EPM_Vea Porotetani_19570203.pdf
- extracted text
-
Te 57
o
Matahiti
te
niHI 2
FEBUARE
e
-
3
MATI i957.
rotetani
//îoè:
le:
Si Dieu
«o
pota 5 t© fare res, e ohipe featslîsc-ore
feîcs i -ïotir" ( Salamo
tes te
«
lehova
ore
HOÈ-AHURU TARA— M. Aducl, DirecLci.r-Gérant.
T u a ro i :
rava
127/1).
OMUARAA:
Aita te Buka à
imjîossible
les chrétiens se
désintéressent de la politique : (vie de la
citSj^Ils doivent, au contraire, s’efforcer
d’apporter à la direction des affaires du
pays les lumières de l’évangile. C’est par
eux que la vie
politique gardera ses exi¬
gences morales; esprit de compréhension,
loyauté, probité, désintéressement. C’est
liar eux que la législation restera fondée
sur l’amour de Dieu et du
prochain et non
sur l’araour du
capital ou de tel autre dieu,
l’état ou la race par exemple. Quelle que
soit l’évolution du pays, les chrétiens doi¬
vent
en
que
rester le “sel”, le “levain”.
Quelle c[ue soit sa forme, l’émancipation
des pays (l’Outre-Mer est inévitable à bref
délai. Comme toute transformation im-
Ijoj^nte, ce sera une épreuve des valeurs
•dyJIBys, valeurs inteliectuelle, technique,
morale et spirituelle. Ce sera un test pour
le pays lui-même. L’Eglise y a sa
part de
responsabilité. Si elle ne peut se mêler
directement, en tant qu’Eglise, à la vie
politique, elle doit pourtant par la qua¬
lité de la foi de ses membres, la ferveur de
prière et la fidélité de sa prédication,
apporter le ciment nécessaire à l’édifice.
Jamais la “ parabole des deux maisons”
(1) n’a été plus actuelle qu’en ces temps
de transformation politique. .Tainais la pa¬
role du psalmiste n’a été plus prophéti¬
que, qui déclare :
sa
(I) Cf évangile selon Matthieu ch. 7 versets 24-27.
-
voi?' la suite page 7, colonne 3 -
%
Ruta MOARI
e
Etene atoa le tumu
vida
e no
no
te
tupuna no üa-
lesu to tatou FAAORA, oia noi,
te hoè vahiîle Ati-Moabi, vahiné Etene.
Ua
i to
raua
oire BETELEHEMA mai MOAHI mai. Na
roto i te o‘e i
tupu i te fenua Kanaana i
te hau no te mau Tavana (cp. te o‘e i te
Jakoha,
Aberahama hoi,
no
e
pinepine teie i te o‘e), ua reva
teie utuafare
no
Betelohcma. o Elimeleka,
Naomi e na tamarii tamaroa îdalona e
o
Kiliona, ua l'aarue i te aià hereliia no te
tapapa i te fenua i'iloahi e vai ra i roto i
te auhune i taua taime
ra.
tero tei huna i to’na
toe
noa o
NAOMI e
na
hia’i oia,
Aita
Parau apî: Ua auhune faahou te fenua
Manao no NAOMI: Ehoi i te fenua aià.
Peapea: Aita to’na e oaoaraa faahou i
te ao, ua paari oia, aita e tamarii faa¬
hou ei Metua
no
na
LUTA
MOABI,
«
hunoà vahiné.
i
hinaaro
e
hoi
faahou i
te mau liaamoriraa ETENE.
e
Fliaha oe
e parau onoono mai iaù i
toii nei peeraa’tn ia oe, te vahi ta oe
haere, e haere atoa vau, te vafii ta
e
parahi, e parahi atoa vau, to oe
oe
e
ra
nunaa, toù atoa ia nunaa,
to oe ra
ATUA, toù atoa ia Atua, te vahi oe e
polie ai. ei reira atoa vau ».
Tunm I.
Ruta
Moahi ei orometua no
tatou ?
hunoà vahiné
Kanaana na roto i te haamaitairaa na te
Atua.
Pe-
N.4GMI) aita oia i hinaaro i te laataaè
i
2.
o
Fatu).
ia’na i to’na metu i hoovai vahiné, ta’na
i here, aita oia i hinaaro i te faaruè i te
.4lua, e te Nunaa, o to’na hoa faaipoipo,
aita oia i faafaufaa-ore i te taatiraa i taati-
na matahiti
e
to’na Fatu
Area RUTA (te tauà mau, te lonatana
o
Moabi, o Ruta (boa te auraa no td’na i‘oa,
ua
nunaa.
atua. Aita i pee faahou, i
mau
Ua tae raton atoa i Moabi, ua faaipoipo
na tamarii a Elimeleka i te vabine ati-
tau‘a) e o Graphe (hurite tua). la hope
10 to raton j)arahiraa i Moabi,
ua pohe Elimeleka e ta’na tau tamarii, e
hunoà
utuafare, to raua Atua, to
Ua hoi GRAPHE, ua huri i lo’na tua l
to’na metua hoovai vahiné, e ua hoi no
to’na nounou i ta’na liaamoriraa, e to’na
roi nei i te taime hoiraa no Naomi i to’na
anotau no
raua
(holîoa tano atoa ia Lota vahiné,
tupu te parau no ta tatou irava tua-
fenua ati
17115-18
téruriraa? Ua faahoi i na puè
te Atua i te hunoa vahiné faa-
tura, te haapapu atoa mai nei rà oia e, e
Luka
Aita oia i hinaaro ia ino atoa te oraraa o Ruta raua
Graphe. Eaha la’na
haapii
noa nei ia tatou, e mea tià ia
liaapao i te
faaueraa 5 no te Dekalogo na te Atua, e
e haamaitai
Taioraa, Mataio 21128-31
rot* we
Pnhonoraa : E pee tatou i te Atua e ta’na
PARAU ma te rôtahi o te aau, e ma te
tiatonu i mua.
Eiaha te peeraa tipuupuu noa, mai ta
Iseraela i te anotau no ELIA tei faahapahia
e
raa
e
te
peropheta « Eaha na te maoroIseraela to oe haerea tipuupuu, o
Baala te Atua ra, a pee ia Baala, o lehova
te Atua ra, a pee ia’na.
(Tai’o atu te tuàtiraa i te api 2 - anairaa 1 )
Haamana‘o ia Hura
irava Tuaroi
(Tuàtiraa no te api 1, anairaa 2
Iseraela i te anotau no lOSUA « Te faa-
—
riro nei
au
i te ra‘i e te fenua ei ite non
ia outou i teie
mahana, ua tiiu vau i te
maitai e te ino i mua ia outou, te ora e
to
e
—
Ati-Iuda i te anotau
no
lESU, ta’na i
Hopoi maori ta Kaisara ia Kaisara e ta
te Atua i te Atua ». « Eialia e taviui i na
too-piti, faataa pajm te maua‘o, o te
Atua ra, a taviui ia’na, e o Mamona ra,
a taviui ia Mamona, eiaha râ e pumahaua.
fatu
A hio i tô tatou huru tataitahi e ta ta¬
tou
peeraa,
te taiio noa nei ia Iseraela.
ei oroéà,
Haamana‘o râ ia RUTA ati-Moabi
metua ua tatou. Faataa maitai to tatou
maiti maitai. A rave i to tatou mau
ho-
poià (responsabilités).
Tumu U. NAOMI e o RUTA ei orometua na tatou ?
tahi e i te tahi.
A hi‘o orania ua tatou i teie nei ua ivi
vahiné i nia i te éà-tià i te taime ho‘iraa
Pah.: To raua tururaa te
no
Naomi. Tei roto i to raua aau te vero,
no
te peapea,
te ahoaho, te mauiui-aau,
inaha, aita to raua e Metua i te ao nei i
te haapa'oraa o te tiiio, ua riro raua ei
otare. Na vai raua e faaamu ? Na vai raua
e
tla i
Tumu III. NAOMI ei oi’ometua
pae ia’na no
vetahi-è.
ATUA,
o
to tatou
Teie ta lesu i faaue mai : Oia atoa to
te
o
aro
ia
anaana
ia i mua i
te taata atoa, ia itehia ta outou
PAAHU
i te tabi e i te tahi, e aroha tatou ia tatou
iho, e faaitoito tatou i te tahi e te
tahi, i
ohipa taimaha ta tatou e
(Te mau fare-pure, te mau tarepatuhia nei): I mua i te inorahi ta tatou e tô nei, (te mau arearearaa
tei faatupuhia e te mau iuuraa ava hoi,
tei totova i te u‘i api e tei faahema ia ra¬
amo nei :
e
Te
mau
faataaraa no te Tur^
Te horoa nei te mana maitiraa i te mau
mau vahiné tei taeahia i te 21
I roto i to tatou oraraa :
tamarii i te Metua, e e na reira
atoa te Metua i ta’na tamarii ;
e turu te Vahiné, i ta’na tane, oia atoa
te Tane i ta’na vahiné ;
e turu te tavini i to’na Fatu e te Fatu
e turu te
"LOI CADRE”?
Apooraa hoè ( collège
unique). Ua na reira ê na i Tahiti nei e i
api tei paranhia “LOI-CADRE'’. Na
icie tare e lauihaere i le mau faateveraa no
le fenua nei. Te faaile noa'tii nei niaiou i
te hohoa no leie tare api. Eiià maton e luu
ei maroraa, ei haamaramaraEiaha e tiaturi e ua oti leie Iure
i te haamanahia i Tahiti nei. Tei roto rà
i
No roto roa mai leie mau pa¬
OMUARAA: I te 19
Ekalesia, Diakono e te pae
e
na
reira
no
tiunu 1956 te
haamanaraahia teie ture api e
te Hau farani na roto
i
te A R. o
na reo e
446 tei
farii e e 98 tei patoi. Ua parauhia teie ture
“loi-cadre”
e aore
râ “loi-Defferre”, o
te i‘oa ïa no te faatere-Hau no te mau
fe¬
E riro paha na teie ture e taui roa i te
mau taatereraa no te mau fenua aihua¬
Ua ferurihia teie ture
te mau
mau
fenua.
te Eenua :
no
(Conseil de gouvernement)
Apooraa no
Te haamauhia nei te hoè
te mau
faaterehau no te fenua.
TE MAU MELO : Ua maitihia
melo no roto mai i te Apooraa Rahi fenua.
Te tahi pae râ, e feia rave-ohipa ia i o te
Hau ( fonctionnaires ). E peretitenihia taua
apooraa ra e te Tavana Rahi.
TA’NA MAU OHIPA : Na’na
e
hi‘opoà
maite ia haapa‘o-maite-hia te mau faaoti
raa a te apooraa rahi fenua. Na’na atoa
e
hi'opoà i te mau ture api e tuuhia i mua
i te Apooraa Rahi
Na te
fenua.
melo
no taua apooraa ra e
faatere i te mau piha faatereraa ohipa (ser¬
mau
vices) oia’toa i te mau ohipa “ Travaux
aihuaraau.
raau.
te tahoèraa no
i roto i te
1) Te Apooraa no te mau Eaatcre-Hau
i teie parau
te feruriraa.
atoahia nei
Calédonie e i te tahi atu â
lare
maraa râ.
matahiti( suffrage universel ).'Te ho¬
nunaa
huaraau nei ia ore ia ite i te aiiraa no le
nua
i to’na Tavini ;
te
roa
(Atopa 1956) i te iritiraahia mai.
atoa hoi te Orometua ;
te^^fctu-
o
mer”
roika i ta’na orometua,
3°) I te pae o te faufaa-moni : Ua haainauhia te afata tauturu “ FIDES” no
ruraa i te man ohipa no te fenua.
te îure tei
te mau peapea rau) e turu atoa tatou
i te tahi e i te tahi.
raa,
turu te
2°) I le pae no te feia-ra.ve-ohipa : Ua faaorehia te ohipa na roto i te faahejjo ( aita
râ i tupu i Tahiti nei ) e ua haamauhia te
ture no te feia rave-ôhipa “Code du tra¬
( ïe vai atura )
te Vea a te Hau “ Chroniques d’outre¬
e
fenua.
“Loi-Cadre"
rau i
—
te Hau farani.
Ua haamau atoahia te mau Apooraa Rahi
( Utiiroa )
ton, te mau taivaraa, te mau tahitohito-
—
ture i mûri nei:
auvaha no te “ Union française ” i mua
parau maitai, e ia haamaitai te taata i te
Atua? A pee tatou ia NAOMI.
Ella c nehenche i le hoè taala no le ai-
Tatou atoa e borna, e tià ia tatou ia turu
—
mau
te
tane e i te
i raro aè i to’ua pererau.
—
tiamâ na roto i te
o
vail ”.
ei orometua no ratou.
maramarama
na
i te mau apooraa a
faaoromai, marù, haehàa, aroha, ia riro
i te rima no te Manahope, ua faaruru raua
amuiraa
hoa i
mai te mata^
nia i te aratia
fenua aihuaraau
e
haapaoraa. la riro to tatou aau maitai,
Ruta. Ua pupu raua i to raua oraraa i roto
mau
mau
e
1°) I te pae iiolitika: ua horoaliia te tiàraa
te tiàraa maiti; e ua faatiàhia ia
maitihia te mau auvaha député, sénateur
bapetizo-hia ra¬
ton, te etene noa nei râ ta raton mau haa-
outou
te faa-
e au no
farani,
mai ia RUTA, noa’tu ua
pee-tamau-raa ia’na, e ua turu Naomi ia
i te
Eiaha ia moè ia tatou
te imi i te maitai no
tatou
ta tatou parau
ture faaravai
hiti 1947 mai â, ua aratai maitehia te mau
la tatou haamoriraa. Ua haatie te hoè nahoa rahi ite, etene
e
hia tatou
mau
tereraa.
faatupuraa i te hiaa’i i roto
to
i te
raa
ta¬
Oia atoa tatou, te maramarama no te
aau
i teie nei i te mau
turi i te faatercraa Hau farani no te iriti-
fenua, te ihiti no te fenua, ia riro atoa to
i te
maraa
Na te Apooraa rahi o te Hau farani i
faataa i te reni no teie ture api mai te tià-
Na te reira i faatupu i te hiaài i roto i
te aau no RUTA i te Atua no NAOMI.
tatou huru ei
e
tereraa.
Pah. : To’na huru, to’na aau-here, tei haa-
Ua Luru o Ruta ia Nàomi, ua roto i to’ua
mua
no
e :
fenua aihuaraau te amoran i te mau faa-
tou?
paruru ?
e e
tiaturiraa
Aarona tei
Te turu-atoa-hia nei tatou i te mau taime
atoa e to tatou mau taeae e tuahiiie i te
faaroo na roto i ta raton mau pure arai.
paari inau :
a‘o na roto i te hoè liaapiiraa
o
dima.
atoa ra fetii. ».
oe
oe
raua
turu ia Mose i roto i te pure i te taime no
te tama‘i na Iseraela ia Amaleka i Rephi-
E tena na, a rave i te ora, ia ora
te pohe.
«
POROTETANl
VEA
2
na
roto ' te
Publics”. Ua haamanahia ratou ei mono
i te 'i'avana Rahi i nia i taua mau toroa ra
(
i te tuàtiraa i te api 3,
anairaa 2 )
POROTETANl
VEA
3
Mai te mea e ua horoahia te mana-hi‘opoà
Jules FERRY ïa. I rotopu i te feia tei faa-
ia ratou ra, ia horoa atoahia te hopoià no
tupu i te haapiiraa a te Hau, te faaite nei
pahonoraa no te
hoè perepitero, italia o CAVALLI, i te hoè
tatou i te i‘oa no na taata porotetani
faatere-Hau italia tei
te faatereraa
e
tià’i.
2) Te faatereraa i te mana no te Apooraa
Rahi Fenua.
E tae roa mai i teie nei, e mana noa to
te Apooraa Rahi teiina no te feruri i te man
parau tei tnuhia mai e te Tavana Rahi i
mna ia’na ei fernriraa. I teie nei râ, na
too-
torn, o Ferdinand BUISSON, o Félix PÊCAUT e o Jules STEEG. Na taata toopiti
tei faaitehia te i‘oa i mûri nei, tau
oro-
metiia ao porotetani ïa.
E mana‘o è ta te
haapaoraa katolika e ta te haapaoraa po¬
rotetani i nia iho i te parau no te haa¬
piiraa a te Hau.
roto i te tnre
ajh “Loi-Cadre
e tia atoa
ia iriti i te man
tnre api e ia taui i te man tare tahito. Na
roto i teie faatereraa api, e riro te Apoo¬
raa Rahi Fenna ei mono i te
Apooraa Rahi
iriti-Tiire no Farani (parlement).
3) Te haamaiiraa i te mau Apooraa
i te Apooraa Rahi Fenua
Tuhaa fenua ■.
( Conseils de
circonscription )
i
apooraa api tei parauhia “ Apoo¬
Tuhaa”. Te tumn : ei haapiiraa i te
mau
raa
mau
mau
tuhaa fenna i rapae i te oire j)à i te
faatereraa o te fenua. Aita râ i pa-
lâatupuraa i teie mau Apooraa Tn-
pu te
hq^P te man fenna atoa.
*
ravaihia te tnre “loi-cadre”
lika
e
tia’i. Teie
toe, maori ra ia tani-atoa-hia te
(constitution) no te Repuhi-
ture tumn
farani
e
ia haamauhia te hoè Han
Repuhilika tei amui i te
mau fenna
ai-
Te ferurihia nei taua mana‘o
ra
i Fa¬
Rahi Fenua o te
Han farani.
Teie atoa te tahi : E tamau â Farani i
ta’na tantnru i te pae o te faufaa i to’na
mau fenua aihuaraau o te haamaitai i te
oiUljia o te taata, e no te haaparareraa i
feHnau fare haapiiraa. Na te mau ture i
mûri aè
e
haapapu.
Te
iiaapiiraa a te Hau
e te liaapiiraa faaroo...
(A hi‘o i te Vea no Tennare )
Na roto
i te
i teie nei Vea, te tamata nei
haapapu i to matou tiaraa i
haapiiraa a te Hau. E ere mai
ta te Vea Katolika i poro e: “ua taparu
matou i te tantnru no te mau fare haapii¬
raa na te Han ma te pio i mua ia ratou”
{Le Semeur) te taata tei faatupn i te haa¬
piiraa a.te. Hau i Farani (haapiiraa tamoni-ore ), o te hoè taata porotetani, o
matou
mua
i te
,Na tumu
raa
piti i au rahi ai te haapao¬
porotetani i te haapiiraa a te Hau,
e
teie ïa :
1) No to ratou nounou-ore i te faate¬
i ore ai te mau porotetani i faaapiapi ai 1 te mau haapiiraa a te Han.
reraa
na
tatou i
te
faahapa i te faate¬
parautia-ore a te haapaoraa katoli¬
ka : Te
ô nei oia
na
“I roto i te hoè
e :
fenua tei hau a‘e i te katolika, e ani te
haapaoraa katolika ia opani-etaeta-hia te
mau haapaoraa èè.
I roto i te tahi
tahi
fenna
mau
tei itl a‘e te
katolika, no te
iho â eravea ia opanihia te mau
mea eita
haapaoraa èè, e ani onoono maite te haa¬
paoraa katolika i te mau mea aitâ i roaa
mai. No te mea oia anaè te haapaoraa
tià,
faaoromai
e
i te nohoi’aa i
noa oia
rotopu i te mau haapaoraa
lia Civilta Catolica ).
O vai anaè â te
èè” ( Vea ita¬
macre no
le mea
e
te
nei te
haapaoraa porotetani i te haa¬
piiraa a te Hau ? A hio atoa na i te mana‘o no te Apooraa Rahi porotetani “Al¬
au
2) I te mau fenua i faaterehia’i te haa¬
piiraa a te Hau e te haapaoraa katolika,
liance Réformée mondiale ”
te hamani-ino-noa-hia nei
i te mau hamani-ino-raa i Paniola. Te na
marii
raa
a
â te
mau
ta-
porotetani,
ô nei oia e : “ Eiaha te
I te tau i haamanhia’i te
te Hau i
mau
haapii¬
Farani, ua luu noa te haa
haapiiraa i roto i te rima o te Hau,
ma te tiaturi ia’na. Area râ te haapaoraa
katolika, ua patoi-etaeta ïa i te mau haa¬
piiraa a te Hau tei riro ei haaparuparuraa
i to’na iho
raa
raa
katolika. Te vai mau nei te reo no te
nia iho
e:
man
aita ta’na
e
hamani-ino-
i Paniola te hoè fenua katolika
mau.
E inaha, i roto i te mau fenua porotetani
tei ia’na te tiamâ e te ani nei oia i te
Han ia tauturn-puai-hia
ta’na mau fare
haapiiraa ” ( mai ô nei i Tahiti nei ).
Te
faatupuraahia te mau haa¬
piiraa a te Hau ei parururaa i te mau tamarii..porotetani i roto i te man faahepo-
te arairaa i te
ravea no
no
haapaoraa kato¬
lika ia imi i te otoheraa
mana.
Ua riro te
Vea katolika
huaraan ia Farani”.
rani i roto i te Apooraa
ei turu i te mau haapHraa a te Hau:
fare
Y
Ij^FAAOTlRAA: I te mahana i haamea
Poroîefam farani
paoraa porotetani i te rahiraa o to’na mau
in^àhia’i teie tore i Farani, te parau ra
te hoè député, o Senghor tane e : “ ia faate
mau
reraa
Na te lare “loi-cadre” i faataa atoa
te
üa rlr& te
A hio
taa
reira’i te
tatou te tumu i na
nei râ ia
haapaoraa katolika. Na roto i
to’na tiaturiraa e “ oia anaè te haapaoraa
eita e nehenehe ia’na
faahaparaa.
tià e te hapa-ore’’,
ia farii i te hoè
(le Semeur) tei faahitima-
*•
Y
huta ia matou, mai te mea ua riro te mau
Y
te man haa¬
faahaparaa i te mau hamani-ino-raa ifaapiiraa
a
te
Hau
ia
au
i
to
tatou
tiàraa
tnpuhia e te haapaoraa katolika ei pariHuiraatira e tià ra ia tatou ia haapa‘o i
noa-raa ma te tumu-ore (api 6). Eaha?
te mau fare haapiiraa porotetani ia au i
E pariraa noa’nei te mau hamani-ino-raa
to tatou tiàraa porotetani.
mai te tau o te Reformatio mai â e tae
F tià ià tatou ia haapa‘o i
roa
mai i teie nei ? Oia hoi te feia i faa-
tîtîhia i nia iho i te mau pahi-hoe, te mau
haruraa tamarii
h.uraa auahi
e
porotetani, te
mau
ta-
te mau ati huru rau? E
pariraa noa’nei te vavahiraa i te mau fare
pureraa i Colombie i teie anotau e te opaniraa i te mau fare haapiiraa porotetani
te taparahh’aa i te mau porotetani ? E
pariraa noa’nei te taninaraa i te mau bibilia i Paniola, te opaniraa i te haapiiraa
pipi-orometua e i te faaipoiporaa i ropu i
te katolika e te porotetani ? E parau mau!
e
E ere te mau katolika atoa tei rave i taua
mau
peu iino rahi ra, eita râ e nehenehe ia faataaè i tei hamani-ino e tei ore
i hamani-ino no te mea tei raro a‘e te ka¬
tolika i te faateraa hoè a e Ture hoè e a
te taata hoè !
Teie
na
parau
i te parau no
rarâhi e pae no nia iho
te haapiiraa....
l°)^ai te mea e rave rahi te
haapiiraa taa è, hoè noa iho
râ haapiiraa ta te Hau :
mau
la
au
i te ture farani, e nehenehe noa
i te hoè taata farani tei roaa ia’na te pa¬
rau no
mau
te orometua haapii tamarii ia haa-
haapiiraa. A taa’tu ai
haapiiraa haamauhia e te faaroo,
i te tahi fare
te
mau
te
vai atoa
ra
i Farani te tahi
mau haa¬
piiraa taaè tel faatiahia e te tahi mau
o ratou iho te Fatu. E ere râ
teie mau haapiiraa i te haapiiraa tumu;
o te haapiiraa a
te Hau te me^ tumu.
Te fare haapiiraa a te Hau, o te fare haa¬
piiraa ïa na te taatoa. E taoa amui ïa no
orometua,
4
VEAPOROTETANI
îe fenua taatoa.
e taoa
Area te haapiiraa
la ravai roa te
taaè,
ïa iia te hoè paeau ( Ekalesia e aore
etc)...
haapiiraa a te Hau, e taleni atoa ïa
no te fenua ei
faatupuraa i te maitai e te
ruperupe no te fenua. E parau fiti roa ia
tiaapae te nnnaa i tana taleni ra. Eita te
haapiiraa a te Han e taaè i rapae i te renl
Te
e
mea
e na
ia’na eiaha râ
amo
ei
roo
mono
ia’na MAI
TE TIARAA FAAROO
TE MEA
E
O
FARE
nehenehe i te Hau ia faahepo
te fenua taatoa
e
te tahi paeau
marii ia haere i roto i te
na
te taatoa.
e
AU
mau
i te ta-
fare haa¬
piiraa tei ore i au i te tiàraa faaroo. No
reira, eita.e tiài te Apooraà Rahi ienua ia
hape a riro
haapiiraa taaè mai te mea e ai-
ta oia i mana‘o-faahou-hia
TAUA
HAAPIIRAA RA I TE NUNAA. Eita hoi
anaè. E mairi oia i roto i te
atu ai ei
fare haapiiraa e te
haapii a te Hau, eita roa
ïa te Hau e tauturu puai i te mau fare
haapiiraa o te faaroo. E tia râ i te Hau
ia tiàturi i te mau fare haapiiraa o te faa¬
hoè taiete
titiaifaro mai te
mau
orometua
mail
ia farii i te aniraa
ore
feia metua
te
no
porotetani ia faatiahia te hoè fare haa¬
piiraa a te Hau i te hoè vahi e au. E inamau
ha,
aita te .ipooraa Rahi fenua i pahoiaaèraa ïa no ta rafoa faafererssa I |
no mai i te
pororaa i làataehia ia’na i te
te faatereraa a te Hau :
‘2° )
Te tumu no te fiàmâraa o fs
haapiiraa o fe faaroo, o fe
| avaè Ncvema i mairi a'encl.
Ua hape
te aniraa a te hoè auvaha i te j
Apooraa Rahi Fenua i te matahiti i mai- '
ri a'enei i to’na aniraa ia faaorehia te reo
ïea
raa
“
haapiiraa taaè (école privée)” e ia tate i‘oa “haapiiraa tiàmà’’
( école libre ) no te mau fare haapiiraa o
maunoahia
te faaroo. No te
mea
ia liinaaro te mau
fare
haapiiraa o te faaroo i te tiàmâ, ia
faataaè ïa raton ia raton iho i te laatereraa
te Hau
a
e
tia’i.
Eaha te mea i riro ai te mau haapiiraa
taaè
ei
haapiiraa tiàmâ, teie ïa :
iho te Fatu
o
4 ) Te epuaraa itsau no te mesu haa¬
piiraa © te faas-oo o fe haaparare-
no
te fénua
e
no
te
o ratou
mau
ratou tei maiti i ta raton mau
tua
haapii,
fare,
orome-
tei maiti atoa i ta ratou
pula haapii. O l’atou tei faatere i ta
mau
e
ratou mau faufa.a. E nehenehe hoi ia haa-
piihia te parau a te Atua e ia haapa‘ohia
te mau pureraa no te haamataraa e no te
faaotiraa. No
teie
i nia nei,
e mea fifi
no te Hau te
hi‘opoaraa i te
faatereraa no te mau haapiiraa taaè. No.
mau
parau
reira i faataaèhia’i.
3“) Mai fa mea ucs amohia te mau
haamauaraa taatoa o te haapiiraa
a te Hau e te afafa fenua, ua tauturu-noa-hia râ te mau haamauaraa
no te mau fare haapiiraa taaè :
No te
mea
ua
riro te mau
haapiiraa o
te faaroo ei mea tiàmâ e ei mea taaè,
roa
amo
nehenehe i te afata
e
i te taatoaraa
no
o
eita
fenua ia
te
ta ratou mau haa¬
mauaraa.
mau
fare haapiiraa o te faaroo ta’na e tiàturi ei
ia’na. E teie ha hi‘oraa
te fasrc© .■
e
toru tei
nehenehe i te Hau ia hi‘o :
1) Te mau ohipa e maraa i te mau haa¬
piiraa o te faaroo.
2) Te mau raveà a te afata fenua.
3) Te tiaraa faaroo e te mana'o o te nunaa.
No te mea ua haamau te haapiiraa a te
Hau i ta’na
mau
Te
na
mai
o
nei
te
Vea Katolika
e:
“aita te
haapiiraa katolika i riro ei fifi
rahi mau no to ratou faaroo”? (api G).
Mai te mea ua upootia te faaroo no te
mau tamarii
porotetani i te mau haapii¬
raa
no
mea
e
te lâaroo
katolika,
te pae o
te faaroo. Aita roa hoè tumu e
aie tia’i ia tatou ia tiàturi i te haa¬
ore
piiraa a te Hau. Ua ravai te haapiiraa a te
Hau i te mau parau ta’na i haapii i te mau"
tamarii i te pae no te ite e ite pae'morale. Aita mau oia i ravai no te
haapii-^
evanelia. .Vita’loa oia i opua
i te haa¬
pii i te reira huru haapiiraa. Na te Eka-
raa
iesia râ
e
faaravai
Te
no
porotetani ei
i
haapiiraa j)orotetani,
te faaroo
te Ekalesia
o
te
o te hotu ïa
Ekalesia porotetani. 0
ïa ta’na i turu.
te faatereraa o te haapiiraa
E
maitai
ara
porotetan^^a-
ha oia ia taaè i le reni o te paieti.
E hopoià
feia metua
rilîia. Eaha te
roto i te mau haa¬
h ) U.a riro le haapiiraa
aveia no te lare metua:
te
mai
na
piiraa sahati, te mau ohipa evanelia na
te U‘i-apî e mai te haaj)aari maite i te
mau hi‘opo‘araa i nia iho i te evanelia.
la ara maite na paeau atoa e pïti cita
roa ïa e tupu te maroraa.
aita to ratou tiaturiraa i faaturo-
e ere
haapiiraa i nia i te otia
ei faâturaraa i te tiàmâraa o te tamarii i
’
te haapiiraa porotetani na te
e
na
te feia
porotetanijj||la
fare haapiiraa
itatoli- noa’tu aita ratou i tono i ta ratou mau ta¬
ka i tapoipoi ai i te puai o ta ratou haa¬
marii i reira. Eita te mau orometua no
piiraa faaroo i nia iho i te mau tamarii te mau haapiiraa porotetani e faariro i to
atoa. Na vai oia e faahapa ?
ratou mau toroà ei imiraa moni noa na
E ere no’na te hape ! No te feia metua j ratou, ei toroà faaroo râ.
Ei aveia atoa te haapaoraa j)orotetani
porotetani iho ïa tei tono feruri-ore-noa
i ta ratou mau tamarii i reira. Ua ite roa
no te mau
haapiiraa rapae. E faahaamate mau metua i te mau haapiiraa faaroo
nao maite oia i te
haaj)iiraa a te Hau i te
mau
i horoahia i te
na
i te puta
marii
mau
tamarii. A taio
noa
haapiiraa taio na te mau ta¬
nainai, tei
na
ù mai
‘'Ua lafau
e:
faufaa
o
te Varna
o
tamarii mai
te
tei
haapiihia i roto i te Evanelia; eiaha te
mau
haa))iiraa faauehia
e
te mau raveà è
Maria Peata i ta’na tafauraa parau e; te
taata tei rave i te ahu moà (scapulaire ',
atu ia haafili i to ratou maitai
paruruhia ïa oia i te auahi i Initie
(api 164) te feia ici anaauatae i te pure
ia Maria, c tapao ïa e e feia maililiia ïa
ratou e te Atua. (137) aita Maria Peata i
haaviiviihia e te hara tumu (api 125)...
ta’na opuaraa hohonu inaori râ te haapaa-
ua
E fanao to‘u
o vau
mau
une
metua
ia ite ratou e,
te matamehai i roto i te
ui-faaroo ( 115 )
commission
Ploërmel
E tauturu te afata o te fenua i te
mono
s
a) E ere te haapiiraa porotetani i te
haapiiraa inarô i te haapiiraa a te'Hau.
haapiiraa
(méthode de lecture par
jd’instituteurs Frère de
livret ).
Atira ïa ! Te katolika ra, e katolika ïa.
Te porotetani râ, e porotetani ïa. Eiaha
tatou
e
huna i ta tatou mau
haapiiraa i
opua.
5 )
faba te ohipa no ta mau fare
haapiiraa porotetani ? Ei mau ite
ratou no 13 Ekalesia
rau no ta
no
nia i te pa¬
haapiiraa tamaris :
Eita te haapiiraa
varua.
porotetani e huna i
riraa i te tamarii i te Evanelia.
Uafaijlfeiei^i-a-
hia te mau utuafare atoa, noa’tu e
tou i te feia porotetani.
E
au
te haapiiraa
porotetani i te mau
piiraa rarahi no te Parau a te Atua.
Te hoè oroà rahi i Rimatara
no
Titema 1956
ua
tu¬
pu te oroà no te mahana luhili 100'*raa
matahiti no te fare pure i ANAPOTO.
Aita i
roaa
ia tatou te huru
fare i to’na faatiaraahia
e
to
!
j
faatereraa atoa tei ore i taaè i te mau haa¬
I te mahana 17
(
no
gteie
tatou
mau
tupuna. Hoè noa mea ta tatou e ite nei,
o te matahiti i
tapa‘ohia i nia i te opani
P 0 R 0 T E T A N I
V E A
teie fare pure 1956.
no
ia tatou
e
Na te reira i faaite
hanere motaliiti i teie nei. No
reira tatou i haapa‘0 ai i
teie oroà lubili.
Teie râ te raau parau tei taiaroohia e to
'
tatou
mau
noa
ua
e
metua
faatia
ta
noa
raton i paraparau
raton i tan;i mau
"
i reira
te aahi etc.
e ono
Ua faaea matou
,
hora. Ua ite atoa vau i reira
i te mau tamarii hopu moni
atea
raea
i tua roa; e
iiahu, ua tutauhia te pahi;
te
ai'oha roa; e mau tamarii nainai;
noa’tu teie toetoe, ua ruuruu noa, ua tiai
e mea
ratou i te
moni ia taorahia. Ua hoo
parau ra. 0 Maouo a losua, oia tei paRoo te tamuta. Ua faatia oia i te
atoa ratou i te mau tauhaa i nia i te pahi,
parau no teie fare i ta’na mau tamarii
e i ta’na mau mootuâ.
I to Maono vai-
mau
rau e o
*
te auhopu,
5
apî-raa 13 e aore râ 14 to’na mataliiti, ua
ite oia i te tahi tapoi-rauoro ; aita râ oia
i ite i te hamauiraa. O
Teata
a
Hatitio
tei ite i te tau o to’na oi’araa e i te tapoiraahia i te punu.
Te ora noa ra oia e ua
pê te fare i taua taime ra.
I te matahiti 1929
faaiiicine te Pa-
ua
roita no te
faa-apî faahou i taua fare ra.
Ua tapuhia te taria puaa e ua operehia
te moni
ua
nia i te taata. üa îiaamata te
ohipa i te matahiti 1934 e ua tomohia te
fare apî i te matahiti 1937.
E tia ia tatou ia iiio i te itoito o to ta¬
tou
noa
te
no
te Atua
o
tei taui i
maere
nei to tatou mana‘o i te liii-
ilRio teie nei pahi, to’na meumeu, 1 metera
o
te
e
E
ua
ofai i roto i te rarahi.
mau
taiohia te niuiiiu
a
te
hana luhili ia
faaapi te nunaa Rimatara
i te parau i hifauhia i ropu ia’na e ia lehova. Flehera 13/7-8 ”.
te tamaaraa
ua
haamatahia te
liautiraa bihilia ua te
U‘i-Api ; te pa¬
rau no losepha, te torooraa i lerusalema,
mau
te
taeraa
o
te
Evauelia i Rimatara
e
i
Moorea.
Turai
or.
I te pae o te Varna, na maua o Paraita
te reira tuhaa i nia i te pahi, te pureraa
ïa i te mahana sabati.
Ua faarue matou ia
Martinique i te pô.
Poipoi roa ua tàe matou i Guadeloupe'
E 7 mahana i mûri ae, ua tapae matou i
MADERE. E fenua taa è ïa, e feuua nehenehe ïa e te mâ. E peu huru ê râ i roto
i teie fenua maori râ te ani moni o te taata,
te tamarii. Ua parauhia teie
e
fenua
mâ; tei reira te maa, te anani ete mereni
e
mau
mai
Ua pou
atura matou i raro, ua amu i te
faraoa
e
e
“aita
e:
te apara.
e
parau
E vahi naonao roa taua vahi
aita e tia ia parau! Aita o Maiao 1 E
ra,
mau
vahi vari ïa. la
hou
e
paia, ua haere faa¬
tae i te oire pae miti o Aiguesle i‘oa. Ua imi matou i te mau
ua
mortes
hitihiti, te mau vahiné e
taotoraa, ua roaa mai to matou maa piha,
mau
ohipa nehenehe e te vitiviti.
rii ra te haumaru. E mea huru è atura te
Ua tere noa e piti mahana e ua itea-
reva.
hia
Gibraltar. Ua
te fenua
tapiri roa te
pahi i teie fenua. Teihea râ te pupuhi,tei
hea hoi teie mau pereoo paauri; aita ïa
i taa; e mato anae, e mau apoo, e mau
vahi timâhia; e riro paha e
tei roto i teie
raato teie raau ohipa haapaarihia e te Han.
ïe îepaerasa
Ua
tei nia
i te
roa
i FARAN8 ;
i te feia taia ; e vahi otue, e roto atoa; e
rahi te feia taia : aita i toetoe. Emea
mea
maitai. I te reira poipoi ua haere maua
au
i te fenua o Charpier i Suisse (Helevetia).
ï te
rummc!
tae matou i Geneve, te oire
pù Helevetia. Ua haamata vau i te ite i te
toetoe. Hoè
â huru
tua
reira ia LOLITA,
tamarii a Paraita mâ. Ua haere matou
Api o “te fare njori ” to’na ioa. Ua haapao matou i te pureraa, himene, taioraa
bihilia.
ua
taumihia vau i
Ua imi matou i te faaea-
i te
mau
e
M"° CAUDERÂV, to tatou orome-
raa no
Marseille. Ua tae niai te tahi mau lioa i nia
pahi, o Charpier orometua na tamahine e piti e te papa o Paraita vahiné e te
Sl'i-Apl no Glcay
I te pô ua
roto i te pape.
tapae matou i Farani i te oire no
haapii tamarii e ua vniiho matou i
i te hoè haapii tariia-
hine
no
Tahiti
diakono
o
te tamahinc
aahiata
te
reira iho
no
te hoè
Afareaitu.
no
Ua tae matou i ô
4 i
i
Charpier i te hora
te oire
hebcdoma,
â
no
Court. I te
ua
reva
atura
raita i to’na pae e ua haere niatou o Char¬
Charpier i te fenua farani Mont¬
béliard i te oire no Gla}'-, no te hoè haapiiraa U‘i-Api, te mau taurearea vahiné e
pier mâ i to matou pae.
te mau taurearea taue. Ua hinaaro Char¬
maua
1 reira to matou taaèraa, ua haere Pa¬
.
.
.ua
haere
noa
faahou
e
runiu,
te haere
teie tere. Aita vau i taa
haere ihea ? la hio vau i te pura
matou i tahatai ; teie
râ aita e tahatai ; te
haere noa ra teie puahiahi attira matou, hio atura vau
Charpier e ua hape paha ta‘u hora no te
mea
e
hora 8 e aita â te mahana i mai-
ra
“Aita, maite rei¬
e:
iho â i Farani nei”. Ua
maere
au.
A
tahi to‘n itei’aa i te ohipa maere mai teie
te huru no te mea e ehia matahiti ua paa¬
ri au i Tahiti
e
te mahana roa i
o
tatou
o
pier raua e Paraita ia haere atoa A^au e
hio i taua mau haapiiraa. Ua lâaea vau
i
reira
10
mahana.
E
vahi
toetoe
ohipa a te
U‘i-Api. Te tahi mau taime rii, hoè à hu¬
ru
vau
ite i te
i te tahi tü
no
te mea aita vau i
himeue
a te U‘i-Api, e i te
te U‘i-api. E ua tataraliapa rii au i roto ia‘u. E mea maitai iho
â ia ite te tahi orometua i te ohipa i te
ohipa o te U‘i-Api e i te mau faatereraa o
te U‘i-Api. Ua faaterehia te mau haapii¬
raa e piti faatereraa haapiiraa : o te tahi
tahi
mau
mau
peu a
de Dietrich
ïa vahiné tniroo o Suzanne
i te hora 8, te vai noa nei te mahana.
Aita i pouri vave, arauae fatata hora 9
te tahi orometua a‘o o Maillot, e
tiviti
pouri atu ai.
E
roa e
I Helevetia : Ua oti te ohipa i Glay,
haere matou
pii-tamarii
atura matou i te tahi
oaoa i taua farereiraa ra.
vara
huru ià tahiti, te
reoo, ua tamaa.
roa
e
taata vi¬
te hauti atoa.
Charpier mâ na
roto i te faaapu vine, te kilometera e te
kilometera na roto i te faaapu olive e tae
ua
ïa
i Farani ; ua mataitai au i te
nei hora 7 ïa, aita e mahana. E inaha i ô,
i roto i te makete te mau ià atoa, te
paati, te pahoro,
tamaa’i”. Ua
peapea te reira”.
oia
mataitai i te fare hamani-
ri. Ua naô mai oia
7@ feiiua MADERE
fenua e fenna veve. la hio râ oe
vahi taata
te
nehenehe ia faahoro rii i
e
i ta‘u hora : hora 8. Ua naô atura vau ia
Terë 0 Korîngo OrJ Faranï
e
Ua faarue niatou ite fenua Madère e te
rumu,
te taata paari,
eaha ? Aita
i uta no te tamaa i roto i te tahi fare U‘i-
Peretiteni
te A.R. tei faaite mai e: “ I teie nei nra-
la oti
“
tahuhu, te hopea râ ; e
*^40 rii oe no te haere i nia i te roi.
I te poipoi ua haere maua e mataitai
tauma i'.oa nei te pahi i nia e te haamata
ta raton
tupuna o tei faatia i teie ofai
tajoa’o no to raton tiaturiraa i te Evanei te ai'oha
te
no
na
mau
tae atoa vau
raa
mau
te' miuaa i nia i te eà o te maramarama.
parahiraa ieie moni mania c te
tapoi amuraamaa faahitihitihia. Ua
mau
]iarau i faatiahia e e mea rahi te naeia ! Ua naô atura vau ia Charpier :
mau
o
vahi, e
mea vara-
te taata i reira. Ua tapea
te pe¬
Ua manaonao rii i te tahi
haere maua o Charpier i te tahi oire
e ua farerei maua i to tatou orometua haaua
o
M"'= DEBRIE. Ua hope te
Te itoito noa nei
paari râ; tei te lare oia no te
tahi orometua. Ua aparauparau matou i
te tino, ua
,
reira
mau
aita e huru te
e
parau no
oaoa
te uiraa i te
Tahiti.
pier i Helevetia. la tae atu maua i Court,
ua faaite mai Charpier vahiné mâ e: “i
teie ahiahi, ua topa te ua ofai mai te huero
rarahi”, e ua tii atura oia i te tahi
te
moa
fare pure na te hoè pupu holane. E
ahuru taata upaupa ; fira, te pù. Aita
te
vau
I mûri ne i te reira na hoi maua o Char-
nehenehe ia parau te faahiahia o téie
mau ohipa e ua i te fare i te taata,....
i roto i te afata toetoe ta’na i faaherehere
faaroo
feia
tapoi tare, A
tahi teie oliipa a tupui Helevetia ta ratou
i parau e au mai te 50 matahiti, teie ua
paari (grêle). Aita rà e taata i pohe.
Ua hio atoa vau i Court i te
oroà
mau
te Ekalesia oia hoi te
faaipoiporaa, te
hapetizoraa, te hunaraa mai e ua horoa
(iharpier i te tahi pureraa na’u i te avatea.
Ua peapea vau no te mea ua haaahuhia
vau i te ahn orometua no te fenuapapaa.
Ua na o atura vau ia Charpier e: “eila
teie ahu
i
tano ia’u no te mea e aita vau
e
matau.
i Tahiti
oomo
e
i le
tatou
ra
matamua ta
Peretiteni
te feia ite”. Ua
na
faahou mai
o
oe”. E
ua oomo vau; ua tafifi rii to‘u avae. l'n
oia
“e orometua oe, e oomo
e:
faaoromai
râ
E
vau.
i te hoè
faatei’e
ua
tahi pureraa‘eiaha mai
i ic
au
feia
e
niai
roa
ta‘u i parau reo
tahiti nei ; e ere ïa ! Na
roto râ i te tahi
a‘oraa
faaineinehia tei
nehenehe ia‘u ia taio i mua i te aro o te
paroita. E ua oti teie tuhaa, ua ravehia
haapiiraa tamarii. E tano te tâatereraa
te
mai io tatou nei. Hoè â huru, maori rà
te
mau
mene
himene. Ua ite outou i te mau hi-
i teie pae. E mea huru
nahoraa,
e
na
ere
mai
ta
tatou
nia i te pupu. Ua ite atoa vau i te hoè
hamonia iti rahi ; aue te navenave no teie
hamonia. E te
oe !
E
ono
oe.
Aita
e
faa-
auraa! E nehenehe ia parauhia e e harute oire ia
ru
patehia teie oe. E i roto i
te fenua Helevetia teie ta ratou ture : i te
ahiahi mahana maa,
mau
tare
patehia te oe o te
taatoa i te mau oire
pureraa
atoa eifaatereraa
e:
e
ananahi o te sahati
ïa !
Ua haere maua o Charpier i te oire pû
Helevetia i Bâle. Ua tere maua
na nia i
te
“bachot”
Bâle,
e
oire
reo
purutia. Ua
la liona,
elephani, te mau huru atoa.
I te tahi mahana i te oire no Moutiers,
«a
tupu te tahi upaupa rahi roa i roto i
farerei
orero
haapiiraa pipi no te mau
i tae i te mau haapiiraa
e
nehenehe ai ia haere i
Tei reira te mau tamahine e te mau tamaroa
no
te
mau
fenua’toa,
no
Belegika, no
Italia, no Farani, no Strasbourg iho. Tei
r-eira to ratou
haapiiraahia.
Ua haere atoa
maua
Paraita i te mahana
o
i te fare
e
e
faaea
haamata’i ta’na
ohipa api. E ohipa rahi tei horoàhia i ro¬
to i te rima o Paraita. Ua riro o’na ei au-
vaha
te Totaiete
faatupuraa Parau i
te paeau i Alsace taatoa no te mea ua
ferurihia, e ua ite oia i te reo purutia ;
e nehenehe atoa ia’na ia parau i te reo
no
to’na iho fenua Alsace
n )
e
te
reo
farani
I te maiîana i haamata’i te rururaa, ua
tae matou i roto i te tahi
mau
fare rara-
parauhia “hall”; e ô e 7.000 taata i
roto i te hoè fare. E ua horoahia te tabula
ia maiti te taata i ta’na i hinaaro
no
te
haere i té haapiiraa.
E ua haere maua i
te haapiiraa no te faatupuraa Parau. M.ai
te huru o te haapiiraa sahati : ua haapupuhia te taata ; i te taime i amuihia’i ua
parau te taata rahi faatere, e arauae, e
haere te taata i to’na pupu, te taata i
to’na pupu no te feruri i te parau e ia
oti,
ua
tuati faahou. Ua na reira te faa-
tereraa i taua apooraa
te
o
l'ahi ra. 1 te ma¬
e sahati ïa, ua parau atoa
Paraita i roto i ta matou tuhaa
Faatupuraa Pargu no te mea ua
maua no te parau no Tahiti. Ua
parau atoa te mau auvaha no te Rahi Sotaiete faatupuraa Paraj,i ho te paeau Arabia e no te paeau Aferika. Ua faaroo atoa
no
mai te
hoè orometua
(apoo--
Ekalesia atoa ).
mau
mai te Peretiteni rahi
atoa
no
Ua
te
Te parau rahi tei fe.uirihia i roto
i teie
taeae?”. Ua
haere
“ Teihea to
rururaa:
atoa te mana‘o i nia i te
oliipa i tupu i
Algérie, te mau hamani-ino-raa. Te pa¬
rau nei te
paruru e : “ nahea vau, o vau
e nehenehe ai ia
parau e e taeae no‘u te-
I ra mau taata i tajni i te rima o te lamaj rii, tei taparahi i te vaiiine
Ua tatara"hia mai e te mau professeur te mau ma'
na‘o
lesu ; “e aroha outou i to outou
no
enemi!’’. E
mea
liohonu
roa.
Ua
atoa na nia i te tamai rahi i oti
huj^e
iholR,
te parau no
te hamani-ino-raa no te Hau
purutia i te fenua Farani e te
tahoè^^H
i teie_ mahana: “Teihea to taeae?”.
1 to maua hoiraa i te fare i te sahati i te
pô, ua moe te purumu ia Paraita no te mea
e ua rupehu roa te fenua. E ohipa rahi ta
i te imiraa, ua haere i te tahi pae a
hoi i mûri, a hoi faahou i te tahi pae e
auaa râ ua itehia ihoâ no te mea e ua ma¬
maua
tau o Paraita. E poipoi faahou ae, ua
te
mau
oroa
tupu
i te mau fare pureraa i Stras¬
bourg. Ua haere maua i te tahi farepure-
hoi.
tii
orero
Ekalesia lutero no te fenua purutia.
atoa
haapiiraa “théologie”. Ua faaravaihia
mau haapiiraa.
maua
no
ua
ta ratou ite i roto i teie
e fenua nehenehe mau
aratai mai Charpier ia‘u i te mau anima-
E
ua
o
taatiraa i te
raa
te
faito teitei roa, tei ore i roaa ia ratou le
hana hopeà,
te oire
o
teie râ
nehe¬
taata parau
e
roto i te Apooraa “oecuménique'’
te Ekalesia Lutero i Stras¬
ore
pereoo-uira na roto i te mau ruru raau;
ïa ! E oire mâ roa
mai te
i haere e farerei.
maramarama.
taniarii tei
himene amui noa mai tei ra¬
i Betela. E
vehia nei
è rii te faa-
no
i te tahi
maua
te niea e na r.;t;>
mana‘o maramarama
maua
etaeta;
Schomer, ua ite o Marnrai i teie
orometua, ua faaea raua i reira i to raua
haereraa i Farani; e taata toroa teitei i
bourg. Ua farerei atoa maua i te Profes¬
seur Benoit. E mau tamarii api, teie râ
to ratou upoo hoè â huru e te mahana,
te
no
ua ruru
aè ia’na
Peretiteni faatere i te Ekalesia. Te taata
ia e nehenelie; e oomo oe i tera ahu”, Ua
ahu
e
matamua. E taata tuiroo ïa teie
taata tino
marite
porotetani fatata e 50.000 taata i taua
ra
tei tupu i te 13 e te 14 no
Atopa. Ua aratai Paraita ia‘u i te mau
pereue”. Ua parau mai Charpier e: “aita
“aita e tano. E tano teie
roto i te Vea
na
oreroraa
nehe, e taata reo maramarama. E i mûri
Paraita i
o
peretiteni. Na BOEGNER te
e
rururaa
mau
na o u.Liu’a v'ua e:
maua
mau
mau
taata; e taata paari, e 76 matahiti,
Strasbourg
no te amui i te Apooraa Rahi ta tatou i
reva
i te
te
oreroraa
Te ryruraa Poroteïanii Strasbourg;
Ua
ïïehenehe roa,
matou
na
e
ia ite maua. Ua paparari te
O
POROTETANI
VEA
()
anihia
i St
raa
Paul;
ua î roa
i te taata. I te tahi
pô ua tupu te tahi faatairaa upaupa rahi
i'aaterehia
e
te hoè taata tuiroo, te mau
upaupa fira, te himene te vahiné hoè, te
himene te tane hoè. E mau ohipa taa è
E ua oti teie
mau
ohipa, ia poipoi faa¬
hou ae, ua haere maua o Paraita e fare¬
rei i teie mau tamarii pipi ta’u i parau ae
nei. Ua tamaa
râ
vau
maua
i reira. Ua hinaaro
i te mataitai i te fare pureraa “ca¬
thédrale” tei
parauhia e na te aposetolo
te oe, e mau hora tahito roa tei
haman'hia e 600 paha matahiti i mairi. E
fare iti rahi roa teie fare pureraa. Ua arataihia vau i reira 4 te tahi pipi orometua.
i pâte i
E tai teie
oe
teie
taata
mau
i tè hora 12 e te afa ; i reira
e haere mai ai no te
pâte
i te hora; na aposetolo tino ahuru ma piti.
E mea maere e ua kokeleo atoa te moa;
te vai ra te moa i nia; ia tairihia te oe, ua
kokeleo te moa, e toru kokeleoraa. Ua î
roa teie fare i te taata e te haere noa ra
parau no
I mûri ae i te reira, ija pii faahouratou
tei,e hora; te wai ra te faito rnhi no te man
tau, te laio i te mau mahana, i te mau avaè,
teie te pii : “hie he/ hie lie, tiomai, hie he,
le auvaha no te faaite i te
te
mau
huru
mea
mau
tiomai, hie lie, tiomai”. Ua rahi roa ta ra¬
Q^oa; e mea maere rahi teie
ton
pii-noa-raa. Teie te auraa: iatioi pau-
i tera tau, te feruriraa
roa
mai te laata i te Evanelia. E inaha ua
tioi
mau
maramarama
i te hoè “machine” mai teie te huru.
E ia oti te mau ohipa, i te reira ahiahi,
|ua faaineine maua o Pdraita no te haere
^
i PARIS no te
putuputuraa rahi no te Saiete faatupuraa Parau.
Te vai atiira...
7
POROTETANI
VEA
â te taata i te Evanelia mai te
hau. Aita roa hoè peapea ua tupu te Eva¬
nelia i Raivavae. Ua topahia
Si Dieu ne bâtit pas la maison...! »
«
-suite de la page 1, colonne 1
"‘Si rEternel ne bâtit la maison,
Ceux qui la bâtissent travaillent en vain.
Si l’Elernel ne garde la
ville.
vain. ” Psaume
Celui qui la garde veille en
m.
taua ioa ra
i nia i te hoè moua o TAPIOI. Teie hoi te
auraa:
uatioi pauroa te taata ite evanelia.
I tae rà i to te
haapii Evanelia hoiraa,
pu pu mai ratou i te maa no te fenua,
he'i, P laa l'anaua, pape haari, uhi oviri,
pia haamarohia, o te mau maa o te fenua
i te tau etene. la hoi rà te mau haapii
Evanelia i nia i te pahi, ua tapapa ratou
na mûri iho mai te pii-haere noa i te mau
haapii Evanelia. Teie to ratou pii : “haere
oe, haamana'o mai to haapua”. Teie hoi
te auraa : te haapua o te hoè ïa taoà
anai afarohia, eiaha roa ia piopio, eiaha
ua
Te faaarahia’tu nei tatou te feia taio Veà
eiaha
e:
e
tiaturi i te
taria-noa-hia,
a
mau
parau faaroo
taio rà i te Yea e a tia¬
turi i te reira. A
haapa‘0 maitai i te talïi
tei ruri è i te parau no tepaturu i to
raton iho mau mana'o politika, noa’tu te
pae
paeau.
fefefefe, e taio maitaihia to’na rahiraa
i te tau tahito, e haapuahia te haari e te
ia
tohe o te haari anai afarohia eiaha ia pio¬
^^a pohe roa to tatou hoa o Teata orom^ua i te avae no Mati. Ua haamauhia
i^i Atuona ( Hiva-Oa) i te matahiti 1932.
Ua faaea maoro oia i reira. E na roto i te
pio, e taiohia to’na rahiraa. la tae rà i te
tainie e haere mai ai te Fatu o te haapu
haari e hip i ta ua haapua haari mai te
mea ua piopio, aore rà ua puehu, e aore
i ta’na
haapua haari.
Papeete nei. Ua haamauhia i MATAIEA.
pii ai ratou i te mau haapii Evanelia:
“haere oe c, mana‘o mai to haapua aita
anei huru è te anairaa, ua piopio anei?
Ua l'aaturahia oia i te matahiti 1954.
Mataio 24/42.
f
.sans prendre position sur les pro¬
blèmes difficiles que pose Tapplication. Ces
extraits sont tirés des “ Chroniques d’Outre-Mer. (Oct. 56).
•*
ua
eiahia anei?E haere oe, a haamana‘o
mai to haapua!”.
{PA or. i Raivavae).
>1«
*
“
C’est par une majorité massive de 44ü
voix contre 98 que l’Assemblée Nationale
de .sa séance du 19 .liiin 1956,
adopté le projet de loi dit “ LOÎ-CA DRE”
a, au cours
“Loi Detferre” relatif aux Territoires
ou
d’Outrc-Mer.
Les conséquences de cidte
concerne
faahoihia mai oia i
to raua, ua
tion,
rà ua eiahia, e ite roa oia e e taata tei hauti
O ta ratou atoa ïa feaauraa ià ratou i
hoè ati
Jl est impossible à aucun citogen des
Territoires d’Outre-Mer d'ignorer la loicadre qui peut d’un jour à l’autre transfor¬
mer la structure politique, du pags. Nous en
donnons ici un bref aq)erçu pour informa¬
l'avenir de
ces
loi en ce qui
territoires doi¬
vent revêtir une importante e.xceptionnelle
qui jusliiie une analyse particulière de ses
caractères et de
son
contenu.
Cette loi qui, selon son intitulé discret
autorise le Gouvernement à mettre en
œhvre les réformes et à prendre les me¬
propres à assurer l’évolution des
territoires relevant du ministère de la
sures
France d’Outre-Mer”, constitue, en réalité,
i
Te A tua etene no Raivavae nei, e tii ïa.
la te
If, Ua rau te huru te mea rahi roa te mea
i
huruiti, te mea iti roa, ta ratou ïa i tiaturi
ei faaora ta ratou i hinaaro, no te tahi atu
U
peu ta
la e rave
ua
pohe!
tamarii tahiti tei reva i Caledonie
nehenehe noa ia ratou ia papai i te
orometua o TUMATA. ia farereihaere oia
i ta ratou mau tamarii no te ohipa ta ratou
ratou i hinaaro, na to l'atou
mau
i taua mau peu ra.
e:
e
pahi Evanelia i tua,
piiraa i to ratou Atua. Teie te
pii : “huri te pahu, huri te pahu ”. Ahuru piiraa. Teie te auraa : ia huri to ratou
Atua i te pahi Evanelia faatahuri i te
moana, ia ore ia tae i nia i te fenua; e
inaha ua fiu ratou i te pii-noaraa tere noa
mai nei à te pahi Evanelia, riri roaa ae
ratou i to ratou Atua tii no te mea aita
te pahi Evanelia i tahuri ia au i to ratou
manao. Ua pii faahou atura: “Hie ha, hie
ha” e4piiraa. Teie te auraa: e ô hoè apoo
hurihia te upoo o te tii i raro hurihia te
avae inia, faa-faufaa-ore-raa ito ratou tii,
to ratou ïa
Te faaarahia’tu nei te man utuafare no
te
Ua ite ratou i te
fetss oo te mao tamanl
tel reva i loumea.
mau
étape décisive, car elle con.sacre la
capacité des habitant.s. d’Outi;c-:4er à s’ad¬
ministrer eux-mêmes. C’est ce qui ressort
de l’analyse du contenu de la loi.... en
vérité, c’est tout le problème de l’avenir
des rapports entre la métropole et les ter¬
ritoires d’Outre-Mer qui est posé.. .
une
.
i hinaaro. A
papai i te:
Pasteur TUMATA maison N“ 1
faubourg Blanchet NOUMEA.
a
.
.
Une procédure spéciale
de loi-cadre
été utilisée atin de permettre une action
rapide et efficace. Le parlement a fixé les
règles essentielles et laissé au gouverne¬
ment le soin de les compléter par des dé¬
crets, sur lesquels d’ailleurs le Parlement
exercera son droit souverain de
Nous mettons en
garde les lecteurs du
Vea Porotetani contre toute utilisation poli¬
tique de nos articles par qui que ce soit, et
contre les interprétations qui faussent la
véritable pensée des rédacteurs
Un conseil : lisez
vous
en
à
ce
vous-mêmes
que vous avez lu.
et tenez-
contrôle.
«
îî:
...
La loi-cadre ne doit pas faire
oublier
les grandes réformes politiques, économi¬
ques et sociales introduites eu 1947 et dont
la France a le ilroit d’être lière :
(voi?-
2''ac/e
8, colonne 1)
POROTETANl
VEA
8
Qu'esî-ce que la Loi-Cadre
—
suite —
I
Uérormes politiques : octroi de la citoyen¬
droit d’élire
en qualité de députés, de sénateurs et de
conseillers de rUnion française des repré¬
sentants authentiques des populations des
neté et des droits politiques,
territoires; création d’assenil)lée
territo¬
riales c,)nipétentes pour connaitrc
les af¬
de veiller à l’exécution des décisions de
tal)le autonomie administrative en faveur
l’Assemblée Territoriale ;
des territoires ” ne soit pas complétée par
deuxièmement,
d'examiner les
projets présentés à cette
assemblée; troisièmement d’assurer l'ad¬
ministration des services territoriaux
en
qui concerne notamment la gestion et
l’exécution des tixrvaux publics du terri¬
ce
toire. Par ailleurs,
les mem])res du (ionrecevront indivi¬
la révision du titre VIII de la Constitution
et l’établissement d’une République
aj
)Les
faires d'intéi'èt local.
premier apprentissage de la démo¬
aujourd’hui son a!)outissement logique dans les dispositions de la
{.e
loi-cadre.
Réforme
sociale: abolition du travail
économiques: création
du EIDES ( fonds d'investissement pour
le développement économique et social),
plan d’investissement, soutien des cours
et amorce d’une politique de crédit.
Réformes
Depuis, l’armature institutionnelle mise
en place s’est développée et perfectionnée
de manière continuelle :
—
duellement la responsabilité de la gestion
d’un
cratie trouve
force.
seil de Crouvernement
Les Territoires d’Outre-Mer ont été
cessaire à cet elfet. Attribuer aux conseil¬
lers du
gouvernement un simple pouvoir
d’enquête ou d’information serait, en effet,
aller au-devantde conllits inévitables entre
qui assumeraient la direction des ser¬
ceux
qui ser'aient chargés de les
contrôler. En ayant de véritables resporceux
vices et
sabilités,
à des solutions de facilité, à une
b) L’FAargissement de la Compétence et
des pouvoirs des Assemblées 'Territo¬
que fonctionnait déjà, au moins pour les
élections législatives dans les territoires
suivants: Océanie, Nlle Calédonie,
Togo
etc... )
Le
cajiacité
des habitants à s’administrer CLix-mèmes,
elle associe de
façon plus étroite les po¬
pulations à la gestion des affaires locales.
Il est possible, à la lumière dus débats
parlementaires où des précisions ont été
données, de préjuger l’essentiel de ce con¬
tiendront les décrets d’application.
...
Conseils du Goiwerneincnl.
Les conseils de gouvernement (art.
1“')
doivent permettre aux représentants élus
s’étendra désormais à de nombreuses ma¬
tières pour lesquelles elles avaient seule¬
ment un pouvoir consultatif, ou même qui
relevaient uniquementdu gouverneur. ?\o-
tamrnenî, les Assemblées auront, par une
innovation considérable, le pouvoir d’éta¬
d’assortir leurs délibérations de sanctions
pénales appropriées (art. 2)
c) Les Conseils de Circonscription:
La loi-cadre
prévoit également (art. I)
la création de conseils de circonscriptions
Composilion : Le Conseil du Gouverne¬
ment sera composé en majorité des mem¬
ser
bres issus des assemblées territoriales et,
tions, dont la dénomination pourra varier,
favoriseront la recherche d’un équilibre
chef-lieu du Territoire. Le gouverneur restera le chef de l’exécutif local
mais exerce cette fonction avec le concours
du Conseil de Gouvernement.
neur et au
Attributions : Le Conseil du Gouverne¬
ment devra être
chargé, premièrement.
utile de mar¬
quer (art. 4) (jue la France n’entendait,
])as ])lus que par le passé, se désintéresser
de sa mission d'assistance économicjue,
technique et culturelle aux ])ays d’OutreMer. Cet effort portera: — sur l’élévation
•du niveau de vie par un accroissement
de l’ellicacité d’institutions déjà en place
qui doivent être ada])tées et dont le mé¬
canisme et le fonctionnement devront être
assouplis,
sur l’homme lui-même
])ar la généixilisation et la noranalisation de l’enseigne¬
—
ment.
—
enfin sur l’harmonisation des
relatl^%
économiques et financières entre la mé¬
tropole et les territoires
'SaveE-vous que.
!(T Le Ministère du tourisme a pulilié
Itinérames jiro(un dépliant sur les
I testants en France ”. Vous y trouverez
îles lieux historiques du protestantisme
français, les lieux de culte, l’adresse des
Un 'guide pré¬
œuvres sociales etc.
font un séjour en
j cieux pour ceux qui
“
.
'gies jusqu’ici par la loi, c’est-à-dire par
le parlement. Dans ces matières, les A;ssemblées auront le pouvoir de modilier
et d’abroger les dispositions antérieiu'ement en vigueur. La loi-cadre donne aussi
aux
assemblées territoriales le pouvoir
r
des populations d’outre-mer de participer
à l’exercice du pouvoir exécutif local.
pour le reste de quelques fonctionnaires.
Il siégera sous la présidence du Gouver¬
Note: La loi-cadre a jugé
pouvoir délibérant des Assemldées
blir des règlementations dans des matières
2®) La loi-cadre reconnaît la
tilution ”.
d’outre-meç.^^-
riales.
1") Sur le plan électoral, l’institution du
cratiques d'expression. .. (Le collège uni¬
déma¬
gogie tentante pour qui est dépourvu de
pouvoirs réels.
suffrage universel pour toutes les élections
et la généralisation du collège unicjue achè¬
les conseils de gouvernement
apprendront à connaître les dilhcultés (lu
pouvoir et ne se laisseront pas entraîner
Le corstesiu de la Loi-Cadre:
la réforme attendue au titre Vlll de la coms-
plusieurs services par déléga¬
tion du Chef de Territoii'e et l’autorité né¬
dotés du Code du Travail très libéral...
vent la mise en place d'instruments démo¬
de
ou
Fran¬
çaise fédérale. A cet égard, il subira de
souligner ([ue l’article C de la loi-cadre
n’écarte pas, mais, bien au contraire, ré¬
serve expressément cette jKxssibilité, en
])récisant que cette loi “ ne préjuge en rien
administratives dont
sur
l’objet est d’organi¬
la partie rurale
le plan politique
des territoires d’Outre-Mer... Ces institu¬
entre la
représentation de la “brousse”
et celle des cités urbaines...
CONCLUSION : Certains
députés, tels
que M. Léopold Sedar Senghor, tout en
votant le projet, ont toutefois regretté que
cette construction qui “réalise une véri-
.
France.
(V Une biiile a été remise à l’expédition
du Tahiti Nui par M"”' Ahu Mere TEHEI
avec, en exergue,
le verset suivant:
« l’Elernel
gardera ton départ et tm-i
arrivée, dès maintenant et à
jamaislUki
(Psaume 121 verset 8). ■
(T La chaire de philosophie de la Sorlionne précédemment occupée par le
pliilosophe Léon Brunschwick, vient
d’être confiée au philosophe protestant
Paul RICΆR.
|Œ QUE VOUS DEVEZ SAVOIR...
Vous devez savoir ce qu’est la Loi-
cadre, qui peut transformer d’un jour
'à l’autre l’organisation politique de Ta-
Ihiti. Aussi avons-nous brièvement expo¬
ser cette
journal.
question dans un article de ce
Lisez-le.
Imprimerie lilie F. Juventin - 1, rue Comt Dostremeau - Papeete.
Fait partie de Vea Porotetani 1957