EPM_Vea Porotetani_195705.pdf
- extracted text
-
'ip
Hoo i te matahiti hoè:
“NA
HOÉ-AHURU TARA— J. Adnef, Direciriir-Gérant.
TE TAMAITI OUTOü I FAATIAMA RA,
OUTOU”.
ftHauruyrü ia liamâ to taioy knml
Le lundi 15 Avril 1957 avait lieu au CoU
pnraii tamaii no teie net oroà Me 1957. A
tahi ïa matahiti i faaterehia’i te mau parmi
lège Paul Gaugiii
dans tous les
fjnaii no le Me i rolo i na tiihaa e 6 atoa.
tamaii
aaii
te
maii
tamarii
e
te
wP/a ratou mau orometiia. Ua iia o mai te
uiraa2 e: “e mea faufaa anei ia haamaramaramahia tatou i te parmi no te tiamâraa?”. Pahonoraa: “E mea faufaa roa
ïa! E mea fuaiia-pinepine-hia te parmi no
te tiamaraa i te tau hopeà nei. E raue rahi
râ te feia tei ore roa i papii i to'na niiraa
—
1 - MIREILLE NARlGON{écoleprotestante
No reira, e tamata te VEA i te
tatara i teie parmi hohonii,
no
un eoneour.': orgnnisé
territoires de rUnibn fran¬
çaise des classes terminales (classes, du
certificat d’Etudes et du brevet
Chaque
école de Papeete a envoyé scs meiiieurs élè¬
ves de français. Les deux meilleures parmi
toutes les copies ont été choisies pour le
sujet du certificat, une seule copie pour le
brevet. Ces 3 copies seront envoyées à Paris
pour le concours.
Voici les résultcds : Pour le Certificat :
mau
AfH^wiraa i te mau pahonoraa tei operchia
mau
MAU IA
ku palmarès de nos écoles.
Ua faataalnn te parmi no te tiainâraa ei
a
UA TiAMA
(ioane 8/36)
des filles)
oia hoi te paraii
2
-
FRANCIS MANUTAHl (école protes¬
to tatou tiainâraa.
tante des
garçons)
Pour le brevet: CHANTAL BARON (Collè¬
E faataa
I
-
Ne: val tatou i faatiamâ ?
a) No te mana o te turc anei i faatiamâ
ia tatou ? Aore roa ïa !
E parau mau! E feia tiamâ tatou i mua i
te ture
a
te Hau. Mai te mea aita tatou i
i te hoè
ohipa i iuo ai to tatou taata-tupu, ua tiamâ tatou ; e nehenehe ia
rave
tatou ia haere i te vahi ta tatou i hinaaro, ia amui i te taata ta tatou i au, ia maiti
mau faatere e i to tatou
paeau.
E mau fatu tatou no ta tatou mau faufaa.
i to tatou
Area râ, ia hiopoa-maitai-hia, e ere ïa te
tiamâraa ta te ture i horoa mai i te tia-
E tiaraa rapae e aita’tu. E
nehenehe noa i te taata ia parahi i roto
mâraa
mau !
i te faaturi, i te inu-ava, e nehenehe noa
ia rave i te
ge
tatou e piti tumu parau :
ohipa taiata
e
te mau peu
haii'iiri. Aita te ture e faautua ia tatou i
te reira 1 E mai te mea e na te ture i haa-
pii mai ia tatou i te maitai, eaha râ ta’na
ravea no
na
te faatiamâ ia tatou i te ino ? Ua
ô hoi Paulo
tiahia nei i
mua
e :
“ Aore
i te
ohipa
aro
a te ture ra ; na
i te hara ” (Roma 3/6).
l’oa e
o
taata
e
Paul Gauguin)
Nous félicitons élèves et mattres pour ces
résultats
qui font honneur à notre Ensei¬
gnement et qui sont un très grand encou¬
ragement pour l'avenir.
te Atua i te
te ture hoi te ite
No reira aita te ture i faatiamâ i te taa¬
ta. Na TE AROHA râ E VAI NEI I ROTO
IA lESU i faatiamâ i le taata na roto i te
faaoreraa i ta’na hara. E nehenehe ia’na
ia haere i te hoè haerea api ma te maiti
i te eà o te ora. Ua tiamâ to’na aau i te
tiamâraa mau ia au i ta Paulo i haapii
mai e: “I tia-noa-hia mai ïa e to’na ra
aroha mau i te ora e vai i. te Mesia ra ia
lesu”. (Roma 3/24).
b) Na te moni anei i faatiamâ ia ta¬
tou ? Aore atoa la !
(Tai’o atu te tuàtiraa i te api 2 - anairaa 1)
Uîî de nos instsMeors parteo France:
Par
Tahitien du 19 .Avril est
parti M.
supérieur
de l’école protestante de garçons. De na¬
tionalité Irançaise, enseignant de])uis très
longtemps dans nos écoles où hcaucoup
KI-SANG instituteur au
cours
d’enfants lui doivent leur certificat, M. Ki-
Sang a déjà reçu la consécration oIFicielle
de son dévouement sous la forme des pal¬
mes académiques. Ce n’est donc pas un
débutant. Il ])art néanmoins en France
pour se perfectionner. 11 se joindra aux
(voir la suite page 4 - colonne 1 )
2
VEA
(Tuàtiraa no te api 1, anairaa 2
i faatiamâ?” Teie te
E paraii mau atoa : e rave rahi te mau
rahi to te moni i te tau
mana
nei
te lioo i te tauliaa
hopea
pahonoraa: NA TE
EVANELIA NO IESU E AITA’TU.
U A FAATIAMA IESU IA TATO UI TE PO¬
upiita la te moni i iriti i mua i te taata.
E
POROTETANI
HE : Ua iteahia to’na
mana
i nia iho i te
puai-raa i taua raveà ra ei tumu no to
pohe i to’na faatiafaahouraa ia Lazaro e
i to’na iho tia-faahouraa mai te
pohe mai.
(loane 11/25)
raton tiamàraa. Teie râ, e taata tiamà mau
U A FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
no
e
te hoo i
no
No reira to te tahi pae tiaturi-
te taata.
nehe ia tatou ia liaere i te pureraa. Ehia
râ taata tei faariro i to ratou tiamàraa i
te sahati ei tumu
te
raa
E
no to
ratou taa-è-raa i
putuputuraanote faaroo, ei ofati-
mau
i te ture
mau
te Atua.
a
iàtu tatou
no
ta tatou moni. E
nehenehe ia tatou ia inu
noa
i te ava, ia
pere ma
te faa-ere i to tatou utuafare i '
HARA; Ua faaore oia i te hara no te hape-
te
i te ahu. Ehia taata tei faariro
pa, no te vahinefaaturi, no te matapo fanau.
Ua hopoi è oia i te hara o to te ao
i ta ratou moni ei tumu
haapii-ture e te taoà rahi tei hinaaro i te
nei”
taata-tupu ?
ora-niure-ore. Ua
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
MAI : ua rave te hapepa i to’na roi, ua
to tatou mau utuafare, ta tatou mau tama¬
ite faahou te mata o te
rii, e aore râ tei roto anei tatou i te faa-
te pirioi.
turi
anei le taata moni? Eita hoi te
uputa o
Hade
moni ïa
iritihia
c
ana!
e
to’na Fatu ! A hi‘o
O
te
tatou i te tamaiti
na
parau atura lesu ia opéré
oia i la’rai mau faui’aa i te taata rii veve ;
aita.rà oia i na reira. Ua naô faahou alui’a
Icsu e ; “ 0 te faaô taiata rahi o te feia
tîioà i te Basileia o te Atua e ! ” (Luka 18/24).
Aita te moni i iaatiamâ i te
taata
te
no
mea
e
e
ere
varua
o
te
la reva atoa’tu ta oe moni
e o ce atoa i te pohe, o oe i mana‘o e,
hüPna ta te Atua i horoa noa maira i
te moni”
i te
l'aufaa ta Satani i pupu ia’na i
nia i te moua no te mea e ua ite les^i e
e ore
rcîa to’na tiamàraa i te reira, e riro
ïu oia ei tîtî
no
Satani (Mat.
4/9-1).
Na TE TOTO TAOA ïa râ NO IESU i
faatiamâ
i
Petero
a
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
MATAU: te matau i te
vero,
i te iiamani-ino-raa. “ A
faaitoito,
eiaha
(Oh. 8/20). Aita'toa îesu i farii
mau
te taata
tei
na
tou i lioolîia i te
ô
ia
i
au
mai
e:
ino
te
ou-
e
matau”
i te encmi,
o vau,
VARUA INO : Ua haavî Oia i te arii
e
pea huru rau e
no
mau
pea-
ei faataa-è-raa i to ratou
Teie atoa te tahi hioraa :
e
te
ua tiamâ
anei
te taiata?
Ua tiamâ hoi to tatou fenua
i te pae
politika. E nehenehe noa ia tatou ia maiti i
ta tatou i hinaaro ; arauae e
Tahiti na roto i le ture
tiamà
roa
apî “Loi-cadre”.
Mai te mea râ e e faariro tatou i to tatou
tiamàraa ei tumu no to tatou taa-è-raa i
(Mat. 14/27).
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
o
te,
pô, ia Satani (Luka 10/18), ua tiavaru oia
i te mau demoni (Mar. 5/8) ua faatiamâ
oia i te taata uruhia i te varua ino (Mar.
1/27).
UA FAATIAMA IESU IA TATOU I TE
parau
“aore
(loane 1/29).
matapo, ua ouàuà
“Oia iho tei rave i to tatou paruparu, e ua hopoi è i to tatou mau pohe ”
(Mat. 8/22).
te Varua Maitai
te mea hoo ( ‘
e
“
maa
te Evanelia
i te parau a te Atua, e ere
roa’tu tatou i te nunaa tiamâ mau. E tiâ^
e
màraa rapae
ïa e aita’lu.
Pahonoraa 2: E feia tiamà mau taie
mai te peu e e faariro tatou i to tatou i
màraa ei tumu
Atua e i te
MAU MANA NO TEIE AO : Ua tatara oia
no
to tatou taviniraa i
taata-tupu.
Hioraa: E nunaa tiamâ te Ui-apî tahiti.
mai
i te mau tifi i ruruuhia’i te rima no Petero
E nehenehe
te ario e te auro, i ta outou parau faufaaore i luuhia mai e to outou hui-metua ra
(Oh. 12/7). Ua faaupootià oia ia Paulo i
ta’na mau enemi (Oh. 18/10) Ua parau mai
oia e : “ Eiaha e matau i tei taparahi mai
i te tino nei, eita râ te Varan e pohe ia
raton” (Mat. 10/28).
ta’na i hinaaro, te maitai e te ino. E riro
à te Ui-apî ei mea tiamâ mau ia pupu
oia i to’na puai e i to’na apî ei taviniraa
i te Atua e i te fenua.
UA FâATIA]VL\ IESU IA TATOU I TO
faufaa, o to tatou ia faataaraa i te tuhaa
mea e
noa
ra,
i te toto taoà ra o te Mesia ra, mai te arenio ino-ore e te mai-ore” (1 Petero 1/18-
19).
c) Na ie mau mana and no teie nei ao
e
noa
i te taurearea ia
rave
i
l
Te raveà atoa
e
tiamâ’i ta tatou mau
faaiiamà ia tatou ? Aore roa ïa !
TATOU MANAO ROTO : Ua faatiamâ Oia
e
Te tiaturi
ia Zakaio
fauraa paroita
te Atua (moni Me, auetc...) e no te haamaitai
i te utuafare
i le
mana
no
noa
nei à te mau nunaa i te
te o‘è no te faatiamâ ia raton.
i te nounou-tacia
(Luka 19/8).
Ua faatiamâ Oia i te vahiné Samaria i to’na
au no
te ohipa a
e
taata-tupu.
No reira te tupu-noa-nei te tamai e te oru-
manao
rehau
ia Paulo i to’na aau etaeta (Oh. 9/5) etc...
Oia atoa i te pae Politika ; e fenua tia¬
mâ te fenua tei maiti i te mau auvaha
rii e te
UA FAATIAMA TE EVANELIA I TO
TATOU FENUA TAHITI ; Na te Evanelia
tiamâ, tei haamana i te mau ture no te
faatiamâ i te tino e te varua o te taata,
ba.siieia rarahi. Aita’toa e nehenehe
i faatiamâ i te feia faatîtîhia i te tau tamai
tei ore
te faatereraa. E fenua tiamâ te fenua tei
te
taparahiraa taata. Aita hoi e
nehenehe ia farii i te zugo parautià-ore i
c
tuuhia i nia iho i te
mau
mau
nunaa
ia faahereherehia te mau faatereraa parautia-ore no te raveraa ohipa.
Ua tià roa te
hinaaro i te tiamàraa. Te raveà râ 1 Eiaha
tatou e
i te
raveà taata,
eiaha
tatou e hio poto. 0 te mana taata atoa
vare
mau
râ i to. Iesu
i nia i te rai, ua
ite Petero i te tahi atu mana maori râ TE
revaraa
MANA NO TE VARUA NO IESU tei faa¬
tiamâ ia’na i l’apae i te fare auri (Oh. 12/7).
No reira te ite nei tatou i te pahonoraa
î ta tatou tumu matamua: “Na vai tatou
i riro i te mau faahemaraa no
(Fei-pî etc..,.), na te Evanelia i faatiamâ
mau
tupuna i te pouri, na te
faahanahana i te ioa no te Atua na roto i
Evànelia i faatiamâ i te mau vahiné, i te
to’na haerea paieti e to’na haapaoraa eva¬
tamarii, i te mau ruau. Ua tupu te
hau, te tahoèraa te maramarama.
nelia.
mau
2
Fatu i Getsemane ia huti oia i te oè e ia
ae
roa
i to tatou
Ïa ta Petero i tiaturi no te faatiamâ i to’na
tapu oia i te taria o te tahuà rahi. I mûri
repo (loane 3/29). Ua faatiamâ Oia
-
E feia tiamâ
mou
onei tatou
i teie nei?
Pahonoraa 1 : Aore ia, mai te peu e ua
faariro tatou i to tatou tiamàraa ei tumu
no
to tatou taa-è-raa.i te.Atna e i to tatou
taata-tiipu.
Hiqraa : E feia tiamâ hoi tatou i te sahati, e nehenehe ià faaëa i te fare, h neHe-
Irava opani : “ E TAPEA TAMAU MAITE NA I TE TIAMA TA TE MESIA I
FAATIAMA MAI lA TATOU NEI, E ElAHA
IA MAU FAAHOU I TE ZUGO TAVINI
RA”
“I PARAUHIA’I HOI OUTOU, E
TE MAU TAEAE IA NO AA TE TIAMA;
—
EIAHA RA TAUA TIAMA RA El FAATUPU I TA TE TINO, El AURARO AROHA
RA TO OUTOU IA OUTOU IHO (Galatia
5/1, 13).
POROTETANI
VEA
K
1
roto i te haapiiraa, te tamahine ïa a
Te manuiaraa b to tatou
mau tare
I
te montre
15
haapiiraa
i te tahi haa^Dhraa
tamarii ïa no te certificat e no
te brevet. Ua tono te mau fare
haapiiraa
mau
^toa no Papeete nei i ta raton mau tama¬
rii ite
roa
ae :
e
Te
no
5 tamarii i te fare haa¬
tare
mau
Ua haere atoa matou
haapiiraa pipi oro-
Faatupui'aa Parau no Paris. Ua farerei
atoa vau i to’na papai-parau M'' FOLTZ
e te haapao faufaa o M'' ATGER or. Te
orometua faaineine i
te
mau
piiraa hoè.
pipi misionare, o M'' ROUX or., ra¬
ton
te feia faaea tumu i reira. I reira i
E 3 l'ê tei roaa mai, e 2 no te certificat
no te brevet. Ua
haponohia’tu na parau
e toru i Paris no te hoè
hiopoaraa
rahi no te mau fenua aihuaraau.
haaapiihia’i te feia tono, oia hoi te mau
tuati, te mau haapii-tamarii, te taote, te
orometua a‘o, te mau orometua haapii-
e
1
Teie te huru no teie hiopoaraa :
No te “ CERTIFICAT ” : rê 1 : Mireille NA-
RIGON
(no te fare haapiiraa porotetani
tamahine) rê 2 ; Francis MANUTAHI (no
te fare haapiiraa porotetani
tamaroa) no
te “BREVET”: Chantai BARON (no te
fare haapiiraa a te hau “ Collège ’’).
Te haamaururuu nei matou i te
mau
^niarii e te mau orometua haapii no teie
l^tmuiaraa o tei riro ei roo maitai no to
tatou fare haapiiraa o te riro atoa ei faaitoLoraa
no
te mau tau i
mua
Eperera
rani
no
ua
te faàhohonu i to’na ite. E riro
paha oia i te faaea hoè matahiti i rôto i
te haapaariraa iroto i te mau fare haapiiraa
h Farani.
Na te Ekalesia Tahiti e na te Sotaiete
Metua no Paris i amo i te mau pau no to’na
tere.
'
metua
haapii î roto i to tatou mau fare
haapiiraa.
Te tere noloriugo or. i Farani
(tuatiraa no te Vea no Eperera)
Ua tiilîia mai aü e te tamaiti
haapii-tamarii. Ua faaea raton i te
avae. la oti i reira e tonohia’i. E mea rahi te mau orometua tei faa¬
ineine ia raton. E ere ïa hoè taata. E mau
fare Metua e 6
paari tei haere aenei i roto i
te mau fenua aihuaraau, tei hoi râ i Farani.
Na te tahi i haapii i te Parau a te Atua,
na te tahi te huru o te parahiraa i ô, na*
te tahi te mau ture no te mau fenua ai¬
huaraau etc...
mau
hia nei no taua mau parau ra.
Ua faatupuhia te tahi pureraa no ta tatou aniraa
maori ra ia tonohia mai te mau orometua
a TA-
te tauturu ia
metua
tatou, te tahi mau oro¬
haapii-tamarii e te mau orometua
a^'o. No te mea e ua rahi roa te mau aniraa
a
te
mau
Ua tae
paroita, ua iti roa te mau tino.
atoa vau i roto i te aua pipi
orometua i
Paris, Ua amui
vau
i te hoè
haapiiraa. Tei reira hoè ahuru ma hoè
taata : fe pae tamarii ereere, e ono tamarii
uouo. E mau
haapiiraa teitei, ua roaa ia
ma.
e
ravea no
te mau tamahine
haapao-ore-roa tei haamata i te topa roa
i roto i te mau peu iino ; ua haa[>iihia ra¬
tou i te mau ohipa fare, te nira i te ahu;
rahi to ratou tauiraa.
ua
I te reira râ âhiahi, i to matou
hoiraa
tae mai te hoè niuniu no
Charles VERNIER or.: “ ia tae mai oe
fare,
ua
ananahi i te poipoi i MONTELIMAR, eiaha
e mairi’’. Ua parau mai te papai-parau o
Foltz e: “e niuniu teie, e haere oe.” No
reira, i taua pô râ ua
limar
na
haere au ; Monteauahi....
nia i te pere-oo
( Te vai atr. va )
.Wy
taata paari i faatere i te haapiiraa.
maoro
roa, mai
te
mea
Aita ïa
hoè hora.
I mûri iho, ua aratai mai o Foltz ia‘u
i te vairaa puta i roto i taua fare haapii¬
raa
pîpî ra. (Faculté de théologie protes¬
Arago PARIS XIV®). Ua puta
tante 83 Bd
to’u aali
e ua
haamanao
vau
i
ta tatou
aua pîpî e i to’nâ ravai-Ore i te puta. Ua
parau mai te tahi mau hoa e : “ noa’tu
aita teie mau haapiiraa i'ô outou, ua ma¬
rna ia outou te mau vahi e au ia outou
ia rave. A faaitoito râ, ia tae te mau tama¬
rii no te haapiiraa i ô ”, Ua ite atoa vau
i te hoè tamaiti no te “ Côte d'Ivoiré ” : e
tamaiti erpere roa ïa ! Ua roaa- ta’na- bac¬
parauhia te .“ TOUR EIFFEL ”. Ua haere
tahfi no Cameroun. E feia ite roa i-te reo
te tahi tamahine atoa i
PARAU
pai'atane e i te reo farani.
OT.O
poheraa no Tearotahi a Parau :
fariihia oia i roto i te aua pîpî-orômetua i Moria i te matahiti 1919. la oti
Te
Ua
to’na tau faaineineraa,
ua
faatahinuhia
haamauhia oia i Arue i te mata¬
hiti 1922. Mai taua tau mai â, ua rave
itoito oia i to’na toroà i roto i taua pa¬
oia e
ua
i te mau matahiti e rave
tupu noa’i te mau fifi aita râ oia i
aueue. Ua patü oia i na fare-amuiraa o
roita râ, na roto
rahi ;
Pouata e
ratou ta ratou “baccalauréat”. Na te tahi
calaureat ! E ua tae oia i te haapiiraa rahi.
E tamarii maramarama, Ua ite atoa vau
i te hoè raatira no te Ui-Apî i Togo e te
e
Sœnr Marcelle Crumière
ratou i te mau
parau api ta Bonzon or. i faaite
mau fenua aihuaraau, te pure-
HIARII or. e vai nei i roto i te haapiiraa
o HIRA. E arata’i oia ià‘u e haamataitai
i te vahi hunaraa no Napoléon-Bonaparte,
i te vahi parauhia INVALIDES. Ua aratai
atoa mai oia ia’u i nia i te pou rahi auri
matou i reira
o
2 'taote,
mai no te
i
Te riro nei teie parau ei uputa no te
mau tamarii
porotetani maramarama tei
hinaaro i te faataa ia raton ei mau oço-
...
diakono-vahine, oia hoi
Te rave-ato-ahia nei te pure amui: ia oti
revalu o
KI-SANG, te orometua faatere i te piha
no te “ Certificat ” i roto i tb tatou fare
haapiiraa tamaroa. Te haere l'a oia i Fano
mau
piti orometua faatere: E
iho â ta ratou, e fare haa¬
piiraa no te mau tuati. Te imi atoa nei
aua,
i te
no
avae
te
i te
tare pureraa
metua
nei.
Te'toooraa i te hoè orometua m
to tatou fare fîaapsiraa i Faraoi.:
te
Orofara
e
orometua
no
mataitai
Hoè fare ma‘i rahi roa i roto i to ratou
tamarii ; Ua farerei au i reira i te hoè taote,
hoè orometua a‘o, toru tuati, e piti oro¬
te
I
fare
e
te mau vahiné mai te mau tuati-vahiné no
O M'’ BONZON te faatere rahi te Sotaiete
mau
i Paris
teitei roa ;
mefua i Paris :
vai nei te
Te fare no te mau diakono-vahine
Fano
TUMAHAI ; e tamahine itoito teie tei haere
Eperera 1957, ua
tupn te lîoè hioporaa no te tamarii haapii no te oire tei hau ae i te ite, i te fare
.haapiiraa a te hau (Collège Paul Gaugin).
Te
O
o
Betelehema.
Tupu atura te hoè ma‘i fifi rahi i nîà i
to’na tino, ta’na i faaoromai noa na roto
i te mau matahiti e rave-rahi, e i te 16 no
Mati, ua taoto oia i to’na taoto hopeà, i te
17 i hùnahia’i to’na tino i Outuaiai (Arue),
i
pihaiiho i te fare-pure. E rave-rahi tei
tapapa mai i te taime i hunahia’i to’na
tino. Te aroha nei te A.R. i te ivi vahiné
o Tearo vah.. Na te Fatu e tauturu ia’na.
Te poheraa o
Ua riro oia ei
e: te Tomite
Amo Toareinui >
haapii evanelia i tonohia
Tamau i TAIOHAE (Matuita).
Aita i maoro i nia i te ohipa ua roohia
to’na tino i te ma‘i ; ua afaihia mai i te
fare ma‘i i Papeete. Aita ïa i manuia.
21
no
I te
Mati ua tii mai te Fatu ia’na. Té
aroha nei te A.R. ia Amo vahiné.
VEA
4
Au Palmarès de nos Ecoles
( suite de la page 1, colonne S)
stagiaires du Gouvernement au cours des
premières semaines puis poursuivra un
programme de perfectionnement dirigé
par la Société des Missions évangéliques
de Paris. Les frais de son voyage sont
entièrement supportés par une bourse de
la société des Missions et par une subven¬
tion des Eglises tahitiennes.
Cette initiative
ouvre
la voie
à
des
jeunes gens protestants qui auront reçu
la vocation d’enseignants dans nos écoles.
La route du soleil
Dans son
rapport à l’Assemblée géné¬
rale de la Société des Missions évangéli¬
ques de Paris, Monsieur le Pasteur BONZON a évoqué son passage en Océanie.
Nous donnons ces lignes qui montrent
combien proches sont les destinées spi¬
rituelles de Tahiti et de la Nouvelle-Calé¬
donie; si de nos jours tant de tahitiens
partent en Calédonie chercher de l’argent,
leurs pères partaient jadis pour y porter
POROTETANl
de la Mission de Londres, Emouvante céré
de différence
monie
croyant. Pourtant St Paul disait; “Si c’est
qni, dix jours après, le dimanche
15 juillet, devait se répéter, mais cette fois
à 5.000 kms de
là,
sur
le récif d’OUVEA.
Ce jour-là, en présence du Synode géné¬
ral de l’Eglise de Nouvelle-Calédonie et
des
Loyautés et des Chrétiens d’Ouvéa,
était inaugurée, sur une plage de corail
d’une éclatante blancheur, une stèle rap¬
cette
île minuscule. 1797
-
1856 !
Williams, Paton, .John Hunt, mais
aussi, et c’est encore plus extraordinaire
noms:
parle courage d’évangélistes tahitiens, samoans, fidjiens, hébridais et maréens,
l’Evangile, à travers mille périls franchit
l’Océan et, passant d’ile en île, parvint de
Tahiti à Ouvéa. Cette route de l’Evangile,
on
l’appelle là-bas la route du soleil. C’est
aussi, nous n’en doutons pas la route du
royaume!”
(le Journal Vert)
“
.
.
tendre l’un d’entre eux, le Pasteur KORIN-
GO, vice-président du Conseil Supérieur
de l’Eglise Tahitienne, qui passe actuelle¬
ment six mois
haite
les
sommes
les
hommes ”.
plus
En
toires suivantes
plutôt les deux his¬
authentiques. Elles vous-
convainqueront.
Dans une mine de houille abandonnée,'
aux
Etats-Unis, on découvrit en 1896, qua¬
tre
squelettes; près d’eux, enfermé dans
une bouteille, un
papier signé du nom
de Joseph Edney, où l’on pouvait lire
encore ce qui suit ;
2 novembre 1863. La mine s’est effon¬
—
drée et nous sommes prisonniers. Ni eau,,
ni aliments. Voici le huitième jour de notre
emprisonnement.
4 novembre. Ewing et Akelson vien¬
nent de tuer Ayres et dévorent son cadavre.
6 novembi'e. Ewing a tué Akelson ;
—
—
il brandit
son
couteau et danse
comme
fl
fou.
un
7 (Slovembre. J’ai tué
lait
me
une
bouteille
tuer et
Ewing qni vou¬
je renferme ce récit dai|aj
fl
Avec
quelle joie également, si j’en
avais le temps, je vous parlerais en détails
En transmettant ses meilleurs messages
du beau voyage que j’ai fait en Mai et Juin d’adieu à M’’ & M™®
Rey Lescure, le VEA
derniers sur nos champs du Pacifique. J’ai¬ est heureux d’insérer ces
quelques lignes
merais pouvoir vous apporter autrement tirées de “Notre Lien”
(Mai 1957) :
qu’en courant quelques échos de ce collo“Au début du mois de Juin, par “Ré¬
c[ue pastoral de Papeete où, pendant qua¬ surgent”. nous devons rentrer en France
tre jours, dans la demeure hospitalière
pour notre congé, ensuite nous serons
de Mr et Mme PREISS, j’ai vécu en com¬
atteints par la limite officielle d’âge, nous
pagnie des quarante ou cinquante pasteurs ne reviendrons plus à Tahiti, à vues hu¬
de tout l’archipel. Au moins aurez-vous la
maines, pour y travailler pour la Mission.
joie, et cela vaudra mieux que tout ce que Nous ne savons pas non plus ce que nous
je pourrais vous en dire, de voir et d’en¬ ferons en France. Nous laissons à Dieu
...
nous
doutez-vous? Lisez
—
l’évangile.
Christ,
en
malheureux de tous
A
peine la durée moyenne d’une vie d’hom¬
me, au cours de la quelle, par le courage
indomptable des grands missionnaires (les
premiers “saints” du Pacifique) qui ont
croyant‘et un in¬
nn
dans cette vie seulement que nous espé¬
rons
pelant qu’il y a cent ans, en 1856, l'Evan¬
gile était pour la première fois annoncé
sur
entre
une
en
France et à
qui je sou¬
très cordiale bienvenue dans
notre assemblée. Comment taire l’extra¬
ordinaire
impression que me laisse l’ac¬
cueil chargé de tant de confiante affection
à l’endroit de notre Société et reçu, non
pas-de quelques individus seulement, mais
de tout un peuple, je dis bien d’un peu¬
ple protestant. Jamais je n’oublierai la vi¬
sion de ce peuple assemblé le mercredi
8 juillet, sur la pointe Vénus, à 15 kms de
Papeete, dans cette lumière merveilleuse
du Pacifique, à l’occasion de l’inaugura¬
tion du monument commémoratif de l’ar¬
rivée en 1797 des premiers missionnaires
.
le soin de diriger nos pas.. .
Une page se tourne pour vous com¬
..
Il y a quelques années, dans une mine
anglaise, à Seedham, en déblayant des.
galeries où, à la suite d’une explosion
beaucoup de mineurs avaient péri, on
trouvé ces mots écrits à la craie par l’im
d’eux sur une porte de ventilation: “Tousvivants à trois heures. Seigneur aie pitié
de nous! Prié ensemble pour la délivrance.
Signé : Robert Johnson”.
Et ailleurs sur une planche: “Le Seia
été avec no'us. Nous
pour
sommes
tous prêts
le ciel. Signé : Richard Cole”.
.
me
pour nous; il faut toujours regarder
confiance en cherchant l’ap¬
en avant avec
pui divin. Reportez sur mon successeur
l’amitié que vous aviez pour nous, pour
que son travail en soit facilité. “Je n’ai pas
de plus grande joie que d’apprendre que
mes
Faut-il encore répondre
au
SEiEÜR
{Mars-Avril J957)?
enfants marchent dans la vérité.”
(111 .Jean 4)
Ph. et A. Rey Lescure.
il y â
deux hommes en nous....
Il
peut nous paraître à certains mo¬
la foi n’ajoute guère à notre
vie d’homme et qu’après tout il n’y a pas tant
En toute conscience, dans ce numéro du
journal catholique, il n’y a aucun argu¬
ment sérieux qui n’ait déjà reçu, sa ré¬
ponse dans notre important article de Déc.
Janv. 1957.
Rellsez-le
ments que
Imprimerie Ëlle F. Juveatin - 1» rue Com* Destremeau • Papeeta*
Fait partie de Vea Porotetani 1957