EPM_Vea Porotetani_195707.pdf
- extracted text
-
i^CriMAjQ^
Gt^
Te 57
—
o TE
Matahit»
HIHl 7
—
TIURAI 1967.!
Hoo i te maiahiti hoê:
“
HOÈ-AHURU TARA— J. Adnet, Directeur-Gérant.
E POHE TO RATOU, TO
TEI PUAI I TE INÜ ÜAINA RA
(Isaia V/22 ).
“On te raille: “Sectaire! Austère
LES
BOISSONS
FORTES
puritain! Morose convive au ban¬
font
quet de la vie! “Voilà ce que Tondit
que Ton pense en montrant
ou ce
LES
HOMMES
FAIBLES
du doigt la petite croix-bleue. Per¬
sévère
MAISON
DE
BUVEUR...
DE
malheur;
pensant aux croix mé¬
chantes et lourdes que
en
MAISON
en
traînent,
gémissant, les buveurs... Pense
aussi à TAutre, à
la grande Ci’oix
"DEVANT LE DANGER CROISSANT DE
L'ALCOOLISME, LES POPULATIONS
D'OUTRE-MER NE DOIVENT PAS COMP¬
TER SUR L'EXEMPLE DELA METROPOLE
MAIS MENER ELLES-MEMES LE COMBAT.
IL NE SERA PAS TROP DE TOUTES LEURS ■
FORCES NEUVES POUR PROTEGER LEUR
EVOLUTION DE CE FLEAU SOCIAL",
qui libère et sauve les pécheurs.
Alors tu
fidélité, le bonheur pur et saint d’être un ouvrier de
joie universelle, puisque le ciel se réjouit pour un seul pêcheur qui se repent”.
f Emmanuel Chastand )
ta
CROIX BLEUE
No te aha teie nei hohoà satauro i nia iho i te
apî matamua no ta tatou VEA? Ei haamana'oraa
ïa i te talii pae e amo nei i te hoè satauro teimalia roa ta te
peu inu ava i faauta i nia iho i to ra¬
ton tapono : Oia hoi te satauro no te tahi mau vahiné tei
taparahihia e ta ratou mau tane tei taero
i te uaina. Te satauro no te tahi mau aiu rii tei ore i ravai i te maa e i te ahu no to ratou metua tei
puhura’tu i te moni a te utuafare ma te hoo i te maa taero. Te satauro atoa no te mau nunaa tei haavevehia
e
"
E MAUA TE TIAMARAA I FAATIAMA-
HIA'I TE
MAU
FENUA
AIHUARAAU
MAI TE
MEA
TE PEU
INU-AVA! EIAHA TATOU E
E
E
FAAHEREHEREHIA
OTOHE E: "NA TE PAPAA TEIE MAA
I AFAl MAI ". A VAIIHO TATOU I TE
PAPAA. A ARO RA TATOU ! E ERE ANEI
TATOU I TE FEIA TIAMA?".
tei
haaparuparuhia no te hui-
raatira tei inu hua i te uaina. 0 te
satauro atoa ïa no lesu ta’na
nei
ei tarae-hara
ava.
Aita’tu ai e
Saiete haapae
te Satauro.
ia
no
e amo
te feia inu
eiaha ia taero i te uaina
tupu
ai te taiata
outou
i te Va rua ",
tapa‘o e au i te
rave,
maori râ
ra.
e
la î râ
Eph. 5/18.
"
Te taata tei inu
uaina,
taua
e
pau
pinepine i te
ïa ta'^na moni i
ohipa ra
Maseli 21/17.
Te mau otoheraa no te taata inu-ava
'ïa titauhia te taata inu-ava no te haere
inu, aita oia i otohe i taua titauraa ino
la titauhia râ oia no te haere e haa-
e
ra.
pae, aita i hope ta’na mau otoheraa no
to’na hinaaro-ore mau i taua ohipa maitai ra. A hio
faahemaraa i
taime
marania
atoa! A haamanao i te parau a Paulo tei
feia rave
o
ra
paruparu
haapae.
Mai te mea
e
haapae vau,
e
eita ïa e
maraa !
mau ;
te taata
Mai te
tamaihia
e
vau
e
to‘u hoa !
Hau.
E otoheraa teie no tefeia tei riro te peu
inu ei tahoèraa
no
matau nei ratou
e
râ i parau
râ, na riro te rê o
ia’u” (loane
16/33). No reira
haapae ia tatou atoa,
na
roto râ
i to tatou tiaturiraa ia
lesu.
No reira te parau haapae i papaihia’i e:
“Te faàite papu atu nei au i mua i te aro
na
te
papaa”. Aita ehopea taua marôi'aa
ra
no
te mea e ia uihia te tavana rahi mâ,
haapae ratou e ia
Koheleta: “Te taura
e
toru fenu ra,
mai
o
ratou
e:
“la
ore
matou ia
faahemaraa o teie ïa:
ua farerei
atoa oia i
eita
nelia.
i
utuafare
te
e
o
to
oe
hoa
a
raua
atoa!
mea
e
roa
te farereiraa i te mau
E mea
oaoa
fetii. Ua naô
mai te
ia
Eaha râ te huru
te reira? E ia faaere
te moni, e ia
oe
i to oeutuafare i
taparahi oe i ta oe vahiné e
mau
tamarii
tino e paruparu
eita’nei to raton
i te reira? Te tahi tumu
rahi i hinaaro ai to
oe
tino i te uaina, o
ïa haamatauraa ia’na i taua maa ra,
«
no
te
oaoa
e
parauhia
e aore
o
râ no te aiitaeàe-
te Atua ?
la ô te maa taero i roto i te mau tamaaraa
fetii, te mahana fanauraa, bapetizoraa,
e tae noa’tu i te hunaraa,
na’na i haaviivii i te mau ohipa atoa. Eaha
faaipoiporaa
na
oe
fetii? A
ô mai
e:
i tiaturi
ara
no
te tahoè i to oe
maitai i te reo irava tei
“la ore lehova i patui te fare
E hoa! Te vai nei te hoè parau jiaari
i te fehüa' fârâhl téîTia'o mâi e : “e maitai
ohipa faufaa-ore ta te feia i pM» --”
(Salamo 127).
la haapae vau eita
tau fatu-ahipa e màuruüru ia’u!
ia piiani-rparhia: Te tahi uputa ia
TJa na reira mai te tahi taata e : “ e papaa
iti
te taime iamaaraa !
iriti-
tapeà
i te fenua
nei :
Te haamanao nei
ohipa a te hoè taata. Ua puta te
auri pape i roto i to’na fare e ua î roa te
fare i te pape. I toù hi‘oraa ia’na, o tei
i te
i te tahua te
ma-
nuia-ore, ua parau atura vau ia’na : « E
hoa, na mua oe i te tatai i te auri-pape,
e ia oti, a tamaro atu ai
Teie te auraa, e mauà te taime no te
feia itoito tei
patoi i te ava e tei faaara
maite i te nunaa i taua ati ra, mai te mea,
aita te mau patana i
faaitihia, aita te ture
hia i te ati rahi inu-ava i haaparuparu al
uaina,
i mua i te aro
mau
no
ava
taata inu
raa
te tima ta
A vaiiho mai i te tahi hapaina
te Hau i te
i faaetaetahia. Eaha hoi o Farani, tei
tahi
hou i taua mea ra.
na mua
nei e ta tatou irava ? O te oaoa anei no te
la faaoromai- râ oe i te inu i te uaina i te
taime, eita to oe tino e au faa-
ïa i te hanahana no te Eva-
haamata i te tamaro
haapae vau,
e nahea vau i te mau farereiraa feiii !
parai^
E parau mau te reira.
au
riro atu ai ei ati
Mai te
no
ere
i te hoo
matapô, eiaha na te matapô ia aratai i
inu-ava, ia û to oe pereoo i te tumu raau,
inu-ava, eita’nei to oe tino e paruparu i
la
te
parau a te Atua:
Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite ! »
te
hia i roto i te tahi mau farereiraa
hana? E
i to’na tino, e aita roa oia i aroha i to’na
no
ite te
i te patoi i te mau maa taero
(punch, cocktail). Ehia peu hairiiri i ite-
riro ei tahoèraa no te maitai.
Aue te taata maaniaa rahi e, otei aroha
topa oe e ia polie oe i te mai
inu e au i te feia haapae, e ua
feia haapae
fare no te ino, eita’nei te ohipa haapae e
rahi
varua! E parau mau anei e: e iiafuparu
to oe tino? E ia motohia oe na roto i te
,
hia fariiraa “hanahana”. Teihea te han!^
te taata maramarama
upootia (Heb. 2/18).
Mai te mea e haapae vau,
e paruparu to‘u iino !
ra e ua
otohe
maohi toopiti atoa. Ahiri ua
tepeu e ua riro te
ohipa inu ei tahoèraa no te tahi mau utua¬
l’oto
i te taata i te mau
taata maohi i mauruuru
aita te
itoito, ua ite te tahi i te faataa i te mau
maa
motu vave”. Mai
e
ai ia lesu ia faaupootia
ae
ua na
tuu i te uaina ei haamauruururaa i te hui-
to te taata
ïa
mea
to raton utuafare. Te
TAUTüRU, etc...”. Te tumu e nehenehe
area
“E
ia
la patoi noa’tu râ to oe hoa i te haapae.
Eiaha oe e pee atu ia’na i to’na peu ino.
Mai te mea o oe te taata maramarama i
te Atua E MAI TE TIATURI I TO’NA
oe
rahi:
te papaa e te
roto i to’na iho
te
to
otoheraa
te
haapae e ravea faahou no te
tapea i to ratou hoa inu-ava.
E parau mau hoi, e maitai roa ae ia haa¬
pae toopiti atoa ia au i te parau no te
ao
oe
Teie
aita iho â te haapae i maraa
na
maraa
i ta
te tahi mau hoa au-
haamâ te patoiraa ite papaa! E peu tumu
eita to ratou hoa e pee ia ratou i
pure,
no
maitai!” Teie to’u mana'o, e mea
e
e
E otoheraa teie
vaha fenua, tavana mâ etc... tei amui i
te tahi mau taime i te mau fariiraa na te
haapae vau,
mea e
faaiupu-
hia e te Hau !
mana,
atoa mai: “E faaitoito
taua ati
raa i te mau inuraa hanahana
i te mau vahi inuraa ma te feia inu, e aita
tia ia outou” loane 15/5. Na’na
no
la haapae vau, e mea haama te patoi
te hia’i” (I Kor.
o
te haapae no ta’na
ohipa? E otoheraa mau te reira.
taua ea maitai ra. E haere râ to ratou hoa
è atu outou ia’u ra, aore roa ïa e mea e
teie nei
oia
e aro
tei peapea i
te vai àtoa nei râ te ino. E pa¬
ra;
i
puai, noa’tu
o vai. Na lesu iho i parau mai e: “i taa
rau
oia,
faaea ratou i te fare e ia haere ratou i te
Te vai nei te maitai i roto i taua pahonoraa
mau
ai oe i reira.
patoi i te ohipa
e te
i te
10/12). No reira, a vaiiho i taua hapaina
“iti” eiaha oia ia riro ei paero rahi e painu
ta te tahi pae i tuu mai na roto i to raton
manao
oe
mai e: “E teie nei, o tei manao e te
na
tià
i te tahimau parau
na tatou
ia
mua
ra, e
i ta’na
faatereraa i roto i te
mau
fenua
aihuàraau?
Teie râ, e niana to te apooraa no
te fe¬
(apoora oire, mataeinaa, fenua) no te
imi i te raveà e no te patoi. Eiaha te Hau
nua
farani ia nehenehe ia otohe e :
nua
iho i ani ia rahi te uaina
tatou i te hi‘o e
e
te fe¬
Tamata
c< na
».
aratai anei te tiàmâraa
ia tatou i te ora?
Heru-rii, te hinaaro nei au
i te. faaea
'
i te hoè maa taime iti:
É otoheraa teie nô te feia tei ôti ta ratou
haapaè matamua e aitâ ratou i hinaaro
tahi uputa e ta’u Fatu ohipa. I te tahi taime, ua hinaaro i te
fga-api, faMiopt. Tei^ te auraa mau:
upootia faahou ai to oehïnaaroTté uaina/’ oia i te haamauruuru ia’u na roto i te tahr.’ “vâiilio
maî la’ü, ia maha to’u hinaaro i
Eita te 'manpo ta/li-ijo e ore. la tâaherehere
hapaina iti”. No reira, aita e nehenehe ia’u
■Atvi-'ïï Ai:]/ 3T î_JC/ÎAi\
A
oe i te hoè hapaina, te tuu nei oe i te hoè
ia|patoi. “ E hoa ! O vai te Fatu ohipa ma|a- Taî’o atu te tuàtiraa i te api 3 - anairaa 1
afa-noahia? O te hapuina. te
tumu ? E ere anei no to’na aroha i te taata
taui i te upoo maramarama ei upoo maa-
pee te hinaaro, e hoi mai au e faa-apî”.
Teie râ te ite nei tatou e e ere ïa i te hoè
hara? E noa’tu aita loane
maa;
taime iti ta taua feia ra i faaea, e taime
hara, aita lesu i haapao
ma(^ roa râ e inaha : na te veve e na te
ati IWe peapea e aratai faahou ia ratou i
te orometua. Ehia taata tei haapae e 6
taata ra?
avae, e ia oti ua inu ratou e ono avae. E
haapae faahou, e ia oti uainu faahou;
ma te hopea-ore... !
Aita ia e apî. E mea mauà te haapae i
tatou
vahi i reira te ati, te .tamai, te oto, te mi-
taua feia
te
hi
te
»
3
POROTETANl
VE A
taero
maa
e
ia
rii vau, e ia
arearea
ua
mai teie te huru
e
l’a.
Te tahi pae
i te reira
naaro
no
te
Bapetizo i hi¬
aita lesu i
mea e
i taua
e
hu, e te peu eia, e na te taero atoa e faa-
HAAPAE TA¬
TOU NA ROTO I TO TATOU AROHA i
tupu i te tairoiro e te taparahi taata etc...
E tupu te haavare e te faaturi e tetaiata...
te feia e rave rahi tei tîtî i raro ae i te zugo
E ino te utuafare. Aita
e
Ua horo-è te
oaoa.
na
tatou i te feia inu, e
taua enemi
no
ra.
No to tatou aroha i to
taata-tupu, i ta’na mau tamarii, i
U‘i-Apî, tatou e haapae atoa’i i te ava.
ine ia’na iho
tauà, aita roa e taata aroha è atu i te reira”
lè tamai ;
ia tae râ i nia
mai^oia i te
ture
no
te
haapae no te
iJau mahana” ! Aita’tu ai e tumu !
mafl^râ te paruparu.
Eita
mea
haapae no te mea e
fatata to’u revaraa i ie tahi feima e.
vau
e
faahaamâ, e tuu râ tatou i te
e
pine i nia i to tatou ahu. E huti tatou i
te reva no te satauro ninamu. IJa parau
mai lesu e: “la horoa te taata i to’na iho
ora
(e aore râ to’na tiamâ) no ta’na ra mau
J. A.
(loane 15/13)
FARANI
I TE
MATAHITI
I TAHITI UA HAAMATA I TE MATA-
TATI TE TAVANA
O
HITI 1818.
TUI-
ROO NO PAPARA TEI FAATUPU I TEIE
Te tiaturi noa nei te tahi pae e
fenua
no
ia’na ia haere i te orometua
no
te fenua
amahamaha e té maniania. E tupu te mau
hairiiri. E turcri te mau faatereraa
(ua tupu te tahi mau maitiraa tavana na
roto i te faainuraa i te taata). E taa noa
peu
puai te taero ava.
E ino te
raa. E
nunaa
e
ta’na
mau
haapa‘o-
ino te haapa‘oraa faaroo.
Atua, ia ore oia ia faainohia ?
Na tatou ïa, na roto i te k.aapae i te
mau mea atoa ci faaturoriraa i te taata-
i tei
TUAROI
NO
TE
“Eiaha
NO
(japaihia i te Roma 14/20. G. Preiss.
SAB ATI
TE
NINAMU
SATAURO
Te faalneineraa i te kava oia hoi
faahaapae i te taata. la haapae te
Papeete e ia reva oia i Nou-
hoè taata i
e
te ava maohi i Niu-Heberida.
faaorehia te ohipa a te Atua
te tahi maa”
(Roma 14/20).
Te maa faaino i te ohipa a te Atua, o
nei
tei reira oia. E farii te orometua iafaahoilîia te parau haapae ia’na noa’tu eaita oia
I
Ua riro ei
te haere i te fenua è ia oti ta’na
haapae i taua fenua ra, e nehenehe noa
iho i
maitai faahou.
tupu. E auraro tatou i le ture o te aroha.
Na roto i te aroha to tatou haapae ia au
OHIPA MAITAI I TO’NA ANOTAU.
aita to
haapae e mana maori râ i te
fenuai papaihia’i taua parau ra. Aoreroa
ïa! la faarue te tahi taata haapae i to’na
te
2°) Na vâi mâ e parüru i te ohipa a te
1874...
te parau
e
ia outou, e eaha te huru np te mataeinaa
UA HAAMATA TE OHIPA SOTAIETE
HAAPAE I
hau
e te
pohe e tupu hua’i. E mea aroha
te mau tamarii, e mea aroha hoi te mau
metua.
E ino te oire. E tupu te maro e te
ia
pae ? E ei'e anei no te taime i puai ai te
faahemaraa ? Hoè â ïa huru e te taata tei
hae^kmai e taparu i te orometua ia haa-
faafanau i te veve, e na te veve te tara-
reira atoa tatou e tia’i! Noa’tu e
la
e ere
te faatano nei ratou i te
hopea no ta ratou haapae i te mahana
no
te hoè taurua rahi (tiurai, matahiti
apî, mahana fanauraa, oroà faaipoiporaa
etc...) E au ratou i te faehau tei faaineno
te tino maitai ei tino paruparu e ei
pê.
E ino te varua no te mea e na te taero
manao
Eita tatou
iho i te reni tamai, ua otohe ratou i mû¬
ri. Eaha te taime i faa-faufaahia’i te haa¬
mea
te
e
no
maa taero
ïa !
..
1°) Te ohipa a te Atua ta te maa taero
faaino nei, eaha ïa ?
me^^iehenehe ia’na ia faahoi i ta’na haa- o) Ta’na ohipa faaora ïa. Ua horoa Oia i
na
aeSIrte orometua no Nouméa e ia faa-
•é
î i
ta’na parau haapae. O te satauro
ninamu te tahi Taiete faaterehia i te mau
fenua atoa?E ere te ohipatahiti anae!
la
haapae vau, eita anei
au e parihia e taata inu ?
mâ faahou te taata, te utuafare, te nimaa.
Aita oia i faaherehere ia’na iho, e inaha:
na te maa taero e faaino
i taua ohipa
aroha
ra.
Te riro nei te maa taero ei Atua
O te otoheraa teie no te feia inu-ore
idolo
no
maa
hioraa maitai i mua i te taata, ei aito n6
ei Fatu
O te otoheraa
taua
aroraa
mau
hoa Ekalesia maitatai, Diakono e tae
l'a.
no
te tahi
e
ei
te taata tei nounou ia’na. O te
taero ïa ta te taata inu-ava e faariro
ta te orometua i faailoito ia riro ratou ei
mau
no’na, ta’na
e
tavini ma te
pupu ia’na i te utuafare, te haapa'oraa e
mau faufaâ atoa. Ua riro te mohina e
te hapaina ei tumu no to’na oraraa taatoa.
iho â ratou i te feia inu-aya^ te
O lesu râ, te Faaora, e faarirohia ei niea
faufaa-ore;
—
taiâ nei ratou e e parihia ratou efeia inu-
■éva? Teiefokipahonpraa: E taataharfiauei
lesu? Eaha râ hoi Oia i bapetiÿêplïiâ’k ï fé
Îîap^feorâa-.no._te,.,feia hara, pia îidi ' té
fzdrââ ‘no' "te" tâtaraha'pa? Eahaste
p^mtd
bap*
JiâflikAisJâi.
te
noa’tu i té tahi mau orometua. Nd te inea
: e e ere
;
ta’na Tamaiti ia ora te taata hara e ia tia¬
;
.
b) Tê i mâiti riiaitai ta Te Atua i horoa mai
i te taata: te tino e te Varua. Eita- tfedâa^
ta' km4aw}e Mâpa^o; i-terpiârau
e
papaihia
i
Pauloi Tes. S/SiuNa ,4ê maa, tàéro
“I
pôuTi na hoi outou i mutati;
ihora i teie iiei râ
ua
maramara4
pukouii te Fatp, ia ^u to. pptouj
liaèreraiteâamarii
l m;^.
mararaarama’|
4
VEA
Devant
POROTETANI
rAssemblée
Nationale
Monsieur André MONTEIL, Ministre de la Santé publique, déclarait:
«
Il y a
plusieurs façons d’assassiner les hommes.
-
^
Celui
qui assassine au coin de la rue prend du moins le "risque de la guillotine, Ceux
qui distillent le poison, s’ils ne sont pas justiciables de la justice des hommes, doivent être
assurés de notre mépris et relèvent de la justice de Dieu ».
Jséance du 2 Décembre W54-),
Témoignages qui posent
le problème
Mon fils s’ennivre, c’est pourtant un
...
bon garçon, mais sans défense. Je vous
assure que je suis la plus malheureuse
des mères.
Je me suis aperçue que mon fiancé
buvait. J’en souffre trop, puis-je espérer
...
une
guérison?
Je serais la plus heureuse des femmes
et des mamans si mon mari ne buvait pas.
...
Mon père et mon grand-père étaient
de grands buveurs. Je me rends compte
...
que je prends l’habitude chaque jour de
boire davantage. J’ai peur d’en arriver au
stade de ces femmes que l’on voit dans
les cafés, les traits avinés, les yeux vagues.
.l’ai un fils de 25 ans, il boit à tel point
...
que je tremble qand il rentre à la maison.
Son mal
s’aggravant, il ne
mange plus, le vin est devenu sa seule
nourriture, il refuse de voir la réalité, je
n’en puis plus.
...
va
en
Mon mari est devenu en trois ans le
...
pire des pochards, et cela après 22 années
de bonheur!
...
Ma mère est une brave femme, exem¬
plaire, sauf en ce qui concerne la boisson,
lui connais depuis 20 ans.
Il s’agit d’une jeune femme de 30 ans
qui s’ennivre. Son mai'i est désespéré.
(tiré du courrier de la CROIX-BLEUE)
vice que je
...
Témoignages qui donnent
la solution
...
( de maisons
c'est
toujours MOINS
d’écoles
de stades
de SANA
d’Asiles
c’est
toujours PLUS
de prisons
de désespoir
de misère
L'ÉDUCATION
En Juin 1887, à la suite d’une
cam¬
pénible que je venais de diri¬
ger au Soudain, et qui m’avait laissé l’es¬
tomac dans un état pitoyable, je renonçai
complètement aux vins, liqueurs, bières
etc..., et je me mis entièrement à l’eau.
Je n’ai jamais eu dans mon existence une
meilleure idée. Depuis cette époque, l’eau
a été ma boisson exclusive et
j’ai pu sup¬
porter dans les meilleures conditions pos¬
sibles les pénibles campagnes et voyages
que j’ai dû faire, depuis 12 ans, au Soudan,
au Tonkin, à Madagascar.
(Général GALLIENI)
Je ne prends ni vin ni alcool. Ne rien
prendre, cela me classe et c’est ma force.
...
Ce sacrifice crée en moi les neuf dixièmes
de ma force. Il m’est
indispensable pour
réaliser le but poursuivi. C’est pour moi
une question de discipline et de volonté.
Je parle des principes de la CROIXBLEUE.
(Lieutenant Raymond de Perrot
Croix de guerre, légion d’honneur, mort
pour la France)
Le général LECLERC ne fumait pas
...
et ne buvait pas.
Sportifs :
M'' Reviliod de Budé, champion du monde
DES
pistolet, déclare avec modes¬
n’ai aucun mérite à m’abstenir
d’alcool, car je ne le fais que pour moimême, comme un vieil égoïste que je suis,
par simple convenance pour ma santé ».
CRABES
fable de Samivel
Sur le sable fin d’une plage
Dame crabe et ses crabillons
^
Crabillonnaient de large en long,
Quand le poucet du bataillon
Se mit à marcher droit, contre tous
l^|k|
usage^P i
«
Jésus, cria la mère épouvantée, que
Le
vois-je î. :|
petit malheureux a des instincts per¬
vers :
Mon enfant marche de travers !
»
Abonnez-vous au
‘LIBÉRATEUR
55-
journal mensuel de la CROIX-BLEUE
(abonnement un an; 50 francs^^
s’adresser à la Mission
protestai®
VOCABULAIRE:
Eau-de-vie: ainsi nommée parce qu’elle
procure lentement
chéance et mort.
mais sûrement, dé¬
au
tie: « je
Jesse OWENS, 3 médailles d’or, vain¬
des 100
des 200™, du saut en
longueur déclare : « je ne fume pas, je ne
bois pas d’alcool. Ma boisson préférée est
queur
le lait ».
C’est
qui se moquent de toi,
qui ne fait pas comme les autres »
pagne très
...
ceux
l'abstinent,
«
Soldats :
de tir
L’ÂLCOOLISME!
Pour
une
banalité de dire que le vrai
sportif ne doit pas boire.
Poison : substance toxique, ne se trouve
qu’en pharmacie, n’est délivrée que sur
ordonnance médicale, à l’exception de
l’alcool que l’on trouve partout.
Vin: bâtard de la vigne dont on a fait un
dieu.
Dictature : exercée, à l’intérieur de nos
frontières, non par un homme, mais par
un
liquide.
Imprimerio Elio K. Juventin - 1. rue Com* Deetroi»»»» - Papeete.
,
Te 57
O
TE
T ETEPA
abc)Te
Hoo i te maiahiti hoè:
OTI AENEI TA OE I FAAUE MAI RA
E TE ATEA NOA NEI A”.
Te apooraa rahi amui no te mau Ekalesia Tahiti
i tupu i te 14 no Âtete i mairi aènei.
Ua omuahia te
Apooraa Rahi i te pô
râ, o
TEIHOTUor. Teie ta’na irava: “EteFatu,
ua oti aenei
ta oe i faaue mai ra, e te
atea
noa
ravea:
mau
faaipoipo i papaihia i roto i
Luka, (pene 14/15-24) e ua
faaau oia i te A.R.A. i te hoè fatu tei
tono i ta’na mau tavini i roto i na tuhaa
te oroà
no
eononote titaui te taatai te hoè oroà moà.
I roto i ta’na putuputuraa matahiti, te hiopoa nei te A.R.A. i te mau valiiî e
râ te mau vahi e atea noa nei â.
aore
«Eaha teneimauâ?parahiraa faaroo e
ea noa
mau
mau
faaipoiporaa: Na roto i te
titauraa a te mau orometua e na ro¬
mai te mea te farii
nei te tahi pae i te faaipoipo, e rave rahi
tei otohe e tei patoi.
mau Ekalesia: Va rau te manao
otohe: “Tiairiü... E taata pouri au etc...”
mau peapea i roto i te mau ohipa
o te faaroo : E mau apoo teie! E vahi atea
to i te mau pelerina,
teie! Ta te Fatu i hinaaro i tefaai.
11) Te opuaraa no te A.R. o te faaîraa ïa i te vahi atea:
Noa’tu o te manuiafaa o te Me, e te ruperupe no te Ui-api, te vai noa nei â te mau
fifi.
pas moins de vingtans? Et les adultes sontils si préoccupés de l’avenir?
no te faaî i te mau apoo.
pipi: E vahi atea ia, e apoo
atoa teie! Te mau fare pê, te ravai-ore o
pas à son avenir? Et le TOURISME, ce
n’est pas l’avenir ? Voilà le grand mot lâ¬
te ite,
ché: le Tourisme! Qu’on le veuille ou non,
Te aua
te taata ore.
Te mê.' Te atea noa nei â. Aita i ravai
te Evanelia a
Il n’est pas une personne à Tahiti qui
n’aie ce refrain en tête! Après tout, le suc¬
sible : la moitié de la population n’a t-elle
nei â”. (Luka 14/22)
Ua tatara maite Teihotu or. i te parabole
QUI VIVRA VERRA ”
cès de cette chanson est bien compréhen¬
mau
«jliana piti rahi
i te 13teinofaaterehia
Atete nae roto
i te piiraa sabati
te Peretiteni Tahiti no te Tuhaa tooà o te
‘LAISSONS L’AVENIR VENIR....
taii’ururaa
Te
te tonoraa i te mau tamarii i roto i te haa-
è pureraa
(Luka 14/22).
diakono,te mau rururaa orometua, te mau
rururaa Ekalesia, te faatereraa i te Ui-Apî,
omuaraa :
Te
1957
HOÈ-AHURU TARA— J. Adiiet, Directeur-Gérant.
E TE FATU, UA
.Te pureraa
Matahit'
te
mau
faufaa no te mau opuaraa e opua-
hia nei : te tonoraa i te tahi mau pipi or.
i Farani e i te tahi mau auvaha Ui-apî.
Comment? dira-t-on, Tahiti ne pense
qu’on le redoute ou uon, qu’on y croit ou
qu’on n’y croit pas, il faut bien en parler,
du tourisme, le Vea Porotetani comme
les autres, et après ça...
otare: Aita i î te
tia atoa iafaarahihia te mau
tere evanelia no te taamu i te mau paroita
“Laissons l’avenir venir”....
mau apoo e;
Un certain film:
Monsieur Georges de
atea.
tourné
Te pure fetii: Eiaha atoa tatou e vaiiho i teie tuhaa rahi e mea varavara te
hiti
Te
mau
mau
apooraa
utuafare tei
Irava opani:
haapao ite pure Fetii.
“Te rahi mau nei te ahune;
te iti nei râ te feia e
rave:
e
teie nei, e
pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono
â oia i te rave ohipa ei ooti” (Mat. 9/37-38)
Te feia toroà i maitihia:
Te Peretiteni misionare no te
—
A.R. :
JACOT or. tei mono ia Adnet o te feva
o
atu i Farani.
—
Te mono-Peretiteni misionare no te A.
R. : o MAÜER
—
or.
Te Peretiteni Tahiti note A.R. o KO-
RINGO or.
(Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1)
un fmi
ou
Cannes est venu
à Tahiti. Il l’a intitulé “Ta¬
la joie
de vivre” (pourquoi pas
“Qui verra vivra!”)
parle beaucoup, pas toujours en
en écrit beaucoup: “Les pay¬
sages sont magnifiques”. Les spectateurs
s’extasient: “pas possible! Un pareil pays
n’existe pas etc... ” Dans tous les compterendus, pourtant, un petit malaise : un cer¬
tain goût pour “les danseuses aux seins,
nus” (France-soir). Le magazine “Elle’
(.luin 1957) écrit: “...gentils tahi'icns, tahitiennes sans voiles (à la vérité, o .es sont
beaucoup plus pudiques que ça), danses,
On
en
bien. On
TOUT VOUS INVITE A CETTE VIE FA¬
CILE ou rien N’A D’IMPORTANCE,
OU
LE PASSE N’EXISTE PAS, NI L’AVENIR,
MAIS SEULEMENT LE
PRÉSENT...’;
(voir la mite page 4 ■ colonne 1)
POROTETANI
VEA
2
orometua.
rei; Pirae;
Te
Tuhaa III:
Ui-apî (tavahiné) e te mau tamaroa no te
haapiiraa Sahiti i te hutiraa reva, e ua
Tuhaa IV;
iteahia te nehenehe e te hanahana o taua
Tuhaa VI Ua-Pou; ua tae atoa mai te mau
faaau, e ua tamau i to ratou mau tapao e
Te Haapao-faufaa no te A. R. : o MAUER
■—
papai-parau no te A.R. e te mono:
O TERITO or. raua o Samuela Raapoto
—
orometua.
Te mau peretitenino na tuhaa e ono:
Te Peretiteni Tahiti
—
te râ:
o
o
no
te tuhaa tooà
BREMOND orometua.
te râ, o TEIHOTü orometua.
o
Te Peretiteni Tahiti
—
no
te tuhaa III
o
TAP.’.Ü orometua.
Te Peretiteni Tahiti .no te tuhaa IV
—
o
TUTliAO orometua.
Te Peretiteni Tahiti
—
no
te tuhaa V
o
KORINGO orometua.
Te Peretiteni Tahiti no te tuhaa VI o
—
TEIHOTU orometua.
Te
mau mero no
te Tomite tamau
tauturu
no
Hiva-oa
e
—
Te Peretiteni:
o
JACOT orometua.
Te Mono-Peretiteni : o MAUER
raua o
KORINGO.
I roto i te
—
Te
papai-parau: o KORINGO or.
Na
mero
orometua: o BREMOND or.,
TEIHOTÜ or.,MATATINIor., TAPAO or.
Na melo Diakono :
—
o
NAURA diako-
(Faaone) e o MARAMA or. (Punaauia).
Vetahi mau parau
tel ferurihia e te A.R.A.:
mau
te Atua
Te
olîipa rahi e manaohia nei e te A.R.
o te paturaa ïa i te mau fare apî i Here¬
mona.
mau
faaravai mai i teie
ïa oia i
mua
i te
mau
mau
paroita’toa mai tei
Te purerae omuaraa
i taua sahati
faahou te
I
ra.
2,
te hora
amui
ua
Ui-apî no ta ratou tuaroi e tae
pô, i reira i pm-ara’i, ma te
noa’tu i te
maitai
te mâ.
e
Te feia tei haere i Nouméa^
eiaha ia moe ia outou:
Monsieur le Pasteur TUMATA
Faubourg Blanchot
(Nlle Calédonie)
21
NOUMEA
TE TlKETl UI-API: Ua matau
i te faatereraa
na
ti^
ipto i te tiketi Ekale¬
sia. I teie nei râ, ua
haamau-atoa-hiâjiie
Ui-Apî. E horoà-noa-hia taua tSRi
nei i te mau melo no te mau pupu üiApî tei haere i rapae i ta ratou jîai’oita.
i te matahiti Na te
mau
orometua anaè
horoa’tu. la
e
riro te tiketi
mau
tou
mata-faahouraa
o te mau haapiiraa, tamahaapaohia te hoè pureraa taa-è i ro¬
e
paroita atoa.
Noa'tu'te fare haapiiraa ta te mau tqmarii e haere nei, ta te Hau e aore râ ta te
faaroo, e tairuru mai ratou e ta ratou mau
mau
orometua
i
raa
taua
te
haapii i roto i te mau fare pure¬
hora
pureraa- avatea i
mahana ra. Na te Atua e haamaitai i
ta tatou mau
tou
te
mau
no
tamarii
e
tae
noa'tu i ta
ra¬
haapii na roto i te ma¬
apî e haamata nei.
orometua
tahiti haapiiraa
Ui-Apî ei taaamiiraa i te
pupu Ui-Apî e ei parururaa i to ra¬
roo.
Koringo i Farani
(a hio atu i te veà iio Atete )
Te tere
E mau parau rii apî...
Te Ik no
mai,
ua
Tiurai i Makatea: Mai mua
riro noa te hutiraa reva i le 14
Hau-Metua, ei
Tuhaa tooa o te râ: Vairao; Papearî;
Tei te mau iuuraa
mau
mau
taurua no
mahana taata-ore
no
Te vahi haaputüputuraa tauhaa
no te mau fenua aihuaraau tei
parauhia “f^usée de l’Homme”.
I Paris,
ua
haere matou i te
de l’Homme”. Tei reira te
taata atoa no tera fenua e
e ua mataitai
“Milfc
mau
no
hohoà
tera fenua;
matou i teie “musée” mai te
hora 2 e tae noa’tu i te hora 7 i te aliiahi. Ua î
te
Paoiui; Makatea;
te aua fare-
ra
I te sabati 29 no Setepa, hou a'e i te haa-
te A.R. ia aufau mai te mau paroita i
i ta raiou tuhaa moni. Tera’tu te mau pa¬
roita tei aufau-jjee-roa:
Ma-
A tahi
ra.
tiketi
haapiiraa apî:
tiurai e i te tahi atu â
taiea;. Papara; Faaa; Punaauia; Taunoa;
parau. E taiohia
“sports”. Ua hutihia te
i te Ui-Apî
pupu
haapiiraa a î ai i te taata i taua mahana ra.
la oti te hutiraa reva, ua hoi te Ui-Apî
i te fare-pure, no ta ratou pureraa Ui-Apî
lesu, te vai
matarohia i te mau matahiti atoa.
no
e
mau
Ua pupuhia te faaueraa
mûri noa’tu. Taui noa’i te mau
marii, eiaha râ mai ia Gaina raua o Ahela.
Na te LATA HAAATI NO TE A.R. A. e
paroita.
Te aufauraa tauturu i te fenua pa¬
roita no Taunoo: Tefaahaamanaohia nei
tatou e o te matahiti hopeà teie i faaotiliia
no
reva.
te Atua te Melua. talou ta’na mau ta-
Te ferurihia nei te mau ravea. Te
te taime e tae atu ai te faaararaa
vai ra
i roto i te
Ekalesia
i to ratou ahu
pine haapae. Ua porote ratou mai te
Te riro nei tatou mai te hoè utuafare rahi,
to i te
Tefaatae atuneite A.R.A. i to’na maurahi i te Apooraa oire no Papeete
e i te tavana oire o Mr POROI no te tauturu a te “hull-dozer” no te “Maii'ie” tei
hahu I te mau tahua apî no Heremona a
roaa mai ai te hoè fenua apî e te faahiahia ei vahi tiaraa fare.
te
e
ratou
fare pure atu na roto i te oire ma te afai
i ta ratou mau reva. Ua apee atoa ia ra¬
politika, eita ïa te faaroo e taui.
manao
NIER, Peretiteni misionare
ruuru
paroita e toè nei, te vai
faarepurepuraa politika:
Na te ohipa politika e faarepurepu noa
nei i te mau ohipa faaroo. Aita hoi e nehenehe ia opanihia te mau paraparauraa
politika i te taata. Eiaha râ na roto i te
lûri e te feii e te pari haavare. E mea mure
taua ohipa ra, e mea taui noa. Te Parau
Te
rii,
Tuhaa
mau
i te
i taua taime
piiraa na te mau pipi orometuai te ava‘e
no Setepa. Na Mr JACOT e faatere. E faarahihia te mau pipi: e 8 tei 23arahi i Heremona, hoè i Uturoa i pihaiiho ia Mr VER¬
no te
amuiraa Fatu-Hiva,
faito.
No fe aiiapipi: E haamatafaahou te haa-
maha.
mau
Ua ahu
ra.
tou te
o
—
te
oroà
Vaitahu.
noara e a
—
te
nei te tahi pae tei pee roa te tuhaa rahi;
te vai nei râ te tahi pae tei atea roa i te
a
te A.R.:
no
I teie matahiti, ua amui te
ne e
Haapiti; Afareaitu
Haapu; Fitii; Vaitape
Tuhaa V Rapa; Rairua: Moerai
Te Peretiteni Tahiti ho te tuhaa hitia
—
Pueu; Tia-
Tuhaa hitia o te râ: Tautira;
roa
i te taata. ’Pei reira te mau
Nuu-Hiva,
te mau'fenua
te
taoa
no
mau
fenua Cook-Islands. Tei reira’toa te
mau
ivi taata
no
no
te tahi tau. E mea taa
è teie mau ohipa, e mea nehenehe,
te mau
ahu tahito, to Aferika, te mau peu atoa...
Ua aratai atoa mai
o
Foltz ia‘u
e haa-
arearearraa,
mataitai i teie fare pureraa tei reira te
hohoà tii no te taata atimarara rahi o Co-
riro ai teie ipau mahana rarahi ei ma¬
hana e itchia’i te man peu hupehupe. ;
ligny tei hamani-ino-hia i te tau tahito
i taparahihia’i te mau porotetani.
roa.
a
Tei hea râ tetaala i taua mahana ra?
e .te mau
VEA
Ua haere atoa vau e mataitai i te vahi
opereraa maa i Paris tei reira te haaputuputuraa i te mau maa atoa. Ua matai¬
POROTETANI
3
pae e te faaite nei au ia outou e e mea
hohonu roa te fariiraa no te hui-faaroo i
i ô ratou
te taata ratere
roto i to oe
na
tai atoa vau i te “Musée” du LOUVRE.
tiaraa faaroo. I te mau utuafare ta‘u i pa-
Tei reira te
rahi, ua fariihia vau mai te hoè manihi-
tauhaa tahito no te ba-
mau
sileia Asura, Babulonia,
Aiphiti, tei reira
ni aita
e
te mau peu tahito, te mau tii, te mau “mo¬
nehenehe ia‘u i te faaite eaha
te faaauraa o te reira manihini : e arii pa-
mies” oia hoi te
ha. E
ua
mau
taata mirihia ;
tei
roto i to ratou vairaa, te mau toi ofai, te
ôè, te mau torona arii
te mea tuiroo
e
taatoa. E'2 mahana i pau no te
mataitai, e te toe noa’tura ïa.
Ua aratai-atoa-hia vau
e
haere e
mataitai i te
Bonaparte e i te fare “Pan¬
menema no
théon” tei reira te
mau
menema
no
te
feia tuiroo, te menema no te tavana rahi
o Eboué
ta tatou i faaroo; ua arataihia
vau
e
ta’na tamaiti
no
te
mea
ua
hoa
ta’na tamaiti matahiapo i to‘u
roa maua e
faaearaa i Paris. E i te hopea ua ineine
to‘u tere no te hoi i Tahiti nei. E ua hoi
au i Montélimar e ua faaea
van i reira
hoè mahana. Ua rave au
hinaaro vau
ua
e
e
5 amaa vine;
tanu i Tahiti
tae râ vau i nia i te
nei.
la
mahana maa ua faarue vau iaFarani.
e
^ tahi mau parau hopea na Koringo
ei hioraa...
to
no
ratou
Farani ta‘u i ite, te huru
itoito, te huru
no
to ratou
■paieti, te huru no te fariiraa i te taata.
Te huru
no
te mau fariiraa taata i
tia
oe
i te mau parau no Tahiti
parau. I te tahi mau taime, ia faarue maua
i te tahi mau paroita teie te poroii'aa : a
haamanao oe, ia hoi mai
teie te
utuafare, a haere mai. E teie ta‘u
outou è tiaturi e e hoi faahou
ni nei. E
mata i teie
fariiraa nehenehe roa i
mau
tera paroita e i tera
raa
paroita..
i reira, ua haru teie Fatu utuafare i
to‘u valise. Aue to‘u haamâ. Ua parau e:
“Eiaha! Na‘u iho
e
i farii
oia i ta‘u afata
e
ua
noa’tu i te
amo
amo”!.
Aita râ oia
e
tae
tapaeraa o te pereoo auahi.
tamaiti te huru. Ua hinaaro vau i te parahi faahou f St Etienne. E mea huru è
roa
teie huru ia taa è ;
taa è
i te pae o
herehereraahia ! Ua ite tatou e e taata tavau
ua
e
imihia te
turua
mau
e
atoa
niuniu uira to roto,
tuuhia mai i nia i te roi i
Tera ! Pata
uoa
A hio
a
tahi ïa fariiraa : Te farii¬
nahana
oe
mai te oaoa, mai te here-
Ua peapea ratou e
i te taoto i te pô...
oe.
raro
aè i
ua
te
ohipa !
ahini vau e toetoe ai
te
rereiraa ei tuatiraa ia tatou i te tahi pae
te hereraa
anaè tei ite i te farii i te taata, aita te hui-
popotetani i
Tera ïa
ta‘u i ite e tei riro ei haapii ia‘u iho e
ua puta atoa to‘u aau i teie mau fariiraa
i te pae o te faaroo. Eiaha tatou e manao
Farani i te taata i te pae faaroo.
e :
o
tatou tei hau roa i te reira pae e
tatou tei riro
ei
numera
hoè i
6
te reirà
farani e ua riro teie fa-
te tahi pae oi manao noa
faaroo i te fenua papaa !
tatou e tatou
Eiaha tatou i te
reira manao no te mea e te vai
manao
nia i
paieti roa. Te tahi
to
mau aufauraa
i roto i te Ekalesia Farani:
Te parau no te
itoito. Eita e ore e ua
“A! Matou paha e
amo noa nei i te
ohipa i Tahiti nei. E
mea fiu atoa hoi teie
ohipa : aufauraa è
mana‘o noa tatou e:
aufauraa.. è.. aufauraa”. No reira te talP
i riri noa’i. Teie râ, e homa, e faaite
pae
ia tatou
noa vau
e ;
aita tatou i rave i te
ohipa no te evanelia! Aita â! Ua rave,
aita râ i tae i te faito. I Farani, ua tamau
noa te mau
ratou
na
ohipa aufauraa e üa rave noa
roto i te
anaanatae
aau
itoito. Aufauraa ite
e
te
sabati atoa. Hoè
mau
sabati i roto i te avaè,
aufauraa
no
te
ohipa “faatupuraa 23arau”; i te tahi mau
no te matapô; i te tahi
mau
taime, aufauraa no te tautiiru i te
mau
mau
ohipa no te taata veve e ua rahi te
aufauraa tei haere noa e tei haere
noa.
E ua ite outou e e mea nahea te au¬
fauraa i te mau fenua farani ? E ere mai
ta tatou. I ô tatou nei ia tu2)u te aufauraa
Me, mai teie ïa te huru : ua aufau noa ta¬
tou e ua haere tatou i mua, ua haere ïa
i mua. Ua aufau noa tatou e ua topa roa
tatou, te hopea iho
i ô nei. I ô râ,
faaite
â ïa. E mea na reira
aita ïa : e mea na mua te
i te tuhaa.
Mai ta‘u
i
faaite ia
outou i roto e i te putuputuraa rahi i Pa¬
ris,
ni
ua faaotihia
i teie matahiti e 6 milio-
(moni farani) faahou no te ohipa faa¬
tupuraa parau. E ua operehia i nia i te
mau
tuhaa atoa teie moni. E na te mau
i nia i te mau paroita mai
ra
te mau
mau taata,
ratou huru maru,
i
puta roa
to oe aaù, aita e nehenehe faahou ia pahono, no tô ratou haehaâ to ratou pâièti
e
tera paroita, e 47.000 ta oe, ta oe
oe, o oe
e
tuatapapa rahi i te reira pae. Ta‘u râ i
hinaaro rahi i te faaite, o te huru ïa no
te hui-faaroo
Te faatereraa i te
Teie mau
na I
e
o
ia tatou.
te faaite e ; o oe paroita mea, e 50.000 ta
imi atu oe i to oe ora. Aita e nehenehe ia
e
mauruuru
ratou hinaaro î te haa-
tuhaa e opéré
herehia nei tatou e te nunaa Cherisetiano
te paeau fenua
to ratou aau, to
i te uira ia maha-
Eaha teie ? Ei haapiiraa ia outou e :
moni. Mai te mea râ aita
moni, aita oe i haapaohia mai. E
mau ravea
eiaha vau ia toetoe. Ua afaihia mai te ta¬
moni,
liia, mai te aupuruhia mai te faaturahia
teie mau fai'iiraa
te faaroo, to oe aupururaahia to oe utuuturaahia, to oe faaroa
i te fârii i te taata, to ratou oaoa i roto i
taime, aufauraa
Ua tae atu vau i St Etienne. I to‘u tae-
te
e
i Fara¬
vau
puta te aau, e tahe atoa te roi-
fariihia’i
fa oe
i Farani nei,
oe
pahonoraa: te hopea paha teie. Eiaha
avae.
oe
ia faa-
i te parau o te tupuraa o te faaroo
Tahiti, to tatou atoa huru, te maitai o
teie tenua, aita ratou i fiu i te Jaaroo i te
ariiraa taata. E fariiraa i te pae na ro¬
nia i ta
ra¬
i
hi
Ua ite outou i te fenua farani, e piti hu-
na
oaoa
hiti
Farani :
raa
nei huru fariiraa hanahana roa. E to
tou
Aroha’tura maüa mai te tahi metua i ta’na
Te vahi atoa ta‘u i hinaaro i te parau
ia tatou, to te Ekalesia nei, maori ra te
huru no te faaroo o te Ekalesia i te pae
fenua Europa i
i roto i to‘u aau e
haapiâ atoa vau i roto ia‘u iho i teie
ua
uahu, ua marô, ua
«irue te paa i te raau, aita vau i manuia.
peapea vau
i nia i to ratou mata, to ratou anaanatae
38 tauasini. Tera te huru o te aufauraa
Me i te fenua papaa.
ni
ra e
noa
tia’i !
la taeàhia taua mo¬
E tae iho â ïa ! Te haere
nei te aufauraa, na te tabula i faaite
ehia toe.
la riro atoa teie nei mau parau ei araraa na
tatou
no
te
mea e
i roto ia tatou
iho te nunaa keresetiano e vai nei i Tahiti
nei, e mea anaanatae roa na te tahi pae
ia aufau hoè tara i te matahiti, e ua aufau
i te tara na roto i te riri!.
( Te vai atura )
VEA
4
Comme nous le voyons, l’avenir tient une
grande place -dans la littérature tahitienne
soit pour dire qu’il n’existe pas soit au
contraire pour en vanter les promesses (air
connu). Quand au passé, laissons aux âmes religieuses le soin d’exalter la gran¬
deur tant il est vrai qu’il est déplacé de
rappeler, même avec une pieuse recon¬
naissance,, que le pays était il y a 150
ans à l’âge de pierre et de cruauté.
Admirons la parenthèse “pudique” du
journal “Elle” et réjouissons-nous avec
“elles” que les vraies tahitiennes soient
en
réalité plus pudiques que la photo
jointe à l’article à la vérité, les journaux
français sont plus pudiques que ça)!.
de cloche:
Un autre son de cloche dans l’hebdo¬
madaire “Réforme”: le chroniqueur n’hé¬
site pas à écrire : “Ne vous y laissez pas
Un autre son
prendre, “Tahiti ou la joie de vivre” est
une
marchandise frelatée, une imposture.
Quelques rares beaux paysages ne sau¬
raient suffire à compenser la médiocrité
générale, la vulgarité agressive, la pré¬
tentieuse bêtise de ce navet. Bernard Bor-
qui nous offre “ce voyage au Pa¬
radis” semble avoir du Paradis une con¬
ception qui s’apparente à celle des habi¬
tués des boites de Pigalle et l’attractionvedette de ce film (une tahitienne dont
on a soigné la publicité) se distingue sur¬
tout nar une absence totale de talent.
N’insistons pas sur la maladresse ponti¬
fiante de Georges de Cannes. On souhaite
que la beauté réélle et la gentillesse de
Tahiti survivent à cette triste entreprise”.
L’auteur de farticle n’a certainement
derie
POROTETANI
organiser le plaisir du touriste, faire des
tahitiens des artisans de plaisir, des plasirs cjui paient, c’est-à-dire quelque chose
d’essentiellement étranger à la vraie na¬
ture tahitienne.
Paradoxe de la
propa¬
gande touristique: “Venez tous acheter
quelque chose qui ne se vend pas ! Venez
acheter le jilaisir gratuit ”. Non c’est im¬
possible, nulle règlementation du tourisme
n’y fera jamais rien, ou Tahiti ne saura
jamais bien vendre ce qu’il a. Ou Tahiti ven¬
la
sympathie d’une âme charitable,
est vraie cette histoire de l’américan qui vit
de ’fahiti est en Dieu. Et le tourisme n’est
un
jour un africian taillant un bois avec â-
me,.et qui lui dit “Mon ami, que ton travail
est beau! Je suis prêta f offrir une grosse
somme pour
cent objets comme celui-ci”.
Ét notre homme de répondre: “Si vous
aimez celui-ci, prenez-le, je vous le donne.
Pour ce qui est des cent autres, je vous
les feraispayer si cher que vous ne pourriez
pas les acheter”. Gentils tahitiens, cœurs
aimables, oui bien sûr! Mais est-ce que la
gentillesse se vend? Est-ce que les fran¬
çais vendent des cathédrales? que sera
Demain? sourires de commerçants? rires
Dieu”.
pas
J. A.
(1) Auteur de “Fleure, O mon pays bien-aimé”
(Albin Michel).
Au dossier du Tourisme:
Les
premiers signes de prospérité....
Nous citons sans commentaires le bulle¬
tin de la chambre de
«
commerce
(N° 19’
14):
page
de filles de joie? hospitalité intéressé?
La délibération suivante est
pris^^
Considérant
Nous ne sommes pas retardataires. Le
tourisme est certainement une possibilité
que l’augmentation du
nombre des touristes amène parallèleiâÊÊt
de ressources nouvelles pour le pays. Mais
l’augmentation
\\'hisky;
—
il ne faut pas “ laisser favenir
venir”. Il
dépend de nous que le tourisme n’aug¬
mente pas le capital matériel du pays au
détriment du capital moral, culturel et
spirituel.
Il dépend de nous que la jeunesse n’ouhlie pas ses études, ses tâches essentielles,
ne délaissent pas les durs travaux de la
terre ou de la mer, ne
cède pas à un my¬
la même “joie de vivre” que Mon¬ the
grossier qu’une crise économique dé¬
Georges de Cannes. On facciisera noncera.
Jusqu’à aujourd’hui la valeur de
de ne pas avoir de sens commercial (un
Tahiti, qu’on le veuille ou non, est une
certain commerce, bien sûr) s’il savait...
valeur humaine et spirituelle au sens le
combien d’argent ce film a laissé dans le
plus large; faite d’aménité, d’insouciance,
pays? Quant à nous, restant dans la li¬ de
générosité, d’absence de tout complexe,
gne de notre article, c’est la conclusion elle ne se monnaie
pas. Le problème de
de “Réforme” qui nous touche. En voilà
l’avenir est là : sauvegarder ces valeurs,
enfin un, pensons-nous, qui ne “laisse
les accroître et quelles fécondent maté¬
pas favenir venir” et qui a le courage de
riellement et moralement le Tahiti de
poser le, problème de demain.
demain.
ou au pire, un courant régulier de “feia
moni” (touristes) baignera les côtes de la
ni
mais l’amour du frère pour son frèe, de
la mère pour son enlânt, de l’amoureux
dra et vendra durement. Ah! Comme elle
sieur
Demain, enmettantleschosesauxmieux,
ple avec f accent du véritable amour ? Pas
l’amour vénal d’une certaine propagande
pour sa hien-aimée ! N’y aura-t-il donc
jamais un enfant de ce pa5's, nourri au
lait de la Parole de Dieu, qui dira à ses
frères : “mes frères, aujourd’hui comme
hier, et demain aussi, la “joie de vivre”
pas
Demain :
Paton (I) Tahitien pour parler à son peu¬
C’est peut-être ce qu’a voulu dire fau¬
teur de farticle de Réforme, si sévère dans
son
jugement.
Mais c’est
encore un “popaa”
qui n’a
Polynésie française. Son action ne tar¬
dera pas à se faire sentir ; Tahiti vendra jamais mis les pieds à Tahiti et qui ris¬
tout ce qu’il a. L’homme paie pour deux
que d’être emporté par ses idées géné¬
sortes de choses ; sa vie et son plaisir. Il est reuses; sa critique portera peut-être à
bien entendu que le touriste, par défini¬ faux ou ne trouvera pas le chemin des
tion, dépense pour sonplaisir; II faut donc cœurs. N'y.aura-t-il donc jamais un Alain
de
la
consommatioi^ae-
Considérant que le contingent actuel¬
lement accordé se révèle insuffisant pour
—
satisfaire les besoins de notre
clientèle
étrangère;
Considérant que la rareté du produit
conduit à des hausses et des marchan¬
—
dages qu’il y a lieu de limiter, et que seul
approvisionnement suffisant est de na¬
ture à régulariser le marcher....
un
L’Assemblée
merce
de
la Chambre de Com¬
et d’industrie à funamité émet le
vœu :
Que le contingent annuel de
d’origine et de provenance de Grande Bre¬
tagne autorisé à l’importation dans le ter¬
ritoire soit augmenté. Que cette augmen¬
tation qui pourrait être de l’ordre de 36
hectolitres soit en principe réservée aux
bars, dancings, restaurants et cercles tra¬
vaillant avec les touristes ». (sic)
Avec qui la clientèle étrangère boit-elle
son whisky dans les bars, dancings, etc. ?
avec la jeunesse de Tahiti dont les besoins,
en whisky
augmenteront et qui, demain,
—
en
demandera
un
nouveau
contigent.
A bon entendeur, salut!
Imprimerie EUe F. JuTontin - 1, rue Com* Destremeiu • P«peet«t
Fait partie de Vea Porotetani 1957