EPM_Vea Porotetani_195709.pdf
- Texte
-
0/
Mai AHI
TE
HIHI
TETEPA
acb)Te
matahili hoé:
'
1
vahi
Eaha te
e
mau
atea noa nei â.
parahiraa faaroo e
nei â?
atea noa
mau
titaui'aa
to i te mau
te mau orometua e na ro¬
pelerina, mai te mea te farii
i te faaipoipo, e rave rahi
tei patoi.
nei te tahi pae
tei otohe e
mau Ekalesia: Ua rau te manao
otohe: “Tiai riü... E taata pouri au etc...”
mau peapea i roto i te mau ohipa
0 te faaroomau apoo teie! E vahi a’tea
teie! Ta te Fatu i hinaaro i tefaaî.
faaî-
fa i te vahi atea:
mau
tairururaa
diakono,te maù rururaa orometua, te mau
Ekalesia, te faatereraa i te Ui-Apî,
te tonoraa i te
Te
aea
atoa teie!
tamarii i roto i te haa-
mau
no te faaî i te mau apoo.
pipi: E vahi atea ia, e hpoo
Te mau fare pê, te ravai-ore a
te ite, te taata ore.
Te mê: Te atea
14/22).
“LAISSONS L’AVENIR VENIR....
QUI VIVRA VERRA”
Il n'est pas une personne à Tahiti qui
ce refrain en tête! Après tout, le suc¬
cès de cette chanson est bien compréhen¬
nei â. Aita i ravai
mau faufaa no te mau opuaraa e opuahia nei: te tonoraa i te tahi mau pipi or.
i Farani
Te
mau
i te tahi
e
mau
mau
apooraa
apoo e;
tere evanelia
auvaha Ui-apî.
otore: Aita i î te
tia atoa iafaarahihia te mau
no te taamu i te mau paroita
Te pure fetii: Eiaha atoa tatou e vaiiho i teie tuhaa rahi e mea varavara te
haapao ite pui’e Fetii.
opani: “Te rahi mau hëi te ahune;
te iti nei râ te feia e rave: e teie nej, e
pure outou i te Fatu o te ohipa ia tôno
â oia i te rave ohipa ei ooti”(Mat. 9/37-38)
utuafare tei
Te feia toroâ i maitîhia:
Te Peretiteni misionare no te
—
JACOT
o
te manuiaraa o te Me, e te rupe-
te Ui-apî, te vai noa nei â te
rnaii
or.
tei
mono
ia Adnet
o
A.R. :
te reva
atu i Farani.
R.
pas
population n’a t-elle
moins de vingtans? Et les adultes sontpréoccupés de l’avenir?
ils si
Comment? dira-t-on, Tahiti ne pense
TOURISME, ce
grand mot lâ¬
pas à son avenir? Et le
n’est pas l’avenir ? Voilà le
Qu’on le veuille ou non,
qu’on le redoute ou non, qu’on y croit ou
qu’on n’y croit pas, il faut bien en parler,
du tourisme, le Vea Porotetani comme
les autres, et après ça...
“Laissons l’avenir
venir”....
Un certain film:
Monsieur Georges
de Cannes est venu
l’a intitulé “Ta¬
hiti ou la joie de vivre” (pourquoi pas
“Qui verra vivra!”)
On en parle beaucoup, pas toujours en
bien. On en écrit beaucoup: “Les pay¬
tourné unfim à Tahiti. Il
atea.
mau
sible : la moitié de la
ché: le Tourisme!
noa
te
—
o
Te
rururaa
—
11) Te opuaraa no te A.R. o te
Noa’tu
ravea:
Irava
faaipoiporaa; Na roto i te
a
mau
te Pere- piiraa sabati
te râ, o
TEIHOTU or. Teie ta’na irava : “EteFatu,'
ua oti aenei
ta oe i faaup mai ra, e te
atea noa nei â”. (Luka 14/22)
Ua tatara maite Teihotu or. i te parabole
no te oroà faaipoipo i papaihia i roto i
te Evahelia a Luka, (pene 14/15-24) e ua
faaau oia i te A.R.A. i te hoè fatu tei
tono i ta’na mau tavini i roto i na tuhaa
eononote titaui te taatai te hoè oroà moà.
I roto i ta’na putuputuraa matahiti, te hiopoa nei te A.R.A. i te mau vahiî e aore
mau
Te
omuaraa;
hoè pureraa rahi lei faaterehia e
titeni Tahiti no te Tuhaa tooà o
rupe no
fifi.
TE, ATEA NOA NEI A”. (Luka
nn
lana
raa
J. Adnet, Direcieiir-'Aérant.
AÈNEI TA OE I FAAUE MAI RA,
LOI
i(3l8si3 T3hiti
rahi amuiui iiu
no te
1 lo I/
Motl
i te 14 no Âtete'
i nmiri aènei.
«a omuahia
i te ipôte
piti i tete13Apooraa
no AteteRalij
na roto
mau
OTI
—
n’aie
WTe pureraa
te
TE FATU, UA
E
Te apooraa
î tiinii
i tupu
HOÈ-AHURU TARA
1957
Te mono-Peretitenimisionare note A.
: o
MAUER
or.
Te Peretiteni Tahiti note A.R. o KO-
RINGO
or.
(Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1)
spectateurs
pareil pays
n’existe pas etc... ” Dans tous les compterendus, pourtant, un,petit malaise: un cer¬
tain goût pour “les danseuses aux seins^
nus” (France-soir). Le magazine “Elle’
(Juin 1957) écrit: “...gentils tahitiens, tahisages sont magnifiques”. Les
s’extasient: “pas possible! Un
tiennes
sans
voiles (à la vérit-.,
elles sont
beaucoup plus pudiques que ça), danses,
TOUT VOUS INVITE A CE'fTE VIE FA¬
CILE ou rien N’A D’IMPORTANCE, OU
LE PA SSE N’EXISTE PAS, NI L’AVENIR,
MAIS
SEULExMENT LE
f voir la mite page 4
PRÉSENT...”
-
colonne 1)
TeHaapao-faufaanoteA.R. :oMAUER
—
papai-parau no te A.R. e te mono:
or. raua o Samuela Raapoto
Te
TERITO
O
orometua.
Te
mau
peretiteni no na tuhaa e ono;
Te Peretiteni Tahiti
—
te râ:
O
BREMOND orometua.
o
te râ, o
o
te tuhaa hitia
no
TEIHOTU orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
te tuhaa tooà
no
Te Peretiteni Tahiti
—
no
te tuhaa III
o
T
Fait partie de Vea Porotetani 1957