EPM_Vea Porotetani_195705.pdf
- Texte
-
'ip
Hoo i te matahiti hoè:
“NA
HOÉ-AHURU
TARA— J. Adnef,
TE TAMAITI OUTOü I FAATIAMA RA,
UA TiAMA
OUTOU”.
faataalnn te
pnraii tamaii no
tahi ïa matahiti i
tamaii
aaii
teie net oroà Me 1957. A
faaterehia’i te mau parmi
AfH^wiraa i te
wP/a
ratou
uiraa2
tamarii
maii
e
te
orometiia. Ua
“e mea
iia o
dans tous les
mai te
faufaa anei ia haama-
fuaiia-pinepine-hia te parmi no
hopeà nei. E raue rahi
feia tei ore roa i papii i to'na niiraa
mea
te tiamaraa i te tau
râ te
mau
—
1
No reira, e tamata te VEA i te
tatara i teie parmi hohonii,
to tatou tiainâraa.
oia hoi te paraii
faataa tatou
I
-
e
piti tumu
a) No te mana o te turc
ia tatou ? Aore roa ïa !
E parau
te ture
rave
parau :
te reira 1 E mai te
Ne: val tatou i faatiamâ ?
a
i te hoè
ta-tupu, ua
mua
i
aita tatou i
mea
ohipa i iuo ai to tatou taatiamâ tatou ; e nehenehe ia
tatou ia haere i te vahi ta tatou i hinaaro,
ia amui i te taata ta tatou i
i to tatou
E
mau
mau
faatere
fatu tatou
no
e
au,
ia maiti
i to tatou paeau.
ta tatou
mau
faufaa.
Area râ, ia hiopoa-maitai-hia, e ere ïa te
tiamâraa ta te ture i horoa mai i te tia-
! E tiaraa rapae e aita’tu. E
nehenehe noa i te taata ia parahi i roto
mâraa
mau
i te faaturi, i te inu-ava, e nehenehe
ia
rave
i te
ohipa taiata
haii'iiri. Aita te ture
e
ravea no
na
mau! E feia tiamâ tatou i
te Hau. Mai te
e
te
mau
mea e na
te ture i haa-
pii mai ia tatou i te maitai, eaha râ ta’na
anei i faatiamâ
noa
peu
faautua ia tatou i
CoU
un eoneour.': orgnnisé
territoires de rUnibn fran¬
MIREILLE
NARlGON{écoleprotestante
des filles)
2
FRANCIS MANUTAHl (école protes¬
tante des garçons)
Pour le brevet: CHANTAL BARON (Collè¬
ge Paul Gauguin)
Nous félicitons élèves et mattres pour ces
résultats qui font honneur à notre Ensei¬
gnement et qui sont un très grand encou¬
ragement pour l'avenir.
-
-
no
E
au
çaise des classes terminales (classes, du
certificat d’Etudes et du brevet
Chaque
école de Papeete a envoyé scs meiiieurs élè¬
ves de français. Les deux meilleures parmi
toutes les copies ont été choisies pour le
sujet du certificat, une seule copie pour le
brevet. Ces 3 copies seront envoyées à Paris
pour le concours.
Voici les résultcds : Pour le Certificat :
mau
ramaramahia tatou i te parmi no te tiamâraa?”. Pahonoraa: “E mea faufaa roa
ïa! E
écoles.
lège Paul Gaugiii
pahonoraa tei operchia
mau
mau
e:
te
nos
Le lundi 15 Avril 1957 avait lieu
fjnaii no le Me i rolo i na tiihaa e 6 atoa.
a
palmarès de
ku
te tiainâraa ei
parmi no
MAU IA
(ioane 8/36)
ftHauruyrü ia liamâ to taioy knml
Ua
Direciriir-Gérant.
te faatiamâ ia tatou i te ino ? Ua
ô hoi Paulo
tiahia nei i
ohipa
a te
i te hara ”
mua
e :
“
Aore
i te
ture ra
aro
; na
l’oa e
o
taata
e
te Atua i te
te ture hoi te ite
(Roma 3/6).
No reira aita te ture i faatiamâ i te taa¬
ta. Na TE AROHA râ E VAI NEI I ROTO
IA lESU i faatiamâ i le taata na roto i te
faaoreraa i ta’na hara. E nehenehe ia’na
ia haere i te hoè haerea api ma te maiti
i te eà o te ora. Ua tiamâ to’na aau i te
tiamâraa mau ia au i ta Paulo i haapii
mai e: “I tia-noa-hia mai ïa e to’na ra
aroha mau i te ora e vai i. te Mesia ra ia
lesu”. (Roma 3/24).
b) Na te moni anei i faatiamâ ia ta¬
tou ? Aore atoa la !
(Tai’o atu te tuàtiraa i te api 2
-
anairaa 1)
Uîî de nos instsMeors
parteo France:
Tahitien du 19 .Avril est
Par
parti M.
supérieur
de l’école protestante de garçons. De na¬
tionalité Irançaise, enseignant de])uis très
longtemps dans nos écoles où hcaucoup
KI-SANG instituteur
au
cours
d’enfants lui doivent leur certificat, M. Ki-
la consécration oIFicielle
sous la forme des pal¬
mes académiques. Ce n’est donc pas un
débutant. Il ])art néanmoins en France
pour se perfectionner. 11 se joindra aux
Sang
de
a
son
déjà
reçu
dévouement
(voir la suite
page
4
-
colonne 1 )
2
VEA
(Tuàtiraa
no
te api 1, anairaa 2
i faatiamâ?” Teie te
E paraii mau atoa : e rave rahi te mau
upiita la te moni i iriti i
E
rahi to te moni i te tau
mana
nei
te lioo i te tauliaa
hopea
pahonoraa: NA TE
EVANELIA NO IESU E AITA’TU.
U A FAATIAMA IESU IA TATO UI TE PO¬
i te taata.
mua
POROTETANI
HE
:
Ua iteahia to’na
mana
i nia iho i te
to
pohe i to’na faatiafaahouraa ia Lazaro e
i to’na iho tia-faahouraa mai te
pohe mai.
(loane 11/25)
raton tiamàraa. Teie râ, e taata tiamà mau
U A FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
no
e
te hoo i
no
No reira to te tahi pae
te taata.
puai-raa i taua raveà
tiaturi-
ei tumu
ra
no
anei le taata moni? Eita hoi te
uputa o
Hade
moni ïa
iritihia
c
to’na Fatu ! A hi‘o
haapii-ture
ana!
e
O
te
tatou i te tamaiti
na
te taoà rahi tei hinaaro i te
Ua parau atura lesu ia opéré
e
ora-niure-ore.
oia i la’rai
aita.rà oia i
Icsu
na
tîioà i te Basileia
te Atua
o
e
rahi
!”
te
te
no
mea
mea
hoo
e
e
ere
atoa
e
hüPna ta te Atua i horoa
i te
varua
maira i
noa
l'aufaa ta Satani i pupu
nia i te moua no te mea e ua ite
ia’na i
les^i e
rcîa to’na tiamàraa i te reira,
ïu oia ei tîtî
Satani
no
e
riro
(Mat. 4/9-1).
Na TE TOTO TAOA ïa râ NO IESU i
faatiamâ
i
Petero
a
te taata
tei
ô
na
tou i lioolîia i te
te ario
ore
mai
te
noa
ra,
ou-
mai
i ta outou parau faufaa-
i luuhia mai
to outou hui-metua
e
ra o
nio ino-ore
te mai-ore”
te Mesia ra,
mai te
ra
are-
(1 Petero 1/18-
19).
c) Na ie
and
mau mana
faaiiamà ia tatou ? Aore
e
Te tiaturi
mana
noa
te o‘è
no
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
MAI : ua rave te hapepa i to’na roi, ua
ite faahou te mata
nei à te
no
teie nei
no
roa
mau nunaa
MATAU: te matau i te
te faatiamâ ia raton.
eiaha
e
matau”
:
mau
mau
tia-ore
te
mau
e
MAU MANA NO TEIE AO
mau
tatou
e
tatou
e
raveraa
i te
Ïa ta Petero i tiaturi
no
râ i to. Iesu
o
i te ahu. Ehia taata tei faariro
i ta ratou moni ei tumu
pea
huru
no
Petero
UA FâATIA]VL\ IESU IA TATOU I TO
:
Ua faatiamâ Oia
i te nounou-tacia
(Luka 19/8).
Ua faatiamâ Oia i te vahiné Samaria i to’na
(loane 3/29). Ua faatiamâ Oia
aau etaeta (Oh. 9/5) etc...
te
no
mau
pea-
ei faataa-è-raa i to ratou
rau e
taata-tupu ?
Teie atoa te tahi hioraa
to tatou
rii,
:
ua
tiamâ anei
utuafare, ta tatou mau tama¬
râ tei roto anei tatou i te faa-
mau
e aore
turi
te taiata?
e
Ua tiamâ hoi to tatou fenua
Tahiti
na
Mai te
mea
roto i le ture
râ
te Evanelia
i te pae
ia tatou ia maiti i
noa
ta tatou i hinaaro ; arauae e
tiamà
roa
apî “Loi-cadre”.
faariro tatou i to tatou
e e
to tatou taa-è-raa i
no
i te parau a te
roa’tu tatou i te nunaa tiamâ
Atua,
e
e ere
E tiâ^
mau.
màraa rapae
ïa e aita’lu.
Pahonoraa 2: E feia tiamà mau taie
mai te peu e e faariro tatou i to tatou i
màraa ei tumu
Atua
i te
e
to tatou taviniraa i
no
taata-tupu.
Hioraa: E
Ua tatara oia
(Oh. 12/7). Ua faaupootià oia ia Paulo i
ta’na mau enemi (Oh. 18/10) Ua parau mai
oia e : “ Eiaha e matau i tei taparahi mai
i te tino nei, eita râ te Varan e pohe ia
raton” (Mat. 10/28).
repo
e
E nehenehe
nunaa
noa
tiamâ te
ta’na i hinaaro, te maitai
l
à te
Ui-apî tahiti.
i te taurearea ia
e
rave
i
te ino. E riro
Ui-apî ei mea tiamâ mau ia pupu
puai e i to’na apî ei taviniraa
oia i to’na
i te Atua
i te fenua.
e
Te raveà atoa
faufaa,
e
o
tiamâ’i ta tatou
mau
te
ohipa a te Atua (moni Me, auparoita etc...) e no te haamaitai
au no
fauraa
e
to tatou ia faataaraa i te tuhaa
i te utuafare
e
i le
taata-tupu.
Oia atoa i te pae Politika ; e fenua tia¬
mâ te fenua tei maiti i te mau auvaha
(Fei-pî etc..,.),
te faatereraa. E fenua tiamâ te fenua tei
raveà taata,
i to tatou
e
revaraa
MANA NO TE VARUA NO IESU tei faa¬
tiamâ ia’na i l’apae i te fare auri (Oh. 12/7).
pahonoraa
î ta tatou tumu matamua: “Na vai tatou
ore
roa
faahanahana i te ioa
to’na haerea
nelia.
mau vahiné, i te
tamarii, i te mau ruau. Ua tupu te
hau, te tahoèraa te maramarama.
2
-
E feia tiamâ
mou
onei tatou
i teie nei?
Pahonoraa 1
:
Aore ia, mai te peu e ua
faariro tatou i to tatou tiamàraa ei tumu
no
to tatou taa-è-raa.i te.Atna e i to tatou
taata-tiipu.
Hiqraa : E feia tiamâ hoi tatou i te sahati, e nehenehe ià faaëa i te fare, h neHe-
e
i riro i te
Evànelia i faatiamâ i te
ia
te tahuà rahi. I mûri
te Evanelia i faatiamâ
tupuna i te pouri, na te
na
mau
faatiamâ i te tino
mau
te faatiamâ i to’na
No reira te ite nei tatou i te
te faa-ere i to tatou utuafare i '
maa
tei
i nia i te rai, ua
ite Petero i te tahi atu mana maori râ TE
ae
pere ma
te
i faatiamâ i te feia faatîtîhia i te tau tamai
Fatu i Getsemane ia huti oia i te oè
tapu oia i te taria
te,
i te ava, ia
noa
nehenehe
faatereraa parau-
ohipa. Ua tià
mau
o
ta tatou moni. E
no
nehenehe ia tatou ia inu
tiamâ, tei haamana i te
e
eiaha
hio poto. 0 te mana taata atoa
vare
:
tifi i ruruuhia’i te rima
ia Zakaio
te Atua.
a
iàtu tatou
mau
tiamàraa ei tumu
(Mat. 14/27).
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
i te
i te ture
E
to ratou taa-è-raa i
UA FAATIAMA TE EVANELIA I TO
TATOU FENUA TAHITI ; Na te Evanelia
rii
roa te
hinaaro i te tiamàraa. Te raveà râ 1 Eiaha
no
raa
no
putuputuraanote faaroo, ei ofati-
mau
te
nunaa
ba.siieia rarahi. Aita’toa
ia faahereherehia te
o vau,
pô, ia Satani (Luka 10/18), ua tiavaru oia
i te mau demoni (Mar. 5/8) ua faatiamâ
oia i te taata uruhia i te varua ino (Mar.
1/27).
ia Paulo i to’na
tuuhia i nia iho i te
faaitoito,
Ua haavî Oia i te arii
rehau
tupu-noa-nei te tamai e te orutaparahiraa taata. Aita hoi e
nehenehe ia farii i te zugo parautià-ore i
i te encmi,
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
VARUA INO
manao
te
vero,
i te iiamani-ino-raa. “ A
TATOU MANAO ROTO
i te
te
politika. E nehenehe
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
No reira te
c
o
(Mat. 8/22).
ao
ïa !
te
matapo, ua ouàuà
te pirioi. “Oia iho tei rave i to tatou
paruparu, e ua hopoi è i to tatou mau pohe ”
parau
“aore
e:
ino
i te toto taoà
e
i
au
mea e
te auro,
e
ia
no
te sahati ei tumu
“
(Oh. 8/20). Aita'toa îesu i farii
mau
e ore
te
o
( ‘ la reva atoa’tu ta oe moni
i te pohe, o oe i mana‘o e,
o
te moni”
te feia
o
te
hapepa, no te vahinefaaturi, no te matapo fanau.
Ua hopoi è oia i te hara o to te ao
nei” (loane 1/29).
te Varua Maitai
e
ce
;
(Luka 18/24).
Aita te moni i iaatiamâ i te
taata
veve
reira. Ua naô faahou alui’a
0 te faaô taiata
“
e ;
faui’aa i te taata rii
mau
HARA; Ua faaore oia i te hara
nehe ia tatou ia liaere i te pureraa. Ehia
râ taata tei faariro i to ratou tiamàraa i
paieti
e
te
mau
varua
mau
no
ture
o
te
no
faahemaraa
te Atua
na
te
taata,
no
roto i
to’na haapaoraa
eva¬
Irava opani : “ E TAPEA TAMAU MAITE NA I TE TIAMA TA TE MESIA I
FAATIAMA MAI lA TATOU NEI, E ElAHA
IA MAU FAAHOU I TE ZUGO TAVINI
RA”
“I PARAUHIA’I HOI OUTOU, E
TE MAU TAEAE IA NO AA TE TIAMA;
—
EIAHA RA TAUA TIAMA RA El FAATUPU I TA TE TINO, El AURARO AROHA
RA TO OUTOU IA OUTOU IHO (Galatia
5/1, 13).
POROTETANI
VEA
K
1
te montre
15
haapiiraa, te tamahine ïa a Fano
TUMAHAI ; e tamahine itoito teie tei haere
i te tahi haa^Dhraa teitei roa ;
Eperera 1957, ua
tupn te lîoè hioporaa no te tamarii haapii no te oire tei hau ae i te ite, i te fare
.haapiiraa a te hau (Collège Paul Gaugin).
Te
tamarii ïa no te certificat e no
te brevet. Ua tono te mau fare
haapiiraa
Papeete nei i ta raton
no
rii ite
roa
ae :
e
mau tama¬
5 tamarii i te fare haa¬
piiraa hoè.
1
roaa
mai,
te brevet. Ua
no
toru i Paris
rau
e
rahi
no
te
mau
e
2
no
te certificat
haponohia’tu na pate hoè hiopoaraa
no
fenua aihuaraau.
Teie te huru no teie hiopoaraa :
No te “ CERTIFICAT ” : rê 1 : Mireille NARIGON (no te fare haapiiraa porotetani
tamahine) rê 2 ; Francis MANUTAHI (no
te fare haapiiraa porotetani
tamaroa) no
te “BREVET”: Chantai BARON (no te
fare haapiiraa a te hau “ Collège ’’).
Te haamaururuu nei matou i te
^niarii e te
l^tmuiaraa
tatou fare
Loraa
tei riro ei
haapiiraa
no
haapii
mau orometua
o
te
mau
o
no
maitai
roo
mau
teie
no
to
te riro atoa ei faaito-
tau i
vai nei te
mau
Eperera
revalu o
KI-SANG, te orometua faatere i te piha
no te “ Certificat ” i roto i tb tatou fare
haapiiraa tamaroa. Te haere l'a oia i Farani
avae
no
no
ua
te faàhohonu i to’na ite. E riro
paha oia i te faaea hoè matahiti i rôto i
te haapaariraa iroto i te mau fare haapiiraa
h Farani.
Na te Ekalesia Tahiti
Metua no Paris i amo i te
tere.
e
na
mau
te Sotaiete
pau no
to’na
'
Te riro nei teie parau ei uputa no te
mau tamarii
porotetani maramarama tei
hinaaro i te faataa ia raton ei mau oço-
haapii î roto i to tatou
haapiiraa.
mau
o
fare
te
M'' ROUX
or., ra¬
te feia faaea tumu i reira. I reira i
6 avae. la oti i reira e tonorahi te mau orometua tei faa¬
ineine ia raton. E ere ïa hoè taata. E mau
hia’i. E
e
mea
orometua
paari tei haere aenei i roto i
fenua aihuaraau, tei hoi râ i Farani.
Na te tahi i haapii i te Parau a te Atua,
na te tahi te huru o te parahiraa i ô, na*
te tahi te mau ture no te mau fenua ai¬
huaraau etc...
te
mau
mau
parau
fenua aihuaraau, te purehia nei no taua mau parau ra. Ua faatupuhia te tahi pureraa no ta tatou aniraa
maori ra ia tonohia mai te mau orometua
mai
te
no
noloriugo or. i Farani
a^'o. No te
te
tatou, te tahi
haapii-tamarii
mea e ua
e
rahi
mau oro¬
te mau orometua
roa
te
mau
aniraa
ua iti roa te mau tino.
Ua tae atoa vau i roto i te aua pipi
orometua i Paris, Ua amui vau i te hoè
a
mau
paroita,
haapiiraa. Tei reira hoè ahuru ma hoè
taata : fe pae tamarii ereere, e ono tamarii
uouo. E mau
haapiiraa teitei, ua roaa ia
ratou ta ratou “baccalauréat”. Na te tahi
taata
paari i faatere i te haapiiraa. Aita ïa
maoro
roa,
mai te
mea
hoè hora.
I mûri iho, ua aratai mai o Foltz ia‘u
i te vairaa puta i roto i taua fare haapii¬
raa
pîpî ra. (Faculté de théologie protes¬
Arago PARIS XIV®). Ua puta
tante 83 Bd
to’u aali
haamanao
e ua
vau
i
ta tatou
pîpî e i to’nâ ravai-Ore i te puta. Ua
parau mai te tahi mau hoa e : “ noa’tu
aita teie mau haapiiraa i'ô outou, ua ma¬
rna
mau vahi e au ia outou
A faaitoito râ, ia tae te mau tama¬
calaureat ! E ua tae oia i te haapiiraa rahi.
E tamarii maramarama, Ua ite atoa vau
i te hoè raatira no te Ui-Apî i Togo e te
parauhia te .“ TOUR EIFFEL ”. Ua haere
tahfi
...
matou i reira
e
te tahi tamahine atoa i
ia
rave.
rii no te haapiiraa i ô ”, Ua ite atoa vau
i te hoè tamaiti no te “ Côte d'Ivoiré ” : e
tamaiti erpere roa ïa ! Ua roaa- ta’na- bac¬
no
Cameroun. E feia ite
pai'atane e i te
reo
farani.
roa
i-te
reo
diakono-vahine
mau
o
mataitai
e
i te
diakono-vahine, oia hoi
mau
tuati-vahiné
Sœnr Marcelle Crumière
no
ma.
piti orometua faatere: E
iho â ta ratou, e fare haa¬
te mau tuati. Te imi atoa nei
2 'taote,
aua,
e
tare pureraa
piiraa
no
ratou i te
mau
ravea no
te
tamahine
mau
haapao-ore-roa tei haamata i te topa roa
i roto i te mau peu iino ; ua haa[>iihia ra¬
tou i te mau ohipa fare, te nira i te ahu;
rahi to ratou tauiraa.
ua
I te reira râ âhiahi, i to matou
hoiraa
tae mai te hoè niuniu no
Charles VERNIER or.: “ ia tae mai oe
fare,
ua
ananahi i te
poipoi i MONTELIMAR, eiaha
mairi’’. Ua parau mai te papai-parau o
Foltz e: “e niuniu teie, e haere oe.” No
e
reira, i taua pô râ ua
limar
na
haere au ; Monteauahi....
nia i te pere-oo
( Te vai atr. va )
.Wy
PARAU
OT.O
Tearotahi
Te
poheraa
Ua
fariihia oia i roto i te aua
no
metua i Moria i te
a
Parau :
pîpî-orô-
matahiti 1919. la oti
to’na tau faaineineraa,
ua
faatahinuhia
haamauhia oia i Arue i te mata¬
hiti 1922. Mai taua tau mai â, ua rave
itoito oia i to’na toroà i roto i taua pa¬
oia
e ua
roto i te mau matahiti e rave
tupu noa’i te mau fifi aita râ oia i
aueue. Ua patü oia i na fare-amuiraa o
roita râ, na
rahi ;
Pouata
e
o
Betelehema.
Tupu atura te hoè ma‘i fifi rahi i nîà i
i faaoromai noa na roto
i te mau matahiti e rave-rahi, e i te 16 no
Mati, ua taoto oia i to’na taoto hopeà, i te
17 i hùnahia’i to’na tino i Outuaiai (Arue),
i pihaiiho i te fare-pure. E rave-rahi tei
tapapa mai i te taime i hunahia’i to’na
tino. Te aroha nei te A.R. i te ivi vahiné
to’na tino, ta’na
o
Tearo vah.. Na te Fatu e tauturu ia’na.
Te
ia outou te
no te Vea no Eperera)
Ua tiilîia mai aü e te tamaiti a TAHIARII or. e vai nei i roto i te haapiiraa
o HIRA. E arata’i oia ià‘u e haamataitai
i te vahi hunaraa no Napoléon-Bonaparte,
i te vahi parauhia INVALIDES. Ua aratai
atoa mai oia ia’u i nia i te pou rahi auri
(tuatiraa
Orofara
mau
te tauturu ia
metua
te
vahiné mai te
amui: ia oti
or. i faaite
api ta Bonzon
mau
Hoè fare ma‘i rahi roa i roto i to ratou
i te
haapii-tamarii. Ua faaea raton i te
no
mau
metua
aua
Te tere
fare
e
fare Metua
te
Ua haere atoa matou
tamarii ; Ua farerei au i reira i te hoè taote,
hoè orometua a‘o, toru tuati, e piti oro¬
i
metua
orometua faaineine i
haaapiihia’i te feia tono, oia hoi te mau
tuati, te mau haapii-tamarii, te taote, te
orometua a‘o, te mau orometua haapii-
no
te
mau
pipi misionare,
no
i Paris
te
Te rave-ato-ahia nei te pure
Te'toooraa i te hoè orometua m
to tatou fare fîaapsiraa i Faraoi.:
oro-
Faatupui'aa Parau no Paris. Ua farerei
atoa vau i to’na papai-parau M'' FOLTZ
e te haapao faufaa o M'' ATGER or. Te
te
I
haapiiraa pipi
:
O M'’ BONZON te faatere rahi te Sotaiete
nei.
mua
tare
mau
mefua i Paris
ton
E 3 l'ê tei
e
Te
no
mau
^toa
Te fare
roto i te
Te manuiaraa b to tatou
mau tare haapiiraa
I
O
poheraa
o
Amo Toareinui >
haapii evanelia i tonohia
TAIOHAE (Matuita).
Aita i maoro i nia i te ohipa ua roohia
to’na tino i te ma‘i ; ua afaihia mai i te
fare ma‘i i Papeete. Aita ïa i manuia. I te
21 no Mati ua tii mai te Fatu ia’na. Té
aroha nei te A.R. ia Amo vahiné.
Ua riro oia ei
e:
te Tomite Tamau i
VEA
4
Au Palmarès de
nos
Ecoles
( suite de la page 1, colonne S)
stagiaires du Gouvernement au cours des
premières semaines puis poursuivra un
programme de perfectionnement dirigé
par la Société des Missions évangéliques
de Paris. Les frais de son voyage sont
entièrement supportés par une bourse de
la société des Missions et par une subven¬
tion des Eglises tahitiennes.
Cette initiative
ouvre
la voie
à
des
jeunes gens protestants qui auront reçu
la vocation d’enseignants dans nos écoles.
La route du soleil
Dans
rapport à l’Assemblée géné¬
rale de la Société des Missions évangéli¬
ques de Paris, Monsieur le Pasteur BONZON a évoqué son passage en Océanie.
Nous donnons ces lignes qui montrent
combien proches sont les destinées spi¬
son
rituelles de Tahiti et de la Nouvelle-Calé¬
donie; si de nos jours tant de tahitiens
partent en Calédonie chercher de l’argent,
leurs pères partaient jadis pour y porter
POROTETANl
de la Mission de Londres, Emouvante céré
de différence
monie
croyant. Pourtant St Paul disait; “Si c’est
qni, dix jours après, le dimanche
15 juillet, devait se répéter, mais cette fois
à 5.000 kms de
là,
sur
le récif d’OUVEA.
Ce
jour-là, en présence du Synode géné¬
ral de l’Eglise de Nouvelle-Calédonie et
des Loyautés et des Chrétiens d’Ouvéa,
était inaugurée, sur une plage de corail
d’une éclatante blancheur, une stèle rap¬
cette
île minuscule. 1797
peine la durée
-
1856 !
d’une vie d’hom¬
me, au cours de la quelle, par le courage
indomptable des grands missionnaires (les
premiers “saints” du Pacifique) qui ont
Williams, Paton, .John Hunt, mais
aussi, et c’est encore plus extraordinaire
noms:
parle
d’évangélistes tahitiens, samoans, fidjiens, hébridais et maréens,
l’Evangile, à travers mille périls franchit
l’Océan et, passant d’ile en île, parvint de
Tahiti à Ouvéa. Cette route de l’Evangile,
on
l’appelle là-bas la route du soleil. C’est
aussi, nous n’en doutons pas la route du
royaume!”
(le Journal Vert)
courage
“
eux,
le Pasteur KORIN-
GO, vice-président du Conseil Supérieur
passe actuelle¬
France et à qui je sou¬
l’Eglise Tahitienne, qui
ment six mois
une
en
très cordiale bienvenue dans
notre assemblée. Comment taire l’extra¬
ordinaire
cueil
impression que me laisse l’ac¬
chargé de tant de confiante affection
à l’endroit de notre Société et reçu, non
pas-de quelques individus seulement, mais
de tout un peuple, je dis bien d’un peu¬
ple protestant. Jamais je n’oublierai la vi¬
sion de ce peuple assemblé le mercredi
8 juillet, sur la pointe Vénus, à 15 kms de
Papeete, dans cette lumière merveilleuse
du Pacifique, à l’occasion de l’inaugura¬
tion du monument commémoratif de l’ar¬
rivée
les
espé¬
les
sommes
plus
hommes ”.
En
plutôt les deux his¬
authentiques. Elles vous-
Dans
aux
une
mine de houille
Etats-Unis,
on
découvrit
abandonnée,'
en
1896, qua¬
tre
squelettes; près d’eux, enfermé dans
une bouteille, un
papier signé du nom
de Joseph Edney, où l’on pouvait lire
encore ce qui suit ;
2 novembre 1863. La mine s’est effon¬
—
drée et
nous sommes
prisonniers. Ni eau,,
de notre
ni aliments. Voici le huitième jour
emprisonnement.
4 novembre. Ewing et Akelson vien¬
nent de tuer Ayres et dévorent son cadavre.
6 novembi'e. Ewing a tué Akelson ;
—
—
il brandit
son
couteau et danse
comme
fl
fou.
un
7 (Slovembre. J’ai tué
me
tuer et
Ewing qni
je renferme ce récit
vou¬
dai|aj
fl
bouteille
Avec
tendre l’un d’entre
haite
nous
in¬
convainqueront.
une
.
.
de
toires suivantes
lait
quelle joie également, si j’en
avais le temps, je vous parlerais en détails
En transmettant ses meilleurs messages
du beau voyage que j’ai fait en Mai et Juin d’adieu à M’’ & M™®
Rey Lescure, le VEA
derniers sur nos champs du Pacifique. J’ai¬ est heureux d’insérer ces
quelques lignes
merais pouvoir vous apporter autrement tirées de “Notre Lien”
(Mai 1957) :
qu’en courant quelques échos de ce collo“Au début du mois de Juin, par “Ré¬
c[ue pastoral de Papeete où, pendant qua¬ surgent”. nous devons rentrer en France
tre jours, dans la demeure hospitalière
pour notre congé, ensuite nous serons
de Mr et Mme PREISS, j’ai vécu en com¬
atteints par la limite officielle d’âge, nous
pagnie des quarante ou cinquante pasteurs ne reviendrons plus à Tahiti, à vues hu¬
de tout l’archipel. Au moins aurez-vous la
maines, pour y travailler pour la Mission.
joie, et cela vaudra mieux que tout ce que Nous ne savons pas non plus ce que nous
je pourrais vous en dire, de voir et d’en¬ ferons en France. Nous laissons à Dieu
...
un
doutez-vous? Lisez
—
l’évangile.
Christ,
en
malheureux de tous
A
moyenne
croyant‘et
nn
dans cette vie seulement que nous
rons
pelant qu’il y a cent ans, en 1856, l'Evan¬
gile était pour la première fois annoncé
sur
entre
en
1797 des
premiers missionnaires
.
le soin de
..
nos pas..
.
a
été
pour
avec
no'us. Nous
le ciel. Signé
:
sommes
tous
prêts
Richard Cole”.
Une page se tourne pour vous com¬
.
me
en
diriger
Il y a quelques années, dans une mine
anglaise, à Seedham, en déblayant des.
galeries où, à la suite d’une explosion
beaucoup de mineurs avaient péri, on
trouvé ces mots écrits à la craie par l’im
d’eux sur une porte de ventilation: “Tousvivants à trois heures. Seigneur aie pitié
de nous! Prié ensemble pour la délivrance.
Signé : Robert Johnson”.
Et ailleurs sur une planche: “Le Sei-
pour nous; il faut toujours regarder
avec confiance en cherchant
l’ap¬
avant
pui divin. Reportez sur mon successeur
l’amitié que vous aviez pour nous, pour
que son travail en soit facilité. “Je n’ai pas
de plus grande joie que d’apprendre que
mes
Faut-il
encore
au
répondre
SEiEÜR
{Mars-Avril J957)?
enfants marchent dans la vérité.”
Ph. et A.
il y â
(111 .Jean 4)
Rey Lescure.
deux hommes
Il
en nous....
peut nous paraître à certains mo¬
la foi n’ajoute guère à notre
vie d’homme et qu’après tout il n’y a pas tant
En toute conscience, dans ce numéro du
journal catholique, il n’y a aucun argu¬
ment sérieux qui n’ait déjà reçu, sa ré¬
ponse dans notre important article de Déc.
Janv. 1957.
Rellsez-le
ments que
Imprimerie Ëlle F. Juveatin
-
1» rue Com* Destremeau
•
Papeeta*
Fait partie de Vea Porotetani 1957