EPM_Vea Porotetani_195704.pdf
- Texte
-
1e 'Î7
O
MatahitÎ
TE
E PERER A 1957
HOÈ-AHURü TARA— M. Adutl
Hoo i te maiahiiihoè:
Tuaroi
I rava
“
«
E i roto te Atua i te Mesia i te faafaiteraa i
«
e
te huri-ore atu i ta raton hara ia ratou ».
(tuhaa hopeà)
(a hi‘o i te Vcà no Maii)
Ruta 1-16
La
significata spiritueile
de la fête du “Mai”.
TüMU IV
Teie nei peerca no
;
To’na VARUA ta’na i vaiiho i roto ia
Rnnt ia
^^Naoini.
tatou,
Pcth.: E tapa‘o ïa no
te tamarii faatma
Metua.^
taata i
ai ia’na, e iia jjee
ia’na
e
tae noa’tu i le
pohe.
patoi i te tamaiti,
area
o
te taata
Samaria i hoi mai ai oia
e
too-iva,
lepera
aramoina ia ratou te aroha
ua
Mai mutaa iho mai
o
tei faaino
faaùtuàraa riaria
Ei hi‘oraa
metua i
o
tatarahapa ai oia
haere i roto
î te ovine. Areà te tamaiti matamua, ua'
oia:
parau noa
hame, faatnra
« e
haere
au »
ore, auraro ore
aita ra i
i te metua.
faatura atoa nei tatou i to tatou rae-
tua, ta tatou mau orometua haapii, ta ta¬
mau orometua faaroo, tei faaamu ia
tou
haapaari ia tatou, aita anei ta¬
faa-faufaaore i te mau haapiifaa i
tatou, tei
horoàhia ia tatou, na roto i to tatou taiva-noa-raa i te
mau
ohipa maitai. Aita
anei tatou i faa-faufaa-ore i te rohîrohi o
to tatou
mau
DOMA
te tamaiti i to’na
e ua
tupuna, tei iriti ia tatou no
tae
roa
e
;
na
-
-
SO-
sance
nei ratou i te Eà aano, no te ahaaha-
te tino, te mau arearearaa, te mau
tamaaraa, te mau inuraa-ava, etc.
b) E faaauraa maitai no to te taata faa-.
pee onoonoraa
i te Atua
e
ta’na
Parau.
Te pee nei ratou i te Atua i te mau
taime atoa, taime no te maitai e te taime
no
te
ino, taime
no
te. hau. Aita
pee te mataù. Te
PÀRAU i te ru‘i e
raa.ua
pee
ta’na
te
roto mai i te
e
taiê-
nei ratou i
ao.
pô, ha roto i to tatou nouEi hi‘oraa: Ahcrahama
Noa
lOBA
haapa'oraa èè.
Daniela
Sadaraka ma
losepha etc,..
E tei hau atu, aita anei tatou i faaino i
c) E,faaauraa tanp maitai no tp te taata
te aroha o te Atua, e ta’na horoà i te hotu Kefesétiano mau
pee onoonoraa ia lesu e
tWna Evanelia.
o te fenua, te mauuiaraa o te mau ohipa,
-
.
nÔLiraa i te
-,
mau
-
-
■
roto ‘ i to tatou hue-noa-raa
faufaa i te
pae
i ta tatou
ohipa tià-ore, iha te hàai ta’na mau ohipa, e aoTe ra, na roto
mau
i te horoàraa i te tahi mau
tu.sia ravai
ore.
s’est
o
roo mau
Ei bi'oraà
:
O te riiau
Aposetdlo i niu-
ri aè i to ratou îraa i te VARUA
i te ihahana
no
MAITAI
te Penesekose.
(Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1)
va
être célé¬
Française. Les
DE LA RECONNAISSANCE, reconnais¬
GOMORA.
peeraa onoono no te taata i te ino. Ua
faaruè te taata i.te .Àtua e ta’na parau. Ua
faariro ratou ia ratou ilio ei atua. Te pee
noa
disons,
examens d’instruction reli¬
gieuse, et les enfants les saynètes bibli¬
ques. Ce sera une grande fête pour cha¬
que île, pour chaque district. Le ME est
une tradition qui remonte au temps de
l’évangélisation de Tahiti et qui s’est ré¬
pandue dans toutes les terres protestantes
du Pacifique sud. C’est donc une FÊTE
I teie tau te ite-noa-hia nei â taua huru
raa
nous
paroisses préparent leurs offrandes, leurs
mai i teie
DILUVI
comme
chants, leurs
no
te Atua.
RABELA
grande fête de l'cvangélisatioh, le
brée dans toute l’Océarue
nei to te taata pee onoonoraa i te ino, i
roto i td’na mau huru atoa, a iteahia i te
te Metua.
No te mana‘o faatura
e
La
“ME”
a) E faaauraa atoa no te mana'o onoono
te taata paiéti ore i té peeraa i te ino.
lapera
haamaitai
i te Atua tei faaora ia'na, areà na
na
,
no
No te mana'G faatura
tou i
faatura anei tatou ia’na. EaaE faaore â te Atua i te hara a te
Tuniii V: Teie nei mana‘o onoono
Ruta e pee ia NAOMI?
i faaruè
metua hoovai vahiné, i ore ai oia
iR
:
i te VARUA, eita roa ta’na hara e orè.
No te mana‘o faatura o RUTA i lo'na
no
ua
mana‘0
•
envers
souvenu
Dieu
qui, dans son amour
des îles lointaines et y a
porté le salut, reconnaissance envers les
missionnaires européens et autochtones
qui, souvent au péril de leur vie, ont se¬
mé la graine dont nous l'ècueillons les
fruits. Mais le ME est plus qu’un regard
vers le passé ; précisément par fidélité
a.u passé il est la FÊTE MISSIONNAIRE,
la fête du “faatupuraa Parau”, c’est-à-dire
des nouvelles semailles, celles de la Pa¬
role de Dieu dont il est dit “qu’elle n’est
])oint liée”. Elle est le jour où, nous sou¬
venant que nous sommes tous “des paiens
convertis ” ( tahitiens ou papaa ), nous
à ceux qui ne le sont pas encore.
ME est la FÊTE DE L’OF¬
FRANDE où fargent sera rassemblé pour
l’édification et l’accroissement de fEglise
de Jésus-Christ. Pour mieux cornprendre
la signification spirituelle ' du MÂI, réflé¬
chissons à une parole de la Bible adressée
à Ruth la paienne.
voir la suite page 4, colonne 1 pensons
La fiête du
-
2
VEA
POROTETANl
Ua ore to'ratou taiâ e te mataù, ua pee
ratou ia’na e ta’na Evanelia e tae noa’tu
i te pohe. üa taputo ratou i te ino e tae
Apooraa rahi no te Sotaiete Metua tei
tupu i te 23 e i te 24 no Atopa. Na roto
parau: “no te
Ua na ô atura
i to
noa’tu i te maniiraa toto. A hi‘o ia Sete-
i Alsace
vahi ta‘u i ite. Eita vau e maoro i ô nei”.
Ua parau mai Bonzon e : “ mai te mea
e e roaa mai te tahi
parahiraa i nia i te '
pahi, e hoi oe i Tahiti”.
phano, Paulo etc
d) E faaauraa maitai
to te Ekalesia
pee onoonoraa i to’na Raatira Vî ore tei
riro ei upoo
no
no’na.
Te onoono nei te Ekalesia Moà na lesuMesia i te pee ia’na, noa’tu te mau ati e
te mau pohe ta’na e farerei noa nei.
Pee i to’na huru : maramarama ora, aro-
ha, marû, faaoroma‘i.
Pee i to’na pohe: faainohia,
to’na iho, faaruèhia e to’na
e
haapaehia
mau
hoa,
tairihia, tahitohitohia, haamauiuihia,
e
VI: Te utuafare i faaruèhia
RUTA?
e
Pah.: To’na iho utuafare matamua, to
ana nunaa, to’na mau atua rau, no te tomo
i roto i te fenua
apî, nunaa apî, Atua api,
taata
apî.
To’na
hinaaro tino tei riro ei mau
atua i roto i te hiei’o no to’na aau, ua faaruè oia i te reira, e ua tomo i roto i te
haamoriraa apî, oia lEHOVA te Atua no
Aberehama, Isaaka, lakoba, e te Atua hoi
no N.A.OMI. Na vai i
faatupu i teie hinaa¬
ro
apî ïa.
Ei hVoraa: Vahiné Samaria-Nikodemo
Zadaio i to’na farereiraa ia lESU etc...
Tumu VIL: Tei nounouhia
e
RUTA ?
Pah.: Te fenua no NAOMI e to’na
ATUA tei noaa ia RUTA na roto i to’na
taatiraahia i te tamaiti a Elimeleka. E
fatu mau o Ruta i taua faufaa ra, o ta’na
ïa e nounou nei.
Etene atoa tatou i mutaa-ihora, mai ia
RU’fA, e ua taatihia tatou e te marama¬
rama no
nià mai. E fatu atoa tatou i taua
maramarama ra,
roto i te taoto
rama ra e
te taata è
Ua
tei faaara ia tatou
Na taua
varua.
haapii ia tatou
e
te
no
marama¬
e eere
tatou i
purutia.
maramarama tatou
i teie nei, a mau
papu i taua taoà nei. Eiaha ia faafaufaaore-hia. E pee ia Ruta tei ore i faaruè i
te faüfaa i noaa ia’na. A
pee i te marama¬
rama ia riro tatou ei tamarii no te ma¬
ramarama.
Opani; Eph. 6/1-2.
Te Tere
o
(Tuàtiraa
te fare
no
haere mai
ua
pure i ta ratou.
hio atoa vau i
reraa
Koringo Or. i Faranî
feia katolika
te
a
Te vai ra ta ratou fata. Ua
pihaiiho i te tahi fare pu¬
tapuraa arapoa no te tau
i te vahi
tahito i faautuahia te taata; ua faaoliia te
upoo na roto
ua
tapuhia
i te hoè apoo no te patu e
te toi. Aita teie peu i teie
e
tau, ua ore ïa.
maua
i ô te teina
o
Parai¬
ta; i to‘u faaearaa i reira, ua haere atoa
vau e tope i te vine. E mea arearea roa
teie ohipa. Hoe â huru teie oliipa
tope
vine
e
noa
te taata
te
ohipa faatitoraa
i te tahi aroa,
haapa‘o
bakete,
te feia
van ira;
himene
roto i to’na aroa, na
na
roto
roto i te tahi aroa; e
na
i ta oe ohipa i te îraa ta oe
huri i roto i te farii, te vai ra
oe
a
tie;
e
te
mau
ohipa i reira,
e mau
ohipa “coopérative”
vine,
mau
i roto i te
anae. E ravehia teie
amuihia, e hopoihia ta oe vine
valïi neneiraa; e faitohia, e ite
e
ratou ehia iitera
e roaa
mai ia
oe na
roto
i te pape
vine, eaha te faito no te monamona no te
pape-vine tei roaa ia oe. E ua
na reirahia, eita e ô te
pereoo.
Na roto i to
oo
auahi,
Calédonie
ua
o
maua
tere
na
nia i te pere¬
farerei maua i te orometua
DOLLFUSS e to’na diakono
Billy, matou i te tereraa mai i teie poipoi haere mai i Paris.
o
Te
Apooraa Rahi no te Sotaiete
Faatupuraa Parau no Paris.
Ua tapae matou i Paris i te hora hoè
i te avatea. Ua haere atura matou e fa¬
rerei i te fare no te Sotaiete (102 Bd Ara-
go Paris
Peretiteni
XIV^). Ua farerei
o
maua i te
BONZON. Aita i moe i roto
i to’na mana‘o te
hiti, to
oe
ohipa ta’na i ite i Ta¬
oe mau ohipa i rave¬
huru, ta
oe e
vau
e:
hoi ai i Tahiti?”.
“Ua ravai te
mau
Poipoi a‘e
ua tupu te apooraa e ua fa
300 auvaha tei tae mai, Ua haere
matou i roto i te tahi fare
pureraa no te
ekalesia porotetani amaa “
tata
e
reira te
te
Baptiste ”. I
ra; e faaite
auvaha atoa i to ratou
mau
na‘o
Apooraa Rahi i tupu
te
mau
ma-
ohipa i ravehia. Ua parauparau atoa maua o Paraita i reira i roto
i teie rururaa mai te faaite i te mea hinaarohia no Tahiti: to tatou huru, ta tatou
no
mau
pipi, te huru
aua
no te mau pipi, te faito
hinaarohia no teie tau,
ia maramarama, ia haere te mau orome¬
tua i mua, te mau ohipa no te
U‘i-api,
te
o
ite, te
mea
mai te faaite ia ratou i te mau fifi e vai
nei no te mau misionare i to ratou
pae,
to ratou iti
te ani-onoonoraa ia
e
ton(d|K
MPU‘i-api e i te tahi orometua h^pii tamarii, te tahi orometpa haapii éÊÊ
aua pipi tei haamaramarania, tei faanohonu i te ite. O te mau parau teie tei
aparauparauhia.
te tahi orometua ite atoa' i te
mau
tereraa
Ua haere atoa mai te
mau
auvaha
no
Togo no Cameroun no Lessouto e no Ma¬
dagascar. E mau taata maramarama roa
ratou. Ua parau atoa
rau no to ratou
pae,
oti,
ua
ratou i te mau pa¬
te mau opuaraa, e
haere matou
ua
e
tamaa i roto i
te hoè lîotela iti rahi.
I te
pô
ua
haere matou
hohoà cinéma tei tavirihia
tupuraa
te
mau
hio i te tahi
no
Aferita; te
te Evanelia i reira, te huru no
taata i roto i te haapa'oraa etene,
no
te feia tei
nehenehe
Ua
e
farii i
te Evanelia.
ïa.
roa
E
ho|||^,-
peretitenihia te putuputuraa
e
te
Peretiteni Rahi orometua o BOEGNER e
i pihaaiho ia’na i to’na pae atau, o Bon¬
zon
ïa, te Peretiteni no te Sotaiete Metua
Paris. Na’na i faatere i te mau rap¬
hia i nia i te fenua nei; ua vai i roto i
i to’na aau. E to’na mana‘ona‘o i to’na
ports atoa ta’na i haaputu
tae-ore-raa i Raiatea. Ua faaite o’na i ta’na
i ’l'ahiti
parau. E to’na oaoa iti
ta’na i farerei i Matavai
nua,
mai to ratou haamauruuru atoa i te
mau
parau no
rahi i te oroà
e
i
Papeete nei
paroita, ta tatou fariiraa i faa-
iiieinehia no'na, e i te mau ohipa U‘i-api
ta’na i ite, e ua vai teie i roto i to’na aau.
E
ua
hinaaro to’na hoa i te tae mai, ua
no
e
ia ratou, teie
mau
hinaaro
teie tau
e
no to’na tere
to’na tere i te tahi mau fe¬
no
Tahiti tei parauhia i mua
mau opuaraa teie nei
nei
o
ta tatou
e
hinaaro nei
no
vai nei.
I reira atoa to te
Sotaiete aniraa i te
Ekalesia farani la afaihia te mau
haamauaraa i nia ia roaa e 6 milioni apî
Paraita i Stras-
fifi râ; eita râ e ore e e tae mai iho â ia
tià i te Fatu. E ua parau vau ia Bonzon
i reira e: “Bonzon, ua ite oe, e hoi au
( e 220.000 tara ) i teie matahiti. Ua haere
te tapapa mai i PARIS, i te
i Tahiti’’. Ua hitimahuta Bonzon i teie
faahou i nia.
...üa faarue
kourg
(Uturoa)
i te hoè oire
i roto i te fare pureraa : e piti
e pure i roto; e pure te taata
porotetani i ta’na e ia oti a hoi ratou i
i roto i te
Paahu
maua
pureraa
mau
? Na te fanauraa
ite
huru è te faatereraa i te
e mea
Ua faaea’toa
Pee i ta’na Evanelia: E aroha outou ia
outou iho mai iaù i aroha'tu ia outou.
ua
haapaoraa
faasataurohia.
Tumu
tere,
maua
aha
no te
maua
Veà
o
no
Mati)
mau
Ua faaitehia te tumu. Ua
,
V E A
haere atoa te maniania e te marô, te lïiau
uiraa e: “Eahate tumu? Eaha?Aita teie
fenua i
mau
paari? Aita i
tino orometua
roaa te mau
te faatei’e?”. Ua haa-
no
inaramaramahia raton e ua fariihia. E
mea itoito te mau Ekalesia farani. E ua
operehia te moni ME i nia iho i te mau
luhaa e na te mau tuhaa i opéré i roto, i
te mau paroita, ta te tahi, ta te tahi, na
reira noa. E te faaitoito nei te mau
paroita
ia
mai ia ratou te moni i faataahia
roto i te tabula haamauaraa. E aufau
roaa
na
ratou i te
mau
imihia te
ua
te
avaè atoa. la
mau
ravea
rapae,
moni tei faauehia.
I mûri a‘e i teie nei
teie nei
oire
ia ravai,
atoa ia taeahia:
ia tapapahia te faito
mau ravea
haere
ore
mau
parau, ua
oti
putuputuraa
e i te reira ahiahi ua
te tahi tere iti mataitai, i te
i
au
Paris....
no
hio, i te vahi i porohia’i te Parau
A
te Ofa
te
e
Tiamâ, i reira te
te
no
3
No reira, e mea rave atâ mau te tinaii te “FAAROO DEMONI”
E nahea to tatou aroraa? Teie ia: O te
no
raa
mana o
DEMONI
e faa-û puai ai: (Apok.
riro atu ai te taata, hohoa
Atua, ei hohoa matahipa !
mau
9/2...
no
P OR O T E T A N 1
13/1)
te
poro-haereraa ïa i te ioa lianahana no
te Fatu: Te ioa no lesu tei upootia i nia
i te mana o te pô.
a
E mai te mea ua maitihia te tino repo
ei farii no te Varua-Maitai, e maiti atoa
te mau Demoni i taua tino repo nei à ei
farii na ratou; a hiopa luda ( Joane 13/2)
A taio Mareko 5/1.
Te vai nei â taua mana rahi ra ei ofatii te mana haavare o te ao Demoni.
raa
A faaite tatou i te taniarii e i te feia rii
tei riaria noa i te mau tupapau e i te mau
varua
iino e : Eiaha outou e matau.
.
Na roto i te mana-Demoni, e tia i te
taata ia rave i te mau ohipa maere tei
ore e tia i te taata noa ia rave. E nehenehe i te Demoni ia rave i te mana Semeio
(Mau Tahu‘a
no
Ua riro te rê i te Fatu. Na’na e na ta’na
mau melahi maitatai, na te nuu no te rai...
e
e
Pharao, Mko 13/6.. Apok.
pure hoi, “a pure
hia i te atil”
8/9)
ta ratou iho i
Oia, te vai
i te
nei te
Pahonoraa 1: la
lÆ^^eko: 16IÎ7: “Ua tiavam lesu i ie
A
dMoni...”
E parau
no
te
fifl
e te hohonu hoi te parau
Demoni, e te feaapiti noa nei
mau
te mana‘o
te tahi
no
taata i taua
mau
parau ra.
Te vai
Te
roa
mau
nei anei te Demoni?
pahono nei te tahi
haavare
anae
no
te
E
pio
ravea
i te
no
varua no
pouri. E ohi-
e
Tahu'a ei
ei taumiraa.
te tahi pae te faarirote mau tupuna e no te
i te fetii
e ora
i
ra
no
noa
to ratou
Te
mau
mau
Eiaha
mau
pàe tei tiaturi
ohipa pifao ei tumu
A hi‘o na, ehia ma‘i tei parihia i
ra: E ma‘i
tupapau, e e ma‘i
na roto i te
pifao? E inaha: E ma‘i
Ehia
Oia, te
fabula,
Satani
e
e
ratou te
mea
te ino. Te vai
mau
melahi. Eere te hoè
te hoè mana‘o taata. Te vai nei
ta’na
mau
rnana
no
maitatai atoa.
te
tavini... tèi roto ia
te faaturori i te
mau
marama¬
ohipa huru-è tei tupu, e inaha,
ite-maramarama-hia i mûri iho
tumu
A ara,
mau no
taua
eiaha
a ara,
Teie
mau mea ra.
roa
tatou ia
i te mau mana'o pouri. la
hiopoà râ e ia haapapu tatou e tia’i.
na O
te
pouri
e
aro
tatou i te
e
vare, e aore ra e parau mau
Te vai
mau
nei te hoè
huru-è i teie nei aô
arairaa i te
ohipa
a te
(I Cor. 8/5), ei
Evanelià,
i te taata ia
rave
mau mana
e
ei araitairaa
atoa oia i te
Diabolo.
mau
e
hitu ta lesu i
parau
i nia
:
1) E ta’u Atua,
e ta’u Atua, eaha oe i faarue
(Mat. 27/46)
2) E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara
aore
Noa’tu
parau-haate tahi
mau
ohipa DEMONI, e huti mai ihoâ
taua mau parau ra i te taata i rolo
i te pouri.
e:
hopea
mai ai ia’u?
ma¬
tia’i.
na reo
iho i te satauro
apee noa
Ua ite tatou
Bibilia I
mau
ua
te taote
noa
Pahonoraa 2: la
pae:
Demoni !
nei Satanie ta’na
te
mua
nei, ia manuia
ati !
mau
e
râ tatou iafarii-noa i te
roa
i te tumu.
Hoè â tiaturiraa tei iteahia i roto i te
E DEMONI
te
parau e te mau peu tei parauhia : e
ohipa Demoni, e e ohipa Tupapau.
Ehia taata tei hape i taua vahi ra ?
Ua ite
pahono nei râ te tahi
vai nei te
e
taata !
rama
rotopu ia tatou nei.
i te
lesu i nia iho i te Satauro
E tia-
ai i tei tiaturihia
maramarama
mau.
Te vai atoa nei te tahi
pouri
G. Preiss
tia'i!
e
hiopoa maitai i te haavare
no te
opuaraa : te haruraa faufaa, te hafenua. Ua ite noa-hia taua mau peu
haavare
mau
te pô.
la na reira tatou, e huna te taata i
to’na mana'o mau, e ere ai tatou e
mau
ruraa
mana no
mau
ta^ynau fetii pohepohe ei tumu
faURriaraa
te
aita
mau
faariariaraa i te taata rii,
raa
e
oia
parau mau.
Eiaha tatou e parau noa e :
tiiriraa maamaa e te etene.
!
E tiaturiraa ïa no^te taata
pa
Aita,
pae:
ara
lESU i haavi
Demoni, oia hoi te
3/24...
Nahea ta te taata faaroo parau
i te faaroo Demoni ?
TE FAROO DEMONI
no
outou ia roo-noa-
DE¬
mau
MONI.
•
ao
ore
E parau oaoa roa teie. A tiaturi! A faarool
I Cor. 2/6-8... Kol. 2/14-15... Mareko
i te matamua??
rave
mau
ia
Na te SATAURO
Aita anei tatou i ite i te tahi mau hoa
tei taui roa na roto i te mana-Demoni e
tei rave i te hoè mau ohipa iino roa ei
tahooraa e ei totovaraa i te ohipa maitai
Te vai atura...
paruru ia outou i te ao e i te pô. Eiaha
mehameha i te vahi mehameha... A
hoi ratou i ite i ta ratou
23/34 ).
3) Ei paradaiso ïa
â
mahana, oia
mau
e rave
oe e o vau
ta’u
e parau
nei
( Luka
atoa i teie nei
atu ia oenei.
( Luka 23/43 ).
4) Eta’u Metua. te tuuatu nei au i ta’u Varua
i to rima na ( Luka 23/46).
5) E teie nei vahiné, e hio nai to tamaiti...
a hio na i to metua-vahine ( loane
19/26).
6) Ua poiha
7) Ua oti
vau
( loane 19/28 ).
( loane 19/30 ).
La
signification spirituelle
,
-suite de la page 1,
Rulh
est
une
lins, conscients
ou non
de leur reniernent,
qui, tout en méprisant l’héritage de Dieu,
“lorgnent” de son côté, confiant malgré
de la Fête de Mai.
colonne 3
eux
païenne. Son alTection
Méditation pour
le Vendredi-Saint
Pour que le
culte de la croix
dans Fidéal chrétien.
Tous
glanent dans le champ de Dieu.
plus grande part,
pouvaient, s’ils y
étaient tout simplement invités.
sée pm- i l faim, s’aventure à glaner des
Ne va pas glaner dans un antre champ,
épis de l)lé sur le champ de Roaz, le rjche ne féloigae pas d’ici” dit Roaz à IVith.
IVrmier, '.“ctui-ci ne l’éloigne pas. (7est C’est-à-dire ; “ Ne va
pas chercher ton espé¬
une païenne, bien sûr, une inconnue, mais
rance ailleurs. Ici est ton pain, ici est ta
il a pitié d'elle. Généreux, il recommande
famille spirituelle, ici est ta vie, reste”'
à ses serviteurs de laisser tomber des épis
Dieu nous garde de jouir de notre héri¬
et il dit'a Ruth : “lieoutc, ma fille, ne va
tage pour nous seul, d’en faire une chasse
pas glaner dans un autre champ; ne fé- gardée où les autres n’auront jioint accès !
loigne lias d’ici”.
Dieu nous apprenne à renoncer à une
Ghrélicns! Le champ de Roaz, ancétré
partie de la moisson pour la donner aux
pour sa belle-mère Naomi l’a entrai me
a la suivre à Bétliléem et à se faire juive.
Klles ont fui la famine. Quand Ruth, pous¬
fût assuré il fal-''
Ils y prendraient une
s’ils fosaient, s’ils le
lait lui réserver,
dans la semaine
“
de David et de .Jésus, doit nous faire pen¬
autres !
l'héritage spirituel que nous avons
nous-mêmes reçu, nous qui, par notre
foi et'notre baptême sommes rattacliés à
de
à
ser
l’E
Fait partie de Vea Porotetani 1957