EPM_Vea Porotetani_195707.pdf
- Texte
-
i^CriMAjQ^
Gt^
Te 57
—
o TE
Matahit»
HIHl 7
—
TIURAI 1967.!
Hoo i te maiahiti hoê:
“
HOÈ-AHURU TARA—
E POHE TO RATOU,
J. Adnet,
Directeur-Gérant.
TO TEI PUAI I TE INÜ ÜAINA RA
(Isaia V/22 ).
“On te raille: “Sectaire! Austère
LES
BOISSONS
FORTES
puritain! Morose convive
font
quet de la vie! “Voilà
ou ce
LES
HOMMES
FAIBLES
du
DE
BUVEUR...
DE
malheur;
Tondit
montrant
pensant aux croix mé¬
en
traînent,
gémissant, les buveurs... Pense
aussi à
TAutre, à la grande Ci’oix
qui libère et
Alors tu
pense en
chantes et lourdes que
en
MAISON
ce que
ban¬
doigt la petite croix-bleue. Per¬
sévère
MAISON
Ton
que
au
sauve
"DEVANT LE DANGER CROISSANT DE
L'ALCOOLISME, LES POPULATIONS
D'OUTRE-MER NE DOIVENT PAS COMP¬
TER SUR L'EXEMPLE DELA METROPOLE
MAIS MENER ELLES-MEMES LE COMBAT.
IL NE SERA PAS TROP DE TOUTES LEURS
FORCES NEUVES POUR PROTEGER LEUR
EVOLUTION DE CE FLEAU SOCIAL",
les pécheurs.
fidélité, le bonheur
joie universelle, puisque le ciel se réjouit pour
ta
pur et saint d’être un ouvrier de
un seul pêcheur qui se repent”.
f Emmanuel Chastand )
CROIX BLEUE
No te aha teie nei hohoà satauro i nia iho i te
apî matamua no ta tatou VEA? Ei haamana'oraa
ïa i te talii pae e amo nei i te hoè satauro teimalia roa ta te
peu inu ava i faauta i nia iho i to ra¬
ton tapono : Oia hoi te satauro no te tahi mau vahiné tei
taparahihia e ta ratou mau tane tei taero
i te uaina. Te satauro no te tahi mau aiu rii tei ore i ravai i te maa e i te ahu no to ratou metua tei
puhura’tu i te moni a te utuafare ma te hoo i te
e
"
E MAUA TE TIAMARAA I FAATIAMA-
HIA'I TE
MAU
FENUA
AIHUARAAU
MAI TE
MEA
TE PEU
INU-AVA! EIAHA TATOU E
E
E
FAAHEREHEREHIA
OTOHE E: "NA TE PAPAA TEIE MAA
I AFAl MAI ". A VAIIHO TATOU I TE
PAPAA. A ARO RA TATOU ! E ERE ANEI
TATOU I TE FEIA TIAMA?".
tei
maa
taero. Te satauro atoa
haaparuparuhia
no
no
nei
ava.
no
lesu ta’na
ei tarae-hara
Aita’tu ai
Saiete
e
haapae ia
te Satauro.
no
mau nunaa
tei haavevehia
te hui-
raatira tei inu hua i te uaina. 0 te
satauro atoa ïa
te
e amo
te feia inu
eiaha ia taero i te uaina
ai te taiata
tupu
outou
maori râ
la î râ
i te Va rua ",
tapa‘o e au i te
rave,
ra.
e
Eph. 5/18.
"
Te taata tei inu
uaina,
taua
e
pau
ohipa
pinepine i te
ïa ta'^na moni i
ra
Maseli
21/17.
■
Te
otoheraa
mau
'ïa
te taata inu-ava
no
titauhia te taata inu-ava
no
te haere
inu, aita oia i otohe i taua titauraa ino
ra. la titauhia râ oia no te haere e haae
pae, aita i hope
to’na hinaaro-ore
tai
A hio
ra.
na
ta’na mau otoheraa no
mau i taua ohipa mai-
faahemaraa i
tià
oia,
ai
mea
e
e
haapae
e
maraa
rau
mau ;
te taata
o
paho-
aita iho â te
i te
haapae i maraa i
puai, noa’tu
parau mai e: “i taa
roto i to’na iho
na
vai. Na lesu iho i
tia ia outou” loane
15/5. Na’na râ i
atoa mai: “E faaitoito
râ,
parau
riro te rê
na
o
ia’u” (loane
ao
16/33). No reira
haapae ia tatou atoa,
e
maraa
te
na
roto râ
i to tatou tiaturiraa ia
No reira te parau haapae
“Te faàite papu atu nei au
lesu.
i papaihia’i e:
i mua i te aro
te Atua E MAI TE TIATURI I TO’NA
no
TAUTüRU, etc...”. Te tumu
ai ia lesu ia
faahemaraa
taua ati
e
nehenehe
faaupootia i te taata i te
o
teie ïa:
ua
mau
farerei atoa oia i
Mai
e
Aue te taata
maaniaa
i to’na tino, e aita roa
rahi
ea
maitai
riro ei tahoèraa
la
mea o
i
l’oto
matapô, eiaha
paruparu i te reira? Te tahi tumu
rahi i hinaaro ai to oe tino i te uaina, o
to
e
oe
ïa haamatauraa ia’na i taua
la faaoromai- râ
tahi
area
oe
taime, eita to
hou i taua
oe
tino
e au
faa-
mea ra.
A vaiiho mai i te tahi
no
maa ra,
i te inu i te uaina i te
hapaina iti
E hoa! Te vai nei te hoè parau jiaari
i te fehüa' fârâhl téîTia'o mâi e : “e maitai
otoheraa
te
“E
rahi:
ohipa haapae
ia uihia te tavana rahi mâ,
ratou e: “la ore matou ia
te
mea e
o
mai
taata maohi i mauruuru
aita te
otohe
te maohi toopiti atoa. Ahiri ua
te papaa e
itoito,
ite te tahi i te faataa i te
ua
inu
e
nahea
E
mea
maramarama
hoa
oe
la
e
au
vau
i te
roa
oaoa
riro atu ai ei ati
e
te farereiraa i te
mai te
nei
e
i
raa
parau a
mau
te Atua:
te
oaoa
e
parauhia
ta tatou irava ? O te oaoa anei
uaina,
mua
la ô te
raa
no
i te
maa
e aore
aro
o
râ
no
no
te
te aiitaeàe-
te Atua ?
taero i roto i te
e tae
na’na i haaviivii i te
te tima ta
mau
oe
fetii? A
ô mai
ara
“la
no
mau
tamaa-
te tahoè i to
maitai i te
lehova i
reo
oe
irava tei
patui te fare
ohipa faufaa-ore ta te feia i pM» --”
(Salamo 127).
la haapae vau eita
tau fatu-ahipa e màuruüru ia’u!
ra, e
e:
ore
han!^
te Eva-
na mua
te Hau i te
ava
i te
tapeà
fenua nei :
Te haamanao nei
taata. Ua puta te
i roto i to’na fare e ua î roa te
pape. I toù hi‘oraa ia’na, o tei
auri pape
fare i te
haamata i te tamaro
i te tahua te
ma-
nuia-ore, ua parau atura vau ia’na : « E
hoa, na mua oe i te tatai i te auri-pape,
e ia oti, a tamaro atu ai
Teie te auraa, e mauà te taime no te
feia itoito tei
maite i te
aita te
mau
ava e tei faaara
i taua ati ra, mai te mea,
patoi i te
nunaa
patana i faaitihia, aita te ture
i faaetaetahia. Eaha hoi
o
hia i te ati rahi inu-ava i
i ta’na
noa’tu i te hunaraa,
mau ohipa atoa. Eaha
i tiaturi
no
E parau mau te reira.
i te ohipa a te hoè
au
Farani, tei
haaparuparu al
faatereraa i roto i te
mau
fenua
aihuàraau?
fetii, te mahana fanauraa, bapetizoraa,
faaipoiporaa
ïa i te hanahana
i
haapae vau,
mau farereiraa feiii !
mea
ere
i te hoo
te
atoa!
raua
no
a
mau
i te feia
haapae, e ua ite te
feia haapae i te patoi i te mau maa taero
(punch, cocktail). Ehia peu hairiiri i itehia i roto i te tahi mau farereiraa
parai^
maa
e
te matapô ia aratai i
na
,
nelia.
to
o
mea
maitai!” Teie to’u mana'o, e mea
eita
Inaha hoi, te maitai e te popou, ia pamau taeae ma te au maite ! »
«
na
te taime iamaaraa !
toru fenu ra,
e
maramarama
taata inu
tino
mana,
te feia inu, e aita
te taata
oe
utuafare
te
te reira? E ia faaere
eita’nei to raton
ua na
patoi noa’tu râ to oe hoa i te haapae.
oe e
pee atu ia’na i to’na peu ino.
Mai te
au-
patoiraa ite papaa! E peu tumu
papaa”. Aita ehopea taua marôi'aa
Eiaha
Eaha râ te huru
tamarii
hoa
mau
tuu i te uaina ei haamauruururaa i te hui-
te maitai.
no
i te tumu raau,
ia topa oe e ia polie oe i te mai no te
inu-ava, eita’nei to oe tino e paruparu i
mau
te tahi
hana? E
rahi atoa te
oe
no
hia fariiraa “hanahana”. Teihea te
inu-ava, ia û to
i ta
no
e ia
ia haere ratou i te
ino, eita’nei te
te
no
fetii. Ua naô
e
Teie
ra
haapae ratou
e
te Hau !
fare
e,
ia taparahi oe i ta oe vahiné e
Hau.
ia
ma
e
tepeu e ua riro te
ohipa inu ei tahoèraa no te tahi mau utua¬
varua! E parau mau anei e: e iiafuparu
to oe tino? E ia motohia oe na roto i te
te moni, e
vau,
motu vave”. Mai
e
Mai te
i to oeutuafare i
E otoheraa teie
te
e
vau, e mea haama te patoi
inuraa hanahana faaiupu-
mau
na
Koheleta: “Te taura
ïa
i te
vaha fenua, tavana mâ etc... tei amui i
te tahi mau taime i te mau fariiraa na te
e pee ia ratou i
E haere râ to ratou hoa
ra.
haapae
hia
haapae e ravea faahou no te
tapea i to ratou hoa inu-ava.
E parau mau hoi, e maitai roa ae ia haa¬
pae toopiti atoa ia au i te parau no te
otei aroha
oia i aroha i to’na
oe
raa
to te taata
rahi
oe pereoo
la
haamâ te
no
e
i te haapae no ta’na
ohipa? E otoheraa mau te reira.
rave
tefeia tei riro te peu
to raton utuafare. Te
no
vahi inuraa
mau
te taata
upootia (Heb. 2/18).
te mea e haapae vau,
paruparu to‘u iino !
ra e ua
feia
to‘u hoa !
e
tei peapea
marania
eita to ratou hoa
pure,
taua
è atu outou ia’u ra, aore roa ïa e mea e
teie nei
E otoheraa teie
te vai àtoa nei râ te ino. E pa¬
ra;
vau
faaea ratou i te fare
Te vai nei te maitai i roto i taua
noraa
tamaihia
e
matau nei ratou
vau,
!
taime
te hia’i”
o
haapae
mea e
inu ei tahoèraa
eita ïa
oia
e aro
Mai te
i tuu mai na roto i to raton
paruparu e te patoi i te ohipa
Mai te
mau
i reira.
oe
tatou i te tahimau parau
haapae.
i te
oe
(I Kor.
10/12). No reira, a vaiiho i taua hapaina
“iti” eiaha oia ia riro ei paero rahi e painu
ra
ta te tahi pae
manao
ia
mua
atoa! A haamanao i te parau a Paulo tei
na o mai e: “E teie nei, o tei manao e te
Teie râ, e niana to te apooraa no
nua
imi
te fe¬
(apoora oire, mataeinaa, fenua) no te
i te raveà e no te patoi. Eiaha te Hau
farani ia nehenehe ia otohe
nua
e :
iho i ani ia rahi te uaina
tatou i te hi‘o
e
e
te fe¬
Tamata
c< na
».
aratai anei te tiàmâraa
ia tatou i te ora?
Heru-rii, te hinaaro nei au
i te.
faaea i te hoè
maa
taime iti:
É otoheraa teie nô te feia tei ôti ta ratou
TJa na reira mai te tahi taata e : “ e papaa
piiani-rparhia: Te tahi uputa ia iritihaapaè matamua e aitâ ratou i hinaaro
ta’u Fatu ohipa. I te tahi taime, ua hinaaro
afa-noahia? O te hapuina. te tahi uputa e
i te
fga-api, faMiopt. Tei^ te auraa mau:
upootia faahou ai to oehïnaaroTté uaina/’ oia i te haamauruuru ia’u na roto i te tahr.’ “vâiilio
maî la’ü, ia maha to’u hinaaro i
Eita te 'manpo ta/li-ijo e ore. la tâaherehere
hapaina iti”. No reira, aita e nehenehe ia’u
■Atvi-'ïï Ai:]/ 3T î_JC/ÎAi\
A
oe i te hoè hapaina, te tuu nei oe i te hoè
ia|patoi. “ E hoa ! O vai te Fatu ohipa ma|a- Taî’o atu te tuàtiraa i te api 3 - anairaa 1
ae
ia
'
te
taero
maa
ia
e
arearea
rii vau, e ia
tumu ? E
taime iti ta taua feia
ma(^ roa
»
ati
IWe
râ
ra
i faaea, e taime
avae, e ia oti ua inu ratou e ono avae.
ua
haapae faahou,
ia oti uainu faahou;
te hopea-ore... !
apî. E mea mauà te haapae i
e
mai teie te huru
e
Aita ia
e
taua feia
ma
l’a.
Te tahi pae
te faatano nei ratou i te
te
no
Bapetizo i hi¬
aita lesu i
mea e
i taua
la
e
tatou i te feia inu, e
tia’i! Noa’tu
e
HAAPAE TA¬
TOU NA ROTO I TO TATOU AROHA i
te feia
rahi tei tîtî i
e rave
taua enemi
no
ra.
i te zugo
No to tatou aroha i to
raro ae
ia tae râ i nia
mai^oia
e taparu
i te
i te orometua ia haa-
ture
te
no
haapae
no
te
iJau mahana” ! Aita’tu ai e tumu !
mafl^râ te paruparu.
Eita
mea
vau
e
haapae
no
te mea
e
fatata to’u revaraa i ie tahi feima e.
Te tiaturi
Eita tatou
te
reva
e
faahaamâ,
e
tuu râ tatou i te
ora
no
e:
(e aore râ to’na tiamâ) no ta’na
roa e
ra mau
taata aroha è atu i te reira”
J. A.
(loane 15/13)
te
mea e na
te taero
hu,
e te peu eia, e na te taero atoa e faatupu i te tairoiro e te taparahi taata etc...
E tupu te haavare e te faaturi e tetaiata...
E ino te utuafare. Aita
Ua horo-è te
hau
e
te
e
maitai faahou.
oaoa.
Ua riro ei
e te
pohe e tupu hua’i. E mea aroha
te mau tamarii, e mea aroha hoi te mau
metua.
E ino te oire. E tupu te maro e te
amahamaha e té maniania. E tupu te mau
hairiiri. E turcri te mau faatereraa
(ua tupu te tahi mau maitiraa tavana na
roto i te faainuraa i te taata). E taa noa
peu
ia outou, e eaha te huru np te mataeinaa
ia
UA HAAMATA TE OHIPA SOTAIETE
HAAPAE I
FARANI
I TE
MATAHITI
puai te taero
E ino te
raa.
E ino te
I TAHITI UA HAAMATA I TE MATA-
TUI-
TATI TE TAVANA
O
HITI 1818.
ROO NO PAPARA TEI FAATUPU I TEIE
Atua, ia
nei te tahi pae e
NO
TE
ta’na
mau
haapa‘o-
haapa‘oraa faaroo.
e
parüru i te ohipa
a
te
oia ia faainohia ?
Na tatou ïa, na roto i te k.aapae i te
mau mea atoa ci faaturoriraa i te taata-
i tei
NO
ore
e
tupu. E auraro tatou i le ture o te aroha.
Na roto i te aroha to tatou haapae ia au
OHIPA MAITAI I TO’NA ANOTAU.
TUAROI
ava.
nunaa
2°) Na vâi mâ
1874...
te parau
fenua
IJa parau
“la horoa te taata i to’na iho
te satauro ninamu.
no
mai lesu
aita to
haapae e mana maori râ i te
fenuai papaihia’i taua parau ra. Aoreroa
ïa! la faarue te tahi taata haapae i to’na
noa
varua no
faafanau i te veve, e na te veve te tara-
vahi i reira te ati, te .tamai, te oto, te mi-
pae ? E ei'e anei no te taime i puai ai te
faahemaraa ? Hoè â ïa huru e te taata tei
hae^kmai
E ino te
hi
taata-tupu, i ta’na mau tamarii, i
U‘i-Apî, tatou e haapae atoa’i i te ava.
tauà, aita
lè tamai ;
no
pê.
mea
te
ine ia’na iho
iho i te reni tamai, ua otohe ratou i mû¬
ri. Eaha te taime i faa-faufaahia’i te haa¬
upoo maa-
tatou
pine i nia i to tatou ahu. E huti tatou i
no
no ta ratou haapae i te
te hoè taurua rahi (tiurai,
ei
te tino maitai ei tino paruparu e ei
maa;
e
reira atoa tatou
na
e ere
taui i te upoo maramarama
manao
taata ra?
mahana
matahiti
apî, mahana fanauraa, oroà faaipoiporaa
etc...) E au ratou i te faehau tei faaine-
hopea
(japaihia i te Roma 14/20. G. Preiss.
SAB ATI
TE
NINAMU
SATAURO
Te faalneineraa i te kava oia hoi
te haere i te fenua è ia oti ta’na
haapae i taua fenua
ra, e nehenehe noa
ia’na ia haere i te orometua no te fenua
“Eiaha
nei
lîia te parau haapae ia’na noa’tu eaita oia
iho i faahaapae i te taata. la haapae te
hoè taata i
Papeete
e
ia
reva
oia i Nou-
te
e
e
faaorehia te
te
ohipa a te Atua
(Roma 14/20).
te ohipa a te Atua, o
ava
maohi i Niu-Heberida.
te tahi maa”
no
Te
tei reira oia. E farii te orometua iafaahoi-
I
i te reira
naaro
i
6
E
to’na aroha i te taata
no
hara, aita lesu i haapao
inaha : na te veve e na te
e
peapea e aratai faahou ia ratou
te orometua. Ehia taata tei haapae e
anei
ere
hara? E noa’tu aita loane
pee te hinaaro, e hoi mai au e faa-apî”.
Teie râ te ite nei tatou e e ere ïa i te hoè
3
POROTETANl
VE A
maa
maa
faaino i
taero ïa !
..
1°) Te ohipa a te Atua ta te maa taero
faaino nei, eaha ïa ?
me^^iehenehe ia’na ia faahoi i ta’na haa- o) Ta’na ohipa faaora ïa. Ua horoa Oia i
na
aeSIrte orometua no Nouméa e ia faa-
•é
î i
ta’na parau haapae. O te satauro
ninamu te tahi Taiete faaterehia i te mau
fenua atoa?E
la
au
ere
te
ohipatahiti anae!
haapae vau, eita anei
e parihia e taata inu ?
O te otoheraa teie
no
te feia inu-ore
na
te
maa
aroha
hoa Ekalesia maitatai, Diakono e tae
noa’tu i té tahi mau orometua. Nd te inea
mau
: e e ere
iho â ratou i te feia inu-aya^ te
taiâ nei ratou
parihia ratou efeia inu■éva? Teiefokipahonpraa: E taataharfiauei
lesu? Eaha râ hoi Oia i bapetiÿêplïiâ’k ï fé
Îîap^feorâa-.no._te,.,feia hara, pia îidi ' té
fzdrââ ‘no' "te" tâtaraha'pa? Eahaste
p^mtd
bap*
e e
taero
Te riro nei te
idolo
ia tia¬
pupu
te
e
i taua
faaino
ohipa
no
maa
taero ei Atua
e
ei
te taata tei nounou ia’na. O te
taero ïa ta te taata inu-ava e faariro
ei Fatu
i te taata, ei aito n6
O te otoheraa no te tahi
mua
e
ra.
hioraa maitai i
l'a.
te taata hara
utuafare, te nimaa.
Aita oia i faaherehere ia’na iho, e inaha:
maa
aroraa
ora
mâ faahou te taata, te
ta te orometua i faailoito ia riro ratou ei
taua
;
ta’na Tamaiti ia
mau
no’na, ta’na
e
tavini
ma
te
ia’na i te utuafare, te haapa'oraa e
mau
faufaâ atoa. Ua riro te mohina
te
hapaina ei tumu no to’na oraraa
O lesu râ, te Faaora, e faarirohia
faufaa-ore;
—
taatoa.
ei
;
niea
.
b) Tê i mâiti riiaitai ta Te Atua i horoa mai
i te taata: te tino e te Varua. Eita- tfedâa^
ta'
e
JiâflikAisJâi.
e
km4aw}e Mâpa^o; i-terpiârau papaihia
Pauloi Tes. S/SiuNa ,4ê maa, tàéro i
“I
outou i mutati;
ihora i teie iiei râ ua maramara4
pôuTi
na
hoi
pukouii te Fatp, ia ^u to.
liaèreraiteâamarii
l m;^.
pptouj
mararaarama’|
4
VEA
Devant
Monsieur André
«
Il y a
POROTETANI
rAssemblée
Nationale
MONTEIL, Ministre de la Santé publique, déclarait:
plusieurs façons d’assassiner les hommes.
-
^
Celui
qui assassine au coin de la rue prend du moins le "risque de la guillotine, Ceux
qui distillent le poison, s’ils ne sont pas justiciables de la justice des hommes, doivent être
assurés de notre mépris et relèvent de la justice de Dieu ».
Jséance du 2 Décembre W54-),
Témoignages qui posent
le problème
Mon fils s’ennivre, c’est pourtant un
bon garçon, mais sans défense. Je vous
Témoignages qui donnent
la solution
Soldats
...
assure
que
des mères.
je suis la plus malheureuse
Je me suis aperçue que mon fiancé
buvait. J’en souffre trop, puis-je espérer
...
une
guérison?
Je serais la plus heureuse des femmes
et des mamans si mon mari ne buvait pas.
...
Mon
père et mon grand-père étaient
de grands buveurs. Je me rends compte
que je prends l’habitude chaque jour de
boire davantage. J’ai peur d’en arriver au
...
stade de ces femmes que l’on voit dans
les cafés, les traits avinés, les yeux vagues.
.l’ai
fils de 25 ans, il boit à tel
point
je tremble qand il rentre à la maison.
Son mal va en s’aggravant, il ne
mange plus, le vin est devenu sa seule
nourriture, il refuse de voir la réalité, je
n’en puis plus.
...
un
que
...
Mon mari est devenu
trois
en
ans
le
pire des pochards, et cela après 22 années
de bonheur!
...
Ma mère est
une
brave femme, exem¬
plaire, sauf en ce qui concerne la boisson,
je lui connais depuis 20 ans.
Il s’agit d’une jeune femme de 30 ans
qui s’ennivre. Son mai'i est désespéré.
(tiré du courrier de la CROIX-BLEUE)
vice que
( de maisons
c'est
toujours MOINS
d’écoles
de stades
de SANA
d’Asiles
c’est
toujours PLUS
de
de
prisons
désespoir
de misère
qui
ne
pénible que je venais de diri¬
ger au Soudain, et qui m’avait laissé l’es¬
tomac dans un état pitoyable, je renonçai
complètement aux vins, liqueurs, bières
etc..., et je me mis entièrement à l’eau.
Je n’ai jamais eu dans mon existence une
meilleure idée. Depuis cette époque, l’eau
a été ma boisson exclusive et
j’ai pu sup¬
porter dans les meilleures conditions pos¬
sibles les pénibles campagnes et voyages
que j’ai dû faire, depuis 12 ans, au Soudan,
au Tonkin, à Madagascar.
(Général GALLIENI)
Je ne prends ni vin ni alcool. Ne rien
prendre, cela me classe et c’est ma force.
...
Ce sacrifice crée
en
moi les neuf dixièmes
force. Il m’est
indispensable pour
réaliser le but poursuivi. C’est pour moi
une question de discipline et de volonté.
Je parle des principes de la CROIXma
BLEUE.
...
ne
buvait pas.
Sportifs
:
M'' Reviliod de Budé,
champion du monde
de tir au pistolet, déclare avec modes¬
tie: « je n’ai aucun mérite à m’abstenir
d’alcool, car je ne le fais que pour moimême, comme un vieil égoïste que je suis,
par simple convenance pour ma santé ».
...
Jesse OWENS, 3 médailles d’or, vain¬
des 100
des 200™, du saut en
longueur déclare : « je ne fume pas, je ne
bois pas d’alcool. Ma boisson préférée est
queur
le lait
C’est
sportif
fait
».
une
ne
les autres
pas comme
DES
»
CRABES
fable de Samivel
Sur le sable fin d’une
Dame crabe et
ses
Crabillonnaient de
banalité de dire que le vrai
pas boire.
doit
plage
crabillons
large
^
long,
en
Quand le poucet du bataillon
Se mit à marcher droit, contre tous
l^|k|
usage^P i
«
Jésus, cria la mère épouvantée, que
Le
petit malheureux
a
vois-je î. :|
des instincts per¬
vers :
Mon enfant marche de travers !
Abonnez-vous
»
au
‘LIBÉRATEUR
55-
journal mensuel de la CROIX-BLEUE
(abonnement
(Lieutenant Raymond de Perrot
Croix de guerre, légion d’honneur, mort
pour la France)
Le général LECLERC ne fumait pas
et
moquent de toi,
se
cam¬
pagne très
de
qui
L'ÉDUCATION
:
En Juin 1887, à la suite d’une
...
L’ÂLCOOLISME!
ceux
l'abstinent,
«
...
...
Pour
un an;
s’adresser à la Mission
50
francs^^
protestai®
VOCABULAIRE:
Eau-de-vie: ainsi nommée parce
qu’elle
lentement mais sûrement, dé¬
procure
chéance et mort.
Poison
:
substance toxique, ne se trouve
qu’en pharmacie, n’est délivrée que sur
ordonnance médicale, à l’exception de
l’alcool que l’on trouve partout.
Vin: bâtard de la
vigne dont on a fait un
dieu.
de
Dictature : exercée, à l’intérieur
frontières,
un
non par
un
nos
homme, mais par
liquide.
Imprimerio Elio K. Juventin
-
1. rue Com* Deetroi»»»»
-
Papeete.
,
Te 57
O
TE
T ETEPA
abc)Te
E TE FATU, UA
titeni Tahiti
no
Apooraa Rahi i te pô
te Tuhaa tooà o te râ, o
TEIHOTUor. Teie ta’na irava: “EteFatu,
oti aenei
ta
oe
nei â”.
i faaue mai ra, e te
i te parabole
faaipoipo i papaihia i roto i
Luka, (pene 14/15-24) e ua
faaau oia i te A.R.A. i te hoè fatu tei
tono i ta’na mau tavini i roto i na tuhaa
te oroà
taatai te hoè oroà moà.
putuputuraa matahiti, te hiopoa nei te A.R.A. i te mau valiiî e aore
râ te mau vahi e atea noa nei â.
I roto i ta’na
«Eaha teneimauâ?parahiraa faaroo e
ea noa
mau
titauraa
faaipoiporaa: Na roto i te
a
te
mau
orometua
e na ro¬
pelerina, mai te mea te farii
nei te tahi pae i te faaipoipo, e rave rahi
tei otohe e tei patoi.
to i te mau
mau
pouri
au
etc...”
mau peapea i roto i te mau ohipa
o te faaroo : E mau apoo teie! E vahi atea
teie! Ta te Fatu i hinaaro i tefaai.
11) Te opuaraa no te A.R. o te faaîraa ïa i te vahi atea:
Noa’tu o te manuiafaa o te Me, e te ruperupe no te Ui-api, te vai noa nei â te mau
fifi.
ravea:
te tonoraa i te
Te
taii’ururaa
mau
tamarii i roto i te haa-
mau
piiraa sabati no te faaî i te mau apoo.
Te aua pipi: E vahi atea ia, e apoo
atoa teie! Te mau fare pê, te ravai-ore o
ite, te taata
te
te
faufaa
mau
hia nei
ore.
Il n’est pas une personne à Tahiti qui
ce refrain en tête! Après tout, le suc¬
cès de cette chanson est bien compréhen¬
:
tere
nei â. Aita i ravai
mau
i te tahi
e
mau
auvaha Ui-apî.
otare: Aita i î te
apoo e; tia atoa iafaarahihia te mau
evanelia no te taamu i te mau paroita
Te
mau
te
no
mau
sible : la moitié de la
apooraa
pas à son avenir? Et le TOURISME,
n’est pas l’avenir ? Voilà le grand mot
veuille ou
ce
lâ¬
non,
qu’on le redoute ou uon, qu’on y croit ou
qu’on n’y croit pas, il faut bien en parler,
du tourisme, le Vea Porotetani comme
les autres, et après ça...
“Laissons l’avenir venir”....
Un certain film:
Monsieur Georges
tourné
Te pure fetii: Eiaha
iho i teie tuhaa rahi e
hiti
un
de Cannes est venu
fmi à Tahiti. Il l’a intitulé
“Ta¬
teie nei, e
joie de vivre” (pourquoi pas
vivra!”)
On en parle beaucoup, pas toujours en
bien. On en écrit beaucoup: “Les pay¬
sages sont magnifiques”. Les spectateurs
outou i te Fatu o te ohipa ia tono
rave ohipa ei ooti” (Mat. 9/37-38)
s’extasient: “pas possible! Un pareil pays
n’existe pas etc... ” Dans tous les compte-
atoa tatou e vaimea
varavara
te
utuafare tei
haapao ite pure Fetii.
opani: “Te rahi mau nei te ahune;
Irava
te iti nei râ te feia e
pure
sont-
Comment? dira-t-on, Tahiti ne pense
atea.
mau
population n’a t-elle
pas moins de vingtans? Et les adultes
ils si préoccupés de l’avenir?
ché: le Tourisme! Qu’on le
noa
opuaraa e opuate tonoraa i te tahi mau pipi or.
i Farani
rave:
e
â oia i te
ou
“Qui
la
verra
petit malaise : un cer¬
goût pour “les danseuses aux seins,
nus” (France-soir). Le magazine “Elle’
(.luin 1957) écrit: “...gentils tahi'icns, tahitiennes sans voiles (à la vérité, o .es sont
beaucoup plus pudiques que ça), danses,
TOUT VOUS INVITE A CETTE VIE FA¬
CILE ou rien N’A D’IMPORTANCE, OU
LE PASSE N’EXISTE PAS, NI L’AVENIR,
rendus, pourtant, un
Te feia toroà i maitihia:
Ekalesia: Va rau te manao
otohe: “Tiairiü... E taata
mau
Te mê.' Te atea
te Evanelia a
mau
QUI VIVRA VERRA ”
diakono,te mau rururaa orometua, te mau
rururaa Ekalesia, te faatereraa i te Ui-Apî,
(Luka 14/22)
Ua tatara maite Teihotu or.
eononote titaui te
Te
omuaraa :
è pureraa
no
‘LAISSONS L’AVENIR VENIR....
rahi amui no te mau Ekalesia Tahiti
i te 14 no Âtete i mairi aènei.
«jliana piti rahi
i te 13teinofaaterehia
Atete nae roto
i te
te Perenoa
(Luka 14/22).
n’aie
Ua omuahia te
atea
OTI AENEI TA OE I FAAUE MAI RA
E TE ATEA NOA NEI A”.
.Te pureraa
ua
1957
HOÈ-AHURU TARA— J. Adiiet, Directeur-Gérant.
Hoo i te maiahiti hoè:
Te apooraa
i tupu
Matahit'
Te Peretiteni misionare
—
JACOT
o
or.
tei
mono
no
ia Adnet
tain
te
A.R.
o
te feva
:
atu i Farani.
—
R.
—
Te mono-Peretiteni misionare
: o
MAÜER
no
Te Peretiteni Tahiti note A.R.
RINGO
te A.
or.
o
KO-
or.
(Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1)
MAIS SEULEMENT LE
(voir la mite page 4
PRÉSENT...’;
■
colonne 1)
Te
■—
Haapao-faufaa no te A. R.
: o MAUER
Te
papai-parau
TERITO
O
or.
te A.R. e te mono:
o Samuela Raapoto
no
raua
orometua.
Te
mau
peretitenino
te râ:
o
na
Te Peretiteni Tahiti
—
o
Tuhaa hitia
tuhaa e ono:
te tuhaa tooà
no
Tuhaa III:
te râ, o
o
TEIHOTü orometua.
te tuhaa III
no
o
TAP.’.Ü orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
.no
te tuhaa IV
o
te tuhaa V
o
TUTliAO orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
no
KORINGO orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
no
te tuhaa VI
o
TEIHOTU orometua.
Te
mau mero no
te Tomite tamau
—
Te Peretiteni:
o
JACOT orometua.
Te Mono-Peretiteni
: o
MAUER
raua o
KORINGO.
—
Te
papai-parau:
—
Na
mero
o
KORINGO
orometua:
o
or.
BREMOND
or.,
TEIHOTÜ or.,MATATINIor., TAPAO or.
Na melo Diakono : o NAURA diako-
Haapiti; Afareaitu
Vaitape
Moerai
faaau,
e o
MARAMA
or.
(Punaauia).
Vetahi mau parau
tel ferurihia e te A.R.A.:
paroita
mau
mau
te Atua
Te
o
te
olîipa rahi e manaohia nei e te A.R.
paturaa ïa i te mau fare apî i Here¬
mona.
Ekalesia
te
e
mau
faaravai mai i teie
ïa oia i
mua
e
te A.R.
ia aufau mai te mau
tuhaa moni. Tera’tu te
i ta raiou
roita tei aufau-jjee-roa:
Tuhaa tooa
paroita i
mau
pa¬
o te râ: Vairao;
Papearî; Mataiea;. Papara; Faaa; Punaauia; Taunoa;
Paoiui; Makatea;
i te
matarohia i te
mau
parau.
i te
fare-pure,
i taua sahati
faahou te
Te purerae omuaraa
i te matahiti
maitai
i
taua
hora
mahana
ta tatou mau
tou
te
no
mau
tamarii
e
e
pure¬
avatea i
haamaitai i
tae noa'tu i ta ra¬
haapii
haapiiraa apî
fare
pureraa-
Na te Atua
ra.
orometua
mau
tahiti
te mâ.
e
eiaha ia
Te Ik
mai,
no
te
mau
e
na roto
i te
ma¬
haamata nei.
ua
tiurai
riro
e
parau
noa
roa.
mau
mau
taurua
no
mahana taata-ore
Tei hea râ tetaala i taua mahana ra?
mau
iuuraa
e
.te
mau arearearraa,
riro ai teie ipau mahana
hana e itchia’i te man peu
a
mua
te hutiraa reva i le 14
i te tahi atu â
Hau-Metua, ei
Tei te
ti^
TE TlKETl UI-API: Ua matau
i te faatereraa
na
ipto i te tiketi Ekale¬
sia. I teie nei râ, ua
haamau-atoa-hiâjiie
Ui-Apî. E horoà-noa-hia taua tSRi
nei i te mau melo no te mau pupu üiApî tei haere i rapae i ta ratou jîai’oita.
Na te
orometua anaè
mau
horoa’tu. la
e
Ui-Apî ei taaamiiraa i te
Ui-Apî e ei parururaa i to ra¬
pupu
roo.
Koringo i Farani
(a hio atu i te veà iio Atete )
Te tere
Te vahi
te
no
rarahi ei
ma¬
hupehupe.
;
no
haaputüputuraa tauhaa
mau
fenua aihuaraau tei
parauhia “f^usée de l’Homme”.
I Paris,
ua
haere matou i te
de l’Homme”. Tei reira te
taata atoa
e ua
no
tera fenua
e
“Milfc
mau
no
hohoà
tera fenua;
mataitai matou i teie “musée” mai te
hora 2
rii apî...
Tiurai i Makatea: Mai
no
ia outou:
Faubourg Blanchot
(Nlle Calédonie)
21
tae noa’tu i te hora 7 i te alii-
e
ahi. Ua î
E
moe
NOUMEA
o
haapii i roto i te
te
Ui-apî no ta ratou tuaroi e tae
pô, i reira i pm-ara’i, ma te
no
paroita atoa.
Noa'tu'te fare haapiiraa ta te mau tqmarii e haere nei, ta te Hau e aore râ ta te
faaroo, e tairuru mai ratou e ta ratou mau
raa
amui
ua
Monsieur le Pasteur TUMATA
mau
mau
orometua
2,
te hora
Te feia tei haere i Nouméa^
Setepa, hou a'e i te haate mau haapiiraa, tamahaapaohia te hoè pureraa taa-è i ro¬
e
I
noa’tu i te
tou
mata-faahouraa
ta ratou pureraa Ui-Apî
riro te tiketi
haapiiraa apî:
I te sabati 29
no
ra.
tiketi
matahiti atoa.
mau
te aua fare-
ra
a î ai i te taata i taua mahana ra.
la oti te hutiraa reva, ua hoi te Ui-Apî
mau
E taiohia
paroita’toa mai tei
mau
A tahi
ra.
haapiiraa
lesu, te vai
no
mûri noa’tu. Taui noa’i te
marii, eiaha râ mai ia Gaina raua o Ahela.
Na te LATA HAAATI NO TE A.R. A. e
paroita.
Te aufauraa tauturu i te fenua pa¬
roita no Taunoo: Tefaahaamanaohia nei
tatou e o te matahiti hopeà teie i faaotiliia
fare pure
i ta ratou
e taui.
Te riro nei tatou mai te hoè utuafare rahi,
o te Atua te Melua. talou ta’na mau ta-
Te ferurihia nei te mau ravea. Te
te taime e tae atu ai te faaararaa
vai ra
i roto i te
tamau i to ratou mau tapao e
e ua
i te
politika, eita ïa te faaroo
manao
to i te
Tefaatae atuneite A.R.A. i to’na maurahi i te Apooraa oire no Papeete
e i te tavana oire o Mr POROI no te tauturu a te “hull-dozer” no te “Maii'ie” tei
hahu I te mau tahua apî no Heremona a
roaa mai ai te hoè fenua apî e te faahiahia ei vahi tiaraa fare.
toè nei, te vai
e
faarepurepuraa politika:
Na te ohipa politika e faarepurepu noa
nei i te mau ohipa faaroo. Aita hoi e nehenehe ia opanihia te mau paraparauraa
politika i te taata. Eiaha râ na roto i te
lûri e te feii e te pari haavare. E mea mure
taua ohipa ra, e mea taui noa. Te Parau
Te
NIER, Peretiteni misionare
ruuru
taua
o
i to ratou ahu
i taua taime
rii,
te Tuhaa
te hanahana
faito.
I roto i te
aiiapipi: E haamatafaahou te haapiiraa na te mau pipi orometuai te ava‘e
no Setepa. Na Mr JACOT e faatere. E faarahihia te mau pipi: e 8 tei 23arahi i Heremona, hoè i Uturoa i pihaiiho ia Mr VER¬
no
e
ratou
nei te tahi pae tei pee roa te tuhaa rahi;
te vai nei râ te tahi pae tei atea roa i te
No fe
maha.
Ua ahu
ra.
pine haapae. Ua porote ratou mai te
atu na roto i te oire ma te afai
mau reva. Ua apee atoa ia ra¬
tou te mau pupu “sports”. Ua hutihia te
reva. Ua pupuhia te faaueraa i te Ui-Apî
—
(Faaone)
oroà
Vaitahu.
e
noara e a
—
te
Tuhaa VI Ua-Pou; ua tae atoa mai te mau
tauturu no te mau amuiraa Fatu-Hiva,
a
te A.R.:
no
Ui-apî (tavahiné) e te mau tamaroa no te
haapiiraa Sahiti i te hutiraa reva, e ua
I teie matahiti, ua amui te
ne e
iteahia te nehenehe
Hiva-oa
BREMOND orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
Tautira; Pueu; Tia-
te râ:
Tuhaa IV; Haapu; Fitii;
Tuhaa V Rapa; Rairua:
Te Peretiteni Tahiti ho te tuhaa hitia
—
o
rei; Pirae;
orometua.
—
POROTETANI
VEA
2
roa
i te taata. ’Pei reira te
Nuu-Hiva,
te mau'fenua
mau
te
taoa
no
mau
fenua Cook-Islands. Tei reira’toa te
mau
ivi taata
è teie
mau
no
ohipa,
te tahi tau. E mea taa
e mea
nehenehe, te mau
ahu tahito, to Aferika, te mau peu
Ua aratai atoa mai
mataitai
hohoà tii
no
o
Foltz ia‘u
atoa...
e
haa-
i teie fare pureraa tei reira te
no te taata atimarara rahi o Co-
ligny tei hamani-ino-hia i te tau tahito
i taparahihia’i te mau porotetani.
VEA
Ua haere atoa
opereraa maa i
tuputuraa i te
tai atoa
vau e
mataitai i te vahi
Paris tei reira te haapuatoa. Ua matai¬
mau maa
i te “Musée” du LOUVRE.
vau
Tei reira te
tauhaa tahito
mau
te ba-
no
sileia
POROTETANI
faaite nei
pae e te
hohonu
au ia outou e e mea
te fariiraa no te hui-faaroo i
roa
i ô ratou
te taata ratere
tiaraa faaroo. I te
rahi,
3
fariihia
ua
roto i to
na
oe
utuafare ta‘u i pa-
mau
mai te hoè manihi-
vau
Asura, Babulonia, Aiphiti, tei reira
peu tahito, te mau tii, te mau “mo¬
mies” oia hoi te mau taata mirihia ; tei
roto i to ratou vairaa, te mau toi ofai, te
nehenehe ia‘u i te faaite eaha
te faaauraa o te reira manihini : e arii pa-
ôè, te
nei huru fariiraa hanahana
te
mau
ni aita
ha. E
torona arii e te mea tuiroo
taatoa. E'2 mahana i pau no te haere e
tou
mataitai,
tia
mau
te toe noa’tura ïa.
e
Ua aratai-atoa-hia
vau
Bonaparte
menema no
théon” tei reira te
mataitai i te
e
e
mau
i te fare “Pan¬
menema
te
no
feia tuiroo, te menema no te tavana rahi
o Eboué
ta tatou i faaroo; ua arataihia
vau
ta’na tamaiti
e
ta’na tamaiti
roa maua e
faaearaa i Paris. E i te
to‘u tere
e
hoè mahana. Ua
hinaaro
ua
tae râ
vau
mea
vau
ua
matahiapo i to‘u
hopea ua ineine
faaea
rave au
e
hoa
ua
te hoi i Tahiti nei. E
no
i Montélimar
au
te
no
5
e
van
ua
i reira
amaa
tanu i Tahiti
hoi
vine;
nei.
la
«irue te paa i te raau, aita vau i manuia.
mahana
e
maa ua
faarue
vau
iaFarani.
^ tahi mau parau hopea na Koringo
ei hioraa...
ua
i roto i to‘u
peapea vau
i te
oaoa
i roto ia‘u iho i teie
vau
mau
fenua
Europa i Farani ta‘u i ite, te huru
to
no
ratou
itoito, te huru
■paieti, te huru
Te huru
no
no
te
no
to ratou
te fariiraa i te taata.
fariiraa taata i
mau
Farani :
parau. I te tahi mau taime, ia faarue maua
i te tahi mau paroita teie te poroii'aa : a
haamanao oe, ia hoi mai oe i Farani nei,
teie te
utuafare,
haere mai. E teie ta‘u
a
pahonoraa: te hopea paha teie. Eiaha
outou è tiaturi
ni nei. E
hoi faahou
piti hu-
ariiraa taata. E fariiraa i te pae na ro¬
te moni, a tahi ïa fariiraa : Te farii¬
raa
fariihia’i
oe
mai te oaoa,
mai te here-
liia, mai te aupuruhia mai te faaturahia
na
fa
nia i ta
oe e
imi atu
oe
moni. Mai te
moni, aita
oe
i to
oe
mea
paroita
e
i tera paroita..
i St Etienne. I to‘u tae-
vau
i reira, ua haru teie Fatu utuafare i
“Eiaha! Na‘u iho
e
i farii
oia i ta‘u afata
e
ua
noa’tu i te
amo
amo”!.
Aita râ oia
oe ora.
Aita
e
nehenehe ia
e
tae
o te pereoo auahi.
Aroha’tura maüa mai te tahi metua i ta’na
tapaeraa
i te parahi faahou f St Etienne. E mea huru è
roa
teie huru ia taa è ;
taa è
teie
fai'iiraa
mau
te faaroo, to oe aupururaahia to oe utuuturaahia, to oe faaherehereraahia ! Ua ite tatou
hiti
vau
eiaha
ua
e
turua
niuniu uira to roto,
e
Tera ! Pata
nahana
oe.
A hio
Eaha teie ? Ei
I
Teie
e
te
ahini
ohipa !
toetoe ai
mau
vau e
te
nunaa
fenua farani
e :
te
Cherisetiano
e ua
riro teie fa-
tuatapapa rahi i te reira pae. Ta‘u râ i
hinaaro rahi i te faaite, o te huru ïa no
rereiraa ei tuatiraa ia tatou i te tahi pae
te hereraa
anaè tei ite i te farii i te taata, aita te
te hui-faaroo
popotetani i
Farani i te taata i te pae faaroo. Tera ïa
ta‘u i ite e tei riro ei haapii ia‘u iho e
ua puta atoa to‘u aau i teie mau fariiraa
i te pae o te faaroo. Eiaha tatou e manao
e :
o
o
i te reira pae e 6
ei numera hoè i te reirà
tatou tei hau
tatou tei riro
roa
e
te tahi pae
oi
manao noa
faaroo i te fenua papaa
reira
manao no
manao
nia i
to
oe
hono,
Te faatereraa i te
te
mea e
tatou e tatou
hui-
! Eiaha tatou i te
te vai
ra
te
roa. Te tahi mau taata, i
ratou huru maru, e puta roa
aaù, aita
no
nehenehe faahou ia patô ratou haehaâ to ratou pâièti
e
Te parau no te
itoito. Eita
e ore e ua
“A! Matou
mana‘o noa tatou e:
paha e
ohipa i Tahiti nei. E
teie ohipa : aufauraa è
nei i te
amo
noa
mea
fiu atoa hoi
aufauraa.. è.. aufauraa”. No reira te talP
i riri noa’i. Teie râ,
pae
ia tatou
noa vau
e homa, e faaite
aita tatou i rave i te
e ;
ohipa no te evanelia!
aita râ i tae i te faito. I
te
noa
ratou
na
Aita â! Ua
Farani,
ohipa aufauraa
mau
roto i te
ua
rave,
tamau
e üa rave noa
anaanatae
aau
itoito. Aufauraa ite
te
e
sabati atoa. Hoè
mau
sabati i roto i te avaè,
aufauraa
te
no
ohipa “faatupuraa 23arau”; i te tahi mau
no te matapô; i te tahi
taime, aufauraa
mau
te tautiiru i te
no
mau
ohipa no te taata veve e ua rahi te
aufauraa tei haere noa e tei haere
noa.
E
mau
ua
ite outou
fauraa i te
mau
fenua farani ? E
Me, mai teie ïa te huru
tou
e
ua
nahea te
e e mea
ta tatou. I ô tatou nei ia
i
Ua aufau
mua.
tatou, te
noa
haere ïa
mua, ua
i te tuhaa.
faaite
outou i roto e i te
ris,
ni
tatou
aita ïa
mai
ere
tu2)u te aufauraa
aufau noa ta¬
e ua
hopea iho â ïa. E
i ô nei. I ô râ,
au¬
: ua
haere tatou i
topa roa
mea na
reira
: e mea na mua
Mai ta‘u
i
te
faaite ia
putuputuraa rahi i Pa¬
e 6 milio-
faaotihia i teie matahiti
ua
(moni farani) faahou no te ohipa faa¬
tupuraa parau. E ua operehia i nia i te
tuhaa atoa teie moni. E
mau
tuhaa
te
mau
opéré
te faaite
e ; o oe
oe, o oe
38 tauasini. Tera te huru o te aufauraa
Me i te fenua papaa.
ni
na
i nia i te mau paroita mai
paroita mea, e 50.000 ta
tera paroita, e 47.000 ta oe, ta oe
e
ra e
noa
tia’i !
la taeàhia taua
mo¬
E tae iho â ïa ! Te haere
tabula i faaite
nei te aufauraa, na te
ehia toe.
la riro atoa teie nei
raa na
iho te
tatou
nunaa
mau
paieti
to
aufauraa
mau
i roto i te Ekalesia Farani:
e
haapiiraa ia outou
herehia nei tatou
te paeau
na
aè i
raro
ua
i te uira ia maha-
uoa
Ua peapea ratou e
i te taoto i te pô...
e
atoa
mau ravea
tuuhia mai i nia i te roi i
avae.
taata ta-
e e
ia toetoe. Ua afaihia mai te ta¬
vau
mau
imihia te
ia tatou.
mauruuru
vau
i te pae o
roa
ratou hinaaro î te haa-
taime, aufauraa
to‘u valise. Aue to‘u haamâ. Ua parau e:
râ aita
i haapaohia mai. E
i Fara¬
vau
e tahe atoa te roifariiraa nehenehe roa i
mau
Ua tae atu
raa
e e
puta te aau,
mata i teie
hi
Ua ite outou i te fenua farani, e
ra¬
parau no
tamaiti te huru. Ua hinaaro
Te vahi atoa ta‘u i hinaaro i te parau
ia tatou, to te Ekalesia nei, maori ra te
huru no te faaroo o te Ekalesia i te pae
E to
roa.
i te parau o
oe
tera
to ratou aau, to
aau e
Tahiti ia faate tupuraa o te faaroo
i Tahiti, to tatou atoa huru, te maitai o
teie tenua, aita ratou i fiu i te Jaaroo i te
i nia i te uahu, ua marô, ua
i te fârii i te taata, to ratou oaoa i roto i
e
haapiâ atoa
ua
i nia i to ratou mata, to ratou anaanatae
nei,
e mea
no
te
mau
mea e
keresetiano
e
parau
ara-
vai nei i Tahiti
anaanatae roa na te tahi pae
ia aufau hoè tara i te matahiti, e ua
i te tara
ei
i roto ia tatou
na
aufau
roto i te riri!.
( Te vai atura )
VEA
4
Comme
nous
le voyons, l’avenir tient une
grande place -dans la littérature tahitienne
soit pour dire qu’il n’existe pas soit au
contraire pour en vanter les promesses (air
connu). Quand au passé, laissons aux âmes religieuses le soin d’exalter la gran¬
deur tant il est vrai qu’il est déplacé de
rappeler, même avec une pieuse recon¬
naissance,, que le pays était il y a 150
ans à l’âge de pierre et de cruauté.
Admirons la parenthèse “pudique” du
journal “Elle” et réjouissons-nous avec
“elles” que les vraies tahitiennes soient
en
réalité plus pudiques que la photo
jointe à l’article à la vérité, les journaux
français sont plus pudiques que ça)!.
POROTETANI
organiser le plaisir du touriste, faire des
tahitiens des artisans de plaisir, des plasirs cjui paient, c’est-à-dire quelque chose
d’essentiellement étranger à la vraie na¬
ture tahitienne.
Paradoxe de la
propa¬
gande touristique: “Venez tous acheter
quelque chose qui ne se vend pas ! Venez
acheter le jilaisir gratuit ”. Non c’est im¬
possible, nulle règlementation du tourisme
n’y fera jamais rien, ou Tahiti ne saura
jamais bien vendre ce qu’il a. Ou Tahiti ven¬
de
que la beauté réélle et la gentillesse
Tahiti survivent à cette triste entreprise”.
L’auteur de farticle
n’a
certainement
est vraie cette histoire de l’américan
de ’fahiti est
un
pas
spirituel.
Il dépend de nous que la jeunesse n’ouhlie pas ses études, ses tâches essentielles,
ne délaissent pas les durs travaux de la
terre
ou
de la mer,
ne
cède pas à un my¬
la même “joie de vivre” que Mon¬ the
grossier qu’une crise économique dé¬
Georges de Cannes. On facciisera noncera.
Jusqu’à aujourd’hui la valeur de
de ne pas avoir de sens commercial (un
Tahiti, qu’on le veuille ou non, est une
certain commerce, bien sûr) s’il savait...
valeur humaine et spirituelle au sens le
combien d’argent ce film a laissé dans le
plus large; faite d’aménité, d’insouciance,
pays? Quant à nous, restant dans la li¬ de
générosité, d’absence de tout complexe,
gne de notre article, c’est la conclusion elle ne se monnaie
pas. Le problème de
de “Réforme” qui nous touche. En voilà
l’avenir est là : sauvegarder ces valeurs,
enfin un, pensons-nous, qui ne “laisse
les accroître et quelles fécondent maté¬
pas favenir venir” et qui a le courage de
riellement et moralement le Tahiti de
poser le, problème de demain.
demain.
sieur
Demain, enmettantleschosesauxmieux,
C’est
peut-être
teur de farticle de
ce
qu’a voulu dire fau¬
Réforme, si sévère dans
courant régulier de “feia
son jugement.
(touristes) baignera les côtes de la
Mais c’est encore un “popaa” qui n’a
Polynésie française. Son action ne tar¬
dera pas à se faire sentir ; Tahiti vendra jamais mis les pieds à Tahiti et qui ris¬
tout ce qu’il a. L’homme paie pour deux
que d’être emporté par ses idées géné¬
ou au
pire, un
moni”
sortes de choses ; sa vie
bien entendu que
et son plaisir. Il est
le touriste, par défini¬
tion, dépense pour sonplaisir;
II faut donc
mais l’amour du frère pour son frèe, de
la mère pour son enlânt, de l’amoureux
dra et vendra durement. Ah! Comme elle
pas
Demain :
(I) Tahitien pour parler à son peu¬
ple avec f accent du véritable amour ? Pas
l’amour vénal d’une certaine propagande
ni la sympathie d’une âme charitable,
hien-aimée ! N’y aura-t-il donc
nourri au
dira à ses
frères : “mes frères, aujourd’hui comme
hier, et demain aussi, la “joie de vivre”
qui vit
jour un africian taillant un bois avec âme,.et qui lui dit “Mon ami, que ton travail
est beau! Je suis prêta f offrir une grosse
somme pour cent objets comme celui-ci”.
Un autre son de cloche:
Ét notre homme de répondre: “Si vous
Un autre son de cloche dans l’hebdo¬ aimez
celui-ci, prenez-le, je vous le donne.
madaire “Réforme”: le chroniqueur n’hé¬ Pour ce
qui est des cent autres, je vous
site pas à écrire : “Ne vous y laissez pas les
feraispayer si cher que vous ne pourriez
prendre, “Tahiti ou la joie de vivre” est pas les acheter”. Gentils tahitiens, cœurs
une marchandise frelatée, une imposture.
aimables, oui bien sûr! Mais est-ce que la
Quelques rares beaux paysages ne sau¬ gentillesse se vend? Est-ce que les fran¬
raient suffire à compenser la médiocrité
çais vendent des cathédrales? que sera
générale, la vulgarité agressive, la pré¬ Demain? sourires de commerçants? rires
tentieuse bêtise de ce navet. Bernard Bor- de filles de
joie? hospitalité intéressé?
derie qui nous offre “ce voyage au Pa¬
Nous ne sommes pas retardataires. Le
radis” semble avoir du Paradis une con¬
tourisme est certainement une possibilité
ception qui s’apparente à celle des habi¬ de ressources nouvelles
pour le pays. Mais
tués des boites de Pigalle et l’attractionil ne faut pas “ laisser favenir venir”. Il
vedette de ce film (une tahitienne dont
dépend de nous que le tourisme n’aug¬
on a soigné la publicité) se distingue sur¬
mente pas le capital matériel du pays au
tout nar une absence totale de talent.
détriment du capital moral, culturel et
N’insistons pas sur la maladresse ponti¬
fiante de Georges de Cannes. On souhaite
Paton
critique portera peut-être à
faux ou ne trouvera pas le chemin des
cœurs. N'y.aura-t-il donc jamais un Alain
reuses; sa
pour sa
jamais
un enfant de ce pa5's,
lait de la Parole de Dieu, qui
en
Dieu. Et le tourisme n’est
Dieu”.
J. A.
(1) Auteur de “Fleure, O
mon pays
bien-aimé”
(Albin Michel).
Au dossier du Tourisme:
Les
premiers signes de prospérité....
Nous citons
sans
commentaires le bulle¬
tin de la chambre de
(N° 19’
14):
page
«
commerce
La délibération suivante est
pris^^
Considérant
que l’augmentation du
nombre des touristes amène parallèleiâÊÊt
—
l’augmentation
\\'hisky;
la
de
consommatioi^ae-
Considérant que le contingent actuel¬
se révèle insuffisant
pour
—
lement accordé
satisfaire les besoins de notre
clientèle
étrangère;
Considérant que la rareté du produit
conduit à des hausses et des marchan¬
—
dages qu’il y a lieu de limiter, et que seul
approvisionnement suffisant est de na¬
ture à régulariser le marcher....
un
L’Assemblée
merce
de
la Chambre de Com¬
et d’industrie à funamité émet le
vœu :
Que le contingent annuel de
d’origine et de provenance de Grande Bre¬
tagne autorisé à l’importation dans le ter¬
ritoire soit augmenté. Que cette augmen¬
tation qui pourrait être de l’ordre de 36
hectolitres soit en principe réservée aux
bars, dancings, restaurants et cercles tra¬
vaillant avec les touristes ». (sic)
Avec qui la clientèle étrangère boit-elle
son whisky dans les bars, dancings, etc. ?
avec la jeunesse de Tahiti dont les besoins,
en whisky
augmenteront et qui, demain,
—
en
demandera
un
A bon entendeur,
Imprimerie EUe F. JuTontin
nouveau
contigent.
salut!
-
1, rue Com* Destremeiu
•
P«peet«t
Fait partie de Vea Porotetani 1957