EPM_Vea Porotetani_195805.pdf
- extracted text
-
Ie 58
0
TE
Matahiti
HIHI 5
-
ME
—
i958.
Pomtetan
HOÈ-AHÜRU TARA
Hoo i te matahiti hoè:
—
A. Jacot, Directeur -aérant.
Ua Fm
noa paha tatou, e homa, i te faarooraa i teie
pa¬
TAUA TAATA RA O VAU IA. No reira, e tamata
tatou i te taui fii i teie nei
parau. E ere atu ra e o 0 VAU
TAUA TAATA RA. E na ô râ ratou i te
parau e : “TAUA
TAATA SAMARIA RA E ERE AU”. Aita hoi to maua e
rau
“Te hoê taata
no
lerusalema i te liaereraa i leriko,
roohia
ihora ta’na aliu,
e paru-
ihora i te nànà eià-haru, taratarahia
#rupohe
ihora
oia, haere
atura,
” ( Luka
: 10 : 30
). faarue ihora ia’na, ua fatata roa i
I roto i te irava 31, ua faaitehia i reira:
“Ua haere noa mai-
(^te hoê tahuà na taua eà ra, e ite atura ia’na, faahahau ê atu’ra,
na
te tahi eà ê atura i te haere”.
Taua tahuà ra, e homa, e nehenehe roa ia’u iho ia parau e :
“O VAU IA”. E no te mea e O Vaü taua tahuà ra, eita roa e
tia ia‘u ia inii i te otoheraa ei to‘u iho mana‘o. Eita e tia ,ia‘u
ia parau e : “ E ERE AU, e TAHU‘A rà ”, e ere hoi au i te
tahuà. Ua tano roa râ to te Evanelia tuuraa mai i mua i to‘u
i te parau no te hoê tahuà, no te mea, ua
aro,
riro te tahuà,
nei parabole, ei taata ino e te aau aroha ore.
Noa’tu râ te reira, mea tia roa ia‘u ia ite e ia haapapu e, taua
tahuà râ o vau ia. Teie râ nalêa to‘u riroraa ei taata ino, inaha,
e taata faaroo hoi au i to‘u iho mana‘oraa.
i roto i teie
E te hoê ati-Levi hoi, i te liaere'a na taua eà ra, e fatata
“
maira taua vahi ra, e ite atura
ia’na, ohipa ê^tura na te tahi
Na roto i teie nei parau, te faaite atoa nei au e, taua
^ti-Levi ra: O,-VAU IA. Teie râ, mea nafea râ to‘u riroraa ei
\émAs aau etaeta, eaha râ te tumu i ore i tia’i ia‘u iho ia faaopae eà”.
atu i tei roohia e te
ra
ati?
auraa.
I te pae hope‘a no te parabole, te parau nei lesu i taua
haapii ture ra : “ A haere oe e na reira atoa”. Te ite nei
au, na roto i te reo no lesu e: o vau mau ta’na e
parau
mai nei. Eita roa e tia ia‘u ia imi i te otoheraa, eita e tia
ia‘u ia parau, mai te peu e: Eita vau e tae na taua e‘a
ra,
aita
e
“E te hoê taata haapa‘o maitai
ta
ô
(prudent), i te liaereraa mai
taua e‘a atoa ara, ua haafatata maira, na ô a‘era “Auê e taa¬
teie, ua fatata i te pohe, aita e faufaa ia'u ia faaea maoro i
nei, O te roohia vau i te mutoi, o te pari mai ratou ia‘u ei
taparahi taata ? E homa, taua taata ra, “ O VAU ATOA
i te faaiteraa i to‘u mau hoa i teie pa¬
rau, mah te peu e aita vau i aroha i tei roohia e te ati?
E te hoê taata haapa'o atâ, tei haere atoa mai na taua eà
ra, aita roa oia i ite noa‘e i teie taata ati, e ua haere atura na
te tahi eà ê”. Taua taata ra, O VAU IA. O vau hoi tei haere
noa na nia i te e‘a, mai te hio ore i te pae atau e te pae aui,
mai te haapa‘o ore i te hoê taoà faufaa rahi, o tei vai noa i nia
taata
IA”. Teie râ, nafea vau
“
i to‘u eà.
Inaha, te hoê taata râ no Samaria, tei haere noa i to’na ra
haereà, e tae atura i taua vahi mau ra, ite atura oia ia’na, aro¬
“
ha atura”.
roa
roa vau
mau
hoi e nànà eiâ-haru i ô matou nei. Eiaha e eialia
ia parau
i taua parau ra. E parau râvau e : O vau
e
parau mai nei: “A haère oë e na
teie ta te Fatu
reira atoa ’’.
aita
e
te
Ua ite hoi au e, ua ite atoa hoi oe. Noa’tu
i farcrei i nia i to eà, te taata tei
patialialiia e
eiâ-haru ( ia au i te parabole ), te vai atui’a râ te
oe
naua
tahi atu mau taata aroha rahi. la au i tei faaitehia i roto
i te mau Evanelia, te vai nei, i nia i to oe eà, te feia
paruparu, te teia ati, te feia tei pohe i te poia, e rave rahi
noa’tu â, tei fatata roa i te"
pohe. x4ita anei oe i parau e:
E mea ati mau, teie râ, aita ta‘u e ravea ”. Eita anei ©e
“
riro mai te
e
tahuà, mai te ati-Levi, mai te taata haapa'o
majjai, o tei mana'o e, e mauà to‘u taime ia haere atu vau
tauturu i te taata tei roohia
e
e
te ati?
E hoa
e !
a faaroo i te faaueraa na lesu e :
“ E haere
reira atoa ”. No rëira, haere, a rave, a
faaapu, ia
au mai tei ravehia e te taata
Samaria, oia hoi, to’na aaü
aroha i te taata ati -pei ”. Ua haere noa taua aroha no’na
oe
na
e :
e
na
i mua roa. A faaroo mai na i te
hopea no te parabole
Haere atura i pihaiiho ; ua ninii ihora i te hiuu e te uaina
ra
“
i roto i te
puta no’na ra, vehi ihora, haaparahi atura
aratai atura ia’na i te fare
tipaeraa, utuutu atura ia’na. E ao aéra, ia haere ê oia ra,
ua rave aéra oia i e
piti moni-veo, tuu atura i te taata fare
ra, na ô atura ia’na : “ E utuutu oe i teie nei taata, e ia
riro atoa ta oe ra moni, na‘u ïa e
hopoi atu i te hoo ia*
oe, ia hoi mai au ra”.
mau
ia’na i nia iho i ta’na iho puaa,
No reira, e te feia taio veà, a taid maite i ta oe Ribilia.
la ite oe e, no oe mau te parau i faaitehia i roto, e o oe
mau ta’na e
parau mai nei. la ore râ oe ia ite e, no oe te
parau i roto, e te parau mai ra ia oe, aita ïa e faufaa i te
iritiraa e te taioraa i te Ribilia.
2
VEA
POROTETANl
E ua nefienehe roa oytoü i roto la’na.
E mai te
(Kolosa 2/10).
Tei 10io
roà mai nei?
E hi‘o tatou la’na i ora, e ere anei ua riro oia ei hi‘oraa
maitai na To’na Metua i te ao ra, ei ite tatou No’na iho
piialoà outou i te Mesia, eiaha e mataù i te faatià-
te
Aposetolo i to Karosa, no reira mai te talii mau haapiiraa i te taata Le mau
pahonoraa no te mau ohijia e ta raton e
raa
a
faatià tamau
noa
nei.
mau
tatou.
Mai ta tatou i ite papu
mau
maitai
varua
e
te ite i te
hi
parau moè.
E ere lesu i te hoè orometua hi‘o fetià, matematika, e te faatià
i te aamu no teie nei ao. Aita o roto la’na e oaoaraa no te fe¬
nua nei, aore i ano'ihia oia hoi : te hoè faaearaa
tumu no te
tinaii '.a tamataraa e te ati. Teie ra, te
parau faau eita anei e
faahauruèhia ? Eita! No te
mea
o
te
mau
itehia mai
no
la’na,
To’na
no
te oto
i te oaoaraa o te feia tei tapara-
te tahi pae tei haere mai e tavài i
i te hoè monoi hoo rahi ei faaite i te
tapa*'o
avae
o
to ratou oto.
mau
maitai taatoà, ua faaite te
’r !
n
FARE PURERAA NO UTUROA
no taua mau mea atoà ra, i te auraa no to
mûri a‘e, e te e‘a ta tatou e haere nei. Te faaite
mai nei lesu ia tatou e, e mau tamarii anaè tatou na te
Atua,
te
I te 17
oraraa a
pii mai nei oia e tei roto i To’na rima te ora mnre-ore.
poiha nei tatou i te aau hau, te fana‘o, e te oaoa. Te hinaa¬
mai nei
lesu i taua mau
mea
atoà
ra
ia tatou, ta tatou ha-
tei riro ei peapea na tatou, ua patiti oia i te reira i nia i
To,n:i ra satauro. Te haapapu mai nei oia ia tatou i te tataraliapa na te Atua, teie ra e na roto i te faahaehaeraa e te faaroo.
Aita uia e parau mai nei ia tatou e faariro tatou ia tatou tataira,
tahi ei taata “Moà” te faatià nei oia ia tatou e i mûri ae i to
mau hiàraa na roto i Ta’na oroà
euphari e nehenehe ia tatou ia
hau aè te tei ùpootià mai na roto i te aroraa.
Te hinaaro mau nei tatou i te tamahanahana? I roto i te
ma‘i,
ua riro oia ei tamahanahana e ei faaitoito ia ta¬
tou. la’na aita ta tatou e mataùi’aa le
faatupu nei ia i te ora rahi roa e te teimaha e te murè-ore no tatou
( 2 Kor.
i roto i te oto
4/17).
Te faananea nei te
aamu
chretetiano i te ite no te feia tei fe-
ruri, mai ia Paulo, mai ia Pascal, e aore
ra
te hoè taata tei pa-
pa‘i i te hoè puta himene.
“I to‘u iteraa ia oe, ua itehia iaù te mau mea atoà”.
Te tuu nei te Aposetolo i nià iho ta’na e parau nei e : I te Me¬
sia te
mau mea
atoà. I te tahi vahi è atu, i te Mesia, e nehenehe
ia tiahhia te hoè pahonoraa taaè mate tia’i i te
te mau
mea
atoà. I
pahonoraa mau,
pihaiiho i te hoè orometua, e aore ra i
pihaiiho i te hoè hoa. E nehenehe ia ratou ia haamaramarama
mai, ia faaitoito e ia faaohie i ta tatou mau opuaraa morale,
aore ra te mau ohipa no te faaroo.
Te vai ra te hoè otià
e
aita ta ratou e raveà faahou no te haa-
pii, e ua riro te reira ei fifi no tatou e no ratou atoà hoi.
Na roto ra i te Mesia aita tatou e taiâraa. E nehenehe la’na
iahoroà mai i te mau mea atoà ta tatou e hinaaro. E ia faaî ia ta¬
tou e mahâ noa’tu to tatou mau hinaaro mai tei faaitehia i roto
i ta tatou tai‘oraa. Aita anei oia i parau e o Vau te
pane no te
te taata e pee mai Iaù eita oia e poia? loane 6/35 ; e mai te
peu e ua poiha te hoè taata, haere mai oia Iaù ra a inu ai?
loane 7/57).
ora,
no
Eperei’a, i te hora 9 e te afa, ua tomohia te
Fare Pureraa rahi
a
te Paroika Uturoa i
Diakono
Te
ro
RAIATEA. tu HAA IV
i
poihâ nei tatou i te parau mau ; te hinaaro nei tatou ia
ite i te hohouuraa
tatou
Aposetolo.
roto mai i
Mesia, te tahoèraa ai i te mau mea atoà.
ro.
,
e
To’na ra
Ta’na heheuraa parau, To’na huru, To’na lii‘oraa, ua riro ia
ei pahonoraa i to tatou mau hiitiraa àho e to tatou mau hinaa-
no
haere ra, e parau tatou mai tei
parauhia,
e
nohoraa mure-ore, mai te hoè taniaiti tei latere i
rapae i te fare metua? “Aita anei oia i riro ei tura no te
Atua, ua hi‘opoà ra oia, ua fafahia; e ua paari oia?” E te
here mau o te Atua, e ua farii oia i te
polie satauro no
atoà
Oia atoà te
te
te vahi Ta'na
e
te
Areà ra, aita oia e haapapu nei ia raton e, e noaà te mau
maitai atoà no Le pae tino i roto i te Mesia. I roto i teie
fenua,
aita te taata faaroo e haavî nei no te faa‘i, e te taatiraa i te feia
chresetiano e ere ra i te raea rave ohie na roto i te mau taime
peu e ua parau oia i taua mau parau nei,^ e
anei oia iho te Fatu no taua mau maitai ra Ta’na e ho-
ere
e
retiteniahia
na
e
te Tuhaa IV
o
BETELA tei amohia e
aè i te faatereraa
raro
Tomite faatere e 20 melo
no
te
a
te
Apooi"^^
paroika, p^
Tuteao orometua.
0 te piti teie o te Betela. Te Betela matamua,
Ilia i te matahiti 1880 e te orometua o Pieti, e fare
haarniSi^
128 avae i te
noa,
api e
te
roa
48
e
avae
i te
aano.
raau
Teie Betela
fare ofai (parpaings), 112 avae i te roa e 46 avae i
aano.
Ua haamauhia te niu o teie nei fare i te 4 no fe-
1956 e Mr. Preiss, Peretiteni no te A.R.A., e ua tomahia i te 17 no eperera 1958.
E maha ohipa tumu i raveliia e teie nei
paroika i roto
i na matahiti e 2, mai te tuu ore ; e
piti fenua faaî, te
hoè fare Paroika-U‘i Api o te Tuhaa IV o te ‘O’E MAT.A
PITI e 0 BETELA. 'Teie nei fare pureraa e fare faaineine
maitaihia o rapae e o roto atoà, faaterehia e Marcel Hart,
^
i
puare
tei riro ei tamuta rahi
o
teie fare.
Ua riro te mahana tpmohia’i o Betela nei, ei
rahi e te oaoa no te Tuhaa IV taatoa, e mahana
neheneh^
atoà e te maramarama. Ua
roika no Raiatea
e
mahana
tahoè paatoà mai te mau pS^
to Tahaa, ua tae atoà mai to
Vaitape
Borabora, to Tahiti mai, to Maupiti, to Huahine. Te mau
haapaoraa atoà : Mahana Hiti e te Moronioni, te mau ihitai
no
te pahi
Orohena.
Ua tae te Tavana Hau
e te mau feia mana no te Hau.
Ua tae te Tavana Oire e te mau Tavana. Ua amui
paatoà
mai te mau orometua o te Tuhaa IV. Tei reira atcfà o Ta-
pao or. e o
Te tua nui or. e o Teheiura. Ua taehia te 2.000
taata.
I te hora
9
amui
to te fenua taatoà i mua mai ia
Betela a faaineinehia te himene tomoraa navevave maitai
e
te
ua
paroika Uturoa. Na Mr. Mauer i taviri te opani na ro¬
to i te i‘oa
no
te Metua
e
te Tamaiti
e
te Varua Maitai.
Na Tuteao Orometua i haamau te Bibilia
no
te
Pupu piti
(A taio i te tuàtiraa i te api 8, anairaa 2)
.
j
'M
/\
VEA
Te mau pure tel
POROTETANI
E rave rahi te huru o to te Atua fariiraa i ta tatou mau
mai.
tei te huru atoa o te pinepineiaa no te mau mea ta
pinepine atoa i te faaherehere i te tahi mau pahonoraa no te horo'a mai.
pure,
tatou e tuu atu la’na ra, e mea
Ua farii te Atua i ta^u pure :
Te
Salmo 6/9.
nei te taata faaroo
Oia mau, ua faaroo mai lEHOVA i ta tatou mau
ma te tiaturi niau. la
tapea oia i
to’na rima, ua ite oia e, aita oia e fariu iiei i nia i te rai ma te
faufaa ore. ua faaroohia to’na reo, e ite oia i te hoê
ora
ta’na piiraa.
no
pahonoraa
0 tei faataahia i rotopu i te ATUA e te taata
ia haafaitohia te tiaturiraa
te metua tane
o
O te
vea ore
lA’NA,
tou
hau
e o taua
roto oia i te
ra
ta te tamarii e tamata
nei, ia ite oia e tei
maitaihia,
o tei riro ei tamataraa, e ua
ATUA i farii i ta ratou pure, ua turi TO’NA taria i ta ratou
#au piiraa.
I te mau mahana rumaruma, ahoaho,
haapaeraa, ua ore te
tiaturiraa no te taata faaroo i roto ra i te papa no to’na aau, te
^j^anapiinoa
ra te hoê mea iti o te ore roa e nehenehe ia tupohe,
mai ra te hoê
ia’na haamana'o i to
faaua
reo
;
oraraahia ei tiaturiraa i te mau
i faataahia e te ATUA.
oe
mea
e
mau
tupu ia tae i te mahana
Te rû nei râ te taata ia roaa te mea ta’na e nounou nei, aita
oia i tia’i ia haaniaitaihia, te hinaaro nei oia ia
haapara oioi te
ATUA i Ta’na e haapara rii maite noa nei.
E
no
ere
no
ta’na rùraa i faataupupu ai te
te atea râ
o
te faatoroaraa to’na
ATUA i Ta’na ohipa,
aueutraa
i faataerehia’i te
e
e
no
te ATUA, inaha e tae ta‘u varua la’na
mai te auraro i te titauraa no To’na hinaaro. E
atura
ere
ïa vau tei titan e tei tiaoro, e farii te ATUA i ta‘u e tiai nei no ô
la’na ra,’ e Na’na e pahono mai i ta‘u piiraa, e e faaite mai Oia
i te e‘a e e aratai Oia ia‘u. la faatoro mai i te rima, a haere,
a
tuu i te
tei ite
e
mau
tuuraa avae, mai te
tei roto vau i te
tapô te mata, tiaturi la’na
poiri e tei faatano i to‘u mau tuuraa
Eita
roa
te ATUA
e
faarue
noa
i hiaai ai te aau no la taata, aore
here mau e te aroha mau
reo
i roto i te
maaraa
Paroika Uluroa :
mamu
noa ra ;
te tiai nei Oia
farani : leremia 7/1-7
e
hoè fare rahi faaineine maitaihia
naho-atea-hia te
ohipa atoà ; e maa maitai roa ia !
ua haapaohia te tairururaa rahi
U‘i Api o te Tuhaa IV faaterehia e Mr. Mauer raua o Mr,
Vernier. I te pô hora 6 1/2 ua haapaohia te tahi pureraa
rahi i roto i teie nei Betela api : ei faaitoitoraa i to te Tu¬
haa IV taatoà i te
oraraa
o
te
api ia riro ei maitai no to tatou
faaineine Oia i te hoê oraraa itea ore
tatou i roto i to tatou
mau
Ekalesia,
e
te
oraraa o
te
E te mau aufauraa faatupuraa parau na Tapao or.
Ohipa 1/8. I mûri aè i te reira putuputuraa ra¬
faatere :
te
mau
tuaroiraa, te mau tatauraa himene faaterehia e
orometua.
mau
E i te hora 7 i te poipoi mahana pae ua purara te mau
manihini. Eita
rururaa
o
tei
roa e
moe
i to te Fenua nei i teie nei tai¬
tupu varavara noa, e mai te mea e, hoê tu-
puraa i roto i te 50 matahiti.
la riro mau teie nei Hiero api o
Betela nei, ei fare haapaariraa e te mau Ekalesia, te U‘i Api e te mau tamarii,
ei fare e parau ai te Atua i te taata nei, mai te Atua i pa¬
ai taata nei i te èà e
te aai i te ora. la haamaitai mai te Atua i teie nei Paroika
rau
ia lakoba i Betela ; ei fare e hio
Uturoa
e
ia patu
ohipa i mua,
atoà oia i te hiero varua no lesu Mesia.
ia faaitoito maiâ ia’na no te mau
Te faaite nei te Paroika no Uturoa i to’na mauruuru ra¬
horoà mai to ratou tauturu, e
e
te
I te hora 2 i te ahiahi
riirii noa Oia ia tatou i te puai
hia
e
aano,
mau
hi i te
e aore ra ua
Bibilia; na’na atoà
- Mataio 21/12-17
26 etaeta i te roa e 24 etaeta i te
ia hotu te hau i roto i to tatou aau ; te faaineine
nei Oia ia tatou no te farii i ta tatou e mata‘u nei. E horoa
tino,
le Atua.
ia tatou.
Te faaâtea nei râ Oia i te tahi mau taime. Te
mau
no
Aita hoè fifi no te faatamaa e 2.000 taata no te mea ua faa-
e
avae.
aau
te farii mai ia’na.
no
i roto i te reo tahiti i ro¬
28 irava 17 e te 19.
Ua faaterehia teie nei pureraa na roto i na reo himene
13 ia taio atoà-hia te U‘i Api no 'Fahiti.
I mûri aè i teie nei pureraa-tomoraa ua haapaohia te ta-
nei e, e mea maitai, mea tano, no to tatou mau oraraâ, teie râ
la imihia te faaearaa
ouma-
Na Tapao orometua te a‘oraa
hi te
mau.
aè i to’na
raro
to i te Genese pene
Ua
ia‘u iho mai te faatura
ta tatou mau fare
Mr. Mauer te a'oraa reo farani :
na
e
^a te reira i tano i te Atua no tatou.
^Pta farii te Atna i ta‘u pure, e fariu 'ia vau la’na ra, eiaha
o
Mr. Vernier i haamau te piti o te
na
Na roto râ i te marù i faaroohia mai ai ta‘u pure e te ATUA,
taupupu te tahi mau pahonoraa no to tatou marô pinepineraa, e te ani nei tatou i te tahi mau mea ta tatou e mana'o
te purei'aa
no
te taioraa i te
U‘i Api.
pahonoraa.
ra,
ere
mau
peapea haatiaturi ratou e aita te
ôê
(Tuàtiraa no te api 2, anairaa 2
Toinoraa Sc: '''EETELA
ino, te ano, te ra-
tamata i te paraparau i te ATUA, ma te tiaturi mau
e iriti oia i to’na here i to tatou mau oaoaraa e to ta¬
e
peapearaa.
Are‘a râ te reira mau mea tei
faatupu i i te mau
■e
E
oia i ite i te
poiri i pihaiiho i te feia tei paruru ia’na.
ïa tei hau i te niaitai i roto i te
mea
te
o
E ere mai te tamaiti i haere i te fenua roa o ta te metua
haapa‘ohia no’na.
ATUA, oia hoi tei pihaiiho, e ua horoa mai i te
Ua farii te
tei faatoro i To’na rima i nia i te mau u‘i atoa o
tane i faatoro i to’na rima
i te mau mea tei
haii,
pureraa
tei faaroo i te ta‘i
te fenua nei no te faatahoê ia ratou i
Eita râ te reira e riro ei faatiaraa i te mau liinaaro o te ta¬
marii, e ere râ e oia ana‘e te hinaaro nei i teie mau mea, te
vai ra râ te hoê i
pihaiiho ia’na i te mau taime itoito, te ara
ra
o
te tamarii.
e
pure mai
te Fatu
-tâinije peapea.
,
.
,
;
raa
mau
manihini tei tae mai i taua tomoraa ra e tei
i roto i te
tapao ia no to tatou tahqè-
ohipa iio te Fatu.
VEA
4
POROTETANI
"Et Tahiti devint chrétienne”
{suite )
(FIN DU DEUXIÈME TABLEAU)
Lequel, capitaine ?
C : Eh bien ! pendant mon séjour à terre, je faisais une ran¬
donnée dans une partie de l’île quand tout à coup, je vis un
grand attroupement en face d’un édifice de pierre (leur
temple). Les prêtres venaiènt de massacrer un indigène
pour l’offrir aux dieux.
H : Il est regrettable de voir des scènes d’hoi’reur dans un si
joli pays.
M: A vous entendre. Capitaine, j’ai presque envie de revivre le
vieux rêve du savetier Carey.
H : Ce serait une très belle entreprise.
C : Vous aurez fort à faire car le Tahitien est bien attaché à
H:
ses
idoles.
a très bien réussi aux Indes où les sectes
redoutables.
M: Que diriez-vous. Révérend de la création d’une Société dont
le but serait de porter la parole de Dieu dans ces îles?
H : L’idée est très bonne, mais il faudra surmonter de grosses
difiicultés matérielles. Et puis il y a d’autres pays comme
le Japon ou la Chine plus faciles à atteindre.
C : Le plus important serait de vous procurer un bon bateau. Le
reste ne demandera que des hommes courageux acceptant
H : Oui mais
Carey
sont encore plus
qu’il vont faire là-bas,
perdent leur temps.
N : Non seulement ils perdent leur temps mais aussi ils ris¬
quent leur vie. Aussi moi, je préfère mon petit “home”,
ma maison et ma tranquillité.
U : Et justement, je me demande ce
ils
Tous : Ah ! oui.
{Arrive un vieux avec un pôl de colle et un rouleau
d’a/Jiches, il en colle une ).
Le vieux: Ronsoir messieurs, encore à radoter.
{il va coller son affiche). Eh : les durs y.enez-voir, appro¬
chez,
venez
lire ceci.
Le docteur Haweis met tout Londres en branle.
Dernière nouvelle, il afflue du
la société. C’est une réussite.
et écoute {puis ils reviennent '"à
Le groupe s’approche
leur place).
Nott : Vous êtes sùr de
ce que vous dites.
Le vieux : Parfaitement, monsieur, je sors de là à l’insatnt
et tenez pour vous assurer, j’ai entendu le nom
son,
William Henry, Cover...
que rares ouvriers.
(Rires).
Le vieux:
au
N’exagérez pas ils sont maintenent une dizaine
moins.
U : Eh, le vieux, pourquoi ne
{Rires).
grand, mais je supporterai mal^^
âge. Mais c’est plutôt à vous
voyage à cause de mon
les jeunes de partir.
cette société et quel nom lui
Londres.
H : Bien trouvé, Melville. Je ferai donc le nécessaire.
Ç : Et comment envisagez-vous cette campagne ?
JH : Je ferai mettre des articles dans tous les grands journaux de
Londres, je préparerai des prédications et je donnerai des
conférences. Melville se chargera des quêtes et de l’inscrip¬
tion des volontaires courageux et quand nous serons prêts
nous choisirons la date du départ.
M ; Eb bien ! Société des Missions de
RIDEAU.
TROISIÈME TABLEAU
—
Dans une rue de Londres,
Un des groupes :
Tous : Non.
"Dans une rue de Londres"
il y a un groupe d’hommes.
le Révérend Haweis
qui vient de créer une Société dans le but d’évangéliser les
ü : Il y a le Chapelain de Lady Hugtington,
parait que la société porte le nom de société
des Missions de Londres. Ft elle fait appel à toutes les bon¬
îles du sud. Il
nes
volontés.
Nolt : Nous
ne sommes
pas faits
pour
cela, ils n’ont qu’à
chercher ailleiîrs.
ü : Ce n’est pas ça du tout, ils demandent aussi des mission¬
naires, des charpentiers, des maçons, des forgerons des cor¬
donniers et même des médecins.
N: A
quoi servirait tout ce monde là? Moi-même Henry Nott,
de métier, je me débrouillerais mal au milieu de ces
Pourquoi ne partiriez-vous pas?
U : Pour nous n’y compte pas. Maispour
de la mer te remettra d’aplomb.
toi le grand air
(Rires).
Nott : Ça suffit les gars, cet homme a raison. Nous som¬
mes plus jeunes et plus robustes que lui, nous pour¬
rions mieux supporter le voyage.
{Arrivent deux petites fdles qui vendent des vignettes).
Le vieux sort. Les petites filles : S’il vous plait mes¬
sieurs! des vignettes messieurs! des vignettes. Vos dons
permettront de faire connaître Dîeu aux païens, s’il
vous plait, messieurs, quelques vignettes messieurs! j^k
te quelques vignettes.
U; Allez, filez, moi je ne donnerai rien. C’est de l’argent
perdu.
N : Doucement, toi, cet argent n’est pas perdu, songez à
l’œuvre gigantesque que se propose la Société. Faites
comme
moi.
{il donne une pièce).
{Les autres sortent aussi des pièces et les donnent).
Les filles: Ohl merci messieurs, au revoir messieurs, le
Tenez petites
bon Dieu est avec vous.
laisse, les gars. Le désir est trop fort
vais de ce pas ajouter un nom à la liste.
U : Mais il est sonné ? Tout à l’heure il trouvait cela bien
rigolo et le voila qui change d’avis maintenant.
{Rires).
N : Sur ce, je vous
et je
RIDEAU.
maçon
sauvages.
fais-tu pas le trajet? Il sertl^
bien de te faire inscrire. Ton nom sera illustre.
Pour acheter ce ba¬
teau, une campagne dans le pays permettrait d’obtenir l’ar¬
gent nécessaire.
de Jeffer¬
et bien d’autres
encore.
Le vieux : Le désir est
H : Mais avant tout il faut créer
donnerez-vous ?
et...
N : Mais c’est la ruée, il ne restera plus à Londres que quel¬
de servir.
M: Vous avez parfaitement raison capitaine.
monde aux bureaux de
IMPRIMERIE EUE F.
JUVENTIN
—
PAPEETE - TAHITI
•
rt
Te 58
-
O
—
A.
Matahiti
mm 5
ME
Hooitemaiahiti hoè: HOÈ-AHURU TARA
TE
—
i958.
Jacot, Dire( !a;r- 'rér'‘nL
Ua fui
rau
“Te hoê taata
no
ïerusalema i te haereraa i leriko,
^^ohe ” ( Luka : 10 : 30 ).
JTroto i te irava 31, ua faaitehia i reira: “ Ua haere noa mai-
hoê tahuà na taua eà ra, e ite attira ia’na, faahahati è atti¬
na
Taua tahuà ra, e homa, e nehenehe roa ia’ti iho ia parau e ;
“O VAU IA”. E no te mea e O Vau taua tahuà ra, eita roa e
tia ia‘u ia imi i te otoheraa ei to‘u iho mana‘o. Eita e tia ia‘tt
ia parau e: “E ERE AU, e TAHU‘A râ ”, e ere hoi au i te
tahuà. Ua tano roa râ to te Rvanelia ttiuraa mai i mua i to‘u
aro,
i te parait no te hoê tahuà, no te mea, ua riro te tahuà,
nei
parabole, ei taata ino e te
aroha ore.
Noa’tu rà te reira, mea tia roa ia‘ti ia ite e ia haapapu e, taua
aati
tahuà râ o vau ia. Teie râ nafea to‘ti riroraa.ei taata ino, inaha,
e taata faaroo hoi au i to‘u iho mana‘oraa.
“
E te hoê ati-Levi hoi, i te hacre‘a na
tauà eà ra, e fatata
maira taua vahi ra, e ite attira ia’na,
ohipa ê attira na te tahi
pae eà”. Na roto i teie nei parau, te faaite atoa nei au e, taua
a^Levi ra : O VAU IA. Teie râ, mea nafea râ to‘u riroraa ei
aati
etagta, eaha râ te tiimii i ore i tia’i ia‘ti iho ia faao-
r^tii i tei roohia e te ati ?
“E te hoê taata haapa‘o
maitai (prudent), i te haereraa mai
“Atiê e taa¬
fatata i te pohe, aita e fatifaa ia'ii ia faaea maoro i
ô nei, O te roohia vau i te mutoi, o te pari mai raton ia‘u ei
taata taparahi taata ? E homa, taua taata ra, “ O VAU ATOA
IA”. Teie râ, nafea vau i te faaiteraa i to‘u mau hoa i teie pa¬
rait, mai te peu e aita vau i aroha i tei roohia e te ati?
na
taua e‘a'atoa ara, ua haafatata maira, na ô a‘era
ta teie, ua
“E te hoê taata
haapa‘o atâ, tei haere atoa mai na taua eâ
aita roa oia i ite noa‘e i teie taata ati, e ua haere atufa na
te tahi eà ê”. Taua taata ra, O VAU IA. O vau hoi tei haere
noa na nia i te e‘a, mai te hio ore i te pae atau e te pae aui,
ra,
mai te
E ere atu ra e o O VAU
TAUA TAATA R/V E ua ô râ raton i te
parau e : “TAUA
TAATA SAMARIA RA E ERE AU ”. Aita hoi to ma U a e
aiiraa.
I te pae hope‘a no te
parabole, te parau nei lesu i taua
haapii ture ra : “ A haere oe e na reira atoa”. Te ite nei
na roto i te reo no lesu e: o vau mau ta’na
mai nei. Eita roa e tia ia‘u ia imi i te
au,
e
parau
otoheraa, eita e tia
te tahi eà ô attira i te haere
i roto i teie
noa
paha tatou, e homa, i te faarooraa i teie pa¬
TAUA TAAIA RA O VAU IA. No reira, e tamata
tatou i te taiii rii i teie nei
parau.
roohia
ihora i te nànà eia-haru, taratarahia ihora ta’na ahii, e paruihora oia, liaere attira, faariie ihora ia’na, ua fatata roa i
ra,
e:
haapa'o ore i te hoê taoà faufaa rahi, o tei vai noa i nia
i to‘ii eà.
“Inaha, te hoê taata râ no Samaria, tei haere noa i to’na ra
haereà, e tae atura i taua vahi mau ra, ite atura oia ia’na, aro¬
ha atura”.
ia‘u ia parau, mai te
peu e: Eita vau e tae na taua e‘a ra,
e aita roa hoi e nànà eiâ-haru i ô matou
nei. Eiahae
eiaha
ia parau i taua parau ra. E
parau râvau e : O vau
teie ta te Fatu e parau mai nei : “ A haere oc e na
roa vau
mau
reira atoa ’.
aita
e
te
Ua ite hoi au e, ua ite atoa hoi- oe. Noa’tu
i farerei i nia i to eà, te taata tei
jiatiatiah’cf e
eiâ-haru ( ià au i te
oe
nana
parabole ), te vai atura râ te
tahi atu mau taata aroha rahi. la au i tei faaitehia i roto
i te mau Evànelia, te vai nei, i nia i to oe
eà, te fcia paruparu, te feia ati, te feia tei pohe i te poia, e rave rahi
noa’tu â, tei tafata roa i te
pohe. Aita anei oe i parau e;
E mea ati mau, teie râ, aita ta‘u e ravea ”. Eita anei oe
e riro mai te tahuà, mai te
ati-Levi, mai te taata
“
maitai,
tei mana‘o
haapa'o
maiià to‘u taime ia haere.atu vau
tauturu i te taata tei roohia e te ati?
e
o
e, e
E hoa e!
a faaroo i te faatieraa na lesu
e:
“E haere
reira atoa ”. No reira, haere, a rave, a
faaapii, ia
au mai tei ravehia e te taata
Samaria,- oia hoi, to’na aati
aroha i te taata ati nei ”. Ua haere noa taua aroha no’na
oe
e
na
i mua roa. A faaroo mai na i te
hopea no te parabole
Haere atura i pihaiiho ; ua ninii ihora i te liinu e te iiaina
ra
“
i roto i te
mau
puta no’na ra,'vehi ihora, haaparahi atura
ia’na i nia iho i ta’na iho puaa, aratai atura ia’na i te tare
tipaeraa, utuutu atura ia’na. E ao aéra, ia haere ê oia ra,
ua rave aéra oia i e
piti moni-veo, tuu atura i te taata fare
ra, na ô attira ia’na : “ E utiiutii oe i teie nei taata, e ia
riro atoa ta oe ra moni, na‘u ïa e
oe,
ia hoi mai au ra
hopoi atu i te hoo ia
No reira, e te feia taio veà, à taio maite i ta oe Ribilia.
la ite oe e, no oe mau te
parau i faaitehia i roto, e o oe
mau ta’na e
parau mai nei. la ore râ oe ia ite e, no oe te
parau i roto, e te parau mai ra ia oe, aita ïa e faufaa i te
iritiraa e te taioraa i te Bibilia.
VEA
2
E ua nelienehe roa outoü i roto la’na.
Tei roto
paatoà oiitoii i te Mesia, eiaha e mataù i -te faatiài to Karosa, no reira mai te tahi mau liaapiiraa i te taata te mau pahonoraa ,no te mau ohipa e ta ratou e
a
te Aposetolo
faatià tamau
uei.
uoa
E mai te
peu e ua parau oia i taua mau parau nei,^e
anei oia iho te Fatu no taua mau maitai ra Ta’na e ho¬
ere
roà mai nei ?
( Kolosa 2110).
raa
'V
POROTETANl
E hi‘o tatou la’na i ora, e ere anei ua riro oia ei hi‘oraa
na To’na Metua i te ao ra, ei ite tatou No’na iho
maitai
te vahi Ta'na
mau
e haere ra, e parau tatou mai tei parauhia,
nolioraa mure-orÇ, mai te hoè tamaiti tei ratere i
rapae i
te fare metua? “Aita anei oia i riro ei tura no te
e
te
Areà ra, aita oia e haapapu uei ia ratou e, e noaà te mau
maitai atoà no te pae tino i roto i te Mesia. I roto i teie feuua,
aita te taata faaroo e haavî uei no te faa‘i, e te taatiraa i te feia
chresetiauo e ere ra i te mea rave ohie ua roto i te mau taime atoà
Atua, ua hi‘opoà ra oia, ua fafahia ; e ua paari oia?” E te
here mau o te Atua, e ua farii oia i te polie satauro n©
Oia atoà te mau maitai varua e te ite i te mau parau nioè.
E ere lesu i te hoè orometua hi‘o fetià, matematika, e te faatià
hi la’na,
i te
aamu
no
uua
uei,
aore
ao. Aita o roto la’ua e oaoaraa no te fe¬
i auo‘ihia oia hoi : te hoè faaearaa tumu no te
teie uei
tina;;'aa tamataraa
e
te ati. Teie
faahauruèhia? Eita! No te
mea
Mesia, te tahoèraa ai i te
te
tatou.
Mai ta tatou i ite papu
i te oaoaraa o te feia tei taparamai e tavai'i
’fo’na avae i te hoè nionoi hoo rahi ei faaite i te tapa'o
no
o
mau mea
ra
maitai taatoà, ua faaite te
mau
atoà.
To’ua huru, To’na hi'oraa, ua riro ia
ei pa.honofaa i to tatou mau hutiraa âho e to tatou mau hinaaro. Te
poihâ Jiei tatou i te parau mau ; te hiiiaaro uei tatou ia
taua
no
mau
i te auraa no to
haeré uei. Te faaite
tamarii anaè tatou ua te Atua,
mea
FARE PURERAA NO UTUROA
atoà ra,
I te 17
Fare Purei’aa rahi
mai uei lesu ia tatou e, e mau
te
pii mai uei oia e tei roto i To’na rima te ora ninre-ore.
Te poiha uei tatou i te aau hau, te faua‘o, e te oaoa. Te hinaamai uei
ro
lesu i taua mau
mea
atoà
ra
ia tatou, ta tatou
ha-
tei riro ei peapea ua tatou, ua patiti oia i te reira i nia i
To,ua ra satauro. Te haapapu mai uei oia ia tatou i te tatarahara,
pa na te Atua, teie ra e ua roto i te faahaeliaeraa e te faaroo.
Aita oia e parau mai uei ia tatou e faariro tatou ia tatou tataitahi ei taata “Moà” te faatià uei oia ia tatou e i mûri
ae
i to
m^u hiàraa na roto i Ta’ua oroà euphari e uehenehe ia tatou ia
ùpootià mai na roto i te aroraa.
hau aè te tei
Te hiuaaro mau uei tatou i te tamahanahana ? 1 roto i te ma‘i,
e
ei faaitoito ia ta¬
tou. la’ua aita ta tatou e mataùraa te faatupu
uei ia i te ora ra4/17).
i roto i te oto
hi roa
e
ua
riro oia ei tamahanahana
te teiinaha e te
Te faauanea uei te
mure-ore no
aamu
tatou ( 2 Kor.
chretetiano i te ite no te feia tei fe-
BETELA tei aniohia e
Apooi^^
e
raro
'futeao orometua.
,
haamS^
O te piti teie o te Betela. Te Betela matamua,
ilia i te matahiti 1880 e te orometua o Pieti, e fare
128 avae i te
noa,
roa
e
48
i te
avae
aano.
raau
Teie Betela
api e fare ofai (parpaings), 112 avae i te roa e 46 avae i
te
aano.
Ua haamauhia te niu o teie nei fare i te 4 no fe-
puare 1956 e Mr. Preiss, Peretiteni no te A.R.A., e ua tomahia î te 17 no eperei'a 1958.
E maha ohipa tumu i ravehia e teie nei paroika i roto
i
matahiti
ore -, e piti fenua faaî, te
Api o te Tuhaa IV o te ‘O’E MATA
PITI e O BETELA. Teie nei fare pureraa e fare faaineine
maitaihia o rapae e o roto atoà, faaterehia e Marcel Hart,
na
e
2,
mai te tuu
hoè fare Paroika-U‘i
tei riro ei tamuta rahi
Ua riro te mahana
rahi
“I toTi iteraa ia oe, ua itehia iaù te mau mea atoà ”.
e
o
aè i te faatereraa a te
na ’Fomite faatere e 20 nielo no te paroika, pe-
retiteniahia
ruri, mai ia Paulo, mai ia Pascal, e aore ra te hoè taata tei pa-
pa‘i i te hoè puta himene.
te Tuhaa IV
a
Paroika Uturoa i
Diakono
RAIATEA. TUHAA IV
-
Eperera, i te hora 9 e te afa, ua toniohia te
no
tatou ôraraa a mûri a‘e, e te e‘a ta tatou e
te
Aposetolo.
ia "BETEL”
mo
Ta’ua helieuraa parau,
ite i te hohonuraa
te tahi pae tei haere
o
to ratou oto.
To’na
te parau faau eita auei e
te itehia mai uo roto mai i
ra,
te oto
e
e
te
atoà e te
o
teie fare.
tomohia’i o Betela nei,
ei mahana
mahana nehenehja
te Tuhaa IV taatoa, e
oaoa no
maraniarama.
Ua tahoè
paatoà mai te mau
Te tuu uei te Aposetolo i iiià iho ta’na e parau nei e : I te Me¬
sia te mau mea atoà. I te tahi valu è atu, i te Mesia, e uehenehe
roika no Raiatea
ia tiahhia te hoè
haapaoraa âtoà : Mahana Hiti e te Moromoni, te mau ihitai no te pahi Orohena.
pahonoraa taaè ma te tia’i i te pahonoraa mau,
pihaiiho i te hoè orometua, e aore ra i
pihaiiho i te hoè hoa. E uehenehe ia ratou ia haamaramarama
mai, ia faaitoito e ia faaohie i ta tatou mau opuaraa morale,
aore ra te mau ohipa no te faaroo.
no
te mau
mea
atoà. I
Te vai ra te hoè olià
e
aita ta ratou e raveà faahou no te haa-
pii, e ua riro te reira ei fifi no tatou e no ratou atoà hoi.
Na roto
ra
i te Mesia aita
tatou
e
tou e mahâ noa’tu to tatou mau hinàaro mai tei faaitehia i roto
i ta tatou tai‘oraa. Aita anei oia i parau e o Yau te pane no te
ora, le taata e pee mai Iaù eita oia e poia? loane 6/35 ; e mai te
taata, haere mai oia Iaù ra a inu ai?
to
Ua tae te Tavana Hau
e
te
mau
feia
mana no
te Hau.
Ua tae te Tavana Oire e te mau Tavana. Ua amui
mai te mau orometua
pao or. e o
o
paatoà
te Tuhaa IV. Tei reira atoà o Ta-
Tetuanui or. e o Teheiura. Ua taehia te 2.000
taata.
taiâraa. E nelienehe la’na
ia horoà mai i te mau mea atoà ta tatou e hinaaro. E ia faaî ia ta¬
peu e ua poiha te hoè
loane 7/57).
Tahaa, ua tae atoà mai to Vaitape
Borabora, to Tahiti mai, to Maupiti, to Huahine. Te mau
e
l te hora
9
ua
amui
to te
fenua taatoà i
mua
mai ia
Betela a faaineinehia te himene tomoraa navevave maitai
e
te
paroika Uturoa. Na Mr. Mauer i taviri te opani na ro¬
to i te i‘oa
no
te Metua
e
te Tamaiti
e
te Varua Maitai-
Na Tuteao Orometua i haamau te Bibilia no te Pupu piti
{A taio i te tuàtiraa i te api 3, anairaa 2)
3^
VEAPOROTETANI
E rave rahi te huru o to te Atua fariiraa i ta tatou mau
Te mau pure tel faaroohia mai.
tei te huru atoa o te pinepineraa no te mau mea ta
pinepine atoa i te faaherehere i te tahi mau pahonoraa no te horo'a mai.
Oia mau, ua faaroo mai lEHOVA i ta tatou mau pure mai
pure,
tatou e tuu atu la’na ra, e mea
Ua farii te Atua i ta'u pure :
Te
nei te taata faaroo
ora
Salmo 6/9.
te tiaturi mau. la
ma
tapea oia i
to’na rima, ua ite oia e, aita oia e fariu nei i nia i te rai ma te
faufaa ore. ua faaroohia to’na reo, e ite oia i te hoè pahonoraa
ta’na piiraa.
no
0 tei faataahia i rotopu i te ATUA e te taata
ia liaafaitohia te tiaturiraa
o
te metua tane
Eita râ te reira e riro ei faatiaraa i te
marii,
e
e
mau
hînaaro
o
i te
mau
mea
tei
Ua farii te ATUA,
hau,
mea,
!
O te
mea
vea ore
e
lA’NA,
e
tou
I
poiri i pihaiiho i te feia tei paruru ia’na.
ïa tei hau i te maitai i roto i te
tamata i te paraparau
ino, te ano, te ra-
i te ATUA, ma te tiaturi mau
peapearaa.
Are‘a râ te reira mau mea tei faatupu i i te mau peapea haamaitaihia,
tei riro ei tamataraa,
o
ATUA i farii i ta ratou pure, ua
e ua
tiaturi raton e aita te
turi TO’NA taria i ta ratou
piiraa.
mat
^Bre mau mahana
tiaturiraa
rumaruma,
ua
pii mai ra te hoê reo ia’na: haamana'o i to oe mau faaoraraahia ei tiaturiraa i te mau mea e tupu ia tae i te mahana
e
i faataahia
te ATUA.
e
Te ni nei râ te taata ia roaa te mea ta’na e nounou nei, aita
haapara oioi te
ATUA i Ta’na e haapara rii maite noa nei.
no
ere
ta’na rûraa i fa,ataupupu ai te ATUA i Ta’na ohipa,
no
te atea râ
o
te faatoroaraa to’na
aueueraa
i faataerehia’i te
Na roto râ i te marù i faaroohia mai ai ta‘u pure e te ATUA.
Ua taupupu te
talÿ mau pahonoraa no to tatou marô pine-
pineraa, e te ani nei tatou i te talii mau mea ta tatou e mana*o
nei e, e mea maitai, mea tano, no to tatou mau oraraa, teie râ
aita te reira i tano i te Atua no tatou.
I
I^Btarii te Atna i ta‘u pure, e fariu ïa vau la’na ra, eiaha
i^'üiho mai te faatura mau.
la imihia te faaearaa no te ATUA, inaha e tae ta‘u varua la’na
ra, mai te auraro i te titauraa no To’na hinaaro. E ere atura
ïa vau tei titane tei tiaoro, e farii te ATUA i ta‘u e tiai nei no ô
la’na ra, e Na’na e pahono mai i ta‘u piiraa, e e faaite mai Oia
i te e‘a
a
e
tuu i te
tei ite
e
e
aratai Oia ia‘u. la faatoro mai i te rima, a haere,
mau
tapô te mata, tiaturi la’na
poiri e tei faatano i to‘u mau tuuraa
tuuraa avae, mai te
tei roto vau i te
avae.
Eita
roa
o
ta tatou mau fare
ere
no
oia i ite i te
no
te farii mai ia’na.
te pureraa
aau
i hiaai ai te aau no le taata, aore
here mau e te arolia mau no te Atua.
(Tuàtiraa no te api 2, anairaa 2
Tomoraa âa "3ETELA"....
e
na
Mr. Vernier i haamau te piti o te
te taioraa i te reo farani :
e
na
leremia 7/1-7
Bibilia; na’na atoà
- Mataio 21/12-17
Mr. Mauer te a'oraa reo farani ;
orometua te a'oraa i roto i te reo tahiti i ro¬
28 irava 17 e te 19.
Ua faaterehia teie nei pureraa na roto i na reo himene
13 ia taio atoà-hia te U‘i Api no Tahiti.
Na Tapao
to i te Genese pene
I mûri aè i teie nei pureraa-tomoraa ua haapaohia te ta-
faaineine maitaihia e te
Paroika Uturoa ; e 26 etaeta i te roa e 24 etaeta i te aano.
Aita hoè fifi no te faatamaa e 2.000 taata no te mea ua faai roto i te hoè fare rahi
maaraa
ohipa atoà ; e maa maitai roa ia I
haapaohia te tairururaa rahi
U‘i Api o te Tuhaa IV faaterehia e Mr. Mauer raua o Mr.
Vernier. I te pô hora 6 1/2 ua haapaohia te tahi pureraa
rahi i roto i teie nei Betela apî: ei faaitoitoraa i to te Tu¬
haa IV taatoà i te oraraa o te Ekalesia, e te oraraa o te
naho-atea-hia te
mau
E te mau aufauraa faatupuraa parauna Tapao or.
Ohipa 1/8. I mûri aè i te reira putuputuraa ra¬
hi te mau tuaroiraa, te mau tatauraa himene faaterehia e
e
faatere :
te
mau
orometua.
mahana pae ua purara te m^
i teie nei tai¬
rururaa o tei tupu varavara noa, e mai te mea e, hoê tupuraa i roto i te 50 matahiti.
la riro mau teie nei Hiero apî .o Betela nei, ei fare haapaariraa e te mau Ekalesia, te U‘i Api e te mau tamarii,
ei fare e parau ai te Atua i te taata nei, mai te Atua i parau ia lakoba i Betela ; ei fare e hio ai taata nei i te èà e
te aai i te ora. la haamaitai mai te Atua i teie nei Paroika
Uturoa e ia faaitoito maiâ ia’na no te mau ohipa i mua,
e ia patu atoà oia i te hiero varua no lesu Mesia.
E i te hora 7 i te poipoi
manihini. Eita roa e moe i to te Fenua nei
te ATUA e faarue noa ia tatou.
Te faaâtea nei râ Oia i te tahi mau taime. Te mamu noa ra ;
te tiai nei Oia
nei Oia
ôê
U‘i Api.
pahonoraa.
j
te
I te hora 2 i te ahiahi ua
oia i tia’i ia haamaitaihia, te hinaaro nei oia ia
E
E
ahoaho, haapaeraa, ua ore te
te taata faaroo i roto ra i te papa no to’na aau, te
ra te hoê mea iti o te ore roa e nehenehe ia tupohe,
no
noa
o
faatoro i To’na rima i nia i te mau u‘i atoa o
tane i faatoro i to’na rima
te tamarii e tamata nei, ia ite oia e tei
iriti oia i to’na here i to tatou mau oaoaraa e to ta¬
mau
pureraa tei
te
haapa‘ohia no’na.
oia hoi tei pihaiiho, e ua horoa mai i te
e o taua hau ra ta
roto oia i te
tei faaroo i te ta‘i
E ere mai te tamaiti i haere i te fenua roa o ta te metua
te ta¬
vai^ra râ te lioê i pihaiiho ia’na i te mau taime itoito, te ara
ra
o
te fenua nei no te faatahoê ia ratou i raro aè i to’na ouma»
te tamarii.
rà e oia ana‘e te hinaaro nei i teie mau
ere
te Fatu
ia hotu te hau i roto i to tatou aau ; te faaineine
ia tatou
no
te farii i ta tatou e mata‘u nei. E horoa
api ia rirS ei maitai no to tatou
mau tino, e aore ra ua faaineine Oia i te hoê oraraa itea ore
riirii noa Oia ia tatou i te puai
hia e tatou i roto i to tatou mau taime peapea.
Te faaite nei te
hi i te
mau
Paroika no Uturoa i to’na mauruuru ra¬
manihini tei tae mai i taua tomoraa ra e tei
horoà mai to ratou tauturu, e
raa
i roto i te
tapao ia no to tatou tahoè-
ohipa no te Fatu.
4
VEA
POROTETANI
U : Et justement, je me demande ce
ils perdent leur temps.
“Et Tahiti devint chrétienne”
ses
fort à faire
car
le Tahitien est bien attaché à
idoles.
H : Oui mais
Carey a très bien réussi aux
sont encore plus redoutables.
Indes où les sectes
M:
Que diriez-vous. Révérend de la création d’une Société dont
porter la parole de Dieu dans ces îles?
H : L’idée est très bonne, mais il faudra surmonter de grosses
difficultés matérielles. Et puis il y a d’autres pays comme
le Japon ou la Chine plus faciles à atteindre.
C : Le plus important serait de vous jirocurer un bon bateau. Le
reste ne demandera que des hommes courageux acceptant
le but serait de
de servir.
M: Vous avez parfaitement raison capitaine.
Pour acheter ce ba¬
teau, une campagne dans le pays permettrait d’obtenir l’ar¬
gent nécessaire.
FI: Mais avant tout il faut créer cette société et quel nom lui
donnerez-vous ?
M: Eh bien! Société des Missions de Londres.
H : Bien trouvé, Melville. Je ferai donc le nécessaire.
C: Et comment envisagez-vous c'étte campagne?
H : Je ferai mettre des articles dans tous les grands journaux de
Londres, je préparerai des prédications et je donnerai des
conférences. Melville se chargera des quêtes et de l’inscrip¬
tion des volontaires courageux et quand nous serons prêts
f,
nous choisirons la
date du départ.
RIDEAU.
TROISIÈME
■■
TABLEAU
—
"Dans une rue de Londres"
Dans une rue de Londres, il y a un groupe
Un des groupes:
Tous : Non.
,
d’hommes.
U : Il y a le Chapelain de Lady Hugtington, le Révérend Haweis
qui vient de créer une Société dans le but d’évangéliser les
îles du sud. Il parait que la société porte le nom de société
des Missions de Londres. FV elle fait appel à toutes les bon¬
nes volontés.
No/l : Nous
ne
sommes
pas faits
pour
cela, ils n’ont qu’à
chercher ailleurs.
U : Ce n’est pas ça
qu’il vont faire là-bas,
quent leur vie. Aussi moi, je préfère mon petit “home”,
(FIN DU DEUXIÈME TABLEAU)
H : Lequel, capitaine ?
C: Eh bien! pendant mon séjour à terre, je faisais une ran¬
donnée dans une partie de l’île quand tout à coup, je vis un
grand attroupement en face d’un édifice de pierre (leur
temple ). Les prêtres venaient de massacrer un indigène
pour l’offrir aux dieux.
H: Il est regrettable de voir des scènes d’horreur dans un si
joli pays.
M: A vous entendi’e, Capitaine, j’ai presque envie de revivre le
vieux rêve du savetier Carey.
H : Ce sei'ait une très belle entreprise.
aurez
'V
N : Non seulement ils perdent leur temps mais aussi ils ris¬
( suite )
C : Vous
V'
du tout, ils demandent aussi des mission¬
naires, des charpentiers, des maçons, des forgerons des cor¬
donniers et même des médecins.
N: A quoi servirait tout ce monde là? Moi-même Henry Nott,
maçon de métier, je me débrouillerais mal au milieu de ces
sauvages.
ma
maison et ma
tranquiÜité.
Tous : Ah ! oui.
{Arrive un vieux avec un pot de colle et
d’affiches, il en colle une ).
un
rouleau
Le vieux: Ronsoir messieurs, encore à l’adoter.
{il va coller son affiché). Eh: les durs venez-voir, appro¬
chez, venez lire ceci.
Le docteur Haweis met Joiit Londres en branle.
Dei’nière nouvelle, il afflue du monde aux bureaux de
la société. C’est une réussite.
Le groupe s’approche
leur place).
et écoute {puis ils reviennent à
Nott : Vous êtes sûr de
ce
que vous dites.
Le vieux :
Parfaitement, monsieur, je sors de là à l’insatnt
et tenez pour vous assurer, j’ai entendu le nom de Jeffer¬
son, William Henry, Cover...
et... et bien d’autres
encore.
N : Mais c’est la niée, il ne restera plus à Londres que quel¬
que rares ouvriers.
(Rires).
Le vieux:
au
N’exagérez pas ils sont maintenent une dizaine
moins.
,
U: Eh, le vieux, pourquoi ne fais-tu pas le trajet? Il
bien de te faire inscrire. Ton nom sera illustre.
sJBr
{Rires).
Le vieux : Le désir est grand, mais je supporterai
maffe
de mon âge. Mais c’est plutôt à vous
les jeunes de partir.
Pourquoi ne partiriez-vous pas?
U : Pour nous n’y compte pas. Maispour toi le grand air
de la mer te remettra d’aplomb.
(Rires).
Nott : Ça suffit les gars, cet homme a raison. Nous som¬
mes plus jeunes et plus robustes que lui, nous
pour¬
rions mieux siqiporter le voyage.
{Arrivent deux petites filles qui vendent des vignettes).
Le vieux sort. Les petites filles : S’il vous plait mes¬
sieurs! des vignettes messieurs! des vignettes. Vos dons
permettront de faire connaître Dieu aux païens, s’il
vous plait, messieurs, quelques vignettes messieurs ! îust
te quelques vignettes.
U : Allez, filez, moi je ne donnerai rien. C’est de l’argelit
perdu.
N: Doucement, toi, cet argent n’est pas perdu, songez à
l’œuvre gigantesque que se propose la Société. Faites
voyage à cause
comme
moi.
Tenez petites {il donne une pièce).
{Les autres sortent aussi des pièces et les donnent).
Les filles: Oh! merci messieurs, au revoir messieurs, le
bon Dieu est
avec
vous.
N : Sur ce, je vous laisse, les gars. Le désir est trop fort
et je vais de ce pas ajouter un nom à la liste.
U : Mais il est sonné ? Tout à l’heure il trouvait cela bien
rigolo et le voila qui change d’avis maintenant.
{Rires).
RIDEAU.
IMPRIMERIE
ELIE
F.
JÔVENTIN
--
PAPEETE - TAHITJ
Fait partie de Vea Porotetani 1958