EPM_Vea Porotetani_195801.pdf
- extracted text
-
la
ora na
A
i te matahiti
la ora ontou.. la ora na ta¬
tou.
Ua tautani e na tautani te “ ia ora na ” i paraiihia nei i
omuaraa no te matahiti apî 1958. Ua aroha te taata atoa te
tahi i te talii na roto i teie paran “ ia ora na
te taata i to’na
ta rave ohipa, te vahiné i to’na hoa paranparau, te inau tala ora na
oe..
la
Irii i te feia ruau..
.
e:
ora na.
faahou ai i te auraa no-te paran ta raton
ton te tahi i te
i paran’ja aroha ra¬
tahi mai teie reo “ia ora na”. Ahari! Ua tano
anei ia paran te taata-hoo-ava i te feia ta’na i faataero “ia ora
na”? Aita anei taiia aroharaa i an i te ho‘i i ho‘i ai .Inda ia Jesn
i
na
ora
i te aroha
no
te Atna. E aroharaa nehenehe
roa
itehia i Tahiti i te pô : na te evanelia
o taton nei. E tapa‘o teie no to te
taata hinaaro i te maitai ta tatou e paran na roto i teie reo “ia
ora na”.
la ora na i te aroha no te Atna: Te hinaaro nei an ia ite oe
Atna, ia farii oe i te paran ora no lesn-Mesia e ia riro oia
teie. Aita tana aroharaa i
tana
aroharaa i afai mai i
^IrFaaora no'oe. Te pure atn nei au i te Atna ia horo‘a mai oia
ia vai noa to’na aroha i nia ilio ia
O te man paran ïa teie ta ta¬
tou e faa-ü i roto i tana paran iti poto “ia ora na”. O le anraa
i te
oe
ora
na
e
lumière intérieure.
Retenez votre vision, elle est sacrée, c’est la
poussée
divine qui se manifeste en vou:s; mais comment “ranimer
le don de Dieu que nous avons reçu” ?
En relisant
bation
lentement, dans
un
acte de foi et
d’appro¬
personnelle tpielques promesses de Uicu:
1. Il donne de la force à celui
Getesemane?
la
Prescpie tous les hommes que nous rencontrons ont besoin
encouragés. Il en passe chaque jour des vingtaines
sur votre chemin ([ue vous
pourriez aider on réconforter.
Il n’y a rien de pins bienfaisant qu’un visage éclairé
par
d’être
une
E paran poto, c na faapoto-faahoù-hia i te naôraa
lorana!... 1^ tei reira paha te tnmn i ore ai te taata i ite
la
quand cela ne va plus
ora na orna..
.
.,
RELIRE
te hau ia oe na e
roto i ta’na Tamaiti ialesn.
fanfaa rahi ia no tana aroharaa ra.
E teie nei, e homa liere e, o te aroha ïa ta te VEA
POROTETANI e faatae atn nei i to’na man hoa taio-vea e i lo raton
man ntnafaie i le man vahi e i te man motn ta raton e parahi
i roto i teie nei ao; la ora na onton i te aroha no te Atna. “ la
faaroo ontou e, o lesn te Mesia te Tamaiti a te Atna, e ia noaa
hoi to ontou ora i to’na i‘oa i te faarooraa. ” (loane 20/31)
la ora na te man Orometua e te mau Diakono ; ia itoito noa
e
ia anaanatae onton i te tiairaa i te nana e te fahraa’tn i te
Evanelia Ora.
la ora na te Hui Faaroo: eiaha hoi e rohirohi i te paran mai¬
tai, fi faaapî râ i le anaanatae i te taviniraa’tu i to oe Faaora.
(A iai‘0 i te tiiàtiraa i te api piti, anairaa hoè)
qui est fatigué, et II aug¬
vigueur de celui qui tombe en défaillance
(Esaïe 40, 29).
2. David fut dans une grande angoisse, car le
peuple part
lait de le lapider, mais il reprit courage en
s’appm^ansur l’Eternel, son Dieu (1 Samuel 30,
mente
3. Mieux
la
vaut
la crainte de l’Elernel, qu’un
grand ti’ésor avec le trouble. Mieux vaut de l’herhe pour
nourriture là où règue l’amour, qu’un bœuf engraissé,
si la haine est là.
(Proverbes 15, 17).
peu, avec
..
4. Ne t’irrite pas
contre les méchants... Confie-toi en l’E1).
ternel (Psaume 37,
5. Même les ténèbres ne sont pas obscures pour toi, o Dieu,
la nuit brille comme la lumière (Psaume
139, 12).
5. Alors .lésus leur toucha les yeux en disant: Qu’il vous
soit fait selon votre foi... et leurs yeux s’ouvrirent
(Matthieu 9, 30).
7. Nous
savons
bien de ceux
8. Ne
du reste que toutes
choses concourent au
qui aiment Dieu (Romains 8, 28).
inquiétez pas, mais en toutes choses faites con¬
besoins à Dieu, par des prières et des
sup¬
plications avec des actions de grâces, et la paix de Dieu,
qui surpasse toute intelligence, gardera vos cœurs et vos
pensées en Jésus-Christ (Pilipp. 4, 7).
vous
naître
vos
2
V E A
la
la
ora
Eatu no te ora
te
la ora
na
b
e
to te feiiua
mafahité apâ...
o
te fenua nei :
e
haaniana‘o
e
“e
ao
lehova to ratou Atua”.
(Sal. 33/12).
la ora na tatou paatoa i te Aroha faito-ore no te Atua i teie
matahiti apî 1958.
I);:
o
Ei ia ontou
hinaai o
o
te
na
te aroha
Atua,
e
mau
te an
a
a
te Fatu ra
a
te Varna Maitai
I roto
i
te
ua t'aatiafaahouhia, ua reva i
i teie nei i te rima atau no te Atua.
polie,
nia i te Rai e te parahi ra
iesu, ei reira c tupu ai te liopea no teie
II :
I te h-oiraa mai
nei
ao.
III;
Na le Atua iho i faatia mai i te mahana e iioi faahou mai
no
ai Iesu, e te liaamataraa no te
Basileia no le Atua.
Na te tiaturiraa i to te Fatu hoiraa mai
IV;
e
tiairaa ia
faaitoito i le ora-
PARUA
ino
e
iho nei, i te ava‘e Tenuare nei, te hoè mau tai¬
rahiraa,
e
na
e
8 te
maoro,
aita hoi latc.ui i mataro maitai i te reira hui’u ati.
mahana e toru, ua roohia pinepiuehia te hoè
pae i taua ati miti ra. Ua imi i te ravea ia ora ratou
miti ra, ua tietie i to ratou mau tauhaa, ua rau te
i taua
huru,
i taua jiü ra. Te mau tare raau, te mau fare niau, ua parari- e ua ataihia vèlalii c te miti, ua riro mai te hoè taoa
l'aufaa-ore. Ua î te
mai te
raro
ihora.
E
pae
tahatai e te mau purumu, i te
huru aihere luiru rau ato^
mau
i te mea oaoa. I te toru
3'oa
ere
te afai i te
no
te mahana, ua
mal|
pu.ii rahi, e'na tahe te mau anapape, mài
mai le hoè iià
na
mau
huru ofafai atoa ei te
mau
mea
atoa i
mua
ia’na. Ua üü te
haerer|J
parari te tahi mau eà-turu,^
mea ra e, ia hi‘o noa hia,
ua riro o Tahiti nei i
te tahi
mau
a‘e i te
purumu, ua
mana
I Makatea : E
no
te pape.
ohipa i tupu
te oire iti no Temao, te mau fare, te
mau tauhaa. Te feia tei parahi i reira, ua horo atu ia i nia
mea
riaria roa atu à ia te
i reira. Ua pau roa
i te “Plan incliné”
no
te haere atu i nia,
i te oire no Vai-
tepaua. Ua pau atoa te tahi mau fare rii rave-raa-ohipa na
aita roa rà e taata i polie i roto i taua ati
haapapuhia te mau pau, e mea papu e, e taeahia
i te 8 milioni. A tahi ra huru miti a itehia’i i te tupuraa i
Makatea. Te tupu nei te oto i te hi'oraa i te ati rahi tei
te Compagnie;
Te lomo nei tatou i roto i te tau
haapa‘ohia
na mea
hopea. E mea faufaa roa ia
faufaa e piti nei.
ra‘
e
ia
Eiaha tatou ia imi i te mahana papu no te hopearaa.
E faaotihia te parau no to tatou nei oraraa i te hoiraa mai
no Iesu, ia ore tatou ia tuu noa i to tatou tiairaa ei to tatou tia¬
feia faaroo no Tahiti nei, iafaateitei i to ratou mata, ia hi‘o
turiraa i roto i teie nei ao.
tia atu i te feia faaroo
Na’na hoi i hamani i te
fenua nei. (Kolosa :
mau mea
atoa nei, to te rai e to te
1/16).
Na’na i hamani i te mau mea atoa nei, aore roa e ere oia i te
hoè
mea
i hamanihia.
niraa matamua
no
(Ipane 1/1). ü Iesu tei hamani i te hama-
teie nei ao, e na’na atoa i hamani i te hama-
piti'. Te taeraa mai no Iesu, lo’na polie, to’na tiafaahouraa, ua riro ia ei mau ohipa matamua no te piti o te hamaniraa.
ü te Varna Maitai tei faatere i te mau taata faaroo i roto i teie
nei hamaniraa piti. O te mau tapao papu ia i roto ia Iesu e te
Vurua Maitai. E ite hoi to te ao nei i taua hopearaa ra, e e tupu
mau na ohipa e piti nei i nia i te fenua nei, oia hoi, te ohipa
matamua, ia au mai tei tupu i te tau no Ponotio Pilato. Aita e
faahaparaa i roto i taua mau parau ra, ua parau hoi Iesu e : “E
ore e mou teie nei ni, e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu
(Mareko 13/30, e tei te Metua anae te ite i te hora no te hopearaa
I te mau taime matamua no te Ekalesia Keretetiano, ua manao
te mau taata faaroo e tupu noa te hoè tau poto, mai le revaraa
no Iesu e tae noa’tu i to’na hoiraa mai, o te hoè ia tapao hape
niraa
.
API:
te fifi rahi. Na roto i na mahana
e
I roto i
hopea. Eita e ore to tatou mau manao i te feaapiti, ei
ei teihea rà mahana c ei teihea râ tau e tupu ai taua
mahan.i hopea ra. No reira, e mea tia roa ia tatou ia ara noa,
ua
pati.'i hoi te Fatu i te aniraa na ta’na mau Aposetolo, o tei
ani alu ia’na e : E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoi mai ai
i te hau ia Iseraela nei ?
Ua pahono atura te Fatu : Aore ia
i haapa‘ohia ia ite outou, ua vaiiho hia rà e tau Metua ia’na
—
te oraraa
i te basileiano te Atua.
puai roa te miti, e to’na mau aru, ua tupu noa i te
mea
te uiui e,
na
RII
Ua tupu
me
ia te tr.u
tae mai
tei faito ia tatou, i te parau mau no
la haruru te'moana i to’na ra arn
mau
te Ekalesia, no. te mea, ua
haaparuparuhia’i ta’na
ohipa, uo te tiairaa i to te Fatu hoiraa mai.
to tatou farerei raa hopea i roto
e no
Iesu i roto i teie
nei ao, e hoi faahou mai ia oia. No reira ua riro taua hoi faahouraa mai no Iesu ra, ei tapao hopea no to tatou nei oraraa
E tupu te hoè tau apî, te tau hopea, oia hoi le tau no te Atua.
E no te mea e ua tupu aenei te tau haamatai’aa, e tupu atoa
raa no
mau
No reira, i roto i te Ekalesia no Tesalonia, ua faaoti te mau
taata faaroo i ta ratou mau ohipa, no te mea, ua liai ratou
i te mahana hopea no teie nei ao. Te tiairaa mau, o te
lesu-Mesia, e te
Amene.
Faufaa Api, ua faailehia te parau no to lesnMesia hoiraa mai. Ua tae mai na hoi Iesn, ua faasataurohia, ua
I :
atoa ra
ra.
Te Tiaturiraa Keretetiano
te Ekalesia tiairaa, ei reira e
to
no
faaineine no oe, ma te otohe ore.
te Hui Mana
na
te
U‘i-Apî : A haere oe i mua, i nia i te éà apî ta
te
na
ora
IM) R 0 T E T A N 1
farereihia
roto i te
e te
feia faaroo
no
no
Temao,
e e mea
tiaroa, i te
Temao ei to ratou mau ati,
hopoiraa atu i ta ratou tauturu ei ta ratou m^
horoa : horoa moni e aore ra horoa taihaa, na roto i ta ra¬
tou
manao
aroha, ei le aau tae mau.
I te pae no te Hau : Aita roa ratou e haapapu mai¬
tai mai nei ia tatou e e tupu te tahi puahiohio e aore ia,
te tahi miti rahi (raz-de-marée), e ua parau pinepine noa
hia te parau no te tahi dépression, o tei tupu i Bora-Rora.
Noa’tu rà te reira, e to tatou papu ore maitairaaa i te rei¬
ra e tiaturi tatou e eita teie nei mau ati e tupu mai.
Te faatae atu nei te Vea Porotetani i to’na aroha i te feia
atoa tei roohia
e
teie nei mau ati,
o
tei parahi i roto i te
fifi ei te ahoaho i teie nei mau mahana.
Te feia atoa
roo no
roà i
o
tei hinaaro i te tauturu mai i le feia faa¬
“Temao i Makatea”. la afai mai ratou i ta ratou ho-
Paofai, i roto i te rima no te haapa‘o faufaa no te
Apooraa Rahi Amui.
Papeete.
l
POROTETANl
VEA
taata
yia iriti anei o©
I roto i te hoè fai'e pureraa
i Loiiedona, te vai nei te hoè ta-
l)ula tuiroo ; e i nia iho i teie nei tabula, ua papaihia na parau
piti nei i nia iho: oia hoi, “TE MARAMARAMA NO TE AO
e
NEI”. E inaha, i mua mau i teie nei jjarau, te iteahia nei te
hoho‘a no te hoè taata, tei tia noa i te uputa (tei opanihia)>
mai te
rima,
patoto e mai te hinaaro e tomo i roto. Ua puta ona pu‘e
faaheihia to’na upoo i te hei raau taratara, e te tiai ra
ua
oiîir mai te tamau
e
te fui
ore.
I
raro
a‘e i taua tabula
ra,
ua
papaihia te tahi mau parau tei faaitehia i roto i te Apokalupo
(3/20) : O tei na ô e : “Te tia noa nei au i te uputa e te patoto
atirnei au. la laaroo mai te hoè taata i tau reo, e iriti oia i te
E homa, te taata tei tia noa mai te fm ore, o te Fatu ra ia o
pohe no ta tatou mau liara e o tei tiafaahou
a‘ene!, te ani nei oia,
i teie nei, ia tomo oia i roto i te mau aau
Ua ite hoi au i taua tabula ra, e ua taio pinepine roa vau mai
imi
au
iau te auraa
i te mau
ravea,
tahi tutu'i i te toreraa i nia i te rai mai te ura auahi ra i
te pae i te tooà o te l'â. Aore i mahia, o te matai rahi mai¬
i te farararaa e te miti i te vavahiraa i te mau mea’toa
tei namua ia’na. I te hora iva i taua pô ra, ua pau te paeau
rahi
mau.
la au hoi mai te tahi feia,
ua
ia noaa iau te faatiai^aa na te Atua, tei i
iho mau ravea, na roto i te raveraa i
i te maitai, na roto i tau
ohipa maitatai, e inaha, aita à vau i ite atura i te oaoa.
ijM'i l’ii mai, ua l'ooliia vau e na ati rarahi e piti, oia hoi, ua
tà^^tu na pu‘e lioa here non, na roto i te pohe, o tei here
rahjjiia e an i roto i teie nei ao. Ua ati au i te ahaho rahi. Ua
f<},iî^®ia vau i te Atua, mai te parau e, aita mau â e parautia i
roto i teie nei ao... Inaha, i te hoè pô, ua arataihia vau e te
hoè lioa i tou i roto i te putuputuraa evanelia, i reira to te Atua
parauraa mai iau na roto i tou aau, î te mau parau ta Paulo i
papai i roto i tana episetole i to Roma pene 8/32. “ O TEI ORE
te mau
I
I FÀAHEREHERE I TANA
IHO TAMAITI? O TEI TUU NOA
o
hia te
mau
atoa i laautuahia’i oia.
te taa-ore râ
te
fare-putuputuraa i te
ropù, ua parari te tahi pae i te avatea o taua ma¬
hana ra. I te hora ahuru e te afa i taua pô ra, ua haamata faahou te miti i te puai, aita râ i maoro, roroma faahou atura. la poipoi a‘e mahana pae, ua huru marù te miti
e tae noa’tu i te sahati, mana'ohia’tura e, tirara, ua topa
te hau. la oti te pureraa avatea i te sahati, ua liaamata te
tahi pae i te hoi haere i to ratou oire. I te pae ahiahi râ,
faatia maira te toerau na tai, e te taha ra te mahana, te
haere maite ra i te puai e te miti i te nanuraa ma te aru
fetoitoi. I te toparaa te mahana, haapoiri atura te rai e te
e
ra
opani, ia tomo atu vau i ona ra”.
lesu Mesia : oia tei
noa’i te niori uira,
ama
tiaraa i
te, oire;
ua
iriti-tumu-hia te
mau
faie mai te faatoe-ore i te
mau
fare tei tia i le pae-feo
raau, ua vavahitahi, maori râ te
i te vahi tei ore i taeàhia e te
miti, o te mau fare noa ïa tei toe mai. I te pae i te ava, ua
rahi
roa te mau ohipa tei ino, ua parari te mau patu e te
fare-ohiparaa i reira, ua painu te tahi mau tauhaa etc...
E pau rahi to te Taiete i teie miti.
A taa noa’tu ai te rahi o te mau pau e le mau ino no
roto mai i teie ati, te vai nei na vahi aroha roa e piti ta‘u
mau
e
tuu nei i
I. Te
mua
mau
ia tatou :
taata ia aita
e
rave
nei i te ohina
a.
te Taiete
te raliiraa). E mai fare rii to ratou na
imi haere atu ai ratou i to ratou ora¬
raa. I mûri a‘e i teie ati, aita tô ratou e tire faahou e te
mau tauhaa rii atoa tei ore i roaa i te faahoro, ua pau ia
(e
mau
mau
ratou iho i hamani, a
i te miti. Te faaea nei ratou i teie mahana ma te ere i te
mau
mea’toa. E au ratou ia lakoba i roto i te medebara a
MAI RA lANA NO TATOU ATOA NEI EAHA HOI OIA E ORE
horo ai oia i Harana. Aita hoi ta ratou e tiatui’iraa e feia
E HOROA ATOA MAI AI I TE MAU MEA ATOA'NO TATOU”.
rapae ratou i te Taiete. Ua riro to ratou ati mai te hoè reo
tei pii i te tauturu i te mau vahi atoa. O vai râ te faaroo
I tou faaroo
raa
i teie nei
ravai roa teie, ei
ra, e te vai
e
no
reo
roto,
ua na
ô ihora
vau:
“ua
pahonoraa i tou mau manao ”, ua ite au i rei¬
nei te huru no tou oraraa, i roto i te rima o te Atua,
to’na aroha rahi iau, uà pupu mai oia i tana Taniaiti otahi,
ei faaora iau i te ati
e
i te hai’a, ia noaa iau te ora mure-ore.
pii, e o vai te pahono mai ! Te amo nei te
paroisa Makatea i to ratou ati i te vahi te maraa ia’na.
IL Te fare-putuputuraa a na amuiraa no Temao — Ua ri¬
ro teie nei fare ei haaputuputuraa i to Temao i te mau ahi¬
mai i teie
reo
fetii, no le mau Haapiiraa
Tuaroi, no te mau utuafare ati ; e ua
ahi atoa.no to ratou pureraa
Te vai atu râ
Himene, no te
mau
riro atoa hoi ei fare fariiraa i te mau ratere
tapae mai ratou i Makatea nei. Na roto i teie ati, ua moè
teie fare i to’na tiaraa, mai te tahua tima e tae noa’tu i te
tino fare taatoa, hoè â raveraahia e te miti. A taa’i to ra¬
Te pau miti i Makatea
Ua
tujni teie ati riaria i te pô sabati 19 no Tenuare i te oire
puai e i te faaino i te
tahi mau hiti ito te oire i te pô mahana toru 15 no Tenuare :
ua parari te tahi mau fare e ua ino te tahi mau ohipa i te ava
tapaaraa pahi. I te reira iho â pô i haamata’i te mau taata rii
i raro i Temao. Ua liaamata te miti i te
no
te oire i Temao i te faarue i to raton
tea i te
ahia
e
mau
vahiné
te miti. la
e
te tamarii i te
mau
mau
ore
â i tae-
nahohia no ratou no te reira pô. I te aliiahi, ua pau mai te taata
i te oire i nia, te vahiné e te tamarii, maori te tahi tau taata rii
aita re‘a tei toe atu no te tiai i te ohipa e tupu i taua pô ra. FI
aroha te oire i te reira
pô, ua vai noâ te mau fare aita e
mau
te mau tauhaa rii tei riro i te miti,
api, o to ratou ïa ereraa i ta ratou fare
fare tei pau e
putuputuraa tei riro ei fare metua tei
farii i te mau
huru taata’toa.
O te hoè atoa teie reo
pii, 0 vai râ te faaroo mai, e o
vai te pahono ?
la haamaitaihia râ te Atua tei paruru
poipoi a‘e, mahana maha, aita te miti i ma-
rii, faaara atura te Taiete i to Temao ia tie i to ratou mau tauhaa i te oire i nia i “Vaitepaua” tei reira te mau fare tei faa-
mea
tou
teie faahou te ati
fare no te faaa-
vahi tei
manihini ia
i to Temao i te
ati pohe.
Atua i nia iho i teie oire te pau,
la vai mai te aroha
o te
e
ia iriti oia i te mau
o
te mau utuafare e te
uputa e vave mai ai te tiafaahouraa
fare i vaiihohia’i to’na i‘oa.
RAAPOTO Oi\
VEA
4
POROTETANI
Le Président:
—
souvenirs (suite)
Vieux
“Mais, TEUIRA, souviens-toi
était déjà
Et TEUIRA est diacre. L’enterrement eut lieu. La popu¬
«
d’avoir vu cette pierre.
émue et silencieuse.
La situation nous semblait grave. Il fallait réunir le Con¬
seil de Paroisse, mais auparavant laisser les choses et les
pensées se tasser un peu.
Mais quel est le récit effarant qui vint à nos oreilles!:
Après le départ de Timmy l’incident semblait clos... mais
non, il ne l’était pas... : le mur en construction est démoli
la pierre fatale ramassée avec des feuilles, par TEUIRA,
le-sorcier. — Une lourde prolonge traînée par des bœufs
arrive. Il y a de gros troncs d’arbres dessus, beaucoup dcjf^'
bois, de broussailles. Puis la pierre tirée du mur, la pierre
sacrée au milieu. — Et, le soir, au clair de lune... que
veut faire le sorcier? se demandaient les voisins curieux
lui seul le sait
à coups de trique tapant sur les bœufs,
on essaie d’avancer — Impossible, c’est trop lourd...
des
«
malade.
—
—
curieux s’approchent (ce sera un spectacle jamais vu), ils
offrent à aider, à pousser. — Mais il n’y a pas de route
dii’ige TEUIRA, cela monte vers la brousse, loin du
village. C’est caillouteux, les bœufs font des efforts, les
hommes poussent.
où se
Teuira prononce
des mots à lui; “Ah! elle e.st lourde,
proteste, elle ne veut pas” —
Les roues grincent, les bœufs halètent, les hommes jurent.
Enfin le but choisi par le sorcier est atteint — Un tas
s’élève, le bois, la broussaille, les pierres. La pierre sacrée
au centre... et le sorcier se penche, il prend une branche
sèche, l’allume et, sinistre, prononce des mots que lui seul
très lourde, elle
—
comprend.
Mais, quel brasier : les flammes s’élancent vers le ciel
la fumée, âcre rampe et s’étend partout, cela pétillé —
quelle fournaise !
TEUIRA à coté surveille, plus grimaçant que jamais. Il
triomphe et s’écrie “C’est elle, c’est elle, écoutez” — Les
pierres éclatent — “c’est elle, elle va disparaître, et sa
puissance., finie!!”
Mais, cela baisse, les flammes sont finies, c’est éteint..
Il ne reste plus que des cendres que bientôt dispersera le
vent.
où, disent en termi¬
nant ceux qui nous racontent les faits — Et nous autres,
nous rentrons chez nous, en rigolant - Et TEUTPiA s’en va, nous ne savons
qui l’a fait mourir ”
«
de nature semble le devenir encore davantage;
et dit “j’ai péché” — Et il l'aconte tout ce
il s’avance
qu’il a fait. Sa
parole d’abord lente devient de plus en plus rapide à me¬
sure que le récit s’avance, puis, il se tait.
Le Président très grave lui demanda; “TEUIRA lorsqu’on
« fa offert de devenir diaçre, pour aider au Service de Dieu
« tu as accepté ?
“Oui, j’ai accepté”
“
Puis, ou fa demandé encore : crois-tu que Dieu est
« le seul vrai Dieu, et qu’il est tout puissant?”
TEUIRA répond “ Oui, mon Président, je crois qu’II est
« le seul vrai Dieu, et qu’il est tout puissant, mais (il lié« site) mais au
fond, je ne puis fêter de mon cœur, je
<c crois que ces pierres qui ont été priées, adorées, ont de
fi la puissance, et que c’est elle qui a fait mourir Timmy”
—
à sa puissance, pourquoi ne lui
Le Président: “Situ croyais
as-tu ]ias demandé de guérir Timmy, au
«
lieu de le laisser mourir?
péché et je vois que je pe
«
peux plus servir Dieu, mais je crois que ces pierres qui ont
TEUIRA très sombre: “ Oui, j’ai
été adorées”..
«
.
il s’arrête.
servir deux maîtres, et te pTe-
Le Président “Tu ne peux
—
tu as eu, c’est de ne pas crier le Dieu auquel
croyais de chasser le dialile, tou ennemi, qui entrait dans
« ton cœur
Tu as péché parce que tu as empêché Timmy
« d’être soigné pour être guéri,
et que tu as tout fait pour le
«
mier tort que
«
tu
—
pousser vers la puissance fausse de la pierre, et pour
cher que n’arrive jusqu’à lui le réconfort du Dieu en
«
«
empêqui il
croyait.
«
si tu
aimais cette vieille pierre, pourquoi tu fés acharné à la dé¬
«
«
Mais dis-moi, Teuira, je ne comprends pas pourquoi,
truire ?
fi
la voix tremblante — pourquoi jcTai
« détruite, c’est paixe que j’en avais peur, oui, j’en avais jJj|ir,
fi il fallait quelle disparaisse à jamais!
*■
Le Président «Tu as raison — mais, là encore tu as fait du
« mal; ces jeunes hommes qui font suivi pour se moquer de toi
« et
qui ont vu tout ce que tu as fuit (et tu n’avais pas l’air de
« chercher à honorer Dieu), tu les a entraînés, en se moquant
« de toî, à se moquer de Dieu — Alors,
va mon pauvre ami,
ICI a
Ah! répond Teuira,
—
—
«
cherche à retrouver Dieu, et n’oublie pas que nous ne cesse-
«
rons
pas de prier pour
toi ».
SS
Le temps passa.
ifcg
Puis, vint un jour où quelqu’un fit chercher
désirait le voir”.
C’était le pauvre TEUIRA. Il pleurait: “Mon Pasteur, dit-il
je vais mourir, et j’ai peur! Dieu, le vrai Dieu m’a parlé^Bj^^I
compris: c’est Lui seul qui est le vrai Dieu. Crois-tu qulTffle
recevra, api’ès tout çe que j’ai fait? Je me repens, mais II doit
le Pasteur “pour un homme qui se mourait et
«
«
Le Conseil de Paroisse est annoncé, les diacres réunis,
TEUIRA est amené. Il a l’air sombre, sa figure grimaçante
qui fa rendu plus malade et
“Peut-être, mais c’est elle
—
Timmy
bien malade depuis plusieurs jours, avant même
Ce n’est donc pas elle qui l’a rendu
«
lation entière y était,
que
«
«
être fâché, et j’ai peur... »
TEUIRA, Dieu est Ton Père, Il faime
« toujours et si tu crois que son Fils, Jésus a donné Sa vie pour
« être puni à ta place. Dieu te recevra près de Lui, dans le Ciel,
—
«
«
N’aie pas peur,
et tu auras la Vie Eternelle »
Teuira, d’une voix faible
«
veux
dit encore: « Appelle les diacres, je
devant eux pleurer ma folie»...
Et c’est ainsi que TEUIRA, le
sorcier a renoncé à sa .sorcel¬
—
lerie et a trouvé la Paix.
M"”" 0.
MOREAU ("à sn/we an prochain numéro)
Imprimerie Eiie F. JUVENTIN —
I, rue du Corn' Destremeau, Papeete
1e 58
Hoo i te matahiti hoè:
la ora na
.
la
ora na
oe..
la
ora
e
ua
Ua tautani
tou..
A
te matahiti api
i
na orna..
la ora outou.. la ora
tantani te “ ia
ora
na
” i
na
hoa
'
na
roto i teie parau
ora na
ton te tahi i te tahi mai teie
reo “ia ora na”. Aharil Ua tano
anei ia parau te taata-hoo-ava i le feia ta’na i faataero “ia ora
na”? Aita anei taua aroharaa i au i te ho‘i i ho‘i ai Juda ia Jesu
i
Gétesemane ?
la
na
i te
aroha
no
na roto
i ta’na Tamaiti ialesu. O te
tou e faa-ô i roto i taua parau iti poto
faufaa rahi ïa no tana aroharaa ra.
E teie nei, e homa here
TANI
mau
e
faatae atu nei i
e,
o
to’na
utuafare i te mau vahi
e
parau ia teie ta ta¬
“ia ora na”. O te auraa
man
te aroha ïa ta te VEA POROTEhoa taio-vea
i
to
ratou
i te mau motu ta ratou
e
parahi
man
e
i roto i teie nei ao; la ora na outou i te aroha no te Atua. “ la
faaroo outou e, o lesu te Mesia te Tamaiti a te Atua, e ia noaa
hoi to outou ora i to’na i‘oa i te faarooraa. ” (loane 20/31)
la ora na te mau Orometua e te
e
Diakono ; ia itoito noa
ia anaanatae outou i te tiairaa i te nana e te fa‘iraa’tu i te
mau
Evanelia Ora.
“la
ora
na
votre chemin que vous
sur
pourriez aider ou réconforter.
rien de plus bienfaisant qu’un visage éclairé par
Il n’y a
une
lumière intérieure.
Retenez votre
vision, elle est sacrée, c’est la poussée
manifeste en vous; mais comment “ranimer
le don de Dieu que nous avons reçu” ?
En relisant lentement, dans un acte de foi et
d’appro¬
bation personnelle quelques promesses de Dieu:
divine qui se
mente
te
la ora na i te aroha no te Atua: Te hinaaro nei au ia ite oe
Oe Atua, ia farii oe i te parau ora no lesu-Mesia e ia riro oia
'HP^aaora no oe. Te pure atu nei au i te Atua ia horo‘a mai oia
i te ora e te hau ia oe na e ia vai noa to’na aroha i nia iho ia
oe
Presque tous les hommes queînous|rencontrons ont besoin
encouragés. Il en passe chaque jour des vingtaines
1. Il donne de la force à celui
Atua. E aroharaa nehenehe roa
teie. Aita taua aroharaa i itehia i Tahiti i te
pô : na te evanelia
taua aroharaa i afai mai i o tatou nei. E
tapa'o teie no to te
taata hinaaro i te maitai ta tatou e
parau na roto i teie reo “ia
ora na”.
ora
A. Jacot, Directeur-Gérant.
d’être
rave
^j^'ii
j\iATAHITI
quand cela ne va pins
parauhia nei i
ohipa, te vahiné i to’na hoa parauparan, te man tai te feia ruau...
la ora na. E parau poto, e ua
faapoto-faahou-hia i te naôraa
e: lorana!... E tei reira
paha te tumu i ore ai te taata i ite
faahou ai i te auraa no te parau ta ratou i
parau la aroha ra¬
—
TE
RELIRE
ta¬
«omuaraa no te matahiti apî 1958.
te
“ ia Ua aroha te
te taata
taata atoa
i to’na
i i te tahi
HOÈ-AHURU TARA
O
te Hui Faaroo: eiaha hoi e rohirohi i te parau mai¬
tai, e faaapl râ i te anaanatae i te taviniraa’tu i to oe Faaora.
(A taVo i te tuàtiraa i te apî piti, anairaa hoë)
la
qui est fatigué, et II aug¬
vigueur de celui qui tombe en défaillance
(Esaïe 40, 29).
2.
David fut dans une grande angoisse, car le
peuple part
lait de le lapider, mais il reprit
courage en
s’appuyan-
snr
l’Eternel, son Dieu (1 Samuel 30, 6).
3. Mieux
vaut
peu, avec la crainte de l’ElerncI, qu’un
grand trésor avec le trouble. Mieux vaut de l’herbe pour
nourriture là où
règne l’amour, qu’un bœuf engraissé,
si la haine est là... (Proverbes 15,
17).
4. Ne t’irrite pas contre les méchants... Confie-toi en l’Eternel (Psaume 37, 1).
5. Même les ténèbres ne sont pas obscures
pour loi, ô Dieu,
la nuit brille comme la lumière (Psaume 139,
12).
5. Alors .lésus leur toucha les yeux en disant; Qu’il vous
soit fait selon votre foi... et leurs
yeux s’ouvrirent
(Matthieu 9, 30).
7. Nous
savons
bien de ceux
8. Ne
du reste que toutes
choses concourent au
qui aiment Dieu (Romains 8, 28).
inquiétez pas, mais en toutes choses faites con¬
besoins à Dieu, par des prières et des
sup¬
plications avec des actions de grâces, et la paix de Dieu,
qui surpasse toute intelligence, gardera vos cœurs et vos
pensées en Jésus-Christ (Pilipp. 4, 7).
vous
naître
vos
2
V E A
la
la
ora
te Fatii
la ora
te
na
no
o
leliova to ratpu Atua”.
tatou
matahiti apî
1958.
I);
Ei ia outou
te
e
e
“e ao
(Sal. 33/12).
paatoa i te Aroha faito-ore no te Atua i teie
atoa ra
I ;
I i-oto i te Faufaa Api, ua faaitehia te parau no to lesuMesia hoiraa mai. Ua tae mai na hoi lesu, ua faasataurohia, ua
pohe,
ua faatiafaahouhia, ua reva i
i teie nei i te rima atau no te Atua.
nia i te Rai e te parahi ra
II :
I te hoiraa mai
nei
ao.
III;
Na le Atua iho i iaatia mai i te maliana e hoi faahou mai
no
lesu, ei reira e tupu ai te hopea no teie
ei reira e haaparuparuhia’i ta’na
ohipa, no te tiairaa i to te Fatu hoiraa mai.
mau
No reira, i roto i te Ekalesia no Tesalonia, ua faaoti te mau
taata faaroo i ta ratou mau ohipa, no te .mea, ua tiai ratou
i te mahana hopea no teie nei ao. Te tiairaa mau, o te
tiairaa ia tei faito ia tatou, i te parau mau no te oraraa
e no to tatou farerei raa
hopea i roto i te basileiano te Atua.
na te aroha mau a te Fatu ra a lesu-Mesia, e te
Atua, e te au a te Varua Maitai ra. Amene.
Te Tiaturiraa Keretetiano
te Ekalesia tiairaa,
to
no
faaineine no oe, ma te otohe ore.
te Hui Mana o te fenua nei : e haamana‘o
na
o
apî».
U‘i-Apî : A haere oe i mua, i nia i te éà apî ta
ora
na
hinaaro
i te matahiti
na
te
to te l'enua
la ora
ora
IM) R O T E T A N I
la haruru te moana i to’na ra aru.
P ARUA
RII
Ua tupu
ino
me
e
API :
te fifi rahi. Na roto i na mahana
e
rahiraa,
e
I roto i
na
mahana
faufaa-ore. Ua i te
lesu i roto i teie
e
mau
rooliia pinepinehia te hoè
ua
mau
te
miti, ua riro mai te hoè taoa
pae
taliatai e te mau purumu, i te
e
huru ofafai atoa ei te
E
houraa mai
mai te hoè uà
ei tapao hopea no to tatou nei oraraa
toru,
afaihia vèlahi
ua
nei ao, e hoi faahou mai ia oia. No reira ua riro taua hoi fatv
lesu ra,
e
pae i taua ati miti ra. Ua imi i te ravea ia ora ratou i taua
miti ra, ua tietie i to ratou mau tauhaa, ua rau te huru,
i taua pô l'a. Te mau fare raau, te mau tare niau, ua
rari
te Ekalesia, no te mea, ua tae mai na
8 te maoro,
aita hoi tatou i mataro maitai i te reira huru ati.
IV:
raa no
e
puai roa te miti, e to’na mau aru, ua tupu noa i te
mea
ai lesu, e te haamataraa no te Basileia no te Atua.
Na te tiatiiriraa i to te Fatu hoiraa m; i e l'aaitoito i te ora-
O
iho nei, i te ava‘e Tenuare nei, te hoè mau tai¬
ere
i te
roa
mea
oaoa.
mau
huru aihere huru rau atoa.
I te toru
te
no
mahana, ua ni
E tupu
ivuü rahi, cTia tahe te mau anapape, n
te afai i te mau mea atoa i mua ia’na. Ua fifi te haereraa
E
na
no
te hoè tau apî, te tau hopea, oia hoi te tau no te Atua.
mea e ua tupu aenei te tau haamataraa, e
tupu atoa
ia te tau hopea. Eita e ore to tatou mau manao i te feaapiti, ei
te uiui e, ei teihea râ mahana e ei teihea râ tau e tupu ai taua
mahana hopea ra. No reira, e mea tia roa ia tatou ia ara noa,
ua patoi hoi te Fatu i te aniraa na ta’na mau Aposetolo, o tei
no
te
ani atu ia’na e : E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoi mai ai
i te hau ia Iseraela nei ?
Ua pahono atura te Fatu : Aore ia
—
i haapa'ohia
ia ite outou,
ua
vaiiho hia râ e tau Metua ia’na
ihora.
Te tomo nei tatou i roto i te tau hopea. E mea faufaa roa ia
haapa‘ohia na mea faufaa e piti nei.
Eiaha tatou ia imi i te mahana papu no te hopearaa.
E faaotihia te parau no to tatou nei oraraa i te hoiraa mai
no
lesu, ia ore tatou ia tuu
turiraa i roto i teie nei
mea
i hamanihia.
niraa matamua
niraa
no
mau
mea
mau
nei, to te rai e to te
purumu, ua
parari te tahi mau
ia hi‘o
noa
a‘e i te mana no te
pape.
ra
e,
I Meskatea : E
hia,
ua
eà-tiir^^"
riro o Tahiti nei i
riaria roa atu â ia te
ohipa i tupu
te oire iti no Temao, te mau fare, te
mau tauhaa. Te feia tei
parahi i reira, ua horo atu ia i nia
mea
i reira. Ua pau roa
i te “Plan incliné”
no
te haere atu i nia,
i te oire no Vai-
tepaua. Ua pau atoa te tahi mau fare rii rave-raa-ohipa na
te Compagnie; aita roa râ e taata i pohe i roto i taua ati
ra‘ e ia haapapuhia te mau pau, e mea papu e, e taeahia
i te 8 milipni. A tahi ra huru miti a itehia’i i te tupuraa i
Makatea. Te tupu nei te oto i te hi‘oraa i te ati rahi tei
farereihia
e
te feia faaroo
no
Temao,
e e mea
tiaroa, i te
feia faaroo no Tahiti nei, iafaateitei i to ratou mata, ia hi‘o
roto i te
Temao ei to ratou mau ati, na
hopoiraa atu i ta ratou tauturu ei ta ratou
horoa : horoa moni e aore ra horoa taihaa, na roto i ta ra¬
mea atoa
nei, aore roa e ere oia i te
(loane 1/1). 0 lesu tei hamani i te hama-
teie nei ao, e na’na atoa i hamani i te hama-
piti. Te taeraa mai no lesu, to’na pohe, to’na tiafaahouia ei mau ohipa matamua no te piti o te hamaniraa.
raa, ua l’iro
O te Varua Maitai tei faatere i te mau taata faaroo i roto i teie
nei hamaniraa piti. 0 te mau tapao papu ia i roto ia lesu e te
Varua Maitai. E ite hoi to te ao nei i taua hopearaa ra, e e tupu
ohipa e piti nei i nia i te fenua nei, oia hoi, te ohipa
matamua, ia an mai tei tupu i te tau no Ponotio Pilato. Aita e
faahaparaa i roto i taua mau parau ra, ua parau hoi lesu e : “E
ore e mon teie nei ui, e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu
(Mareko 13/30, e tei te Metua anae te ite i te hora no te hopearaa
mau na
taime matamua no te Ekalesia Keretetiano, ua rnanao
te mau taata faaroo e tupu noa te hoè tau poto, mai te revaraa
I te
raro
mau
mea
tia atu i te feia. faaroo no
atoa
1/16).
Na’na i hamani i te
hoè
i to tatou tiairaa ei to tatou tia¬
ao.
Na’na hoi i hamani i te
fenua nei. (Kolosa ;
noa
te tahi
mai te
mau
ho lesu e tae noa’tu i to’na hoiraa mai, o te hoè ia tapao hape
tou
manao
aroha, ei te aau tae mau.
I te pae no te Hau : Aita roa ratou e haapapu mai¬
tai mai nei ia tatou e e tupu te tahi puahiohio e aore ia,
te tahi miti rahi (raz-de-marée), e ua parau pinepine noa
hia te parau no te tahi dépression, o tei tupu i Bora-Bora.
Noa’tu râ te reira, e to tatou papu ore maitairaaa i te rei¬
ra e tiatui’i tatou e eita teie nei mau ati e tupu mai.
Te faatae atu nei te Vea Porotetani i to’na aroha i te feia
atoa tei z'oohia
teie nei mau ati, o tei parahi
lîti ei té ahoaho i teie nei mau mahana.
Te feia atoa
roo no
roà i
o
e
i roto i te
tei hinaaro i te tauturu mai i te feia faa¬
“Temao i Makatea”. la afai mai ratou i ta ratou ho-
Paofai, i roto i te rima no te haapa‘o faufaa no te
Apooraa Rahi Amui.
Papeete.
VEA
ï
POROTETANl
Ua iriti anei oe ?
I roto i te hoè tare pureraa
bula tuii'oo ;
e
i Lonedona, te vai nei te hoè ta¬
i nia iho i teie nei tabula, ua papaihia na parau
piti nei i nia iho : oia hoi, “ TE MARAMARAMA NO TE AO
e
NEI
E inaha, i mua mau i teie nei parau, te iteahia nei te
hoho‘a no te hoè taata, tei tia noa i te uputa ( tei opanihia )’
mai te
patoto e mai te hinaaro e tomo i roto. Ua puta ona pu‘e
faaheihia to’na upoo i te hei raau taratara, e te tiai ra
oi^ mai te tamau e te fin ore. I raro a‘e i taua tabula ra, ua
papaihia te tahi maû parau tei faaitehia i roto i te Apokalupo
(3/20) : O tei na ô e : “Te tia noa nei au i te uputa e te patoto
ats nei au. la faaroo mai te hoè taata i tau reo, e iriti oia i te
opani, ia tomo atu vau i ona ra”.
E homa, te taata tei tia noa mai te fiu ore, o te Fatu ra ia o
lesu Mesia : oia tei pohe no ta tatou mau hara e o tei tiafaahou
rima,
ua
a‘enei, te ani nei oia, i teie nei, ia tomo oia i roto i te mau aau
atoa i
Ua ite hoi au i taua tabula ra, e ua taio pinepine roa vau mai
imi
au
iau te auraa
mau.
la au hoi mai te tahi feia, ua
i te mau ravea, ia noaa iau te faatiaraa na te Atua, tei î
i te maitai, na roto i tau iho mau ravea, na roto i te raveraa i
ohipa maitatai, e inaha, aita à vau i ite atura i te oaoa.
I mûri rii mai, ua roohia vau e na ati rarahi e piti, oia hoi, ua
te mau
atu
pu‘e hoa here non, na roto i te pohe, o tei here
na
e
te fare-putuputuraa i te
tiaraa i ropû, ua parari te tahi pae i te avatea o taua mahana ra. I te hora ahuru e te afa i taua pô ra, ua haamata faahou te miti i te
puai, aita râ i maoro, roroma faahou atura. la poipoi a‘e mahana pae, ua huru marû te miti
sahati, mana'ohia’tura e, tirara, ua topa
tae noa’tu i te
e
te hau. la oti te pureraa
avatea i te sahati, ua haamata te
tahi pae i te hoi haere i to raton oire. I te pae ahiahi râ,
faatia maira te toerau na tai, e te taha ra te mahana, te
haere maite
i te
puai e te miti i te nanuraa ma te aru
toparaa te mahana, haapoiri atura te rai e te
ra
fetoitoi. I te
tahi tutu'i i te toreraa i nia i te rai mai te ura auahi ra i
i te tooà o te râ. Aore i mahia, o te matai rahi mai¬
i te farararaa e te miti i te vavahiraa i te mau mea’toa
te pae
ra
tei namua ia’na. I te hoi'a iva i taua pô ra, ua pau te paeau
rahi
o
hia te
te oire:
ua
iritf-tumu-hia te
mau raau,
lare mai te faatoe-ore i te
mau
ua
vavahi-
tahi, maori râ te
fare tei tia i te pae feo i te vahi tei ore i taeàhia e te
miti, o te mau fare noa ïa tei toe mai. I te pae i te ava, ua
rahi
ohipa tei ino, ua parari te mau patu e te
fare-ohiparaa i reira, ua painu te tahi mau tauhaa etc...
E jjau rahi to te Taiete i teie miti.
A taa noa’tu ai te rahi o te mau pau e le mau ino no
roto mai i teie ati, te vai nei na vahi aroha roa e piti ta‘u
f^Jiapa vau i te Atua, mai te parau e, aita mau â e parautia i
i teie nei ao... Inaha, i te hoè pô, ua arataihia vau e te
hoè hoa i tou i roto i te putuputuraa evanelia, i reira to te Atua
iau na roto i tou aau,*i te mau parau ta Paulo i
papai i roto i tana episetole i to Roma pene 8/32. “ O TEI ORE
parauraa mai
I TANA
IHO TAMAITI? O TEI TUU NOA
te
mau
tuu nei i
mua
roa
mau
e
I. Te
i^ihia e au i roto i teie nei ao. Ua ati au i te ahaho l'ahi. Ua
I FAAHEREHERE
noa’i te mori uira,
ama
mau
faautuahia’i oia.
te taa-ore râ
taata
3
mau
ia tatou :
taata ia aita
e
rave
nei i te ohipa a te Taiete
mau ruau te rahiraa). E ma i fare rii to raton na
ratou iho i hamani, a imi haere atu ai ralou i to raton ora¬
(e
raa.
mau
I mûri a‘e i teie ati, aita to ratou e l'are faahou e te
tauhaa rii atoa tei ore i roaa i te faahoro, ua pau ia
i te miti. Te faaea nei ratou i teie mahana ma te ere i te
mau
mea’toa. E au ratou ia lakoba i roto i te medebara a
MAI RA lANA NO TATOU ATOA NEI EAHA HOI OIA E ORE
horo ai oia i Harana. Aita hoi ta ratou e tiaturiraa e feia
E HOROA ATOA MAI AI I TE MAU MEA ATOA NO TATOU”.
Ua riro to ratou ati mai te hoè reo
pii i te tauturu i te mau vahi atoa. O vai râ te faaroo
mai i teie i-eo pii, e o vai te pahono mai ! Te amo nei te
paroisa Makatea i to ratou ati i te vahi te maraa ia’na.
II. Te fare-putuputuraa a na amuiraa no Temao — Ua ri¬
ro teie nei fare ei haaputuputuraa i to Temao i le mau ahi¬
I ton faaroo
raa
i teie nei
ravai roa teie, ei
reo
roto,
ua na
ô ihora vau : “ ua
pahonoraa i tou mau manao ”, ua ite au i rei¬
vai nei te huru no tou oraraa, i roto i te rima o te Atua,
e no to’na aroha rahi iau, ua pupu mai oia i tana Tamaiti otahi,
ei faaora iau i te ati e i te hara, ia noaa iau te ora mure-ore.
ra, e te
Te vai atu râ
rapae ratou i te Taiete.
tei
ahi atoa
no
to ratou pureraa
-Himene, no te
mau
Tuaroi,
fetii, no te mau Haapiiraa
te mau utu.afare ati ; e ua
no
riro atoa hoi ei fare fariiraa i te mau
Te pau miti i Makatea
Ua
tupu teie ati riaria i te pô sabati 19 no Tenuare i te oire
i Temao. Ua haamata te miti i te puai e i te faaino i te
tahi mau hiti no te oire i te pô mahana toru 15 no Tenuare :
ua parari te tahi mau fare e ua ino te tahi mau ohipa i te ava
tapaeraa pahi. I te reira iho â pô i haamata’i te mau taata rii
i
raro
no
tapae mai ratou i Makatea nei. Na roto i teie ati, ua moè
teie fare i to’na tiaraa, mai te tahua tima e tae noa’tu i te
tino fare taatoa, hoè â raveraahia e te miti. A taa’i to ra¬
tou
ahia
e
mau
vahiiie
te miti. la
e
te tamarii i te mau vahi tei ore â i tae-
putuputuraa
mea; âroha
te oire i te reira pô, ua vai noa te içau fare aita e
i te miti,
apî, o to ratou 'ia ereraa i ta ralou fare
tei riro ei fare metua tei farii i te mau
O te hoè atoa teie reo
pii, O vai râ te faaroo mai, e o
vai te i^ahono ?
la haamaitaihia râ te Atua tei paruru
i to Temao i te
ati pohe.
haa i te oire i nià i
“Vaitepaua” tei reira te mau fare tei faanahohia no ratou no te reira pô. I te ^hiahi, ua pau mai te taata
i te oire i nia, te vahiné e te tamarii, maori te tahi tau taata rii
aita re'a tei toe atu no te tiai i te ohipa e tupu i taua pô ra. E
fare tei pau e te mau tauhaa rii tei riro
huru taata’toa.
poipoi a‘e, mahana maha, aita te miti i ma¬
rû, faaara atura te Taiete i to Temao ia tie i to ratou mau tau¬
mau
teie faahou te ati
te oire i Temao i te faarue i to ratou mau fare no te faaa-
tea i te
ratere manihini ia
la vai mai te aroha
ia iriti oia i te mau
o
te
mau
o te
Atua i nia iho i teie oire te pau,
uputa e vave mai ai té tiafaahouraa
utuafare e te fare i vaiihohia’i to’na i‘oa.
e
RAAPOTO Or.
VEA
4
Vieux
souvei^ii*s
laisser les choses et les
pensées se tasser un peu.
Mais quel est le récit effarant qui vint à nos oreilles!:
Après le départ de Timm}'l’incident semblait clos... mais
non, il ne l’était pas... : le mur en construction est démoli
la pierre fatale ramassée avec des feuilles, par TEUIRA,
le sorcier.
Une lourde prolonge traînée par des bœufs
arrive. 11 y a de gros troncs d’arbres dessus, beaucoup de
bois, de broussailles. Puis la pierre tirée du mur, la pierre
—
milieu. — Et, le soir, au clair de lune... que
veut faire le sorcier? se demandaient les voisins curieux
lui seul le sait — à coups de trique tapant sur les bœufs,
on essaie d’avancer — Impossible, c’est trop lourd...
des
curieux s’approchent (ce sera un spectacle jamais vu), ils
offrent à aider, à pousser. — Mais il n’y a pas de route
sacrée
Le Président:
—
(suite)
Et TEUIRA est diacre. L’enterrement eut lieu. La popu¬
lation entière y était, émue et silencieuse.
La situation nous semblait grave. Il fallait réunir le Con¬
seil de Paroisse, mais auparavant
POROTETANI
au
—
dirige TEUIRA, cela monte vers la brousse, loin du
village. C’est caillouteux, les bœufs font des efforts, les
hommes poussent.
Teuira prononce des mots à lui: “Ah! elle est lourde,
très lourde, elle proteste, elle ne veut pas” —
Les roues grincent, les bœufs halètent, les hommes jurent.
Enfin le but choisi par le sorcier est atteint — Un tas
s’élève, le bois, la broussaille, les pierres. La pierre sacrée
an centre... et le sorcier se penche, il prend une branche
sèche, l'allume et, sinistre, prononce des mots que lui seul
comprend.
Mais, quel brasier: les flammes s’élancent vers le ciel
la fumée, âcre rampe et s’étend partout, cela pétillé —
quelle fournaise !
TEUIRA à côté surveille, plus grimaçant que jamais. Il
triomphe et s’écrie “C’est elle, c’est elle, écoutez” — Les
pierres éclatent — “c’est elle, elle va disparaître, et sa
où se
“Mais, TEUIRA, souviens-toi que Timmy
«
était
«
d’avoir vu cette pierre.
«
malade.
déjà bien malade depuis plusieurs jours, avqnt même
Ce n’est donc pas elle qui . l’a rendu
“Peut-être, mais c’est elle qui l’a rendu plus malade et
—
«
qui l’a fait mourir ”
«
as-tu pas demandé de guérir Timmy, au lieu de le laisser mourir?
Le Président : “ Si tu croyais
TEUIRA très sombre : “ Oui, j’ai
«
«
péché et je vois que je 41e
peux plus servir Dieu, mais je crois que ces pierres qui ont
été adorées”...
il s’aiTête.
Le Président “Tu
«
ne
—
c(
Mais dis-moi, Teuira, je ne comprends pas pourquoi, si tu
«
aimais cette vieille
«
truire ?
—
Ah!
pierre, pourquoi tu t’es acharné à la dé-
répond Teuira, la voix tremblante — pourquoi je^Pi
«
détruite, c’est parce que j’en avais peur, oui, j’en avais peur,
«
il fallait qu’elle
—
disparaisse à jamais!
Le Président «Tu as l'aison — mais, là encore tu as fait du
jeunes hommes qui t’ont suivi pour se moquer de toi
qui ont vu tout ce que tu as fait (et tu n’avais pas l’air de
« chercher à honorer Dieu), tu les a entraînés, en se moquant
« de toi, à se'
moquer de Dieu — Alors, va mon pauvre ami,
«
mal:
«
et
«
cherche à retrouver Dieu, et n’oublie pas que nous
«
rons
ces
pas de prier pour
plus que des cendres que bientôt dispersera le
vent.
Et TEUIRA s’en va, nous ne savons où, disent en termi¬
nant
nous
qui nous racontent les faits —
rentrons chez nous, en rigolant —
ceux
^
Et nous autres,
SS
Le Conseil de Paroisse est annoncé, les diacres réunis,
TEUIRA est amené. Il a l’air sombre, sa figure grimaçante
de nature semble le devenir encore davantage; il s’avance
et dit “j’ai péché” — Et il raconte tout ce qu’il a fait. Sa
parole d’abord lente devient de plus en plus rapide a me¬
que le récit s’avance, puis, il se tait.
Le Président très grave lui demanda; “TEUIRA lorsqu’on
« t’a offert de devenir diacre, pour aider au Service de Dieu
« tu as accepté ?
“Oui, j’ai accepté”
“Puis, ou t’a demandé encore: crois-tu que Dieu est
« le seul vrai Dieu, et qu’il est tout puissant?”
TEUIRA répond “ Oui, mon Président, je crois qu’il est
« le seul vrai Dieu, et qu’il est tout puissant, mais ( il hé« site ) mais au
fond, je ne puis l’ôter de mon cœur, je
« crois que ces
pierres qui ont été priées, adorées, ont de
« la
puissance, et que c’est elle qui a fait mourir Timmy "
sure
—
—
né cesse-
toi ».
SS
Mais, cela baisse, les flammes sont finies, c’est éteint..
reste
peux
mier tort qne
puissance.. finie ! ! ”
ne
*
servir deux maîtres, et le pretu as eu, c’est de ne pas crier le Dieu auquel”
« tu
croyais de chasser le diable, ton ennemi, qui entrait dans
« ton cœur
Tu as péché parce que tu as empêché Timmy
« d’être
soigné pour être guéri, et que tu as tout fait pour le
«
pousser vers 1^ puissance fausse de la pierre, et pour empê« cher
que n’arrive jusqu’à lui le réconfort du Dieu en qui il
«
croyait.
—
—
Il
à sa puissance, pourquoi ne lui
as® -
Le temps passa. Puis, vint un jour où quelqu’un fit chercher
le Pasteur “pour un homme qui se mourait et désirait le voir”.
TEUIRA. Il pleurait: “Mon Pasteur, dit-il
je vais mourir, et j’ai peur! Dieu, le vrai Dieu m’a parlé et^^i
« compris: c’est Lui seul qui est le vrai Dieu. Crois-tu qu’iWie
« recevi-a, après tout ce que j’ai fait? Je me repens, mais II doit
« être fâché, et j’ai peur... »
C’était le pauvre
«
TEUIRA, Dieu est Ton Père, Il t’aime
toujours et si tu crois que son Fils, Jésus a donné Sa vie pour
« être puni à ta place. Dieu te recevra près de Lui, dans le Ciel,
—
«
N’aie pas peur,
«
«
et tu auras la Vie Eternelle »
Teuira, d’une voix faible dit encore: « Appelle
«
veux
les diacres, je
devant eux pleurer ma folie»...
Et c’est ainsi que TEUIRA, le sorcier a
renoncé à sa sorcel¬
lerie et a trouvé la Paix.
M“® 0. MOREAU ('d sutyre au prochain numéro)
Imprimerie Eiie F. JUVENTIN — 1, rue du Corn* Destremeau, Papeete
«
«
Fait partie de Vea Porotetani 1958