliou, aita i ma¬
in u.
Inaba ua
te mau auahi, aualii vaauahi i lutuibia ei taparalii
aito tei arotia i te poiri.
aiiia
rua
e
te
mau
raa
i le
mau
E
na
rolo i te maniiraa toto,
le taberaa
roiniata te mau mca ta-boe-ore, te Satauro i
tuu faaliou bia i nia i to’na vairaa mau.
Eila e nebeuebe ia taio i te rahiraa
feia teihamani inohiano to ratou
liaturiraa aucuc-ore i te faufaa no le
Satauro. »
o te
_
Te
rpo
raau
ora ?
ia oia ei parau-tumu ? ei
faatupu tataraliapa, liaa ma-
ra
Eiaba tatou e bio i' te mau fenua alog.
nei to ratou buru e te utua.
ia
oe
rcofaateiteiraa ilaalipsana, ua faaroo atoa
to’na Varna ite reo ê roa ite pii raa e :
faasatauro, a faasatauro
alu
atu a faarue
i tena.
Eiaba tatou e na reira.
E cre anei talou
tei faabosana noa i te Tamaili a Davklà
te anaanatae e te oaoa i te mau sa-
ma
inaha le
noa nei
latou i ta tatou bosanaraa mai te reo e,
bali e te mau mabaiia atca ? E
laid liioa nei. te taui iniiepine
R
faarue
atu,
aore
au
i ile i tena
A bio ra ia tatou ibo.
Üa afai-ê-liia na te Satauro, hoohianâ''"
roto i te loto, ta te maraoe no lesu e te
nahoa rahi
i ite.
Ei faufaa
tumu
i te
i te
na
tatou
ei faaoraraa
tei poiri, tei mcliameha
peu diabolo, tei haapa’o i te
taiata, taero-ava, mau titi no
hui-Laata,
mau
mau
]>eu
te taata e no Le mau peu.
Inaha nafca latou i taua faufaa ra.
Aita anei i faafaufaaore-hia na roto i
le tiaturiraa i to tatou paari 1 ei faahiahia
raa
i te taata, ei taa-arcarea-ràa hdi !
aore
ici faatupu raa
ra
hapa c hinaaro
na roto ile
mau
i te tatarai te oraraa api.
liaapa’o papau noaraa i
te
ohipa paieti
roto i te mau peu anoi; ia tavini ta¬
te ino mai te rima aui c te maitai
mai te rima a tau.
.
na
tou i
na^ roto
na
laata, a faarue alu. E riro ta tatou bosana raa ci mea fautaa ore. Eiaba tatou
e faarue ia
lesu, Leic te ravea, ia pohe
to tatou nounouraa i te mau mea o teie
uci ao na roto i to tatou nounouraa i te
mau maitai i te aro o lesu.
Ei reira e
nchenelie ai ia pii oaoa e, Hosana, Hosa¬
na, ia ora i teie nei e faaora mai ia raa-,
tou e lesu e..
te vai
i oaoa. Mai te
tabi pae aau i te
anaanatae, e to te. tahi pae
î to
e, ua
oia i paloi c ia bimciie bia le
faabosana raa iio’iia. Ua pii bia « Haleluia » te pebe ia tei iiebepebe bia no
te mau Oroà pasa- ]ieiieleko.sc e le patiaAila
ià polie oioi
teie taata.
parau e lOre to
taime i faaroo ai
Tiabapa,
e
lianahana, anaanalae, itoito V
ia, oia lioi te mau Tabua, te mau pbarisea, le mau papai pa¬
rau, Ici
faabapa pinepine bia e les'ul,
feia aanjiio c te tcoteo aita roa ratou i
Ilia i Ilia i le c'a, c te mau amaa tamara
ta raton i laoraora e ta raton i tabiribilâ mai.
raa
pae.
No te mo’a
O te feia rarabi
O lesu
noa
saiia
ra
ai ta oia i parau
Ua anaanatae ratou no to ratou
buru.
tatou ia lesu
ia, noa’lu te oaoa no Zioua,
ratou i te liioraa i te tupii-
roa
le parau a Zckaria i to ratou liioraa
i le Mesia i nia ilio i te fanaua Aseni
o tei bacre
mai mai te io£i o te Fatu no
mca
Te ile
I to’na
raa
raa
E i leic Sabati o te mau amaa (
cbe des
Aita’loa oia i faaca faaliou, a'.ta i baapa’o ia’na ibo; ua faabapa, faaara, haamaraniarama
puai râ. Aita i mala’u i
mua ia
E-aisera, te huimana, te Papa e
mau
lieiieloma moà ta tatou
parau ici tupu i le
baamauao ,nei.
roa
oaoa
ua
le
Parau
peu poiri e te haava,re, no le hoc pae rabi ra e rave hoata noa
i le mau ohijia o te faaroo !
mau
o —
IJa ])arau ua lesii i la’na mau pipi' e,
inaha le liaere iiei tatou i' lerusalema e
te
manuia ànei teie
Na roto i le
na
roto
i Le baapa’o ore raa
i le faarue
roa raa
i te
mau
ohipa ora e le tiaturiraa i te mau idola
no
teie nei ao.
,
V
E inaha,
a
ci faaitoitoraa ia tatou paatoa»'*
tatou i te parau ta lesu
baamana’o
i parau mai i ta’na mau pipi « Ei faaroQr
to outoii i te Atua » oia lipi, e tialuri- '
e liai tatou i le tauturu no te Atua.
S. .4. IMPRIMERIE DE TAIIITr
VEA POROTRTANl
<'liarinc.s.
Ils
'du peu])le.
aux
^xigcucrnS
de-même à Taliili ?.
scrail-il
1-ui
plk'iil
sc
C.om-
mi
j)clil, |)ay.s de 75.000 habilanls,
ii’eii compte d’aillcui' ([uc 40.000 à
Tahifi même iioui’rail-il iabsorl:ei' le Ilot
(le touristes (ju’oii nous amionce, ])rès de
deux cenls i)ar jour à partir de lOlil. Ce
nk'sl ])lus du tourisme, c’est une invasion
pacifique, mais 'une invasion cjuand même.
Il est impossilke que la structure même
du peuple n’en soit m’Odifiéc com])lèle-
meuL
tfui
•ment.
On
penser
à travers eux.
Encore
élions
ces
former
pourra
Jie
beureux
vaincus
leurs
])as
vivre ;sau®,
serons-nous
-.si
nous
([ui arrment à trans¬
Yainc]ueurs. si nous deve¬
gallo-liomains ou même dos
grecs. Il y a tout lieu de ])cnscr liétas
''•([u'il u’en sera rien ])ar notre ju’opre
iaiblesse d'une i)art, jvar leur outre cuidence d'autre-])arl. Il ne faudra ])as ciiuf
ans pour cfue l’on découvre ([ue la capi¬
tale ne doit plus être où elle est pour
([u'on déplace les ]K)])(dations, qu’on juge
peut être indisirensable, la construction
nions
dt's
à
Aliiuaono, et (t’autres
(cun
aeroarome
dans
cbaciue île ])our faciliter les voya¬
touristes, tpie sais-je encojje ?
ges
des
L’avis du
son
chance ou suicide
TOURISME:
LE
peuple 1 Peu importe c’est pour
bien. Pour son bien sani doute quand
les familles après un
fcbristianisme essaient
siècle et demi de
lentement de se
formel', de se constituer et que les ten¬
tations innombrables viendront à nou¬
veau,' détruire les foyers quand l’argent
sera
aussi rare qu’avant, quand la vie
sera
iilus clicre, à la merci de quelques
aigrefins...
—mon [iropos
fera
note dans le (Xmoert
Bien
siir,
•V
DU FLEUVE IKOPA SE
Tananarive.
la
rivière
de l’I-
monter le Mercredi
(|ni tombait depuis
le 21 ne cessa (|ue le 1er Avril. Les 26
,('127 mars l’Ikopa menaçait à tous mo¬
ments de rom])re ses digues si bien ([uc
le 27, les Travaux Publics décidèrent de,
prali()uer une brèche vers la rive gauche
(|ui fut immédiatement inondée. On [icusail ainsi [(réserver les' bas ([uartiers de
commcjKxi à
25 mars.
Lu ])luie
kojia
Tananarive silués sur la rive droite. Mais
le dimanche 29, jour de Pâiiucs, les di¬
(le la rive droilc se rompaient eu
pinsieui’s endroils et l’eau s’étendail du
-Sud au .Xord encerclant la ville des ([uar-
gnes
li.'i's
d'.\nkadimbah(Kika
jusqu’à celui d -
Du 29 au 31. l'eau monta
déhordani les roules d’Antsirabe, de MiariarivO, puis de .Majiumga. Le 31 au soir
i'inondalion avait atteint son niv&au( ina
xinuim.
Le 1er cl le
2 Avril le soleil
.Ankadifolsy.
■'brillait de nouveau, une décrue était sen¬
sible vers le .Sud de la Ville, inais ce n’est
(ju'au t .\vril (jue l’eau baisse de qucl([Ues
,cenlimèlres dans les ([uartiers nord. La
-rivière elle-même nest plus en crue, mais
du fait des très imporlautes brèches qui
se sonl l'ailes sur les deux rives, reaii con¬
figure
d’espé¬
Il se peut c[ue je ne sois
(ju'un Jérémie maudit par son peuple,
mais je voudrais vous donner rendez-vous
dans ciiKj ans pour faire le bilan du
travail qui sera .accompli dans les pro-
de
fausse
du pays.
rances
cbaines années. On me dira encore que
ce fatalisme qui s’ignore, propre à Tahiti
fera dire aux gens d'ici : aita e pdapea !
jiarfois plus nocives (ju'une guerre,
permanentes.
celles-là sont
pré-,
rémpla-..
pensées réelles du jieuple Udiitien
pare ce bouleversement et le
cernent de notre peuide. Demain,
d'existence,
l’alipndauce
sous
garder le folklore ou s’en donner-
Pour
l’air
tout simplement
reviendra
on
se
ni morale
pour
Seulement,
retenir le peuple.
nous
disposerons d’un aé¬
premier plan et des vieiltarda
blanche se jiava lieront à notre
à peau
place sur nos plages.
Daniel Mauer.
fermement au beau fixe et
moral de la ))opidation est meilleur.
lé
.
lage et déménagent leurs
ils sont rares. Beaucoup plus uombeuXi
sont ceux (jui ont laisse leurs,biens dans
l’eau ou au premier étage de leurs mai¬
(juand celles-ci résistaient an flot.
de maisons malgaches, en
terre ouge, se sont dissoutes, affaissées
sons
Des
dizaines
de sable
à mai'éa
UNE ILb: DANS UN IMMENCE
M.\RAIS'
LE ELOT DES REFUOIES A TANANA¬
RIVE
Le flot 'de la ])0|)ulatiou sinislrée a
comme
[U'écédé celui des caïux. Nos centres pro¬
testants ont commencé à l'ccueillir (]uel-
La
([ues cenlaines de ])ersonn(s le 28, puis
2.000 le 30, 5.000 le 31 et 11.000 le-2Avril!
faudrait pas s’imaginer une ])anisemblable, i)ar exem])l(.’, à celle de
Tévacualion de 1940 eu France. Le,s gens
ne
([iie
ont été
sni'pris, certes, cl personne ne se
devine à quehjues centimètres sous l’eau.
Pendant une semaine l’avion a été le seul
.secours
tant jiour Loliservation de. Ia(
accueilli les réfugiés. Plus
.sera
centres ( dont 37 ])rotestants ) se
sont ainsi crées iiour aceu-cillir les familtes
donnant le siieclacle d’un magnifi(ine
60
moinement de solidarité. Ehacuu a cmporié avec soi ce (pie. lui permellait le
de Icnqis dont il disposait [lour fuir.
leu' maison par me¬
sure
inévenlivc oui ]m jirendre davan[)eu
Ceux ijui ont ([iiitlé
châteaux
canqiagne de Tananarive, vue du
belvédère d’Ambohipotsy, ressemble à ua*
immense marais d’où émergent des loits,(
des arbixis, des îlots reliés ])ar l ombre
(les roules ou des voies ferrées (jue l’onj.
crue
de
de.s
haute.
souvient d'une [jarcille inondation dans
les cenl dernières années. Mais louL nalui'eileuK'nt ;
les foyers, les écoles,, les
h'mjdes ont
i'
de Madagascarmeubles. Mail»
([lie les eaux se seront totalement retirées
avant deux ou trois semaines. Le temps
Il
,
([ui sont
tinue à [(asser et à alimenter les bassins
d’inondation. Il faudra huit jours pour
fermer cos brèches et l’on n’espère pas
semldc
^
rodrome de
parfois succombant
de leurs vaiu([ucurs
veulent bienveillantes
au
temps païen alors ([ue le temps est irré¬
versible et qu’il n’y aura plus ni règlet
( on voit cela en Améri([ue ) en verra-t-on
aussi
(l'Ui disjiaraîtront par tourisme ?
11 est des invasions pacifi([ues et lentes
([id
touti
qui constituait enœre notrepatrimoine, les terres ne seront plus à.
nous, ni nos enfants, ni votre langue qui
s’appauvrira de plus en plus et le français
lui même cédera la place à la nouvelle
langue des touristes.
oublié
sera
l’a¬
sait
aussi ce (]ue l’on peut voir ailleurs. Ce
n'est ])as la ])remière fois dans rbistoire
(lu monde ([u'un peuple disparaît. Il y a
des races entières ([ui s’éteiguent parfois
jiar consomption parfois par alcoolisme,
liarfois ])ar bouleversement de ses con¬
ditions
,
Le tourisme tel qu’il semble être re*;
fléclii acluellement à J'abiti dans l’optique,
d’une complaisance iioussée à, l’extrême
envers
les moindres désirs exprimés au.
nom des visiteurs, sans .se préoccuper des.
et ([lie Ion chante encore «Laissons
venir venir! (]ui vivra v^erra ». On
Ce que fut la Catastrophe
Lb:s DILUES
RO.MPEXT
5
.
pu
que
pour
le ravitaillement. On a'
craindre ipic'"rananarive vint à man-
uaji ]j '[ïB] S}) [O opuBîA op ‘zu np .loub
rien. La distribution du ravitaille¬
ment aux 45.000 .sinistrés, k' ration neme-nt
exi,gcant une organiisation (pii a liieii dit
mal à .s'élablàr, mais la bonne volonlc
cl le l>eau lenqis aidanl, louL se j)as.se.
le calme. L’immense
Iraide ([ui s'aeeonqilil ces
en
valeur le dévouement
dans
travail d’en-j
jours-ei met:
de
cenlaines
l
YEA. POHOTETANl
Ce que fut la catastrophe
de
,
Te Taata-tupu
Le PROCHAIN
Madagascar
de personne,
éclaireurs, missionkS, parois¬
écoles, associations privées, etc. Com¬
me il arrive en pareil cas l’organisation
sera ]oarfai[e au moment où elle cessera
d’clrc utile, mais peut-on s’en étonner.
ses,
Pour J'instant
brèche.
tout le monde est
la
sur
CAMPEMENTS DE REEUGIES.
Je suis allé me promener dans cpielques
quartiers surpeuplés. Celui d’Isotry est
le plus étonnant. Dans le grand temple
en
réparation, un millier de personnes
environ couchent sur les bancs. Partout,
de la tribune au pied de la chaire et tle
riiarmonium, s’entassent des ballots de
linge, des marmites, des nattes. Devant
le parvis, sur le trottoir, brûlent dé petits
feux et le riz cuit dans les récipients les
plus inattendus...
Autour du tombeau du premier mi¬
nistre et dans le square autrefois coquet,
la terre a été retournée par les porcs, les
bœufs
et
transformée
un
en
immen,sé
cloaque. Les quelques touffes d’herbes
qu’on aperçoit encore sont tachées du
sang des porcs que l’on égorge et que
l’on grille dans des feux de paille. Sous
les arcades du tombeau campent des fa¬
milles elles peuvent surveillèr du haut
de
la. terrasse leurs maisons inondées
menacées du pillages pu de la destruction.
A part quelques voleurs qui ont été immé¬
diatement pinces et punis sévèrement
(cinq
tion
ans de prison
de séjom* ), le
ferme et d’interdic¬
pillage
a
été évité
par une surveillance très sévère de l’ar¬
mée et de la gendarmerie. Des épidémies
sont à craindre, et le service de santé
a fort à faire pour que les gens acceptentd’observer les règles d’hygiène iindispeneables. Il faudra se méfier des terains
souillés à la décrue.
LES DEGATS EN PROVINCE.
Mais ce n’est pas à Tananarive
Uji
professeur demanda iim jour à ,léqui, lui, n’avait aucun diplôme —
ce qu’il fallait faire pour être un croyant
sus—
ment posée ijour
du
jeune maître.
éprouver
beaucoiup plus graves; Dans l’Est (ré¬
gion de Mananara )., et dans l’Ouest ( ré¬
gion de Port-Rergé ), des villages ont
été effacés de 1 a carte, les uns emportés
par le cyclone, les autres entièrement
rayés par les eaux. Des régions ont été
ensablées, des cultures dévastées et ren¬
dues improductives pour trois ou quatre
ans.
On ne compte plus les effondre¬
ments des voies ferrées et les ponts en¬
levés. Ce n’est que dans plusieurs semai¬
que le relevé des dégâts pourra
être fait. Partout et c’est une grande con¬
nes
solation, le nombre des victimes humaines
est insignifiant en rapport avec l’étendue
du désastre. Je ne crois pas qu’il dépasse
chiquante.
Jean Adnet.
l’argent à riiôtelier et lui
le 'rembourser, au retour
voyage, de tous fi’ais supplémentaires..
dc
la
sûre¬
science
.Tésus ne se laisse
piège tro]) visible et
pas prendre à ce
retourne à bon droit la question au doc¬
teur. 11 lai dit
remarquez la cocasse¬
rie de cette nouvelle situation c;e,st Jésus
—
qui maintenant interroge le savant com¬
me si celui-ci était son élève —: Qu’estil écrit dans la loi ? Qu’y lis-tu ? Le sa¬
vant, ([ui connaissait bien son catéchisme,
répondit : Tu aimeras le Seigneur, ton
Dieu, de tout ton cœur, de toute ton
âme, de toute ta force et de toute ta pen¬
sée, et ton prochain comme toi-mênie.
Au docteur, Jésus accorde un bon point:
Tu as bien répondu, lui dit-il. Mais pre¬
nant au sérieux la question irtsidieuise du
•savant, il ajouta : Fais cela ( puiisfiue
tu sais si bien ce qu’il faut faire ) ,et tu
vivras.
Quïl
ne
suffit pas
Mais n’est-ce pas au pied du mur
qu’on reconnaît la vraie connaissance du
maçon.
Cette question valut une réponse qui,
forme d’une
demeure pour le
très simple histoire,
chrétien de tous le:5
temps une leçon essentielle qu’il faut
toujours réapprendre.' La parabole vaut
la peine, bien que connue, d’être ici rap¬
pelée dans sa forme toute simple :
sous
Un homme descendait de Jérusalem
à
oo'upe-gorge). Il
tomba au milieu des brigands, qui le
dépouillèrent, le chargèrent de coups, et
s’en allèrent, le laissant à demi mort, ün
sacrificateur, ( prête du Temple ), qui par
hasard passait par là, l’ayant vu, passa
outi'e. Un lévite ',(■ esi^èce de vicaire de
service aussi au Temple), qui suivait le
même chemin, vit aussi l’homme et pas¬
sa outre. Mais un samarhain ( las Sama¬
ritains avaient une religion très proche
de celle des prêtres, mais ceux-ci lias
méprisaient ) fut ému de compassion lors¬
qu’il vit le jjlessé sur le talus. Il s’appro¬
cha de lui, versa de Thtiile et du vin
sur ses plaies, le chargea sur son âne, le
conduisit à l’auberge et demeura auprès
de lui toute la nuit. Bref, il prit grand
Jéricho,
(C’était
un
,
soin de cet inconnu. Il alla même jusqu’à
de
Aj'ant raconté cette Iiistoirc où le Sa¬
maritain
prêtres
honni avait le beau
rôle et les.
moins reluisant, ' Jésus
posa
docteur cette question ; lequel le sem¬
ble avoir été le prochain de celui qu£
était tombé au milieu des brigands ??
un
au
( Il fallait choisir entre les prêtres qut
Samarilai,n quî
ia pratiquait). Acculé, le docteur ne put
([ue répondre : C’est celui qui a exercé
connaissaient la loi.et le
la miséricoEcIe envers lui. Jésus n’aban¬
donnera pas sou interlocuteur sur cette-
réponse juste, mais théorique encore. Il
ajouta cette coiiclusioii. Va, et toi, agis demême.
Nous
efforçons souvent, ^^la lu¬
parabole du bon Samaritaind’étendre la portée de notre préoccupation
iiovis
mière de la
humaine
de connaître la
volonté de Dieu mais qu’il faille surtout
lui obéir en agissant, cela aussi le docteur
de la loi le sav-ait, comme nous le savons
tous.
de
promettre
vraiment vivant. Cetle question était
que
le capital national a été le plus atteint.
Pour 1,ensemble du pays les dégâts sont
remeitre
au
delà du cercle de notre fa¬
mille, de notre société habituelle, voira
de notre Eglise elle-même. Nous voulons
bien, dans notre pensée, accepter qu’il
faut aimer
tous Tes
hommes, puisque,,
en
Dieu ils sont nos frères. Nous sommes,
exemple, franchement contre la séaes races, et pleins d’horreur
pour ces ché tiens d’Amérique ou de l’A^
frique du Sud qui pratiquent l’apartheid.
par
gregaiion
Nous
accueillerions
très volontiers dans
Temples ( plus facilement bien sÛBque dans nos maisons ) des noirs, comme
nous
sommes heureux
parfois — d’y
voir ceux que nous appelons des « étran¬
gers », gens de passage de tous, bords.
nos
—
Il s’agit de bien savoir qui est notre
prochain : c’est-à-dire tout homme que.nous
approchons. Nous disons encore —
avec un peu d’inconsciente hypocrisie —
: venez
à nous, les portes de nos Eglises,
sont ouvertes, nous vous aimons bien.
Que vous soyez incrédules, mormons, ad¬
ventistes, catholiques,
letrés
ou
pauvres,
riches, il-
savants, venez dans notre as¬
semblée fraternelle. Vous
adopterez notre ■
pieux ( il n’est pas difficile à
apprendre ) et nos habitudes, pas du
tout compliquées. Ainsi, quelques-unes de;-
langage
personnes, de temps en temps, de¬
viennent nos prochains : parce qu’ils se
sont rapprochés de nous. Mais quand,
ces
comment., avons-nous été vers eux ? =
Q^and en delrors dé no.s maûsonis. de.
nos Eglises,
avons-nous été nous-mêmç^.
vei's ceux qui avaient besoin de nous f '
et
Là est la vraie question.
f
Haapiiraa reo Tahiti
0
Te ileahia nei i tcic Lau e, e rave rahi
taata tahili lei ore roa i ite i te parau
taliili,
TJa
i ^Lie p^pa'i i to
e
aramoina
raton iho
te lioe
roa
mau
reo
tumu
reo
lei monohia'tu i te hoe mau parau
apî. Mai te moa ra e, ua veve roa totatou reo. Aita'tu hoi e tumu, maori rà
no
le faatau o Le feia paari i Le l'aatitiai'l'ora raa i te tahi mau parau hape
e parau pinepine hia nei e ta raton mau
mau,
.
tamarii.
hoi
oia
tei
rave
hia
c
te
Hau
no
Haapiiraa
i te feia e rave rahi( 1
roto -i te tare haapiiraa teitei no « Paul
Gauguin » i Papeete. Te hdre’a nei hoi
te
haapiiraa
oia
i to’na
ite
haapoupou hia
tatou.
no
E
lia
roa
patoi e tia’i, mai tei faaitehia î roto
i te radio. E farii mauruuru roa oia i te
mau
lata e faatae hia’tu ia’na ra, no te
i te
Teie taua mau leta ra ;
oia. Area tatou, e aapo
ana’e ia i taua mau haapiiraa ra e tia’i
ei reira hoi e titiaifaro ai to. tatou reo.
E faatae hoi tatou i to tatou mau.mana’o
inea,
Tuatiraq
ia
e ite ia oia e, te haapao ra tatou
faarooraa i taua mau haapiiraa ra.
B
parauhia P
c
CDGKS
L
e
il,
parauhia T
parauhia R
e
J
Te vai atoa nei CH
-i
T
i
Aua’a maoti râ te vai nei te buka mo’a
O
tei
rave
mau reb tahito e
tei riro ei avei’a no tatou.
tape’a i te hoê
rahi,
o
Te vai atoa nei hoi te tahi
haapiiraa
roa ia
i te mau tare hoo raa ;
maitatai roa. Te vai atoa
mau
te
tia
mau
râ te tahi
hape rii i roto. E tia roa râ i te j eia
tei ite i te reo farani ia rave hoo mai
i taua buka ra, ei aratai ia ratou.
o
Teie
i—
tiens :
hoi taua
mau
Grammaire
et
buka
ru :
Dictionnaire
tahi-
l’epano Jaussen.
Grammaire de la langue tahitienCharles Vernier, Tahea Drollet.
3—
aie :
Grammaire de la
No
mau
reira, na roto i te àniraa a te hoê
ia tu’u alu vau
melo orometua ia’u, e
roto
i te
reo
«
maori
»
' te vai
atoa
leta ;
na
tahi mau haapiiraa reo i roto i ta
tatou Ve’a, ua farii au i taua maâ aniraa
iti ra ma te poupon e te mauruiuâi,.
Eiaha râ outou e mana’o e, e « aivanaà »
vau.
E tamata râ vau i te amo i taua
N G, e te K, ua ore
tahiti.
râ i
roto i to tatou
reo
i te
hopoi’a
ia’u. E
farii
mana’o
ra, i te vahi e maraa
atoa vau i to outou mau
e to outou ato’a mau ma¬
faatia. E na reira hoi tatou i te
faatiaraa i te mau parau atoa e tià’i.
Te vahi hoi e titauhia nei maori râ, ia
titiaifaro to tatou reo, eiaha ia painu roa
ino i « Farehape ».
'
faahapahapa,
:
TANGATA oia hoi TAATA
RANGI
.
oia hoi RAI
RITE oia hoi ITE
:
IRA oia hoi l’A
;
J
Area i te leta L
LIMA
Lovy, Bouge.
oia
hoi
ua
tauihia i
RIMA
R
’
Teriieroo-Hiro.
( Tuatiraa i teie vea i
Introduction à la langiue
Charles Vernier.
te
PELE oia hoi PERE ( atua no te auahi);
langue tahitienEmile
4—
ne :
I
ra
( Ohipa 11, 26 ).
na’o
—
ne:
Cherisetiano
buka
tii atu i roto
e man buka
ra
E rave rahi hoi mau papaa e haapii
hia nei i to tatou reo, e ua hau roa’e
to ratoii ite i to te ihotupu o te fenua;
e mea haamâ roa ino no tatou.
mua
nei. )
taïiilieiaE PARAU OTO ROA.
E
lia roa’toa ia
rave
Ua
Haapiiraa
mai i na Bibilia
piti, to Le" reo farani c lo te reo tahino, te faaauraa i te mau parau. ( tâ’a
noa’tu ai ia vetahi mau hape).
e
ti,
Te
31
piapa.
Anahuru
Inaha hoi, ua ite atoa tatou e, te rave
hia nei te mau haapiipih-aa reo taliiti
na roto i te
«Radio » i te mau ahiahi
îaraire atoa. E no reira, e tia roa ia
tatou ia faaroo maitài i taua mau haa-
piipiiraa
e Loru
tiahapa leta i roto i
piapa tahiti ; teie :
te
efhm
a
e
na’o
ra.
a e
i te
fa
he
nopr
mo
nu
o
pi
ro
ti
tupu iho nei te hoê ati rahi ÿ tei
Tiurai i te pae no te ohipa U’î
Apî, oia hoi to tatou Peretiteni o te Tomite Faatere U’i Apî manaraa poto tei
roolùa i te reira ati o Nedo SALMON,
o tei
ho’i atu i Paea i te reira aruii
I Punaauia, i mûri iti a’e i te hoê ea-turu, ua faarue to’na pereoo i te purumU
te haere na roto i te hoê uru, haari
mai te puai hoi. Ua tahuri atura te pe¬
reoo mai te vaiho ia Nedo ei parupanui
roa. Ua faauta hia mai oia i Papeete,
no
tuv
pai'au ;
i
no
u vî.
Taa ê noa’tu -ai vetahi mau leta tipee
hia. Na te reira hoi e haapapu mai e,
no roto mai te reisra i te mau reo êê oia
hoi : hebera, heleni, paretane, ptc...
avae atau o tei pepe .roa.
I teie nei mau mahana, ua maitai roa
oia mai' te huru matamua ra, mea itoito.
Te faatae atu nei te Ve’a PoixJtetani ft
te mau hoa i to ratou aroha ia Nedo
i roto i to’na ati.
tapuhia to’na
S. A.
Imprimerie de Tahiti
VEA POROTRTANI
8
Te
Tomoraa fare putu-
PAPEETE :
Ua
■
Afareaiiu
lupu to talon Apooraa Rahi mai t»
17
no
E
rururaa
Alele
lupu ia i le 30 no Tiurai 1959 i le
le ahi'alii.
2 i
liteni.
rima
i le
lo
E
nialiana
mailal
roa
atealea
e mea
i Taviri
te rai. Ua aniui
mai to le Paroila
taatoa
nei;
iiianihini
le
e
inaii
i
Tai^ao i lioroa i roto i le
Teariki, lavana e mclo lioi no roApooraa Ralii o le Fenua nei
i te opaoi no teie nei fare. E
amuiraa Gileada iho
te
na
niailai
E na
no
i himene mai
i te himene tomoraa.
mua
i teic nei fare apî:
la
Ua
aloa mai te
amui
Tavana
ta’nâ
e
mataeinaa.
apooraa
hope te taala i rolo na Tahiarii oro-
melua
i haamau
tuamü
orometua
i
Bibilia.
le
le
E
na
Tc-
bibilia, na
peretiteni A.R.A. i faalere te aoteie ta’na ao’raa ( Zekaria 10 - IR. ).
Na le amuh'aa Gileada iho i himene mai
te
himene
riiraa
teie
tae
fariiraa, ia oli te himene l'avauvau
ua
fare
nei
liia
maile
le
inaii
parau no
mai c
haamalaraa
ma
le
lae
mai. Ua inaitihia
i\Iai
Icie
huru ;
le
Ua
le
pô, hora 7
te
hoe aufauraa
larahu
liaamauliia
avae
tci-eraa
a
le
niu
Alele 1917 i
Punua
leic
o
nei far;;
a’e i
raro
iti.
Arapari, o Arai-ari iia)
te tamula.
I
Novema
ohipa mai reira e lac
Mali
ra o
ua
faaea
te
mai i te ava’e
haamala faahou te ohipa
1913,
ua
a’e
i le
i raro
19-17
roa
faatereraa
a
te
Teluaiiira tauluruhia
e
lo’na
ua
faatupu
Punua Maruiii.
ofai
lihi,
ai
le
roa
mai
mala
no
Me
I laua
1918
ua
malahili
haamauliia
aloa
ra
Ua
Ua roa’a mai
te moni
la’na
3.020,
larahu
13.798,
ua
toe
Na le Lata Haaati
ha.
mau
i)aeau rahi, mai reira mai e lac
i te ava'e h'e|)uare 1959 ua haa¬
faaliüu
faatereraa
a na
le
ohiiia
dîakono
i raro
e
a’e i le
na mono
dia-
Ua Tac
e
faarava’i i teie
mai
i te
mahana
piti 1 no
nia i te pahi
«Calédonien» o Adnet mâ, o .Samuel»
OTOinetua, Mme Daniel orometua haapM
na
lae
atoa mai na nia i le manu rev«
Monsieur Roux ta tatou i ite mai"’
le avae no Tiunu. E faaea faahou rü
oia i rotopu ia tatou.
o
Ua lupu te hoe rururaa tama i roira.
Mea mailai roa. E 177 tamarii tei tae maê
e lei
maere
roa i
le Iraapiiraa tei haa-
pô
i-a
faaau.
Ua faaterellia te tuaroiraa
i te
i purara
ao
e
tae
noa’tu
ai te taala.
TAHITI :
Ua liaamalahia le
piiraa
Pueu
.Sabali
c
No
reira
faailoito
taala,
noa
e
i te
te
amuiraa
1 )
iaaîraa
i
Gileada
la
oc-
ciaha teie nei l'are
na’c, ia ru]jerupe
oua
po Sabati i te
lümeneraa.
tuaroiraa
e
fare
e, a
i le
ajii ia vai
i le mau
le mau pô
ra
i
liiopoaraa o le Haa¬
i le Sabati 30
no
Alele »
Faaa.
E opaniliia teie ohipa i te 7 no
Setepa^
I mûri iti a’e e tupu na puliaparaa ta¬
marii e ])ili i Tiarei.
'
No te
tamarii
mau
tamaroa
tei
i le
liiopoaraa i roto i to ratoa
paroika, mai le 14 no .Setepa c tae
noa’lu
i te
21
no
Setepa.
2) No te mau lamarii tamahine, lioê
â ia, mai le 21 no .Sclepa e tae noa’lu
i le
28 no
Seiepa. E lüauliia te mau.
tamarii no Tahili e no Eiineo ( Moorea
).
0 — 0
PARAU OTO.
kono.
E
la oli te vauvau raa parau ua pupuhia
le taviri i roto i le rima no Tapao Pere-
i te
tei faaolihia.
parau
Setepa i te poipoi roa,
tirni
aloa te liiopoaraa himene i
faaterellia c Ta])ao perelileni,
te liimene tarava, himene ruau e le hi¬
mene nota, e te liiopoaraa i te mau aahu
le
i oU
oiniiaraa
te
O le fare haapiiraa tamaliine tei farii i to le .Vjiooraa Rahi i te mahana ma-
mau
11
te
pureraa
e pitî
Tciholu
pô. Teie ta’na irava :
e na Maucraa te pureraa
opaniraa i nia i le irava Roma 8,^39.
inauuia
I
te
Perelileni
rururaa,
paohia ;; Tuti mâ.
tamuta
teina
Alele
i ta’na
le aufau
no
mai le moni 10.778.
laua
ava’e
te
i
afa,
e le
faa
le
3'c‘iholu
Alele i
Marelco 11/'21,
110
E
I
i le
Tapa’o Or.
e o
rahi
hia
na
haajia’o
A"a
17
no
le
lino.
aufauliia
i le
Or.
te 21
lamarii.
la oli te pureraa, ua fariihia te pae o
mai i lo’mi oliraa.
roa
lae noa'tu i
laioraa
Jacot
raa
e
lcre maitai roa tei faaterellia
hau c le inarù. E 22 auvaha tei
ci taala
Ua
parau'
api.
puturaa no Gileada i
hora
mau
ia
na
te Atua o te Haiu e haamaitai mai
oulou
paatoa.
Pareanoa.
PAPEETE :
Ua polie Vehiarii
Alete,
<
le ivi-vahine
•
vahiné i te 15 no
o te hoe orometua
lahito roa no Faatoai ( Moorea ).
.»
'
Fait partie de Vea Porotetani 1959