EPM_Vea Porotetani_195901.pdf
- extracted text
-
-4
Te 59 0 TE Matahiti
—
HIHI I —
TENUARE 1959
Porotetani
IIoo i te matahiH hoê : HOE-AHURU TARA
—
Rédacteur : Daniel Mauer.
1959
O te parau parare ia tei faaroohia i te raau vahi atoa e ati noa’è to
la ora na i te Aroha no le Atua i leie matahiti api.
tatou fenua nei. i te omuaraa o
teie nei matahiti api.
la ora na oulou e te mau hoa rave ohipa amui na te Atua.
Ororaetua, le mau Diatono, e outou te mau Aveia no le nana na roto i teie matahiti api. Te raau laeae e te
mau tuahine, tei hohorahia e ali noa’è e le mau paroiia’toa, ei farii no te Hau atua, ei aito no te Mesia, afai mararaarama
ei aito ma te ara. ravaai laala. — la ora na e le U’I API ta te Fatu e nounou rahi nei, eiaha e haamaua noa i to outou apiraa. Haamanao i tei hamani ia oe i le apiraa nei. Aita hoi i laè i te mau mahana iino, eiaha e totova i to outou mau tino,
haapaè i te mau mea viivii ai to outou mau tino. Faaroona i le haapiiraa a te Kohelota 11/10 e, ”Fàataè atu i te mea e viivii ai le lino, te taraariirii raa hoi a te Apiraa e mea raau ore ia. Haamanao rà i tei hamani ia oe i te Apiraa ra? (Koheleta 12/1) — O outou te au ia titau i te maramarama e te paari, te aau mâ e te anaanatae, ia riro ei rima itoito no te mau
ohipa atoa o te fenua nei. la ora atoa le mau tamariirü e, ta te Fatu e liai lamau maile nei e e haapii hoi i te e’à e ora’i, nô
oulou hoi te aià nehenehe i parau hia mai, ei feia tufaa i te aià ra i te Ora. — Te Aroha nei te Vea i to tatou Hau Metua
0 Farani, ia upootia oia na roto i teie tau. T-<e noa’tu i te Tavana Rahi o le mau Apooraa faaler.e i te fenua nei, tei mailihia e faatupu i le hau o te mailai e ruperupe ai to tatou aia ili. — Te poroi nei te Vea Porotetani i to na Aroha ia oulou
paaloa leie matahiti Api.
Ta te Vea Porotetani atoa ia e poro nei i lo’na mau hoa e ati noa’è
Te mau
To outou hoa V. P.
A‘oraa
tusia
atoa mai ixito mai i te pau rahi Diluiù,
i na ô ai to tatou manao malamua e :
« Ua
faatia iliora NOA
lehova e pûpû atura île
taaualii i nia i taua fàta ra. »
Genese
i te iala
8/20 ;
na
alla ra te hum o te mau raana’o
NOA e to to’na utuafarc i le maliana i liope ai to ralou mau mahana
îaacaraa i roto i te pahi painu noa, e i
îaaue ai lehova ia raton c haere i rapae
i te pahi e ia taahï faahou i nia i te
tino paari o le fenua.
E hia râ uiraa manaonao to ralou i
Xiiui noa ralou latou iho a Iho ai raton
i te ao api toi vai noa i mua i to ralou
aro. O raton anae hoi te taata i ora mai
mai roto mai i te pa.i ralii o te Diluvi
ira ? Eaha te au ia rave ei ohipa malaanua roa V Eaha no le haamata e au ni ?
.
i to latou hio raa ia Noa i le
taime mafamua ra te maere nei tatou ia
>, luaha
NOA, to’na ia feaapiti one raa. Ta’na mau
T^puaraa matamua roa, e ta’na ohipa maf/itamua roa ei te Atua mana-hope ia,
,
tei liai c Ici faaora ia’na e to’na utuafare
■
rave
i
tu’na
ora raa
roa ta
i te Diluai ?
ia faatiâ-
Teie te pahonoraa : O to’na
i te hoe fatâ na lehova.
E
no
Eu/icr te ohipa Matamua
a)
NOA i
0 — 0
aau
te Matahiti apî
no
raa
Ua faalia mau oia i te hoc fata i taua
mahana matamua ra a mahiti mai ai
oia mai roto mai i te pahi, Eaha oia i
opua’i i teie ohipa rahi ?
Teie ia, no to’na ibe papu raa e, aita’tu
e
Atua
e
au
ia
haamorihia
e
ia
tavi-
nihia maori la o te Atua tei lairifaautuâ
i te aohara e te viivii mai ta’na i rave
na roto i te Diluvi, ia mâhia ta’na parau
lia e to’na Moà. Te Atua anaé te tumu no
te mau mea atoa ta NOA i raaili. No
reira
la’na
opuaraa
matiimua ix)a i rii’O
ai i te Atua anaè ra.
NOA ia i feruri mai te taupupu
laahi faahouraa i nia i te
Ta
ore
repo
ofai,
i to’na
l'enua. Ua haaputu haere oia i le
tapoi i te. repo ei Fata pûpû
c ua
—raaite
hoe mau
tusialaauahi
na
lehova.
Aita
oia
fare
aita
api no’na
i opua i te faatia T te hôtel /
e iio to’na fetii tamarSi„
oia i îaa-niahonaho i le hoe amu-,
raa
maa na ratou.
Aita oia i haamàtâ
i te ueue i te fenua i te mau huero faa¬
tupu maa, la’na ra oliipa i rû i te rave
o
aû atu i to’na
roto i teie lata.
te
na
Metua hère i
te aO;
b) Eaha le Tusi<{ ta’na i pupu i nia
füla ra f
1) E TUSIA haamaitai ia. O te faaau;
raa
matamua ia no taua tusia taauah%;
ta’na i pûpû i nia i taua fata ra. Eif
i taua
i to’na Atua i te rahi o
to’na mauruuru no to te
faaite
raa
to’nai
oaoa
e
Ati^^^
parururaa ia’na e no te ora rahi ta tèf
Atua i horoa noa mai ia ratou. Eiaha:;
hoi te Atua i faaora’i ia’na anaè e ij
to’na utuafare? E hau anei to’na mai-i
tai i to’na mau metua? Aita hoi! naij^
lehova ihorâ i Aroha mai ia’na ,e nat)
to'na Varna i faarire ia’na ei taata pa-^l
rau-tia e ei taata faaroo i te hoe anotaut
taiva rahi. No reira teie tusia haamailâlTuatiraa i te api 2
VEA POROTETANI
2
Hi'oraa maitai ïa na tatou.
A‘oraa no te Matahiti apî
Tualirciai.
II taa2) E TUSIA faahachaaraa. O tu faaau
P!
'
.
.
Te Vahiné Ati Kanaana,
.
püi ia iio te tusia taaiiahi ta N'OA
['î pupu i nia i te fala, e tusia faahae-
O te vahiné etcne malainua teie ta
tatou i farerei i roto i te mau Evanelia.
l'hara aloa ;oia, e au teie tusia ei taraehara
ï no ta’na mau hara e ei faafaiLe raa ia’na
o
[(haaraa. Te ite papu nei o NOA e, e taala
[ e te A tua. Eita ta’na tusia haamàitairaa
I e mailai ia ore ia tamâhia e ia haamoàhia
e teie tusia talarahaparaa. E no te inea
U.hoi aita te taata hara no te Fâufaa Tà,
hito i ite i te toto moà tci taraâ i te h ai a
to te ao nei, ( I loan. 1/7 V.H. ) no reira
O NOA i pupu ai i
te toto o te puaatoro
O
.
I e
to te puaanilio ia au i
to’na tau.
I
3) E TUSIA faatae raa uluafare. TeliiI naaro atoa nei o NOA na roto i teie
I tusia taauahi i te faataa roa ia’na i to’na
utuafare e la ratou inau faufaa no te
Atua. Te auraa o teie tusia : te tuu noa
nei o NOA i ta’na mau mea atoa ( te
'
lino, te aau, te varua ) i te pae avae no
to’na ra Faaora ei hanahana no’na. Te î
ra to’na aau i te mau mana’o ta te Arii
paieti ta Davicla i papai i mûri roa mai
na’o ai oia e : la haamaitâi liia oe e
amuri non’tu e te Atua e lehova. Tei
ia oe te rahi e te mana e te hanahana
Ua
te pau e le tura, e tei
i nia i te mau mea’toa, e
puai
e e
ia oe Le mana
tei te rima te
e te etaeta e na oe e faarahi mai
horoa mai i te etaeta i te taata’toa
nei. E teie nei, e to,matou Atua, te haamailai nei matou ia oe, te haamaitai nei
matou i to oe lo’a hanahana ( 1 Parai.
29710-17.)
hoa taio vea e,, aita
to tatou huru i te omuaraa o teie
E homa e, e te mau
I anei
nei matahiti api e au nei i to NOA i te
mahana i haere ai oia i rapaeau i te pahi ? Eita nei to tatou mau manao aau
e au i to’na ;?
Eita anei e au ia tatou i to tatou toi roto i te hoe tau api o to tatou
nei ora raa ia faalia i te hoe lata na to
moraa
'
!
tatou Atua, no’na hoi te io’à i mairihia
i te fetii atoa to te rai e to te ao atoa
nei, ( Eph. 3/15. )
Eita anei e au ia tatou ia pûpû i te hoe
tusia haamaitairaa e te faatae raa ia ta¬
tou iho no ta’na ohipa. Eiaha tatou iariro
i te omuaraa
,noa
o teie
matahiti i te
te tino nei ; i teie mau peu
mau taiva raa,, e
mea pûpû ê ia. Eiaha toa tatou e tapitapi
noa i to .ananahi', eiaha e manaonao noa
i te ino o te tau hopea nei, e mata na
L râ tatou ^ te afai i te Auà o te maitai
mau
rii
manao o
pûpûraalaoa’ e te
I aita
nia, a haamaitai ai i te Atua manahope
hirohirouriraa i roto ia’na.
e
A faaau tatou i te hoe Faufaa Api e
to tatou Atua, a ati tatou ia lesu o tei
parau mai e, tei pihai atoa iho
ontou e tae noa’tn i te hopea o teie
vau
ia
nei ao,
Ç oia-man,, Ebene-Ezera, ua tauturu
lehova ia tatou
teie nei mahana.
mai
e
tae
roa
aenei i
G. Or.
o
Icsu
oire
i te
ctene
ra
anolau i Taliiti ma.
Te
mau
ac’nei,
o
eteiio
le, tcnelere i mairi
te mau etcne pouri
no
tatou ia,
tauihia le te
Ici
arolia
o
lesu.
Ua liai atoa talou i te hoe parau aroha
na taua vahiné Kanaana ra. Ua hinaaro
atoa latou i te ite atu i te mau liua rii.
maa
tei mairi i raro, e ua riix) tatou ei
ite mau no te Tamaiti a te Fatu. I muKaa
ihora,
aita roa’tu
o lesu
i hinaaro e
farerei i te mau taata no te mau nunaa
éé. Ua tae mai ia Oia ei Faaora no te
nunaa
No mTa oia i manao ai
to’na fenua, i te pae
tocrau roa, i te hoe vahi tere ore hia e
ana, e ma te tiaturiraa e ; e moe oia
1 te
mau taata, e taime iti noa, no te
haere i
rapae i
haamaha i te rohirohi
atu i ta’na mau pipi.
e
le
paraupaiau
inaha, aita oia i moe i ta’na fenua
E
etene
ra,...
ua
iteahîa
ra
oia
e
te hoe
vahiné etene, e metua vahiné aroha rahî
tei oto i ta’na lamahine iti tei roohia
c te
hoe mai rahi e te riaria.
Ua tialuri te vahiné Kanaana î te mûu
iwuri, te mau ravea ravehia e te
tahua, ta raton mau ohipa tahulahu,
hiohio e te vai atua â, ta ratou i manao
ei faaoraraa i le lamahine. Ua pau te
moni rahi i taua mau ravea demoni ra,
ravea
mau
e
te demoni
demoni ra.
aita
vea
i tiavaruliia
i
te
ra¬
maere
atoa’nei
etaeta no te mau
Icic Iclnlii manao. Ua loiiohia lesu
a le Alua,
ei Arii ; ci Pero-
E
ci Tamaili
ati-Iiu’a, ua tonohia e le Metua
Mesia fraora i to le ao ? Faaora i to
te ao na roto i te faaora i to Iseraela.
la riro le Iseraela ci faaora i te man
etcne.
' '
phcla
ei
mua ae
te mau huaai no .\berahainalia to lesu oliipa i oli i roto]nt
ia ralou. Aila oia i faarue ia ralou note haere atu e faaora i te etene, aita.
ua faarue
noa oia i ta’na mau
mamoei te lioe maa laiine ]ioto roa, no te liaainaha i to’na rohirohi.
No rcira oia i
Na
e
ma
pa'toi ai. Aila te tau no te mau etene
lia paruru
valiine
ani ia’na i te hoe mea.
e
1
elaeta oia eiaha teie
tupu ! e
patoi oia ia’na o tei tiaoro i mua.
roto i to’na tuupaari ei parabole.'
ia'na. Ua patoi oia na
raa i te lioe maa parau
no te fenua nei.
« E
mea au-ore ia rave i te maa a te ■
Tamaiti ra ; a litiri alu ai na te uri
fanau'a. » Aita ra taua vahiné ra i vî ■
i teie liiiru parau, e na pabono oioi mai
oia na reto i te talii atu parau paari
« Te amu nei râ te uri fanau’û.’
rii hu’ahu’a i mairi no nia mar
amuraa
a
to ratou
ra
maui,
parabole :
i
te
maa
i
te
Fatu. »
E inaha, ua vî te ràanao patoi no lesu îi
to’na hioraa i teie faaroo rahî no teie
vahiné etene, e no reira oia î parau mai ai.
« E teie nei vahiné
e, e faaroo ralii to oe,^,
o
ta
oe
i hinaaro
na,
ia na reira hia
oe ».
Eaha te tumu no teie faaroo rahi ?
O to’na Aroha rahi i ta’na tamahine
pohe i te tahi mai riaria, teie vahiné,
tei
i imi ai i te mau ravea e ora
ai Ia’na tamarii. E moni rahi tei pau ia’na
etene
E inaha, ua tae mai te hoe taote api
i to’na oire, té tamaiti ia a te Atua. Aita’tu
to te nunaa ati-Iuda i ite ia lesu Mcsia
ei to ratou Fatu. E teie te hioraa inaere
i horoahia e taua vahiné ra, ua faàrue
roa oia i te
mau tahu’a tahito ei mea
faufaa-ore.
Te
ta ratou
,ta’na i tilaii.
Ua
tamoemoe ia’na:
e
e ta
i vî^
vaJil
ra
ralou
ati-Iuda anaè.
Ua itea noa hia lesu e te mau taata tei
a
e
haere
TURIA, ma te mana’o e, aita hoe taala
i ite ia’na i rcira. E nchicnche ia lesu
e farerei
i te mau taata paatoa i lera
vahi e i tera vahi, i te anolau tahito
o te nunaa 'ati lucla,
i lerusalema ra, e
aore
ra.
i te hoe oire éé, e i teie nei
mau parau,
parui'aruraa, aita teie vahiné
aila oia i otolie, ia tae ihoa oia i le
Noa’tü
no.
tatou
no
te
huru
pipi i mua i taua vahiné
Ua ite anei ratou i te aroha no to ra¬
ton Fatu.? Aita. Aore ratou i faatia ia
farerei teie vahiné etene ia lesu.. I to
ratou manao aita lesu i tonohia no te
haere i o te mau etene^ e haapao ia ratou.
Aita’toa ratou i hinaaix) ia haapeâpea
hia e ia faarohirohi hia lesu. Aita anei
ra.
i haapai tia i lioro i teie nei fe¬
nua
Turia e Sidona ia moe lesu i te
laaia e nelienehe ai ia’na ia haamaha i
to’na rohirohi.
ratou
E inaha te haere mai nei teie vahiné
elene-heleni e haapeapea mai. Aita i ta-
rohiwhi oia i te haere i tera vahi e
ua
i tera
vahi, ua niaimi noa ma te mauiuU
rahi.
No
tô’na
aroha
rahi
oia
i ite
ai
ia.
Icsu, tei tae huna mai i te oire etene.
■No te mea te inaramarama nei te mata
te taata aau aroha ralii i puto i teie
vahiné ia ore oia i otolie i mua i te.
no
mau
pipi, teie mau taata Ati-Iuda feia.
valiaraha i te etene. Na te Aroha i puto.
ia’na, ia tae oia i pihaiiho i te tamaiti a
Davida. Aila oia i haapao i te neo leimaha i te mau patoiraa, aîta’toa oia i riri
aita’toa i fiu, ua farii mauruuru ra oia
maa rii huahua ei maa ravai roa ino
Aita to’na faaroo i parnparu, aita
i
i te
.
aueue, no te mea na haamauhia i nia tte papa no te aroha. Ei haapiiraa naj
tatou ; ia rire mau teie valiine etene eî ,
^
hioraa.
A hio i te api A.
VEA POROTETANI
Hiopoaraa Taraarii no le Baapiiraa Sabali
Tooà 0 te Râ.
Ua omuahia te
hiopoaraa tamarii no
Haapiiraa Sabati i te Sabali 30 no
Noema, e ua opanihia i te 3 no Titema,
te
tei faatere hia mai
O
'Faaa
e
tae noa’tu
i Teahupoo. .E 277 rahiiaa tamarii rarâhi
e te
mau
tamarii nainai, tei hiopoahia
tera
Paroita, e tera Paroita, e 162,
tamahine, 115 tamaroa.
Te huru O te mau ohipa i faalerehia e te
ïio
Tomite :
1 )
te
Te hiopoaraa i te buka piiraa ioa
tamarii i tapaohia na roto i
te mau Sabati atoa, ua maràmàràma te
tahi mau tapa’oraa, e aità te tàhi, ua
O
mau
faaitoito hia ra te mau raatira faàtere pupu.
te
2) Te hiopoaraa i te irava tamau, e
uiuiraa i te mau tuatapapa tei hâa-
piiliia ia raton iau i te tapura matahiti
no te haapiiraa sabati; E 2 huru tei iteahia, te vai nei tei tamau i le mau irava
e
te
mau
uiraa
e
te vai nei tei ore i haa-
pao.
3)
E mea ili noa te tamarii no tera Pa¬
e tera paroita o tei tae mai i te
tafme no te hiopoaraa, ai ta i a‘u i te rahiraa ioa i tapaohia i nia i te tâpura
piiraa ioa.
4 ) Ua rahi te matahiti paariraa o te
tahi mau tamarii, le au ia ratou ia faatâàe
hia note hoe mau parau te au ia hiopoa
hia ratou, aore ra ia faao ia ratou i roto
i te pupu U’i Api.
Ei mau para^’i hopea na te Tomite.
roita,
Te
haamauruuru
nei
te
Tomite
«
no
Hitia 0 te Ra
E huti loutou î te pape
te tuinu o te pape ora.»
Ua farerei hia te mau orometuaipupu no te haapiiraa sabati i roto i te
hoe mau paroila, e mea maumuru roa.
Te faaitoito nei te Tomite ia ratou e te
Vai ra te hoe taime e tupu te hoe rururaa no te mau faatère .pupu. Te vai atoà
nei te hoe mau Paroita aita to ratou e
mau
orometua-pupu.
E faaitoito ia roaa
mai.
2) Ua farerei hia te
mau
pupu
ta¬
marii atoa i roto i te mau Paroita mai
îa Tautira e tae noa’tu i Pirae.
) I te tahi mau Paroila mea varàvârâ
te tamarii no te haapiiraa sabati
tei hiopoa hia. Te faaitoito hia nei te
mau
ap'Ooraa diakono te Ekalesia e te
feia metua ia manuia maitai te haapiiraa
a
jroa
sabati
b )
no
teie
matahiti i
ma te oaoa
( Isaia 12, 3.)
I te tahi mau paroita e mea huru
i to Iseraela faaoraraahia
i te taviniraa ia Aiphiti. ( ir. 15 ).
ohipa
e rave
e huti mai ratou .i te pape ora
roto i te pu pape mau. Ua tupu taua
tohu
a Isaia ra ;
I to lesu poheraa. ua
iritihia te hpe tumu pape ora. I parau
ratou,
no
atoahia
mai
ai
tatou
a huti
e,
Ua
faaau
tano
rahi.
no
1 )
nelia.
Tautira 36 — Afaahiti 13
Tiarei
23 — Mahina
Piueu 44— Faaone 13
-—
Hiüaa 14
76 — Pirae
—
81
—
Mahaena 36 —
Papenoo 26 — Arue 10.
Rahiraa tamarii e...^...322
Matahiti 1057...,.;.
282.
E mea itea orehia^
ora i roto
pape ; mea
e
te mata.
na
mau
Oia’toa te pu o te ora varua. E mea
hi’o orehia e to te mata. No roto ia i te
miou’a mure ore ra. Ore noa’tu tatou ia
hi’o ite tumu pape, e inu â tatou i taua
pape ra.
e tiaii.
haapaoi
no
te
e
le man
maramarama no
E te faaitoito atoa hia nei
te mau tamarii huru j)aru]raru.
E te
faaitoito atoa hia nei te feia Metua.i, eiahà'
ia vaiho noa i ta ou tou mau l)ibilia i
roto i te utuafare, a îaa-oliipa ra na'
roto ite faalaio raa i te miau tamarii o
te tamau raa i te hoc mau irava ei faâohie raa ia ratou no te haapiiraa sabati.
Tehnruia no te haapoto raai te paraii
hiopoaraa tamarii- no te tuliaa.
Papaihia : Teihotu Or.
Peretiteni
te
o
[
H
Tuhaa.
|
■
O te huru ia o le mau tumu
pape î
Tahiti nei ; Papeete, Puooro, Pihoro, Vaihirïa etc.... E polie Faulaua, Papenoo,-
Punariiu, Taliaruu; eila tera; Eita e raliii;
atu, eita le ili, e te huru â te liuru mal
te
te
i te
mai
.
pape orai,
Evanelia
mau
3 )
Oia’toa
â.
te lahi
no
te
te
tumu
ihtoa,
e
no
noa ra ia. E naval
m.au
huru taata’toa
tau atoa.
!■
E iaoa fafijaa tumu te reira.
Aita
e oriorio
iiape la,
e polie
le
mau
te
taata
‘ '
j'
mau raiaui
e
te
mau
puaa. No reirUj eita e maitai ia haapae
tatou i te tumu pape ora nei. Mai reira
mai hoi te anavai te horoihia’i to tatou
viivii,
e- maha’i to tatou poiha vai'ua ;
anavai moana roa ia faatere i to tâ-tou vaa e tapae noa"tu ai tatou i te; ao.
e
TUMU II
Te
tumu
ravea
e
faufaahià’i
tatou
-f;
i tauâ il;
Pape Ora ra.
jis
Aita i rahi te faufaa îa
mataitài noS
te taata
poiha i te tumu pape e ia haa-;
fataia rii noa’tu i pihai iho mai te pa^
ralii
reha te )pape o Siloama, e te
pu pape atoa ra. Ua moe ia i roto
i te oiju no le mau mou’a. E maitai i
te taata ia ô i te hoe apoo pape. No te
Atua râ. te tumu o taua pape ra.
Ua
3) Te rahiraa no te mau tamarii tei
hiopoa hia i teie matahiti 1958 :
inua.
te
Ora i parauhia nei
i na
tamarii tei tae mai
ma
TUMU 1
te
mau
i
oaoa.
hiopoa raa. Mauruuru i te reira mau
paroita. A faaitoito â, aita i hope mai
ta tatou mau tamarii i te haapiiraa. Eva-
te
ei Ekalesia
tau
'
la tae ratou i te tahi pae o te Miti
Uteute ua himene ratou ma te oaoa. E
na
reira’toa hia ia tae i to te Atua
faaoraraa mai i to’na mau taata na roto
i te ohi no roto i te tumu o lese. E oaoa
pinepinehia te
faufaa e piti nei, i te
rahi
pai au
i te
roa
tei tamâu i tei
i haapiihia ia raton ] e riroi
ou tou
tahito
Te faaite nei te pene 11 i te taeraa
mai o te 'Mesia; e te faaauhia nei ta’nà
Te tumu no te Pape
mua.
mau
tei itoito
o
2) E mea pau ore îa.
0 — 0
1 )
tamarii
haapiiraa sabati
i te
Irava Parau
Hiopoaraa Tamarii
Haapiiraa Sabati
mau
i te
noa.
1 )
«
jj
la huti tatou i lafia pape ra e tia'L
E
huti outou ».
Tei ia
tatou
te
huül
i te
pape i roto i ta tatou farii.
T0
farii; o to tatou ia aau. Te hutiraa, o toi
tatou ia faaroo. O te taura ia e hutihîàl
mai ai te pape ora i roto i te farii o tfii
aau.
!
J;
,
2)1 inu tatou i tauq pape ra e mai^
tai ai.
I
'
noa’tu ai te farii ite
pape,
ia Ojifi
la inu atoa tatou i te pape ora
A hia i te api
J
||
VEA POROTETANI
Parau Api
E lata teie ta Paraita ma i hapono mai ia tatou !
Te
ira^a Parau
Tua{irac\
reira. eaha le faumaitai i te reiira.
la iiiu rà tatou e maitai ai.
mau
lalou ia horomii i' le
l’aa ?
Eila'toa tatou
3) la inu lutoii- i la(ia pape ra ma
e tia’i.
■;
te
oaon
I'
ratere
lei
i Horeba ; te
to’na viivii, te
eunuka i liaapüliia e Pliilipa ; le liai tare
tapearaa i Pliilipi etc, ....
ora ; Iseraela
K'ahine liara i taaore liia
i te
Ua rahi
rca
te
pape
OPANI
i te taime iho
oaoa
i
Fenua, ei taamunoa-raa ia tatou, te tahi i te tahi, noa’tu
tae mai ai te Vea no te
Mai to’u faarueraa ia Tahiti, aità vât#
i faaea i te farerei-haere-raa i le mâu
parau api no outou e no te aia tei
riro atoa ei aia no matou na raton i te
Evanélia tei taamn ia tatou.
jave rahi
no te
faaitoito ia
ohipa faatupuraa Parau. Aita
roa vau i fin i le faatia-noa-raa i te Se-
Te
nei
hoa-oto
â to
matou
aau
mau
te mau parau no le fe¬
tei atutu mai i te tau bopea nei. E
E
mea huru rau
nua
parau majtatai anae, e mau
huru-ê atoa râ o tei faatupu i
ere i te
mau
parau
le ieia
E
i iiiaai ra e haere
mai i te
i
pi-
pape nci. ( Isaia 5571 ). E lia ia
te
.liaaraa c tae noa’tu i te ora mure ore
( loaiic 1711 )•
ra.
Ahiri Ua liaturi papu te nunaa porotelani i to’na Fatu lesu-Mesia ci Fatu mau
aita-tu, aita oia i ali noa i teie mau
tei ite noa hia i te pae
pplitita c i roto i te Haapaoraa Porotelaui. Te haaati nci te Ma’o Rahi ia tatou
ma
te imi i te ravea, ia pau ia’na te
Haapaoraa Evanélia tei iriti i te huitupuna no roto mai i te faatereraa riaria
flinahamaharaa
Satani i
no
niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimii
Oroa Paatahinuraa Oromelua
I
Ua tuj)u te
,
Oroà l'aatahinuraa ia Tâu-
FARAIRE i te mahana malia
II no Tilema i te hora 8 i te pô i roto
mala
a
i te l'arc [nircraa
E
■
le
omà
mau
î
te
i SILOAMA.
hanaliana
loa,
ua
tae
mai
Orometua, ua î te fare pureraa
Henri
VERNIER
lei maitihia i roto i te
a Mataio 28/17 - 20.
la oti te
taata.
Na
te a’oraa faaitoito
Evanclia
a’oraa, na Koringo Orometua te taioraa
mau Euheraa,
ta Tauinata i farii
i te
mai te horeo c, « E ».
;!
la oti te Euheraa,
pure
na
Taatapareà te
faatahinuraa.
Orometua api mai te
faaite i te Arolia i te Apooraa Rahi Amui,
mai te Peretiteni e te mau inelo atoa.
Farii
aluia
te
E te aroha raa i to te
ia’na
na
painita tei farii
roto i .te mau matahiti
jneraa a tae noa mai i
faaine-
le maliiti raa.
to te ])aroita c, ia liaamaliao ia raua na roto i ta outou pure, ia
tere noa te Evanélia te mau valii atoa i
I te poroiraa i
ïono hia’i raua.
Paroika c
ratou i te
meio rahi tei itcah’a i te mau molu tini-
maori râ te tupuraa no te hoé tumu
i roto i te moana hohonu e tflf
atea.
i ■
rau
raau r alii
Aita râ i
te oto no te aau.
c
'
idolo lahito c le huru o te mau idolo ajjü
Ua mono te tahi huru i te tahi huru î
roto i te aau o te taata.
i le
te mau moana.
te atea c te hohonu o
rooliia e te poiha, ia
I farerei oia i le jni pape, c inu oia ma
te ])oupou, no te nica e faaorchia to’na
mauiui liiio. la iia rcira’loa tatou ia inu
Te
Strasbourg i le 21 né Noema 19o8,
c
mulaa-ihora.
E parau oaoa rahi to outou tonoraa mai ia
Samuela RAAPOTO. Te faaea nei oia i to
matou oire, ma te faaitoito i te haruraa
i te mau parau hohonu, e ma te faaoromairaa i te toetoe, c i to’na taa-ê-raa
i te utuafarc. No to’na here rahi i to
Ekalesia e i te nunaa
na reira’i.
tatou
tahiti, oia i
Te parau pinepine nei matou i te reo
tahiti ei haamahanahanaràa i te aau. Ua
amui pinepine Samuela ia’u i to’u mau
tere
to’na
haaati i te mau Paroika. I reira
tiaraa ei auvaha no outou, na
e te reo tahiti. Na’u
purutia i te tahi mau oire.
I te tahi taime ua tavirihia te hoe hohoa
( film ) no Raialea mâ. ’Ua fatata to ma¬
tou roimata i te tahe mai, i to matou
matailairaa i te mau hoa here no BoraBora, Tahaa, Raiatea, Huahine..
Ua ite mata Samuela i ta’na iho mau
tamarii i nia i te mahora no Tevaitoa.
Eita e nehenehe ia faaite i te mau ioa
no te mau hoa here tei OJrje roa i moe i to
roto i te reo
e
huru
noa
ra, ia
oia i raro.
he
tae Samuela
i te
oroa
faatahinuraa
ia Stussi o tei reva’tu i TaiiiLi i teie nei,
Ua oaoa roa te mau taata i to ratou itèraa
Samuela i rotopu
i te mau orometua
ahu-aloa-hia i te
papaa,
ahu-orometua.
tahiti i amui mai
i te hoc faatahinuraa Misionare. I te maA
tahi te hoc orometua
lahiti 1937 ua laatahinu-atoa-hia vau i
teie farepure-aorai no Mulhouse, hou to’u
revaraa
Ua
i Tahiti.
rahi;
to
Samuela ia’u i te tahi
Ui-Api, na roto i te. haapiraa
amui atoa
rururaa
«Te Alua e te mau atua». I reira
faatiaraa i le huru no te mau
maua
fati te mau raau e ia haruru
No reira e tia ia tatou ia tahoe narotn
pure tuutuu-ore, e te pu] üraa i te
tusia, ia ore te Evanélia mau ia nioui.
i to outou pae e i to matou pae.
Noa’tu te mau faainoraa e te mau pâriraa pouri, eiaha tatou e huna i te aiatupuna, oia hoi te Evanélia Hanahanat
lesu Mesia.
no
Teie te tahi parau na te mau matahiapo
Raiatea mâ ; Ua faarue te aito vahiné
no
paari roa, o Piirune vahiné^ i teie nei ao
e
ua
hoi i te
Fatu ta’na i
tiai
noa
mat
te faaroo tuutuu-ore.
E te Vea e, na oe e opéré i to matou
aroha i te mau motu atoa, ia orà te mâui
hoa atoa i te Fatu tei faariro ia tatou
ei hoe.
Paraita mâ.
atiiHiiitiiiHiiMMieiitiiiiMiiiiiiiitiitiiniiiiniiiiitiiiiiiiiiiiMiiiitiiiiiitiiuK
farani
matou aau.
ia
i te
i te
iriti i te reo
Ùa
nehenehe ia’u ia huna
te mau vero tumatuma tei farara
mai i nia i taua tumu raau ncheneo
E hi‘oraa mailai ia no tatou.
Te vahiné Ati Kanaana,.
Tuatira(\
là
puto te aroha ia tatou e tia’i, ia
maimi tatou i te ora no te mau tamarii e
te mau fetii.
Te parau noa nei â tatou i te parau
no te aroha teie ra,
e mea iti te aroha
raveliia.
E mea rahi te mau taata^ mai te aruaru rii e tae noa’tu i tei paari, tei ino,
pohe, no te mea aita ratou i rave maitaihia.
Te tahi pae, i;a rave Ma na roto i ta
tei
mau
te
ravea
tahi
poiri, te tahi pae, na roto i
tano, aita ra i faahopu
ravea
hia.
A
I
;
faai tatou î te aau i te aroha, e ,
na te aroha e faatupu
i te faaroo rahi*
e na
te faaroo e haavî i te mau fifi
huru rau o tei paruru i te ora.
S. A. IMPRIMERIE DE
TAHÎTl
Fait partie de Vea Porotetani 1959