EPM_Vea Porotetani_195809.pdf
- Texte
-
Te 59 O TE Matakite
AT
-or-
-y-
Eoo'i te mnlahUi lioê
:
HOE-AHURUTaRA
—
Rédad,eur
:
Damel Mmer,
Te tatsi lii‘oraa i nia ia Beieîa
Ua falata c 80 malaliitl i mairi i
aici. le Lupiu'aa mai Le liaô jiaroika
I
teic
taaê
])ihailic> i te mau ])ai-oika no te mau
F.karesia Tahiti : c ua mairihia to’na io’a
i te ])aroiLa, iio Betela. I raiitaaihora, tei
Paol'ai ia te ])ui'eraa. K le fai’C la tatou
e ilc
nei i teie nei, o JJctcta lorii ia, o
Ici lomohia ia i te malaliiti 1957. Tei mua
mou
1
te Betela tahito to’na haaniauraa
i
Tiia, i mûri ili ae i te i-cvai-aa o Monsieui’
Rey Lcscure i Tara ni.
nei, aita le talü
mau paroika ialata, no te mau Ekalesia
Tahiti, e lae noa’tu i Le mau ])aroika
atea roa, i maramarama .maitai i le huru
•e
le auraa ma\i no te ])aix)ita BeUha ;
«a parau noa hia e,
e i:)aix)ita papaa, e
tac
roa
mai i teie
e ])aroika na le
mau papaa. No
te Aai iioa nei à le laatoa raa i
¥H:ito i te pouri no le p)ara\i no taua part)ita
j'a,
Aita hoi i naealiia 1 papaa i
nia i te ]()() laata i j-oto i taua i)aroila
ia.
4iiore
reira,
oia, maori rà,
no le reo ia, oia hoi, mca parau na roto
-i te leo i'arani. I le mataraua roa hoi, ua
paraiihia oia i le lioê amuiraa reo "] arera.
Te vahi rà î taaê rii ai
Ici amuilahi i te teia'toa tei lanauliia i l'aretaive. i le laime ralou i Lae
mai ai i 'l’aiiili mà n'i. l te lau i lupu
lane.
o
ai la tatou tare haapiiraa. ua
aloa mai teie pupu re’o i'arani, na
i le lahi noa mau tarereiraa paroila
mûri ' )nai, ua noaa mai la'jia ^ahi
4-uperiipe
lupu
rolo
c
i
ta'na mau hiro’a-l'aaroo, la’na
haapii)'aa Sabati, ta'na mau rururaa U’i
npi, ta'na mau imtuputiiraa EkarJsiai,| C
tac noa’Lu i
la’ua apooraa
diakono c
pureraa,
ta'na autauraa.
maliana, ua noa’a e 200 e
250 laata, o te tae mai i te
i le man Sabati atoa, oia hoi,
c
ra,
pureraa
e
99 taala
tahiti
i
mau
nia
i
100
te
Te faalereraa no te pureraa, hoc â ia
c te faatereraa tei liaapaohia i rolo
i Le mau Ekalesia no Farani, e ua huru
l'alata roa e te faalereraa apî noi te mau
Ekalesia tahiti o tei haamauhia i te matahiti 1955. Taioraa Ture, faîraa hara,
Imru
te
no
le
no
parau
iini>E
nei
teie
aore
Area
awha.
reo
mau
himene,
ua
râ, i te pae
iiau a’c ia le
te Hau ( Ec®le Centrale \
râ, Hoê â
hum te
Betela e te
tabula haapiiraa i mto i te mau Ekaresia Tahiti. No reira i lupu ai le hoê
putuputuraa amui no te ma® orcae no té oliipa
ua tupu i te mataiiiti i mairi a’e nei, te
te hoê haapiiraa i roiopa i le mau laatere e te tahi mero no te irarmla no
Paoîai, e ua ferurihia te tahi nmn lumu;,
jjarau, ia aoi i teie i mûri n^.
■
te
c
haapiiraa
tae
mai
a
nei. I te pureraa
tabula haapiiraa i
rcira i roto i te Ekalesia tahiti. E mau
himene amui noa rà tei himenehia e le
laaloaraa. E ere hoi na nia i te amuiraa
no
le mea aita e amuiraa i roto i taua
])aroita ra, E tupu hoi te oro’a Euphari
e le bapetizoraà i te Sabaü inalamu^ no
le ava'e, e e nehenehe i le mau ]mj)u
mana’o
le oro’a
)
uaina. I te mau Sabati atoa, e lu])u
hoè autauraa i mûri a’e i te a’oraa.
5
) Te mau oro’a
G
) Te faaipoîporaa
na
c
te
ia
orometua ilio
te
e
opéré
E pili matalviti
imi mana’o, i le
te maororaa no te mau
haapiiraa, e ua noaa 12
imi mana’o. Te haapii li'ia nei te parau
no le Faufaa Tahito, e no te Fautaa Apî,
noa'tu' i le
tae
no
lumu
mau
parau e
ma
lt)58
Sabati
Slu.ssi
haapiiraa
raa
mà.
a’e
hi
no
le
nei, o tei
te orometua
mea
Sabati.
taraarii
amuilria
tare
i mairi
matamua
i te
mau
riro ei
apî
ra
tupu
Ua
rupcrui)e te
falata e 400 rahi
Sabati
lamarii no
màu
liaapiiraa; aita ia te
«
tupu
Titc-
mau
aloa,
la
ia
tàloji
taraaiâi
.uo
Te
mau
pupu
7) Te lupuraa o~le E&ætesîa. Etc.,,
E
au
le faaroo (Uiereseliano, mai te haamo’a
raa, le j)urc, te hiro’a-faaroo. Ua
lioi le rururaa Ekalesia i le 14 no
o
3) Te ohipa polïtita.
4
e
e
) Te taata faaroo e te L’a
Euphari
i le pane
imi
te
farii i
2
1
baapiiraa
mûri
iho,
ua
rrro
taua ’iîiaui
ei faaimeiaei’aà i te mau
orometua no le haapiiraa SabaO..
Meai
Iniru fifï rii hoi te mais rururaa UT Apî
i le tahi mau laime, e Ittipu le hoê para-*
parauraa taaê. Te ruperupe nei te îiaapiiraa Mmene, faatereàïa e Heiatua wabine.
ra,
E ’ le faaroohïa ueî to’na reo i
Sf
VEA POROTETANI
E
mai
le
mai le Jioè laala
na’o.
E mai le
( A Mo
*
ï te
mau
vca
5
) O VAI MA TEI PAPAI I
TE
BIBILIA ?'
Mai la tatou î ilc, e ere hoe laala noa
îlio Ici [>apai i te Bibilia, e rave raliî râ
raloa. A lii’o na tatou i te buka mo’a,
te
haapaoraa Mahometa, hoê noa iho
taata lei papa’i maori râ o MAHOMETA
iho. Ua parau liia e, na (te hoê melahi
î tapca . to’na rima a papai ai i ta raton
a
buka mo’a o te «Coran». Te tiaturî nei
hoi te ieia no taua faaroo ra e na te
Atua iho tana buka ra.
Area te
papai
peu i
ratou
tupu i to ratou ra «anotau. Aita râ
i papai i taïua mau parau ra ei
lohipa faaarearea
ia ratou.;
noa
Teie hoi te tumiu
te
1
I
)
-mau
o
ratou
i
papai ai,
mea :
Aita ratou i binaaro ia moina te
ohipa i tupu i to ratou tau, i roto
à te nunaa aore atoa raton i hinaaro
ia mbi'a le mau parau ta te Atua i parau
mai na roto i te vaha o te mau peropheta
ï tera tau’ e i tera taü\
2) Ua ite atoa hoi ratou e, e. le raan
ohipa atoa tei tupu i roto ia Iseraela,
oia hoi i rotopu i le Atua e te nunaa
e
riro te reira a mûri ae ei mau parau
îiaapapuraa. Ei haapapuraa i to te Atua
liuru i nia iho i te taata nei, e i to te
taata ra huru i mua i te Atua.
No
e
le l'eia
o
tei .uruliiâ
e le
Varna o te Atua. Na te reira i
taariro i te Bibilia ei faut'aa tao’a rahi
mau.
NA VAI I PAPAI TE PENETA-
TEKE ?
reira, ,te riro nei te mau paa'aui
^atapaparaa no Iseraela ei mau parau
Mai mutaa mai â te atuturaa i roto
i te Ekalesia Clierisetiiano e, hoê noa iho
taata i te papa’i i te Penelatcke, maori
râ na Mo,se. E piti tau tumu i inana’o hia
ai e, na’na :
1 ) No te mea
Ilia te parau no
tei roto te tuatapaparaa
Mose, no te mau Paterete inalhti raa ( Exodo ), e te ô
Iseraela i te fenua Kanaaiia
O oia hoi tei hau a’e i te maramarama
te
nunaa
i taua anotau
E
e
te Pene-
nei l'eia j)apaî
i te reira.
lioi lalou i le imiraa i te
rave’a aloa ia ite marâmarama
iiarau i papailiia i rolo
matamua no le ïiuka Genese,
mau
le
papai Genese i papai ai i taua
parau
âto’a
ra.
Te tabi h i'oraa
i nia ia Éetela
( Tiiatiraa ).
i te radio e i roto i te
reiraa e rave ralii.
I
atoa Ma hoi,
teie
maramarama
Tuti, orometua,
tahi
mau
fai'C*
nei râ, ia au mai tei i'aaotiliia
A.R.A., ua amuihia Betela i rotoluliaa VII, e e maha paroika i roto
teie
le
ite
pai'au
nei
mai
eiaha râ’ te hoê parau ia irilihia i rapac.
E tainala râ talou i te inairai, eaha te
e
2) Ua
i)apu le ma-
reira
lia
mau.
ra.
i taua liihaa
ra.
tateke ; Na Buka e Pae a Mose.
Teie nei i’oa « Na Buka e Pae a Mose »,
aita te reira i haapapu mai e, e na Mose
O Paol'ai, Betela, Taunoa, e Makatea.
No reira, ua i-iro te reira, ei taura taainuraa ia Belela e i te mau Ekalesia Ta¬
i papai. Te faaliiti nei râ teie na
buka i te mau ohipa tei rave hia
e ,ana.
Inaha, e ore e tia ia Mose ia pa¬
pai i te parau no to’na iho poheraa.
hiti;
Na’na
faataac
mau
pue
râ
rahi raa o te mau parau
buka ra i papai. E lia
ia tatou ia parau e, e mau tua-
taua
râ
roa
te
mau
Lapaparaa paari mau e te maiia ralii..
3
)
TE IRITIRAA I TE MAU PARAU
TUMU.
Te
mau
Pene Matamua
no
ralii roa to’na mau mero, tei
amuiraa, o te tia ia ratou ia.
faatupu atoa i te ohipa no te aufauraa
Me. Aita hoi e mero e hinaaro nei i Tb!
e rave
riro ei mau
i te
tia
hoi i te latearaa o te anolau i
fiaaauhia’i te Bibilia, ua papu roa e, te
vai ra-i roto i na pue pene matamua
no
te Genese te hoê mau parau o tei
ore roa i faito maitai i to te ,mau parau
au
paari imi-iatâ no teie tau api. No reira
tei ni’a tatou i te leni no te hi’opoa maite
raa i te huru no taua mau parau ra i
papaihia i roto i
te Bibilia.
Mai te peu e, e piai’au tatou e, ua hope
roa te mau mea, atoa i roto i te Bibilia,
aore ia te liaapa’oraa Cherisetiano i papu
i reira.
s
i
»(
roa
No
reira, mea tia roa ia- riro Betela
i roto i te A.R.A. no te mau
Ekaresia Taliili, ia au mai to’na mau
Tuahine te huru. O te hoê ia ravea ora
ei
la
Betela e te Ekalesia Tahiti
râ talioeraa papu mau. E mea
ia riro Betela ei paroika re’o
ia
hoê
farani, a nehenelie ai ia parauhia e, et
paroika paieli. No te feruriraa i te maui
tumu parau rarahi no te Ekaresia : oia
hoi, te parau no te U’i Api, te haapiiraa
Sabati, te haapiiraa orometua.
te Geiiese.
,
■A.
haa])ii
mau
raa
i
ra
buka ia lalou ia
tumu
areha, no
orc
mea
e aore
lalou i te
i lia pene
6)
no
ïio
liia
mau
Bibilia,
e ha’a te reira na te
e rave rahi. Ua papai hoi
i te Faufaa Tahito i roto i na
area matahiti
1.000 e tae roa a’era i te
matahiti' 200 hou lesu Mesia. E tau ê to
te lalai i to t e tahi ; aore hoi te Atua i
tono mai i te hoê melaM ia ratou, mai ta
Mahometa. Aore atoa ratou i riro mai te
mau
âta-atua te huru no te papai raa
i te mau buka no te Bibilia. Ua papai râ
ratou ia au i to
ratou iho ite e to ratou
iho maramarama. Na roto hoi i taua
mau
buka rii i papaihia e ratou ra,
1b haamaramarama maira te reira ia
tatou i te huru o le oraraa e te mau
îeia
Talon
ao
le
papai
Ici
o
c, c parau laloii, e liaae auraa mau lo rola
i na imiraa paari e piti nei, o,îa hoi to
le Bibilia e Lo leie uei ao, i leie Lan api'
le l'aaile nei ia lalou i lo lalou inaua'o e
piiraa
i mairi )
tei
faahapc talon i Le
Lo lahilo, c au’C ra
a])!, ua riro ia talou
e
paari
a
la lo Icic uei auolau
Te Bibilia
i roto i teie nei
peu e,
imiraa
maii
mero
te taatiraa’tu ia Betela i le mau Ekare¬
sia 110 Tahiti niâ nei, a riro atu ai raua
ei Ekalesia hoê.
no
Na
te
mau
Ekaresia
Tahiti
e
liaapii
ia Betela i Le auraa mau no te Ekaresia.
te faaturaraa i te Atua, i te oraraa amui
( faataaraa i te amuiraa ) O te taura apî
la lei taaniii i te mau Ekaresia i te pa¬
roika no Betela, e o tei riro ei
te tahoêrâa o te haapaoraa
i Tahiti mâ nei.
faaetaBta i
Porotetani.
VEA
POROTETANT
FaatahÎDuraa
Ua
tiipii te opo’a faataliiniiraa Oromcai)i i te fare pure ra « Siloaiiia »
( Papeete ) i te pipi orometua ia Maurere
tiia
*
TEHEIPUARII.
i roLo
I
i te
ia hope
Ua
farii
hia
mai
raua
pi])i i te matahiti 1950,
matahiti haapiii;aa e maha,
aua
na
ua
tonoliia i Raivavac i
no
te
haapaariraa,
e
le matahiti
i te 23
Tiurai i faàtahinuhia’i
Anatonu ( Raivavae ).
1954
no teie avae
orometua no
ei
mau
mua
maha
i
Te
1)
iho
feia
parau turau ta
to tatou laro ;
no
ra
e
toa ia.
2)
E
e
tuù i
pûpû faahope roa raa ia’na
ohipa. Aita tatou i ite ê o te
te
horoi i te hororaa
e
tatou
Te
horo paa'
haapa’o tamauraa i
faaau
i to tatou
hororaa ia
te ohipa.
te
noaa
rê oia hoi te
3)
perapeio.
faaineine maiteraa i
Te
iaime atoa. E te taata’toa
e
mau
tilau te rô
e
haapa’o ïa i tei au i te mau mea Loa
nei ia lioaa te terona, « te môto nei râ
vau
i tau lino ia vî
».
4) Te tutonu tamauraa te mata e te maïia’o i nia i le tapa’o...
E mea pinepiuie to Paulo faaliitiraa
i te mâu ohipa haamaitairaa tiuo tei
tupu i tona ra anotau e tei haapa’o
to 'Roma
e to Heleni. Ua faaau
ta’na mau a’oraa i te
huru o te taata ei rave’a e umehia mai
ai raton i te Evanelia, a taio na i tauà
mau
huru no Paulo ra mai te irava
19 e tae noa’lu i te irava 23., No reira
to Paulo. maitiraa i te mau ohipa sport
tumuhia
e
Paulo ia’na
ei
te
paraliole
iho
ohipa i te pae o
l'aaroo, ei faeitoitoraa, ei haamaramarâno
te
mau
maraa i te huru o
te haere'a o te hui
faaroo. No reira ua tano roa te mau parau
ta Paulo e parau nei i to tatou nei ano¬
no te mea ua itehia te tupuraa rahi
no te mau ohipa haamaitairaa tino i roto
i -te mau pupu u’i api atoa, oia lioi te
tau,
poixiteraa e te mau hautiraa volley
te vahi faufaa rahi no teie mau
sport haamaitairaa tino i roto i te mau
n’i api, ua laaetaeta hia ia ua roto i te
evanelia, e te reva o te Satauro ninamu.
mau
bail,
te
e
a) Te
ohipa.
pupu
faahoperaa ia’na ihio
no
laa,
ua
i’oa
tapa’o paatoa ratou i to ratou
mau
no te hororaa. Teie râ te ite nei
tatou i te fifi o te tupu i nia i taua
ttahua Hororaa ra, ua horo te horo na
jToto i te ^uai e te itoito, e te mau tapa’o
ua
tairuru to
i
raa
Euheraa
roita
23..))Te
te
aratairaa
Mesia.
lesu
i
te
Tacot
te
i
laata’toa i te
Tuteao orometua.
e
te
te
ia
Koringo Pereliteni A.R.A. te taio
e
ia ratou,
tane i
tana
iho ei
vahiné, e
Ekalesia,
i
te
te
no
o
ia tatou iho o to tatou ïa
hinaaro raa ia’na, ma to tatou mau mana’o, te puai', te varua, no’na anae ïa.
roa raa
haapa‘o tamauraa i te ohipa
Nahea
roto
faaau, i lo oùlou hororaa ia
te rê.
noaa
i
ohipa
;
te
faauraa i te'hororaa? Na
amuiraa i te taatoa i te
te rave
ia iau| i te ture ei taeae te u’i api
Nahea te fanau raa i te
iiororaa ? Na roto ïa i te mana’o ma ia
au i 'te. ture ei taata mâ te u’i api. la hi'O
no
te
taaloa.
tattou i te feia hoe
vaa
eaha ta tatou
e
ite
nei ia ratou,
ratou toparaa
teie îa te faaau raa i ta
hoe, e to ratou puai ; hoe
reo tei i’aarooliia
ia pii e : a
taumi. Eaha râ i parauhia’i ê
noa
iho
huri e a
c faaau i to outou hororaa teie îa no te
mau
fifi e rave rahi e te rohirohi ua
faaaunla te hororaa ia haapa’o tâmau
hia te mau ohipa mai te mana’o mâ, tei
pihai iho te puai i te taata, ei rave’a e
tupu ai tei papaihia ra : rohi hua^ oe 1
te rohiraa maitai o te faai-oo, e a haru i
ora
mure: ore.
Te faaineine maiteraa i te mau
taime atoa
Ir. 25
:
E te taata'toa
haapa'o ïa i te
-
titan i te rê, e
mau mea’toa nei ia noaa ie
e
terono.
Te taata i ütau té rê i te hororaa
te pa-
i l'oto î
Faaoti
atura te
paari.
ia’na iho
i
te
mau
taime
atoa, cita oia e haerc poiri noa i nia i
te tahu a hororaa
o
na
roto i te rô ore aita
pe’ape’a,
ua oli ua ineine au.
ta’na faaineiiieraa. Tnna a!ui
Te Inniu
o
au
i te
hororaa,. ta’ua maa c amu,
i tana faite maa, e liaaiiae
e laàau oia
'Oià i te. maa
taero, oia hoi te haavî ra oia i tona tino
vî, ia itoito. Mai te mea ê ua uarcirate
feia horo ia ratou no te titauraa i te rê
taluili noa. Eita ânei e nohenehe i Le u’i
api keretetiano ia haapae atoa i te
mau
Ici faateimaha ia ratou i te hororaa
varua.
No te titau i. te rc tahuli ore ?
Nahea te haapaeraa i te mau mca teimaha ? Te na o maira lesu e ara c pure
mca
hoi, cialia ta outou hororaa ia riro i te
vero.
4.) Te tutonu tamauraa te mata
te mana^o i nia i te
e
tapato
Ir 26. E teie nei, te horo nei au eiah«
mai te mea c aore i ilea, te moto nsi
au eiaha mai te raea e te moto nei i le
matai. Teie te auraa, cita vau e hoi-o non
e e
moto noa mai te taa ore. Ealia hoi
te faufaa no te taata horo poiri noa,
mai te hcc taata taero ava te huru, aîtà
to’na c hiroa, laita e mata, aita e tàrià,
aita e feruriraa i roto ia’na. Te taatà
maramarama te lioro nei oia, mai te hio i
te
ia’na. Mai tona ite piipû
tq rê te vairaa, aita te mat»
i nevaneva, aita oia i riho i le mau parau
a'toa, aita oia' i vare i te mau tap’o haac
tapa’o i
mua
tei reira
Oia Loa te iiororaa ta Paulo e r»uli
nei. Eita roa to tatou hororaa e hape, i»
vare.
tutonu te mata e te aau i lapao hoe ro«i,
oia hoi, o lesu. Nona te reo tei pii m'ai :
hio mai outou ia’u e ora vau e ora’to»
hoi outou. Ua haapa’o o lesu i te para»
a
te Atua ei tapa’o, e o Paulo ato* Q
te Ekalesia matamua roa. la ne reirà
toa tatou e tia’i, eita roa tatou e ere i
te rê. Mai te mea e te
i te parau la te Atua,
haapa’o nei taifc)»
faarobhia, feruri,
hia, ravehiia mai te mana’o tiamâ, na roto
i te taüturu o te Varua Maitai, c ta’ua
Varua Maitai ra o lesu iho ïa tei pai'ahl
noa i rotopu ia tatou, ei upoo ho»!
roa no te mau naea’toa nei.
ora
e
rahi.
to
27.
e
ratou no te evanelia e liuaai ia tatou na
vai i teie nei mahana. No reirà te pûpû
Ir. 24: Ë
9/24
ia noaa te rê oià’toa i
te pùpûraa ia
tei ore i tae i
te hope’a o to ratou hororaa. Ahiri lesu
i pupu noa ia’na iho no te tamatamata
ne a, toili ca ihora tatou i teie nei. E ahiri
to tatou hui tupuna faaroo i horo tama¬
tamata noa mai te pûpû poto Inoa ia
faahope
e rave
e
raua
aroha raa mai te faaliiti ei
liopca i roto i te irava II Korin. 5[7.
faaineine oia
e
te hui-mana
])arau
teie râ aita
te tapa’o o te hororaa,
faaea ; te tu nu aita i
o
;
arolia o Alaurere i te
ua
e
lioi, tei i'arii ia
malaliiti
reo
1 Kor.
te faaroo, e lira taata, tane
valhne,tei tapa’o i to ratou mau i’oa
roto i tei huka hororaa no te haapae i
mau mea taero, e no te
faaipoiporaa
pae
aloa
te feia
no
na
(
I mûri a’c,
A.R.A. taaloa
mau
hororaa i nia
i 'tae i te hope’a no
ua iïu ratou e ua
faaau i te; hororaa
o
ora
Tap.a’o orometua
te Tuliaa Ht te pure l'aata-
no
e
hinuraa.
na
TJ‘I APL...
te
Ir 24. Aita outou i ite ê o te feia
horo i te hororaa e horo paatoa ïa. Te
feia loa tei pupu ia ratou iho no te horo-
roa,
Na Monsieur
pcretitcui
raua
te
Orometuà
Peretiteni no te A.R.A. te a’oraa i roto i te JI
Korinetia 5/’20, tei faaitoito maite i te
orometua api ia riro ei vea na te Mesia,
ia itoito oia i te ohipa a to’na toro’a
E a‘oraaa‘ohia
E
nôhenehe
oi’oa
paroika.
Na
,,
No te
E
te
3
VEA
POROTETANI
LE TOURISME
:
chance
Le
>
Iraiiie eu lougucur autour
l)ara([ue.s désertéo.s dans une assez
])énihle atmosphère de lendemain de fê¬
fie
Juillet
scs
décide ])as à finir avec ses.
groupes qui errent en ville de plus en
plus abandonnés, ayant délaissé pour (deux
semaines leur (ra\aii. Combien de jours
encore
faudra-l-il pour qu’ils le re¬
prennent. ?
le
tjui ne
On
se
sait
ne
plus très bien pourquoi le
existe, pour lui-même, pour le
peu])!e ou ])eul-êtrc pour des gens flu
dehors (pii de ])lus en plus nombreux
juillel
déferlent
d’étirer
sur
celle
notre sol. Et non content
fêle en longueur au spul
propriétaires de buvettes et
de laviriraa (jui réclament à cor et à
cris la ])ro!ongaliou de leur licence, on,
j>arlc déjà de faire un deuxième « juillet
en janx ier
pour les touristes (pii n'auraienl pas le privilège de fouler noire sol
eu ce mois béni cpie nous allons quitter.
profit
des
qui
foui
croient
re.xcursion (pi’il
faut
faire, et
vérités élémentaires des Baedcker américains. Il y aurait ixlnsicui-p
manières de visiter Tahiti, il semble
aux
(pi’on choisse le plus décevante, le genre
ou à défaut, le
genre parc zoolo¬
gique. De ci de là, on ressuscïte telle cou¬
musée
tume
du i)assé ])our recréer l’ambiance,
tout cela ne soit plus (lu’une affaire
(l’argent, (jue le c(eur, n’y soit jias (pi'iml>orte on n’en est pas â une entorse f’e
vérité ]mcs pour récréer le passé.
(pie
Personne
(jui
se
ne
passerait
uniquement
France XVIII
s.’cst jamais demandé ce
en France, si on voulait
présenter un visage de la
siècle, du baisc-mains ari.s-
gande .savammenl organisée en Amériipie
comm.'
en
l'rance, sait vanter Tahiti
le
séjour enchanlé. la douceur de son clim d.
la grâce de scs paysages... et la faeid.j
de
ses
meeurs.
Une documentalion i lus-
Irée
te
(pii va du simple prospectus à la ci.rpostale, en [xassant par les moindres
affiches de
reclame sait faire
valoir les
aspects troubles de ce ])ays.
lAni
importe
ipie
celle vision .soit
men¬
■
sein nu soient inexistentes il est néces¬
saire ([ue le touriste ait cette îmage_pl;c
Tahiti en tête cl la vieillesse réelle déis
touristes (pii viennent, leur aspcci généralemenl ci-oulant la blancheur laiteuse de
leur ].ca'U ( ou le leint rouge bri((ne ha~
biluel à la gent anglo-saxonne ) ne les
inettciil pas à l'abri de ces recherches
troubles, llien conduits, bien embrigadés,
ils arriveni en Irouiieuax serrés, n'ayant
généralement aucune originalité,:
aucune
sens véri¬
recherche personnelle, aucun
table (le la ' renconlre humaine, pauvres
numéros d'ordre (rune officine de voyage
les missionnaires quels
(pi'iis soient ont affaibli les races, tué
Pâme
doute
popiilalion
.
susciter entièrement
avec son
(îortège d’in¬
fanticides, de meurtres de toutes sortes,
de sacrifices humains. Et jxiui’quoi nos di¬
recteurs d'agence de voyage, ne s’iiabillenl-iLs point comme il était de mode chez
nous
au
XVII1 siècle ? Phi Amériijue où
est la vérité ? Si nous adoptons ce point
de
vue
la vraie Améri(pic c'est celle
H li rons
et
des
tribus
indiennes
IVashinglon et Lincoln sont ries êtres
et
aus¬
si intolérables (pie les missionnaires ])rolestants (pii ont oïyé changer les numirs
ira
jusqu'à construire des îlots artificiels,
des
licencieuses
donné les
imeurs
nouvelles ( forcément
) diqilacé les monlagnes, aban¬
cultures, où sera le bien de
uiotrc ])euple tahitien ? Ce ([ui est admira¬
ble c'est (pi’il ait réussi à assimiler
jiis(pi'à ]n-ésent autant d’émigrants de toutes
sortes dont certains
ne valaient ])as cher.
]iayé de la pureté de sa race, mais
(pielles sont les races pures dans notre
à i’heiire
sirs
Dans
la
cruelle
ignorance du
On ne saurait en dire autant de cer¬
tains aiiports, de certaines tentatives qui
tendent purement et simplement à an¬
nuler un ircuple... sous prétexte tle vouloir
.son bien. Nos bons apôti-es se font fort
lej
et
invraisemblable
caractérise les
f'ahili. comment,
jiourronl-ils respecter
]nirtant, comment pourront-ils aimer
notre peiqile, eux (pii ne pensent géné¬
ralement (ju’à la sujiérlorlté du leur et
et
prennent \-oioiitier toute autre civilisation
la leur comme une civilisation euple quand il n’aura pins
de terre, plus d’enfants, plus de penséis
propre, (ju’il ne sera plus qu’un figurant
(qu’un acteur monnayé pour (peiqUes plai¬
pays
de nos îles. Ih la l'i’ance ? ou est le iias.sé ? (le vrai? ; ou est le ])réi.sent ? on
cussion eiit oiseuse. Le passé d’un peuple
est fait d’a])port.s succesKifs. Tant (jue
la vie de ce peiqiles est respectée tant
d’Hawai, peuple
ne
créer
monde
qnois. Si l’on cherche des images d’auti'e(pi’on créée hne reserve, un parc
naturel, un musée et qu’on nous laisse
en
paix. Pouixpioi s’ingénier à cs(]uisser
une image du
Gay Tahiti aussi irréelle que
celle rlu Gay Paris ? Il n’est rien de plus
vain et de plus puéril que cette préten¬
tion à reconstituer un passé que tout u,n
peuple a rejeté qui ne signifie plus ifen
pour
lui, qu’une époque parfaitement
oubliée. Ft pouixpioi alors ne ])as le res¬
autochtone
l’oiiblions pas à 3 o/o de l’ensem¬
ble acluel. Est-ce cela ce (pi’oii veut à
Tahiti au milieu de notre peuple qui ne
sait et n’ose pas se défendre. Quand on
siteurs américains, le nous ])ouver ([uc
le « vrai » visage de l’Américfuc est celui
des pionniers, du Far-lTeist, ou des Iro-
aux
et détruit Te
folklore. C’est sans
les missionnaires qui ont réduit la
maori
Il l’a
des
songère ^(pi’on ne xoil point de more dans
les rues de Papeele, (p;e le pareil ait
pratiipiement idi.spar.’u que les filles au
de démontrer que
chaumières de inieère des
paysans, ou (pie l’on demande à nos vi¬
locrati(pie
fois
Des touristes, on en voit presque tons
les jours à Tahiti et il est certain que
nous pourrions voir en eux uiee figure de
notre
inxxchain. A condition que tout
d’abord nous ne les prenions pas exclufsivement pour des bêteis à i)lai.sir, ce
(ju ils ne maurpierouL jjoint de faire ])ar
la siiile à noire égard. Or une propa¬
suicide
ou
et
dans
cêrUiLns
saine réaction d auto-défense
puisse ni assimiler un certain nombre de
liai- une
Ceux ci peuvent passer
dépit des belles assertions
de ('erlaines propagandes, ne jouent ({uand
même qu’un rôle peu inqiorlant dans l’é¬
conomie (lu pays. Le tourisme, il est vrai
apjiorle à la .Suisse un apport non .négli¬
geable à ré([uilibre économique de c©
pays, mais il ne change jias le caractère
de ce jieuple. L’iiospilalité suisse, réelle
inaperçus et
ne
Le
qui
ses
en
fait pa.s .servante de ses visiteurs:
folklore n’en est pas modifié. Ceux
.se
viennent visiter ce pays subissent
coutumes, en même temps que se*
VEA
LE
■elianm's.
du
Ils
TOURISME:
])Iicn!.
SC
aux
^îxigcucf.s
peui)le.
rOROTRTAM
5
chance
suicide
ou
les familles après un siècle et demi de
Ichristianisme essaient lentement de se
parfois plus nocives ciu’une guerre, catf]
permanentes.
,'
celles-là sont
former, de
En
serai!-il
ment
de
même à Tahili ?.
C.om-
i)eül pays de 75.000 habiiants.
cfui n’en compte d’ailleur cpie 40.000 à
Tahiti même pourrait-il absorl.er le Ilot
de lourisles ([u'oii nous annonce, près de
deux cents i)ar jour à partir de 1961. Ce
m'est plus du tourisme, c’est une invasion
pacilique, mais une invasion quand même.
Il est impossible ([ue la structure même
du ])eu])]e n’en soit modifiée complèteun
mient.
On
penser
à travers
Encore
•étions
pourra'
ne
])as
vivre
sang
si
nous
eux.
licureux
vaincus
serons-nous
cfui arrivent à trainsormer
leurs vainqueurs, si nous devenions des gallo-Romains ou môme des
grecs. Il y a (ont lieu de penser bêlas
Fait partie de Vea Porotetani 1958