EPM_Vea Porotetani_195704.pdf
- extracted text
-
1e 'Î7 O TE MatahitÎ
E PERER A 1957
Hoo i te maiahiiihoè:
Tuaroi “
I rava
Ruta 1-16
HOÈ-AHURü TARA— M. Adutl
«
E i roto te Atua i te Mesia i te faafaiteraa i
«
e
te huri-ore atu i ta raton hara ia ratou ».
(tuhaa hopeà)
(a hi‘o i te Vcà no Maii)
La significata spiritueile
de la fête du “Mai”.
TüMU IV ; Teie nei peerca no Rnnt
To’na VARUA ta’na i vaiiho i roto ia
ia
^^Naoini.
tatou,
Pcth.: E tapa‘o ïa no te tamarii faatma
Metua.^
ua
faatura anei tatou ia’na. Eaa-
taata i
brée dans toute l’Océarue
No te mana‘o faatura o RUTA i lo'na
patoi i te tamaiti, area tei faaino
Tuniii V: Teie nei mana‘o onoono no
Ruta e pee ia NAOMI?
metua hoovai vahiné, i ore ai oia i faaruè
ia’na e tae noa’tu i le
pohe.
a) E faaauraa atoa no te mana'o onoono
te taata paiéti ore i té peeraa i te ino.
no
No te mana'G faatura o te taata lapera
Mai mutaa iho mai e tae roa mai i teie
haamaitai
nei to te taata pee onoonoraa i te ino, i
roto i td’na mau huru atoa, a iteahia i te
no
Samaria i hoi mai ai oia
e
i te Atua tei faaora ia'na, areà na
lepera
too-iva, ua aramoina ia ratou te aroha o
faaùtuàraa riaria
î te ovine. Areà te tamaiti matamua, ua'
parau noa oia: « e haere au » aita ra i
hame, faatnra ore, auraro ore i te metua.
iR faatura atoa nei tatou i to tatou raetua, ta tatou mau orometua haapii, ta ta¬
faaroo, tei faaamu ia
tou mau orometua
tatou, tei haapaari ia tatou, aita anei ta¬
tou i faa-faufaaore i te mau haapiifaa i
horoàhia ia tatou, na roto i to tatou taiva-noa-raa i te
mau
ohipa maitai. Aita
anei tatou i faa-faufaa-ore i te rohîrohi o
mau
te Atua.
tupuna, tei iriti ia tatou no
-
SO-
DOMA e GOMORA.
No te mana‘o faatura o te tamaiti i to’na
to tatou
na
Ei hi‘oraa ; RABELA - DILUVI
te Metua.
metua i tatarahapa ai oia e ua haere i roto
I teie tau te ite-noa-hia nei â taua huru
peeraa onoono no te taata i te ino. Ua
faaruè te taata i.te .Àtua e ta’na parau. Ua
faariro ratou ia ratou ilio ei atua. Te pee
no
te
pee onoonoraa i te Atua e
ino, taime
no
te. hau. Aita
e
ta’na
taiê-
pee te mataù. Te pee nei ratou i
PÀRAU i te ru‘i e te ao.
raa.ua
ta’na
-
-,
-
-
i te horoàraa i te tahi mau tu.sia
ravai ore.
Française. Les
paroisses préparent leurs offrandes, leurs
examens d’instruction reli¬
gieuse, et les enfants les saynètes bibli¬
ques. Ce sera une grande fête pour cha¬
que île, pour chaque district. Le ME est
une tradition qui remonte au temps de
l’évangélisation de Tahiti et qui s’est ré¬
pandue dans toutes les terres protestantes
du Pacifique sud. C’est donc une FÊTE
chants, leurs
DE LA RECONNAISSANCE, reconnais¬
sance
envers
s’est
souvenu
Dieu
qui, dans son amour
des îles lointaines et y a
des nouvelles semailles, celles de la Pa¬
role de Dieu dont il est dit “qu’elle n’est
roo mau
■
hàapae i ta’na mau ohipa, e aoTe ra, na roto
disons, va être célé¬
Te pee nei ratou i te Atua i te mau
taime atoa, taime no te maitai e te taime •
te tino, te mau arearearaa, te mau
tamaaraa, te mau inuraa-ava, etc.
b) E faaauraa maitai no to te taata faa-.
o
.
faufaa i te mau ohipa tià-ore, iha te
nous
Parau.
nei ratou i te Eà aano, no te ahaaha-
noa
raa
pô, ha roto i to tatou nouEi hi‘oraa: Ahcrahama
Noa
lOBA
nÔLiraa i te mau haapa'oraa èè.
Daniela
Sadaraka ma
losepha etc,..
E tei hau atu, aita anei tatou i faaino i
c) E,faaauraa tanp maitai no tp te taata
te aroha o te Atua, e ta’na horoà i te hotu Kefesétiano mau
pee onoonoraa ia lesu e
tWna Evanelia.
o te fenua, te mauuiaraa o te mau ohipa,
roto ‘ i to tatou hue-noa-raa i ta tatou
comme
porté le salut, reconnaissance envers les
missionnaires européens et autochtones
qui, souvent au péril de leur vie, ont se¬
mé la graine dont nous l'ècueillons les
fruits. Mais le ME est plus qu’un regard
vers le passé ; précisément par fidélité
a.u passé il est la FÊTE MISSIONNAIRE,
la fête du “faatupuraa Parau”, c’est-à-dire
roto mai i te
na
grande fête de l'cvangélisatioh, le
“ME”
i te VARUA, eita roa ta’na hara e orè.
ai ia’na, e iia jjee
La
,
mana‘0 : E faaore â te Atua i te hara a te
])oint liée”. Elle est le jour où, nous sou¬
venant que nous sommes tous “des paiens
convertis ” ( tahitiens ou papaa ), nous
pensons à ceux qui ne le sont pas encore.
La fiête du ME est la FÊTE DE L’OF¬
FRANDE où fargent sera rassemblé pour
l’édification et l’accroissement de fEglise
de Jésus-Christ. Pour mieux cornprendre
la
signification spirituelle ' du MÂI, réflé¬
Ei bi'oraà : O te riiau Aposetdlo i niuri aè i to ratou îraa i te VARUA MAITAI
chissons à une parole de la Bible adressée
i te ihahana
à Ruth la
no
te Penesekose.
(Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1)
-
paienne.
voir la suite page 4, colonne 1 -
2
VEA
Ua ore to'ratou taiâ e te mataù, ua pee
ratou ia’na e ta’na Evanelia e tae noa’tu
i te pohe. üa taputo ratou i te ino e tae
i to
noa’tu i te maniiraa toto. A hi‘o ia Sete-
i Alsace
phano, Paulo etc
d) E faaauraa maitai no to te Ekalesia
pee onoonoraa i to’na Raatira Vî ore tei
riro ei upoo no’na.
Te onoono nei te Ekalesia Moà na lesuMesia i te pee ia’na, noa’tu te mau ati e
te
pohe ta’na e farerei noa nei.
mau
Pee i to’na huru : maramarama ora, aro-
ha, marû, faaoroma‘i.
Pee i to’na pohe: faainohia,
haapaehia
e to’na iho, faaruèhia e to’na mau
hoa,
tairihia, tahitohitohia, haamauiuihia,
e
Apooraa rahi no te Sotaiete Metua tei
tupu i te 23 e i te 24 no Atopa. Na roto
e
Pah.: To’na iho utuafare matamua, to
ana nunaa, to’na mau atua rau, no te tomo
taata
apî, nunaa apî, Atua api,
apî.
To’na mau hinaaro tino tei riro ei mau
atua i roto i te hiei’o no to’na aau, ua faaruè oia i te reira, e ua tomo i roto i te
haamoriraa apî, oia lEHOVA te Atua no
Aberehama, Isaaka, lakoba, e te Atua hoi
no N.A.OMI. Na vai i
faatupu i teie hinaa¬
ro ? Na
te fanauraa
te fare
ua
ua
apî ïa.
Pah.: Te fenua no NAOMI e to’na
ATUA tei noaa ia RUTA na roto i to’na
taatiraahia i te tamaiti a Elimeleka. E
fatu mau o Ruta i taua faufaa ra, o ta’na
vine e te ohipa faatitoraa van ira;
te taata
rama no nià mai.
E fatu atoa tatou i taua
maramarama ra,
tei faaara ia tatou no
roto i te taoto
varua.
Na taua
marama¬
rama ra e
haapii ia tatou e eere tatou i
te taata è
e
te
purutia.
Ua maramarama tatou i teie nei, a mau
papu i taua taoà nei. Eiaha ia faafaufaaore-hia. E pee ia Ruta tei ore i faaruè i
te faüfaa i noaa ia’na. A
pee i te marama¬
rama ia riro tatou ei tamarii no te ma¬
ramarama.
Opani; Eph. 6/1-2.
(Uturoa)
Te Tere o Koringo Or. i Faranî
na
roto i te tahi aroa; e
bakete, a huri i roto i te farii, te vai ra
te feia tie; e te mau ohipa i reira, e mau
ohipa “coopérative” anae. E ravehia teie
mau vine, e amuihia, e
hopoihia ta oe vine
i roto i te valïi neneiraa; e faitohia, e ite
ratou ehia iitera
e roaa
mai ia oe na roto
i te pape vine,
eaha te faito no te monamona no te
pape-vine tei roaa ia oe. E ua
reirahia, eita e ô te pereoo.
Na roto i to maua tere na nia i te pere¬
auahi, ua farerei
Calédonie
o
maua
i te orometua
DOLLFUSS e to’na diakono
Billy, matou i te tereraa mai i teie poipoi haere mai i Paris.
o
Ua parau mai
Bonzon e : “ mai te mea
parahiraa i nia i te '
pahi, e hoi oe i Tahiti”.
Poipoi a‘e ua tupu te apooraa e ua fa
e
mai te tahi
e roaa
300 auvaha tei tae mai, Ua haere
matou i roto i te tahi fare
pureraa no te
ekalesia porotetani amaa “
tata
e
reira te
Baptiste ”. I
Apooraa Rahi i tupu ra; e faaite
te
auvaha atoa i to ratou
mau
mau
ma-
na‘o no te mau ohipa i ravehia. Ua
parauparau atoa maua o Paraita i reira i roto
i teie rururaa mai te faaite i te mea hinaarohia
no
Tahiti: to tatou huru, ta tatou
pipi, te huru no te mau pipi, te faito
aua
o te ite, te mea hinaarohia no teie
tau,
ia maramarama, ia haere te mau orome¬
tua i mua, te mau ohipa no te
U‘i-api,
mai te faaite ia ratou i te mau fifi e vai
nei
te
no
mau
to ratou iti
e
misionare i to ratou pae,
te ani-onoonoraa ia
ton(d|K
MPU‘i-api e i te tahi orometua h^pii tamarii, te tahi orometpa haapii éÊÊ
aua pipi tei haamaramarania, tei faanohonu i te ite. O te mau parau teie tei
aparauparauhia.
te tahi orometua ite atoa' i te
mau
tereraa
Ua haere atoa mai te
mau
auvaha
no
Togo no Cameroun no Lessouto e no Ma¬
dagascar. E mau taata maramarama roa
ratou. Ua parau atoa
rau no to ratou
pae,
ratou i te mau pa¬
te mau opuaraa, e
oti, ua haere matou e tamaa i roto i
ua
te hoè lîotela iti rahi.
I te
pô ua haere matou e hio i te tahi
Te
hohoà cinéma tei tavirihia no Aferita; te
Ua tapae matou i
tupuraa no te Evanelia i reira, te huru no
te mau taata i roto i te haapa'oraa etene,
Apooraa Rahi no te Sotaiete
Faatupuraa Parau no Paris.
Paris i te hora hoè
i te avatea. Ua haere atura matou
e
fa¬
rerei i te fare no te Sotaiete (102 Bd Ara-
go Paris XIV^). Ua farerei maua i te
Peretiteni o BONZON. Aita i moe i roto
i to’na mana‘o te ohipa
ta’na i ite i Ta¬
hiti, to oe huru, ta oe mau ohipa i rave¬
te feia tei
farii i
te Evanelia.
nehenehe roa ïa.
Ua
ho|||^,-
peretitenihia te putuputuraa
Peretiteni Rahi orometua
i
E
o
e
te
BOEGNER e
pihaaiho ia’na i to’na pae atau, o Bon¬
zon
ïa, te Peretiteni no te Sotaiete Metua
Paris. Na’na i faatere i te mau rap¬
hia i nia i te fenua nei; ua vai i roto i
i to’na aau. E to’na mana‘ona‘o i to’na
ports atoa ta’na i haaputu no to’na tere
tae-ore-raa i Raiatea. Ua faaite o’na i ta’na
i ’l'ahiti
parau. E to’na oaoa iti rahi i te oroà
ta’na i farerei i Matavai e i Papeete nei
i roto i te
Paahu
himene
roto i to’na aroa, na roto
haapa‘o oe i ta oe ohipa i te îraa ta oe
nei.
marama¬
na
i te tahi aroa,
Etene atoa tatou i mutaa-ihora, mai ia
taatihia tatou e te
ïa.
ore
parau: “no te aha oe e hoi ai i Tahiti?”.
Ua na ô atura vau e: “Ua ravai te mau
vahi ta‘u i ite. Eita vau e maoro i ô nei”.
,
a
ta; i to‘u faaearaa i reira, ua haere atoa
vau e tope i te vine. E mea arearea roa
teie ohipa. Hoe â huru teie oliipa
tope
oo
e ua
feia katolika
hoè apoo no te patu e
te toi. Aita teie peu i teie
tapuhia e
tau,
Tumu VIL: Tei nounouhia e RUTA ?
RU’fA,
te
upoo na roto i te
na
nounou
haere mai
ua
pure i ta ratou. Te vai ra ta ratou fata. Ua
hio atoa vau i pihaiiho i te tahi fare
pu¬
reraa i te vahi
tapuraa arapoa no te tau
tahito i faautuahia te taata; ua faaoliia te
Ei hVoraa: Vahiné Samaria-Nikodemo
Zadaio i to’na farereiraa ia lESU etc...
ïa e
ua ite maua i te hoè oire
huru è te faatereraa i te
i roto i te fare pureraa : e piti
haapaoraa e pure i roto; e pure te taata
porotetani i ta’na e ia oti a hoi ratou i
noa
i roto i te fenua
e mea
Ua faaea’toa maua i ô te teina o Parai¬
Pee i ta’na Evanelia: E aroha outou ia
outou iho mai iaù i aroha'tu ia outou.
VI: Te utuafare i faaruèhia
RUTA?
tere,
maua
pureraa
faasataurohia.
Tumu
POROTETANl
paroita, ta tatou fariiraa i faa-
iiieinehia no'na, e i te mau ohipa U‘i-api
ta’na i ite, e ua vai teie i roto i to’na aau.
E
ua
hinaaro to’na hoa i te tae mai, ua
no
e
no
to’na tere i te tahi mau fe¬
nua,
mai to ratou haamauruuru atoa i te
mau
parau no
ia ratou, teie
mau
Tahiti tei parauhia i mua
nei
nei mau opuaraa teie
hinaaro o ta tatou
e
hinaaro nei no
teie tau e vai nei.
I reira atoa to te
Sotaiete aniraa i te
Ekalesia farani la afaihia te mau
haamauaraa i nia ia roaa e 6 milioni apî
Paraita i Stras-
fifi râ; eita râ e ore e e tae mai iho â ia
tià i te Fatu. E ua parau vau ia Bonzon
i reira e: “Bonzon, ua ite oe, e hoi au
( e 220.000 tara ) i teie matahiti. Ua haere
kourg no te tapapa mai i PARIS, i te
i Tahiti’’. Ua hitimahuta Bonzon i teie
faahou i nia.
(Tuàtiraa no te Veà no Mati)
...üa faarue maua
o
mau
Ua faaitehia te tumu. Ua
V E A
haere atoa te maniania e te marô, te lïiau
A
uiraa e: “Eahate tumu? Eaha?Aita teie
te Ofa
fenua i
mau
paari? Aita i roaa te mau
tino orometua
te faatei’e?”. Ua haa-
no
inaramaramahia raton e ua fariihia. E
mea itoito te mau Ekalesia farani. E ua
operehia te moni ME i nia iho i te mau
luhaa e na te mau tuhaa i opéré i roto, i
te
paroita, ta te tahi, ta te tahi, na
reira noa. E te faaitoito nei te mau
paroita
mau
ia roaa mai ia ratou te moni i faataahia
na roto i te tabula haamauaraa. E aufau
ratou i te mau avaè atoa. la ore ia ravai,
ua imihia te mau ravea atoa ia taeahia:
te
ia tapapahia te faito
mau ravea
rapae,
moni tei faauehia.
I mûri a‘e i teie nei mau
parau, ua oti
teie nei putuputuraa e i te reira ahiahi ua
haere
oire
i
au
no
te tahi tere iti mataitai, i te
Paris....
P OR O T E T A N 1
3
hio, i te vahi i porohia’i te Parau no
e
no
te
No reira, e mea rave atâ mau te tinaii te “FAAROO DEMONI”
E nahea to tatou aroraa? Teie ia: O te
Tiamâ, i reira te mana o
raa
DEMONI e faa-û puai ai: (Apok.
13/1) a riro atu ai te taata, hohoa
no te Atua, ei hohoa
matahipa !
te
mau
poro-haereraa ïa i te ioa lianahana no
te Fatu: Te ioa no lesu tei upootia i nia
i te mana o te pô.
9/2...
E mai te mea ua maitihia te tino repo
ei farii no te Varua-Maitai, e maiti atoa
te mau Demoni i taua tino repo nei à ei
farii na ratou; a hiopa luda ( Joane 13/2)
A taio Mareko 5/1.
Te vai nei â taua mana rahi ra ei ofatii te mana haavare o te ao Demoni.
raa
A faaite tatou i te taniarii e i te feia rii
tei riaria noa i te mau tupapau e i te mau
iino e : Eiaha outou e matau.
Ua riro te rê i te Fatu. Na’na e na ta’na
mau melahi maitatai, na te nuu no te rai...
varua
Na roto i te mana-Demoni, e tia i te
taata ia rave i te mau ohipa maere tei
tia i te taata noa ia rave. E nehe-
e
nehe i te Demoni ia rave i te mana Semeio
e
ore e
(Mau Tahu‘a no Pharao, Mko 13/6.. Apok.
Na te SATAURO no lESU i haavi mau
Aita anei tatou i ite i te tahi mau hoa
tei taui roa na roto i te mana-Demoni e
tei rave i te hoè mau ohipa iino roa ei
tahooraa e ei totovaraa i te ohipa maitai
Te vai atura...
rave
i te ao Demoni, oia hoi te mana no te pô.
E parau oaoa roa teie. A tiaturi! A faarool
I Cor. 2/6-8... Kol. 2/14-15...
3/24...
i te matamua??
TE FAROO DEMONI
i te faaroo Demoni ?
Pahonoraa 1: la ara oia e tia'i!
A
dMoni...”
E parau
te
mau
te mana‘o
fifl e te hohonu hoi te parau
Demoni, e te feaapiti noa nei
te tahi
no
mau
taata i taua
parau ra.
Te vai
Te
mau
nei anei te Demoni?
pahono nei te tahi pae: Aita, e aita
E ohi-
pa haavare anae no te mau Tahu'a ei
faariariaraa i te taata rii, e ei taumiraa.
E ravea
raa
i te
pio no te tahi pae te faariro-
varua no
te
mau
tupuna e no te
ta^ynau fetii pohepohe ei tumu no te
faURriaraa i te fetii e ora nei, ia manuia
te mau opuaraa :
ruraa fenua.
la na reira tatou, e huna te taata i
to’na mana'o mau, e ere ai tatou e
maramarama
haavare
ra
i
peu
rotopu ia tatou nei.
Te vai atoa nei te tahi
pàe tei tiaturi
pouri noa i te mau ohipa pifao ei tumu
no
to ratou
Te
mau
ati !
pahono nei râ te tahi pae: Oia, te
vai nei te mau Demoni !
Bibilia I
mau
te ino. Te vai
mau
nei Satanie ta’na mau melahi. Eere te hoè
fabula, e te hoè mana‘o taata. Te vai nei
Satani e ta’na
mau
ratou te rnana
no
mea
maitatai atoa.
tavini... tèi roto ia
te faaturori i te
e
te
Eiaha roa râ tatou iafarii-noa i te
te mau peu tei parauhia : e
ohipa Demoni, e e ohipa Tupapau.
Ehia taata tei hape i taua vahi ra ?
A hi‘o na, ehia ma‘i tei parihia i
mua ra: E ma‘i
tupapau, e e ma‘i
na roto i te
pifao? E inaha: E ma‘i
mau parau e
mau.
Ua ite noa te taote
rama
i te tumu.
marama¬
Ehia ohipa huru-è tei tupu, e inaha,
ua
ite-maramarama-hia i mûri iho
te
tumu
A ara,
mau no
a ara,
taua
eiaha roa tatou ia
apee noa i te mau mana'o pouri. la
hiopoà râ e ia haapapu tatou e tia’i.
Pahonoraa 2: la aro tatou i te ma¬
na O
te
pouri e tia’i.
mau
tahi
mau
ohipa DEMONI, e huti mai ihoâ
taua mau parau ra i te taata i rolo
i te pouri.
mau nei
te hoè
huru-è i teie nei aô
mau mana
rave
atoa oia i te
ohipa a te Diabolo.
1) E ta’u Atua, e ta’u Atua,
mai ai ia’u? (Mat. 27/46)
mau
eaha oe i faarue
2) E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara
hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei ( Luka
23/34 ).
3) Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei
â mahana, oia mau ta’u e parau atu ia oenei.
( Luka 23/43 ).
4) Eta’u Metua. te tuuatu nei au i ta’u Varua
i to rima na ( Luka 23/46).
(I Cor. 8/5), ei
arairaa i te Evanelià, e ei araitairaa
i te taata ia
iho i te satauro :
aore
vare, e aore ra e parau mau te
Te vai
Teie na reo hopea e hitu ta lesu i parau i nia
mau mea ra.
Ua ite tatou e: Noa’tu e parau-haa-
Hoè â tiaturiraa tei iteahia i roto i te
E DEMONI
ai i tei tiaturihia
taata !
te haruraa faufaa, te ha-
Ua ite noa-hia taua mau
hiopoa maitai i te haavare e te
parau mau.
Eiaha tatou e parau noa e : E tiatiiriraa maamaa e te etene.
roa !
E tiaturiraa ïa no^te taata pouri.
lesu i nia iho i te Satauro
Nahea ta te taata faaroo parau
lÆ^^eko: 16IÎ7: “Ua tiavam lesu i ie
no
Mareko
G. Preiss
Oia, te vai mau nei te mau DE¬
MONI.
•
paruru ia outou i te ao e i te pô. Eiaha
mehameha i te vahi mehameha... A
pure hoi, “a pure ia ore outou ia roo-noahia i te atil”
8/9)
ta ratou iho i
.
a
5) E teie nei vahiné, e hio nai to tamaiti...
na i to metua-vahine ( loane 19/26).
6) Ua poiha vau
( loane 19/28 ).
7) Ua oti
( loane 19/30 ).
hio
La
signification spirituelle
,
-suite de la page 1, colonne 3
Rulh
est
une
lins, conscients ou non de leur reniernent,
qui, tout en méprisant l’héritage de Dieu,
“lorgnent” de son côté, confiant malgré
de la Fête de Mai.
eux
païenne. Son alTection
Méditation pour le Vendredi-Saint
Pour que le
culte de la croix
dans Fidéal chrétien.
Tous
glanent dans le champ de Dieu.
plus grande part,
pouvaient, s’ils y
étaient tout simplement invités.
sée pm- i l faim, s’aventure à glaner des
Ne va pas glaner dans un antre champ,
épis de l)lé sur le champ de Roaz, le rjche ne féloigae pas d’ici” dit Roaz à IVith.
IVrmier, '.“ctui-ci ne l’éloigne pas. (7est C’est-à-dire ; “ Ne va
pas chercher ton espé¬
une païenne, bien sûr, une inconnue, mais
rance ailleurs. Ici est ton pain, ici est ta
il a pitié d'elle. Généreux, il recommande
famille spirituelle, ici est ta vie, reste”'
à ses serviteurs de laisser tomber des épis
Dieu nous garde de jouir de notre héri¬
et il dit'a Ruth : “lieoutc, ma fille, ne va
tage pour nous seul, d’en faire une chasse
pas glaner dans un autre champ; ne fé- gardée où les autres n’auront jioint accès !
loigne lias d’ici”.
Dieu nous apprenne à renoncer à une
Ghrélicns! Le champ de Roaz, ancétré
partie de la moisson pour la donner aux
pour sa belle-mère Naomi l’a entrai me
a la suivre à Bétliléem et à se faire juive.
Klles ont fui la famine. Quand Ruth, pous¬
fût assuré il fal-''
Ils y prendraient une
s’ils fosaient, s’ils le
lait lui réserver,
dans la semaine
“
de David et de .Jésus, doit nous faire pen¬
l'héritage spirituel que nous avons
nous-mêmes reçu, nous qui, par notre
foi et'notre baptême sommes rattacliés à
ser
comme
de .lésus-Christ,
dit la Rible.'
“co-héritiers”
Nous jouissons d’une culture chrétienne
enseignement spirituèl qui sont
les fondements de notre espérance. Nous
travaillons à affermir cet héritage, à le
et d’un
mieu.c connaître, à le faire aimer à nos
enfants; nous moissonnons les truits de
la foi et de l’évangile, au prix de dures
expériences, l’ennemi de nos âmes
ne
de semer lui aussi des herbes
amères. Mais notre espérance est là, dans
cessant
évangile apporté à notre paj’s il y a
maintenant 160 ans et qui n’a pas cessé
cet
de fertiliser notre âme.
jour fixé d'a-.
Dès les
premiers temps
de
Fère
cliré-
tienne, la mort
du
Christ est
c O m,m
é m O ]■ é e
chaque vendre¬
di.
autres !
à
l’E<dise
un
vance.
C'est donc en
Que tous ceux qui glanent dans le champ
cejourqu’ilcon-
de FEglise chrétienne, ceux qui ne se sen¬
vient d’évoquer
tent pas assez libres, assez croyants, assez
convertis pour partager la moisson, que
les païens et tous ceux qui vivent en
la souffrance ré-
marge de la foi, ne se sentent pas repous¬
sés par l’égoïsme ou l'exclusivisme des
croyants. Que les païens, les matérialis¬
tes, les petits qui souffrent de l’injustice,
ne
cherchent pas leur espérance ailleurs
dans l’héritage de Dieu, à cause de
que
nous.
Comme Roaz il faut consentir à des
sacrifices d’argent afin que, l’épi que le
païen ou l’incrédule avait pris en hésitant
se change dans sa main en un grand hé¬
ritage.
Tel est le
sens
du “ME”, le
sens
de
demptrice du
Christ.
Puisqu’il fallait que le Christ fût élevé
la croix, ue faut-il pas aussi que
l'y contemplions ? Je ne puis rien faire qui
soit plus digne delà croix que de fixeMuar
elle mon regard et mon attention.
Tout d’abord, considérez la Passion de
sur
Jésus du dehors, comme si vous assistiez
en témoins invisibles à son déroulement.
Evoquez les scènes depuisla chambre hau¬
te jusqu'à Golgotha. Ne craignez point de
vous en
représenter trop vivement la cru¬
elle réalité, il n’est pas inutile que votre
Beaucoups de peuples païens qui nous cette offrande qui unit toutes les Eglises chair frisonne sous l’atroce morsure des
clous.
entourent (le plus proche est aux Nouprotestantes du Pacifique, cette grande
Il importe non moins de considérer la
yelles-Hébrides), regardent à notre héri¬ fête qui fait partie de l’héritage que nous
Passion en vous substituant à Jésus mo¬
tage et aimeraient le partager avec nous, devons sauvegarder.
J. A.
venir glaner dans notre cham]3 ” ; les
ralement, afin d’éprouver autant que Vous
le ])Ouvez scs sentiments. Cela parait témé¬
appels de ces pays n’ont pas cessé, l’ère
Incrédulité
de 1’ évangélisation du monde n'est pas
raire, et c’est pourtant le sens de l’exhor¬
tation: “(iemeurez en Jésus” ou: “
terminée. Jusqu’à présent, beaucoup de
r^œz ,
Un incrédule, fabricant de savon, et un
les
sentiments que Jésus-Christ a e^p'i
ejes hommes, semblables à Ruth la païen¬
pasteur faisaient route ensemble. A un Eprouvez la tendresse de Jésus pour ses
ne quant à la foi, im glanent que les échos
moment donné, l’industriel dit :
de l'évangile et n’en ressentent qu’indirecdisciples dans la chambre haute, celle qui
L’Evangile que vous annoncez n'a jamais inspire les mots: “Prenez, ceci est mon
tement les effets, lis voudraient bien avoir
fait grand bien: il y a encore beaucoup
une plus grande part à notre espérance
corps rompu pour vous’’. Partagez l’an¬
“
mais ils attendent d’y être mieux invités.
Il suffirait d’un mot et d’un geste des “ hé¬
ritiers”, des chrétiens, et ce mot d’amour,
geste généreux se font souvent atten¬
Parmi ceux qui glanent, il y a bien
sûr ceux qui ont pris le parti déterminé
ce
dre.
...
de ne prendre de l’héritage
chrétien que
ce qu’ils veulent ( musulmans ou chinois ).
Ils se contentent de glaner au Christianis¬
me un genre de vie, des principes.moraux,
mâis refusent ce qui fait le centre de la
doctrine chrétienne : Jésus-Christ, mort et
ressucité pour le salut du monde entier.
Toujours parmi ceux qui glanent, il y
aies né'o-paiens,athés, matérialiste.s,liber-
de méchanceté et des tas de mauvaises
gens I
Le pasteur ne répondit pas immédiate¬
ment, mais, chemin faisant, iis passèrent
près d’un enfant qui faisait des pâtés. Il
était très sale. Et le chrétien de dire :
Le savon n’a pas fait beaucoup de bien
monde, à ce qu’il parait! Il y a encore
beaucoup de saleté et des tas de gens sales !
Bien sûr, répondit le fabricant, le savon
n’a d’action que si l’on s’en sert.
au
C’est exact, conclut le serviteur de Dieu,
mais il en ést de même pour l’Evangile
proclamons !
Oui, il ne suffit pas de connaître l’Evan¬
gile, encore faut-il le mettre en pratique!
que nous
goisse de Jésus à Gethsémané, éprouvez
sa solitude,
i)uis l’élan de foi victorieux qui
lui permet de dire : “Ta volonté soit faite”,
et de croire qu’une intention providen¬
tielle'est cachée dans le crime qui se pré¬
pare. imaginez la mansuétude de Jés.,s et
ses motifs: envers Judas qui le trahit, en¬
vers Pierre qui le renie, envers les prêtres
qui le condamnent, envers les soldats qui
le flagellent. Prêtez une attention émue
à chacune de ses paroles^ et retrouvez la
solennité de leur accent.
(La semaine du Chrétien G. Bon 'lier )
Imprimerie EUe F. Juventin - 1. rue Com.^ Destre«n«»au -
Fait partie de Vea Porotetani 1957