EPM_Vea Porotetani_19570203.pdf
- Texte
-
Te 57
o
Matahiti
te
niHI 2
FEBUARE
-
3
MATI i957.
e
rotetani
//îoè:
le:
Si Dieu
«o
:
127/1).
imjîossible
désintéressent de la
les chrétiens se
politique : (vie de la
que
citSj^Ils doivent, au contraire, s’efforcer
d’apporter à la direction des affaires du
les lumières de l’évangile. C’est par
eux que la vie
politique gardera ses exi¬
gences morales; esprit de compréhension,
loyauté, probité, désintéressement. C’est
liar eux que la législation restera fondée
pays
l’amour de Dieu et du
prochain et non
capital ou de tel autre dieu,
l’état ou la race par exemple. Quelle que
soit l’évolution du pays, les chrétiens doi¬
sur
sur
l’araour du
vent
en
rester le “sel”, le “levain”.
Quelle c[ue soit sa forme, l’émancipation
des pays (l’Outre-Mer est inévitable à bref
délai. Comme toute transformation im-
Ijoj^nte, ce sera une épreuve des valeurs
•dyJIBys, valeurs inteliectuelle, technique,
morale et
spirituelle. Ce sera un test pour
le pays lui-même. L’Eglise y a sa part de
responsabilité. Si elle ne peut se mêler
directement, en tant qu’Eglise, à la vie
politique, elle doit pourtant par la qua¬
lité de la foi de
ses
membres, la ferveur de
prière et la fidélité de sa prédication,
apporter le ciment nécessaire à l’édifice.
Jamais la “ parabole des deux maisons”
(1) n’a été plus actuelle qu’en ces temps
de transformation politique. .Tainais la pa¬
role du psalmiste n’a été plus prophéti¬
que, qui déclare :
sa
(I) Cf évangile selon Matthieu ch. 7 versets 24-27.
-
voi?' la suite page 7, colonne 3
%
-
Ruta MOARI
e
Etene atoa le tumu
te tupuna no üaFAAORA, oia noi,
hoè vahiîle Ati-Moabi, vahiné Etene.
vida
te
e no
Ua
no
lesu to tatou
tupu te
parau no ta tatou irava tuaroi nei i te taime hoiraa no Naomi i to’na
na
i to
raua
raua
utuafare, to
atua. Aita i pee
mau
tero tei huna i to’na
anotau
no
fenua ati
Jakoha,
teie utuafare
Naomi
e
Aberahama hoi,
no
pinepine teie i te o‘e),
na
no
Betelohcma.
e
ua reva
Elimeleka,
o
tamarii tamaroa îdalona
e
o
Kiliona, ua l'aarue i te aià hereliia no te
tapapa i te fenua i'iloahi e vai ra i roto i
te auhune i taua taime
ra.
tau‘a)
na
ua
ua
e
o
aita oia i faafaufaa-ore i te taatiraa i taatihia’i oia,
Aita
«
e
na
Parau
Kanaana
na
roto i te haamaitairaa
no
NAOMI: Ehoi i te fenua aià.
na
te
Atua.
Manao
hou ei Metua
no
na
hunoà vahiné.
e
hoi
faahou i
liaamoriraa ETENE.
oe
e
e
peeraa’tn ia
parahi,
e
parahi atoa
vau,
to
oe
nunaa,
polie ai. ei reira atoa
Tunm I.
Ruta
vau ».
Moahi ei orometua
no
tatou ?
Pnhonoraa : E pee tatou i te Atua e ta’na
PARAU ma te rôtahi o te aau, e ma te
tiatonu i mua.
Eiaha te peeraa tipuupuu noa, mai ta
Iseraela i te anotau no ELIA tei faahapahia
te
peropheta « Eaha na te maoroIseraela to oe haerea tipuupuu, o
Baala te Atua ra, a pee ia Baala, o lehova
te Atua ra, a pee ia’na.
raa
Peapea: Aita to’na e oaoaraa faahou i
te ao, ua paari oia, aita e tamarii faa¬
hinaaro
toù atoa ia nunaa, to oe ra
ATUA, toù atoa ia Atua, te vahi oe e
ra
hunoà vahiné
apî: Ua auhune faahou te fenua
i
mau
parau onoono mai iaù i
oe, te vahi ta oe
haere, e haere atoa vau, te vafii ta
e
Ruta (boa te auraa no td’na i‘oa,
NAOMI
te
e
Fliaha
oe
e o
noa o
LUTA
MOABI,
matahiti 10 to raton
toe
hoovai vahiné, ta’na
here, aita oia i hinaaro i te faaruè i te
.4lua, e te Nunaa, o to’na hoa faaipoipo,
i
2.
i
i
toii nei
Graphe (hurite tua). la hope
j)arahiraa i Moabi,
pohe Elimeleka e ta’na tau tamarii, e
Pe-
N.4GMI) aita oia i hinaaro i te laataaè
Ua tae raton atoa i Moabi, ua faaipoipo
na tamarii a Elimeleka i te vabine ati-
Moabi,
o
Fatu).
Area RUTA (te tauà mau, te lonatana
ia’na i to’na metu
te
faahou, i to’na Fatu
(holîoa tano atoa ia Lota vahiné,
roto i te o‘e i
no
Atua, to
Ua hoi GRAPHE, ua huri i lo’na tua l
to’na metua hoovai vahiné, e ua hoi no
to’na nounou i ta’na liaamoriraa, e to’na
o
te hau
puè hunoà
nunaa.
oire BETELEHEMA mai MOAHI mai. Na
tupu i te fenua Kanaana i
mau Tavana
(cp. te o‘e i te
17115-18
téruriraa? Ua faahoi i
raua
haamaitai te Atua i te hunoa vahiné faa-
tura, te haapapu atoa mai nei rà oia e, e
Luka
Aita oia i hinaaro ia ino atoa te oraraa o Ruta raua
Graphe. Eaha la’na
haapii
noa nei ia tatou, e mea tià ia
liaapao i te
faaueraa 5 no te Dekalogo na te Atua, e
e
Taioraa, Mataio 21128-31
rot* we
OMUARAA:
Aita te Buka à
DirecLci.r-Gérant.
pota 5 t© fare res, e ohipe featslîsc-ore
T u a ro i
rava
TARA— M. Aducl,
feîcs i -ïotir" ( Salamo
tes te
«
lehova
ore
HOÈ-AHURU
e
e
(Tai’o atu te tuàtiraa i te api 2
-
anairaa 1 )
Haamana‘o ia Hura
irava Tuaroi
(Tuàtiraa
no
te api 1, anairaa 2
lOSUA « Te faariro nei au i te ra‘i e te fenua ei ite non
ia outou i teie mahana, ua tiiu vau i te
maitai e te ino i mua ia outou, te ora e
Iseraela i te anotau
—
to
e
oe
a‘o
na
lESU, ta’na i
no
Atua
».
Eialia
«
e
taviui i
Pah.
too-piti, faataa pajm te maua‘o, o te
Atua ra, a taviui ia’na, e o Mamona ra,
a taviui ia Mamona, eiaha râ e pumahaua.
A hio i tô tatou huru tataitahi e ta ta¬
tou
peeraa,
te taiio noa nei ia Iseraela.
Haamana‘o râ ia RUTA ati-Moabi
ei
oro-
Faataa maitai to tatou éà,
maiti maitai. A rave i to tatou mau hometua ua tatou.
poià (responsabilités).
Tumu U. NAOMI e o RUTA ei orometua
na
tatou ?
i te tahi.
A hi‘o orania ua tatou i teie nei ua ivi
vahiné i nia i te éà-tià i te taime ho‘iraa
Pah.: To
no
tahi
tururaa te
raua
e
Naomi. Tei roto i to raua aau te vero,
te ahoaho, te mauiui-aau,
inaha, aita to raua e Metua i te ao nei i
te haapa'oraa o te tiiio, ua riro raua ei
otare. Na vai raua e faaamu ? Na vai raua
no
te peapea,
tla i
e e
paruru
Ua Luru
o
pae ia’na no
vetahi-è.
Na te reira i
te
i te
ATUA,
iho,
e
e
borna,
i te tahi, e
mau
amuiraa
tià ia tatou ia turu
aroha tatou ia tatou
e
ohipa taimaha ta tatou e
:
e
tahitohitoturu atoa tatou
ton, te mau taivaraa, te mau
te mau peapea
e i te tahi.
raa,
rau)
e
i te tahi
—
—
tamarii i te Metua, e e na reira
atoa te Metua i ta’na tamarii ;
e turu te Vahiné, i ta’na tane, oia atoa
te Tane i ta’na vahiné ;
e turu te tavini i to’na Fatu e te Fatu
e
turu te
e
turu te
mau
hoa i
haapaoraa. la riro to tatou
outou
te
ei orometua
ta lesu
i faaue
mai
ia
maramarama
aro
:
ia i
mua
i
parau maitai, e ia haamaitai te taata
Atua? A pee tatou ia NAOMI.
PAAHU ( Utiiroa )
te
auvaha
député, sénateur
française ” i mua
te “ Union
no
Hau farani.
Apooraa Rahi
mau
fenua.
pae no te feia-ra.ve-ohipa : Ua
orehia te ohipa na roto i te faahejjo (
2°) I le
tupu i Tahiti nei ) e ua
ture
no ratou.
Oia atoa to
anaana
mau
mau apooraa a te
Ua haamau atoahia te
râ i
maitai,
o
horoaliia te tiàraa
ua
i te
to tatou
aau
auvaha
e
e mai te mata^
maitehia te mau
te tiàraa maiti; e ua faatiàhia ia
maitihia te
te taata atoa, ia itehia ta outou
o
te faa-
ture i mûri nei:
mau
iiolitika:
pae
farani,
faaoromai, marù, haehàa, aroha, ia riro
Teie
te iriti-
no
e au no
nia i te aratia
na
roto i te
na
1°) I te
NAOMI.
no
bapetizo-hia ra¬
ton, te etene noa nei râ ta raton mau haa-
te feia
no
faaaita
haamauhia te
rave-ôhipa “Code du tra¬
vail ”.
3°) I te pae o te faufaa-moni : Ua haainauhia te afata tauturu “ FIDES” no
ruraa i te man ohipa no te fenua.
te^^fctu-
i te
Te
faataaraa
mau
no
te
Tur^
“Loi-Cadre"
( ïe vai atura )
te îure tei
Te horoa nei te mana maitiraa i te mau
e i te mau vahiné tei taeahia i te 21
Ekalesia, Diakono
roika i ta’na orometua,
atoa hoi te Orometua ;
e
e
e
te pa-
na
reira
o
Ella
c
ore
matahiti( suffrage universel ).'Te ho¬
Calédonie
i te haamanahia i Tahiti nei. Tei roto rà
i
feruriraa. No roto roa mai leie mau pa¬
i te Vea a te Hau “ Chroniques d’outre¬
mer” (Atopa 1956) i te iritiraahia mai.
te
rau
no
haamanaraahia teie ture
te Hau farani na roto
farii
e e
98 tei
“loi-cadre”
i
tiunu 1956 te
api e te A R. o
na reo e
446 tei
patoi. Ua parauhia teie ture
e aore
te i‘oa ïa no te
râ “loi-Defferre”, o
faatere-Hau
no
te
mau
fe¬
aihuaraau.
E riro
mau
raau.
paha
na teie
taatereraa no te
ture e taui roa i te
mau
fenua aihua¬
Ua ferurihia teie ture
na
roto ' te
Apooraa hoè ( collège
reira ê na i Tahiti nei e i
i te tahi atu â
te Eenua
no
lare
i teie parau ei maroraa, ei haamaramaramaraa râ. Eiaha e tiaturi e ua oti leie Iure
e
na
mau
fenua.
1) Te Apooraa no te mau Eaatcre-Hau
ia ite i te aiiraa no le
api tei paranhia “LOI-CADRE'’. Na
icie tare e lauihaere i le mau faateveraa no
le fenua nei. Te faaile noa'tii nei niaiou i
te hohoa no leie tare api. Eiià maton e luu
te mau
i roto i te
unique). Ua
ai-
te tahoèraa no
atoahia nei
nunaa
nehenche i le hoè taala no le
huaraau nei ia
te
roa
"LOI CADRE”?
nua
i to’na Tavini ;
—
tiamâ
te fenua, ia riro atoa to
OMUARAA: I te 19
I roto i to tatou oraraa :
—
fenua aihuaraau
mai ia RUTA, noa’tu ua
Naomi ia
(Te mau fare-pure, te mau tarepatuhia nei): I mua i te inorahi ta tatou e tô nei, (te mau arearearaa
tei faatupuhia e te mau iuuraa ava hoi,
tei totova i te u‘i api e tei faahema ia ra¬
nei
amo
te imi i te maitai no
tatou
ta tatou parau
ture faaravai
mau
Eiaha ia moè ia tatou
faatupuraa i te hiaa’i i roto
to
o te Hau farani i
teie ture api mai te tià-
no
hiti 1947 mai â, ua aratai
la tatou haamoriraa. Ua haatie te hoè nahoa rahi ite, etene
e
?
faaitoito tatou i te tahi e te tahi, i
i te
mua
o
hia tatou
Ruta. Ua pupu raua i to raua oraraa i roto
i te rima no te Manahope, ua faaruru raua
i raro aè i to’ua pererau.
e
aau
i te
raa
Oia atoa tatou, te maramarama no te
tatou huru ei
faa-
Apooraa rahi
turi i te faatercraa Hau farani
faatupu i te hiaài i roto i
no
mau
tereraa.
RUTA i te Atua
fenua, te ihiti
mau
tane
pee-tamau-raa ia’na, e ua turu
i te tabi
no
aau
Ruta ia Nàomi, ua roto i to’ua
Tatou atoa
Na te
faataa i te reni
To’na huru, to’na aau-here, tei haa-
:
i teie nei i te
maraa
e
tereraa.
ta¬
no
e :
fenua aihuaraau te amoran i te
tou?
na
fatu
e
Tumu III. NAOMI ei oi’ometua
Hopoi maori ta Kaisara ia Kaisara e ta
te Atua i te
tiaturiraa
Aarona tei
Te turu-atoa-hia nei tatou i te mau taime
atoa e to tatou mau taeae e tuahiiie i te
faaroo na roto i ta raton mau pure arai.
liaapiiraa paari inau :
roto i te hoè
o
dima.
atoa ra fetii. ».
oe
Ati-Iuda i te anotau
—
«
no
raua
turu ia Mose i roto i te pure i te taime no
te tama‘i na Iseraela ia Amaleka i Rephi-
pohe. E tena na, a rave i te ora, ia ora
te
POROTETANl
VEA
2
:
(Conseil de gouvernement)
Apooraa
Te haamauhia nei te hoè
te
mau
faaterehau
TE MAU MELO
melo
Ua maitihia
:
roto mai i te
no
no
te fenua.
no
Apooraa Rahi fenua.
rave-ohipa ia i o te
Te tahi pae râ, e feia
Hau ( fonctionnaires ).
E peretitenihia taua
apooraa ra e te Tavana Rahi.
TA’NA MAU OHIPA : Na’na
e
hi‘opoà
haapa‘o-maite-hia te mau faaoti
rahi fenua. Na’na atoa
hi'opoà i te mau ture api e tuuhia i mua
te Apooraa Rahi fenua.
maite ia
raa a
e
i
te apooraa
Na te
mau
melo
no
taua apooraa ra e
piha faatereraa ohipa (ser¬
vices) oia’toa i te mau ohipa “ Travaux
faatere i te
mau
Publics”. Ua haamanahia ratou ei mono
i te 'i'avana Rahi i nia i taua mau toroa ra
(
i te tuàtiraa i te
api 3, anairaa 2 )
POROTETANl
VEA
Mai te
horoahia te
mana-hi‘opoà
ia horoa atoahia te hopoià no
mea e ua
ia ratou ra,
te faatereraa
e
tià’i.
2) Te faatereraa i te
mana no te
Apooraa
Rahi Fenua.
E tae
mai i teie nei, e mana noa to
roa
te
Apooraa Rahi teiina no te feruri i te man
parau tei tnuhia mai e te Tavana Rahi i
ia’na ei fernriraa. I teie nei râ, na
mna
3
Jules FERRY ïa. I
rotopu i te feia tei faatupu i te haapiiraa a te Hau, te faaite nei
tatou i te i‘oa no na taata porotetani tootorn, o Ferdinand BUISSON, o Félix PÊCAUT
e
o
Jules STEEG. Na taata
toopiti
tei faaitehia te i‘oa i mûri nei, tau
metiia
oro-
porotetani ïa. E mana‘o è ta te
haapaoraa katolika e ta te haapaoraa po¬
rotetani i nia iho i te parau no te haa¬
piiraa a te Hau.
ao
roto i te tnre
ajh “Loi-Cadre
e tia atoa
Apooraa Rahi Fenua ia iriti i te man
tnre api e ia taui i te man tare tahito. Na
roto i teie faatereraa api, e riro te Apoo¬
raa Rahi Fenna ei mono i te
Apooraa Rahi
iriti-Tiire no Farani (parlement).
3) Te haamaiiraa i te mau Apooraa
i te
Tuhaa
fenua ■.
( Conseils de
circonscription )
i
apooraa api tei parauhia “ Apoo¬
Tuhaa”. Te tumn : ei haapiiraa i te
mau
raa
tuhaa fenna i rapae i te oire j)à i te
faatereraa o te fenua. Aita râ i pa-
mau
mau
pu
te lâatupuraa i teie mau Apooraa Tn-
hq^P te man fenna atoa.
Ij^FAAOTlRAA:
I te mahana i haatore i Farani, te parau ra
in^àhia’i teie
te hoè député,
Senghor tane
e : “ ia faaravaihia te tnre “loi-cadre” e tia’i. Teie
te
toe, maori ra ia tani-atoa-hia te
mea
(constitution)
ture tumn
lika
o
farani
e
no te Repuhiia haamauhia te hoè Han
Repuhilika tei amui i te
mau
fenna ai-
Te ferurihia nei taua mana‘o
ra
i Fa¬
Apooraa Rahi Fenua
o
te
Han farani.
Teie atoa te tahi
:
E tamau â Farani i
ta’na tantnru i te pae o te faufaa i to’na
mau fenua aihuaraau o te haamaitai i te
oiUljia
te taata, e no te haaparareraa i
feHnau fare haapiiraa. Na te mau ture i
o
mûri aè
e
haapapu.
Te
e
iiaapiiraa a te Hau
te liaapiiraa faaroo...
(A hi‘o i te Vea no Tennare )
Na roto
i te
i teie nei Vea, te tamata nei
haapapu i to matou tiaraa i
haapiiraa a te Hau. E ere mai
ta te Vea Katolika i poro e: “ua taparu
matou i te tantnru no te mau fare haapii¬
raa na te Han ma te pio i mua ia ratou”
{Le Semeur) te taata tei faatupn i te haa¬
piiraa a.te. Hau i Farani (haapiiraa tamoni-ore ), o te hoè taata porotetani, o
matou
mua
i te
Poroîefam farani
haapHraa
te Hau:
a
piti i au rahi ai te haapao¬
porotetani i te haapiiraa a te Hau,
teie ïa
e
:
1) No to ratou
tatou i
te
pahonoraa no te
CAVALLI, i te hoè
faatere-Hau italia tei faahapa i te faate¬
reraa parautia-ore a te haapaoraa katoli¬
na
hoè
perepitero, italia
ka
Te
:
o
ô nei oia
na
“I roto i te hoè
e :
fenua tei hau a‘e i te katolika, e ani te
haapaoraa katolika ia opani-etaeta-hia te
mau haapaoraa èè.
I roto i te tahi
tahi
fenna
mau
tei itl a‘e te
mea
eita iho â
tià,
e
katolika,
faaoromai
i te nohoi’aa i
noa oia
rotopu i te mau haapaoraa
lia Civilta Catolica ).
èè” ( Vea ita¬
liance Réformée mondiale ”
te hamani-ino-noa-hia nei
i te
marii
ore
ai te
a
â te
mau
ta-
porotetani,
te Hau i
Farani,
ua
mau
i to’na iho
a
luu
noa
mau
reo no
te
nia iho
Eiaha te
“
te arairaa i te
na
haapaoraa kato¬
e:
man
aita ta’na
e
hamani-ino-
i Paniola te hoè fenua katolika
raa
mau.
E inaha, i roto i te mau fenua porotetani
tei ia’na te tiamâ e te ani nei oia i te
Han ia
tauturn-puai-hia ta’na mau fare
haapiiraa ” ( mai ô nei i Tahiti nei ).
Te
nei te
e :
ravea no
mana.
katolika. Te vai
no
hamani-ino-raa i Paniola. Te
mau
te
mea e
Apooraa Rahi porotetani “Al¬
na‘o no te
te haa
faatupuraahia te mau haa¬
piiraa a te Hau ei parururaa i te mau tamarii..porotetani i roto i te man faahepo-
le
haapaoraa porotetani i te haa¬
te Hau ? A hio atoa na i te ma-
lika ia imi i te otoheraa
Ua riro te
raa
piiraa
macre no
haapii¬
porotetani i te rahiraa o to’na mau
fare haapiiraa i roto i te rima o te Hau,
ma te tiaturi ia’na. Area râ te haapaoraa
katolika, ua patoi-etaeta ïa i te mau haa¬
piiraa a te Hau tei riro ei haaparuparuraa
nei te
au
ô nei oia
I te tau i haamanhia’i te
raa
O vai anaè â te
nounou-ore
mau
te
no
ia
opanihia te mau
haapaoraa èè, e ani onoono maite te haa¬
paoraa katolika i te mau mea aitâ i roaa
mai. No te mea oia anaè te haapaoraa
eravea
i te faate¬
porotetani i faaapiapi ai 1 te mau haapiiraa a te Han.
2) I te mau fenua i faaterehia’i te haa¬
piiraa a te Hau e te haapaoraa katolika,
i
Vea katolika
huaraan ia Farani”.
rani i roto i te
raa
mau
mau
paoraa
Y
*
,Na tumu
reraa
Na te lare “loi-cadre” i faataa atoa
te
üa rlr& te
ei turu i te
A hio
taa
tatou te tumu i na
nei râ ia
reira’i te
haapaoraa katolika. Na roto i
e “ oia anaè te haapaoraa
hapa-ore’’, eita e nehenehe ia’na
i te hoè faahaparaa.
to’na tiaturiraa
tià
e
te
ia farii
(le Semeur) tei faahitima-
*•
Y
huta ia matou, mai te mea ua riro te mau
Y
haapa‘o i te man haa¬
faahaparaa i te mau hamani-ino-raa ifaapiiraa
a
te
Hau
ia
au i to tatou tiàraa
tnpuhia e te haapaoraa katolika ei pariHuiraatira e tià ra ia tatou ia haapa‘o i
noa-raa ma te tumu-ore (api 6). Eaha?
te mau fare haapiiraa porotetani ia au i
E pariraa noa’nei te mau hamani-ino-raa
to tatou tiàraa porotetani.
mai te tau o te Reformatio mai â e tae
F tià ià tatou ia
roa
mai i teie nei ? Oia hoi te feia i faa-
tîtîhia i nia iho i te
haruraa tamarii
h.uraa auahi
e
pahi-hoe, te mau
porotetani, te mau tamau
te mau ati huru rau? E
pariraa noa’nei te vavahiraa i te mau fare
pureraa i Colombie i teie anotau e te opaniraa i te mau fare haapiiraa porotetani
te taparahh’aa i te mau porotetani ? E
pariraa noa’nei te taninaraa i te mau bibilia i Paniola, te opaniraa i te haapiiraa
pipi-orometua e i te faaipoiporaa i ropu i
te katolika e te porotetani ? E parau mau!
e
E
ere
te
mau
katolika atoa tei
rave
i taua
mau
peu iino rahi ra, eita râ e nehenehe ia faataaè i tei hamani-ino e tei ore
i hamani-ino no te mea tei raro a‘e te ka¬
tolika i te faateraa hoè a e Ture hoè e a
te taata hoè !
Teie
na
parau
i te parau no
rarâhi
e pae no
nia iho
te haapiiraa....
l°)^ai te mea e rave rahi te
haapiiraa taa è, hoè noa iho
râ haapiiraa ta te Hau :
mau
la
au
i te ture farani, e
nehenehe
noa
i te hoè taata farani tei roaa ia’na te pa¬
rau no
mau
haapii tamarii ia haahaapiiraa. A taa’tu ai
haapiiraa haamauhia e te faaroo,
te orometua
i te tahi fare
te
mau
te
vai atoa
ra
i Farani te tahi
mau
haa¬
piiraa taaè tel faatiahia e te tahi mau
o ratou iho te Fatu. E ere râ
teie mau haapiiraa i te haapiiraa tumu;
o te haapiiraa a
te Hau te me^ tumu.
Te fare haapiiraa a te Hau, o te fare haa¬
piiraa ïa na te taatoa. E taoa amui ïa no
orometua,
4
VEAPOROTETANI
îe fenua taatoa.
e
taoa ïa
iia
Area te
te hoè paeau
la ravai
haapiiraa taaè,
( Ekalesia e aore
etc)...
haapiiraa a te Hau, e taleni atoa ïa
no te fenua ei
faatupuraa i te maitai e te
ruperupe no te fenua. E parau fiti roa ia
tiaapae te nnnaa i tana taleni ra. Eita te
haapiiraa a te Han e taaè i rapae i te renl
Te
e
mea
ia’na eiaha râ
amo
e
‘2°
) Te tumu no te fiàmâraa
mau
haapiiraa o fe faaroo,
iaaèraa ïa
no
te faatereraa
fs
o fe
o
te Hau
:
Ua
hape te aniraa a te hoè auvaha i te
Apooraa Rahi Fenua i te matahiti i mairi a'enei i to’na aniraa ia faaorehia te
reo
haapiiraa taaè (école privée)” e ia tate i‘oa “haapiiraa tiàmà’’
( école libre ) no te mau fare haapiiraa o
maunoahia
te faaroo. No te
ia liinaaro te
mea
mau
fare
haapiiraa o te faaroo i te tiàmâ, ia
faataaè ïa raton ia raton iho i te laatereraa
te Hau
a
Eaha te
taaè
haapii,
te fénua
e
no
te
o
:
ratou
mau
mau
fare,
orome-
tei maiti atoa i ta ratou
pula haapii. O l’atou tei faatere i ta
mau
ratou
mau
piihia te
te
no
ratou tei maiti i ta raton
tua
haapiiraa
mau
haapiiraa tiàmâ, teie ïa
ei
iho te Fatu
o
i riro ai te
mea
e
faufa.a. E nehenehe hoi ia haa-
parau a
te Atua
ia haapa‘ohia
e
pureraa no te haamataraa e no te
faaotiraa. No teie mau parau i nia nei,
e
mau
mea
fifi
faatereraa
no
no
te Hau te
te
mau
hi‘opoaraa i te
haapiiraa taaè. No.
reira i faataaèhia’i.
3“) Mai fa
mea ucs amohia te mau
haamauaraa taatoa o te haapiiraa
a te Hau e te afafa fenua, ua tauturu-noa-hia râ te mau haamauaraa
no te mau fare haapiiraa taaè :
No te
mea
te faaroo ei
roa
amo
ua
mea
riro te
tiàmâ
e
mau
ei
nehenehe i te afata
e
i te taatoaraa
no
haapiiraa
mea
o
te
ta ratou
o
taaè, eita
fenua ia
mau
haa¬
mauaraa.
|
j
fare
o
te fenua i te
mau
haapiiraa
mono
o te faaroo ta’na e tiàturi ei
ia’na. E teie ha hi‘oraa e toru tei
nehenehe i te Hau ia hi‘o
e
FARE
TAUA
faahepo i te ta-
te mana'o
o
te
nunaa.
fare haa¬
mau
au
feia metua
te
no
'
4 ) Te epuaraa itsau no te mesu haa¬
piiraa © te faas-oo o fe haaparareïea
s
te fasrc©
.■
a) E ere te haapiiraa porotetani i te
haapiiraa inarô i te haapiiraa a te'Hau.
No te mea ua haamau te haapiiraa a te
Hau i ta’na mau haapiiraa i nia i te otia
ei faâturaraa i te tiàmâraa
te pae o
te faaroo. Aita
Te
na
o
mai
nei
te
Vea Katolika
piiraa
a
Hau i te
tamarii
haapiiraa katolika i riro ei fifi
rahi mau no to ratou faaroo”? (api G).
Mai te mea ua upootia te faaroo no te
mau tamarii
porotetani i te mau haapii¬
te lâaroo
no
mea
katolika,
e ere
mai
rilîia. Eaha te
e
oia i ravai
mau
te
no
haapii-^
evanelia. .Vita’loa oia i opua
i te haa¬
pii i te reira huru haapiiraa. Na te Eka-
iesia râ
e
faaravai
na
roto i te
haa¬
mau
piiraa sahati, te mau ohipa evanelia na
te U‘i-apî e mai te haaj)aari maite i te
mau hi‘opo‘araa i nia iho i te evanelia.
la ara maite na paeau atoa e pïti cita
roa ïa e tupu te maroraa.
h ) U.a riro le haapiiraa
aveia no te lare metua:
Te
te Ekalesia
porotetani ei
i
haapiiraa j)orotetani,
te faaroo
no
o
te
Ekalesia
o te hotu ïa
porotetani. 0
ïa ta’na i turu.
te faatereraa
E
maitai
ara
te
haapiiraa porotetan^^ao te
paieti.
hopoià te haapiiraa porotetani na te
o
ha oia ia taaè i le reni
E
te
aita to ratou tiaturiraa i faaturo-
e
hoè tumu
te Hau. Ua ravai te haapiiraa a te
mau parau ta’na i
haapii i te mau"
i te pae no te ite e ite pae'mo-
rale. Aita
raa
e:
“aita te
te tamarii i
o
roa
aie tia’i ia tatou ia tiàturi i te haa¬
ore
’
feia metua
e
te feia
na
porotetanijj||la
fare
haapiiraa itatoli- noa’tu aita ratou i tono i ta ratou mau ta¬
ka i tapoipoi ai i te puai o ta ratou haa¬
marii i reira. Eita te mau orometua no
piiraa faaroo i nia iho i te mau tamarii te mau haapiiraa porotetani e faariro i to
atoa. Na vai oia e faahapa ?
ratou mau toroà ei imiraa moni noa na
E ere no’na te hape ! No te feia metua j ratou, ei toroà faaroo râ.
Ei aveia atoa te haapaoraa j)orotetani
porotetani iho ïa tei tono feruri-ore-noa
i ta ratou mau tamarii i reira. Ua ite roa
no te mau
haapiiraa rapae. E faahaamate mau metua i te mau haapiiraa faaroo
nao maite oia i te
haaj)iiraa a te Hau i te
mau
i horoahia i te
na
mau
tamarii. A taio
i te
marii
puta haapiiraa taio
nainai, tei na ù mai
te
na
noa
mau
ta¬
‘'Ua lafau
e:
faufaa
o
te Varna
o
tamarii mai
te
tei
haapiihia i roto i te Evanelia; eiaha
mau
haa))iiraa faauehia
te
e
te
raveà è
mau
Maria Peata i ta’na tafauraa parau e; te
taata tei rave i te ahu moà (scapulaire ',
atu ia haafili i to ratou maitai
e
huna i
paruruhia ïa oia i te auahi i Initie
(api 164) te feia ici anaauatae i te pure
ia Maria, c tapao ïa e e feia maililiia ïa
ratou e te Atua. (137) aita Maria Peata i
haaviiviihia e te hara tumu (api 125)...
ta’na opuaraa hohonu inaori râ te
riraa i te tamarii i te Evanelia.
haapaa-
E fanao to‘u
faatereraa atoa tei
ua
o vau
metua
ia ite ratou e,
te matamehai i roto i te
ui-faaroo
une
mau
( 115
)
commission
haapiiraa
(méthode de lecture par
Eita te
hia te
E
tatou
e
mau
haapiiraa i
opua.
5 )
faba te ohipa no ta mau fare
haapiiraa porotetani ? Ei mau ite
ratou no 13 Ekalesia
rau no
ta
no
nia i te pa¬
haapiiraa tamaris
:
au
te
e
ei^i-a-
no
ore
i taaè i te
te Parau
I te mahana 17
no
a te
i
mau
mau
haa¬
Atua.
Rimatara
Titema 1956
ua
tu¬
pu te oroà no te mahana luhili 100'*raa
matahiti no te fare pure i ANAPOTO.
Aita i roaa ia tatou te huru no
gteie
fare i to’na faatiaraahia e to tatou mau
tupuna. Hoè
o
noa mea ta tatou e ite nei,
te matahiti i
(
!
j
porotetani.
haapiiraa porotetani i te
Te hoè oroà rahi
).
huna i ta tatou
Uafaijlfei-
utuafare atoa, noa’tu
mau
piiraa rarahi
Atira ïa ! Te katolika ra, e katolika ïa.
Te porotetani râ, e porotetani ïa. Eiaha
varua.
haapiiraa porotetani
tou i te feia
jd’instituteurs Frère de
livret
:
1) Te mau ohipa e maraa i te mau haa¬
piiraa o te faaroo.
2) Te mau raveà a te afata fenua.
3) Te tiaraa faaroo
O
AU
avaè Ncvema i mairi a'encl.
Ploërmel
E tauturu te afata
E
porotetani ia faatiahia te hoè fare haa¬
piiraa a te Hau i te hoè vahi e au. E inaha, aita te .ipooraa Rahi fenua i paho| no mai i
te pororaa i làataehia ia’na i te
raa
tia’i.
e
i
ore
ia farii i te aniraa
raa
“
TE MEA
i te tiàraa faaroo. No
reira, eita.e tiài te Apooraà Rahi ienua ia
ore
ta rafoa faafererssa I
a
nehenehe i te Hau ia
piiraa tei
te taatoa.
e
ia’na MAI
marii ia haere i roto i te
hape a riro
haapiiraa taaè mai te mea e ai-
ta oia i mana‘o-faahou-hia
mono
HAAPIIRAA RA I TE NUNAA. Eita hoi
anaè. E mairi oia i roto i te
atu ai ei
mau
TE TIARAA FAAROO
te tahi paeau
na
ei
roo
te fenua taatoa
e na
fare
haapiiraa e te
haapii a te Hau, eita roa
ïa te Hau e tauturu puai i te mau fare
haapiiraa o te faaroo. E tia râ i te Hau
ia tiàturi i te mau fare haapiiraa o te faa¬
hoè taiete
titiaifaro mai te
te
roa
orometua
mail
tapa‘ohia i nia i te opani
P 0 R 0 T E T A N I
V E A
teie fare pure 1956. Na te reira i faaite
e hanere motaliiti i teie nei. No
no
ia tatou
reira tatou i
Teie râ te
tatou
noa
'
*
"
metua
mau
e
haapa‘0 ai i teie oroà lubili.
raau parau tei taiaroohia e to
faatia
ua
raton i paraparau
raton i tan;i mau
ta
noa
te
auhopu, te aahi etc.
i reira
i te
tamarii
mau
atea
raea
ratou i te
atoa ratou i te
parau no teie fare i ta’na mau tamarii
e i ta’na mau mootuâ.
I to Maono vai-
mau
i ite i te hamauiraa. O
tei ite i te tau
o
to’na
Teata
oi’araa e
raahia i te punu.
Te ora noa
pê te fare i taua taime ra.
I te matahiti 1929
roita
a
Hatitio
ra
te
faa-apî faahou i taua fare ra.
tapuhia te taria puaa e ua operehia
Ua
no
te moni
ua
nia i te taata. üa îiaamata te
ohipa i te matahiti 1934 e ua tomohia te
fare apî i te matahiti 1937.
E tia ia tatou ia iiio i te itoito
tou
te
to ta¬
o
tae atoa
i te ai'oha
maere
ilRio
tera
o
te
te Atua
te
o
tei taui i
meumeu, 1 meofai i roto i te rarahi.
pahi, to’na
mau
taiohia te niuiiiu
ua
o
maramarama.
nei to tatou mana‘o i te liii-
teie nei
e
E
no
i nia i te eà
te A.R. tei faaite mai
a
te
Peretiteni
“ I teie nei nra-
e:
hana luhili ia
faaapi te nunaa Rimatara
i te parau i hifauhia i ropu ia’na e ia lehova. Flehera 13/7-8 ”.
la oti
liautiraa bihilia
mau
rau
te
te tamaaraa
no
haamatahia te
ua
U‘i-Api ; te pa¬
losepha, te torooraa i lerusalema,
taeraa
o
te
ua
te
Evauelia i Rimatara
e
i
Moorea.
Turai
vau
te
no
ta raton
I te pae o te Varna, na maua o Paraita
te reira tuhaa i nia i te pahi, te pureraa
ïa i te mahana sabati.
Ua faarue matou ia
Martinique i te pô.
Poipoi roa ua tàe matou i Guadeloupe'
E 7 mahana i mûri ae, ua tapae matou i
MADERE. E fenua taa è ïa, e feuua nehenehe ïa e te mâ. E peu huru ê râ i roto
i teie fenua maori râ te ani moni o te taata,
te taata
paari, te tamarii. Ua parauhia teie
fenua
fenna
veve.
la hio râ
oe e
fenua
mâ; tei reira te maa, te anani ete mereni
e
mau
i roto i te makete te mau ià atoa, te
huru ià tahiti, te
paati, te pahoro,
vahiné
mau
Ua tere
e
te vitiviti.
e
mea
hia
i taa; e mato anae, e mau apoo, e mau
vahi timâhia;
e
raato teie
ohipa haapaarihia
ïe
Ua
raau
riro paha e tei roto i teie
îepaerasa i FARAN8
hine
tamarii
i uta
Api
;
no
lioa i nia
mau
pahi, o Charpier orometua na tamae
piti e te papa o Paraita vahiné e te
mau
Paraita mâ. Ua haere matou
a
“te fare njori ” to’na ioa. Ua haamatou i te pureraa, himene, taioraa
o
pao
bihilia.
1 reira to matou taaèraa, ua haere Pa¬
haere niatou
o
Char¬
pier mâ i to matou
.
.
haere
.ua
te apara.
e
aita
ra,
hou
faahou
noa
runiu,
te haere
râ aita
e
vau
vau
i taa
i te pu-
matou i tahatai
; teie
teie puahiahi attira matou, hio atura vau
tahatai
:
ra
;
te haere
noa ra
hora 8. Ua naô atura
tei nia
vau
ia
i te fenua
ï te
te huru
ri
au
no
te
i Tahiti
mea e
e
“Aita, maite rei¬
maere
au.
A
ohipa
maere mai teie
ehia matahiti ua paa¬
te mahana
nei hora 7 ïa, aita e
roa
i
o
tatou
mahana. E inaha i ô,
i te hora 8, te vai noa nei te mahana.
Aita i pouri vave, arauae fatata hora 9
toetoe. Hoè
hine
no
Tahiti
diakono
roa
reoo, ua
te taata i reira. Ua
tamaa. Ua
o
mea vara-
tapea te pe¬
manaonao
ua
taumihia
rii i te tahi
te tamahinc
Ua tae matou i ô
4 i
aahiata
te
reira iho
i
vau
i
te hoè
no
Charpier i te hora
te oire
hebcdoma,
â
Court. I te
no
ua
reva
atura
Charpier i te fenua farani Mont¬
béliard i te oire no Gla}'-, no te hoè haapiiraa U‘i-Api, te mau taurearea vahiné e
o
mau
taurearea taue. Ua hinaaro Char¬
pier raua e Paraita ia haere atoa A^au e
hio i taua mau haapiiraa. Ua lâaea vau
i
reira
10
E
mahana.
vahi
toetoe
ïa
i Farani ; ua mataitai au i te
ohipa a te
taime rii, hoè à hu¬
U‘i-Api. Te tahi
ru
vau
mau
i te tahi tü no te
mea
aita
vau
i
himeue
a te U‘i-Api, e i te
te U‘i-api. E ua tataraliapa rii au i roto ia‘u. E mea maitai iho
â ia ite te tahi orometua i te ohipa i te
ohipa o te U‘i-Api e i te mau faatereraa o
te U‘i-Api. Ua faaterehia te mau haapii¬
raa e piti faatereraa haapiiraa : o te tahi
mau
mau
peu a
ïa vahiné tniroo o Suzanne
te tahi orometua a‘o o
tiviti
roa e
oaoa
e
e
Afareaitu.
no
pii-tamarii
o
vahi,
Glcay
Ua imi matou i te faaeaCAUDERÂV, to tatou orometua haapii tamarii e ua vniiho matou i
reira ia LOLITA, i te hoè haapii tariia-
atura matou i te tahi
vara
â huru
de Dietrich
Maillot,
e
e
taata vi¬
te hauti atoa.
I Helevetia
haere matou
no
M"°
raa no
Charpier mâ na
roto i te faaapu vine, te kilometera e te
kilometera na roto i te faaapu olive e tae
ua
Sl'i-Apl
rummc!
pô ua tae matou i Geneve, te oire
pù Helevetia. Ua haamata vau i te ite i te
pouri atu ai.
E
poipoi ua haere maua
Charpier i Suisse (Helevetia).
o
I te
ite i te
tahi to‘n itei’aa i te
te haere i nia i te roi.
maitai. I te reira
au
tahi
no te
aita â te mahana i maie:
haere faa¬
ua
poipoi ua haere maua e mataitai
i te feia taia ; e vahi otue, e roto atoa; e
mea rahi te feia taia : aita i toetoe. Emea
hape paha ta‘u hora
iho â i Farani nei”. Ua
i te
oe no
e
ra
paia,
mai to matou maa piha,
tahuhu, te hopea râ ; e
ua roaa
roa
mea
e ua
hora 8
taua vahi
tae i te oire pae miti o Aiguesle i‘oa. Ua imi matou i te mau
taotoraa,
Charpier
e
naonao roa
faraoa
ua
e
mortes
te
pae.
teie tere. Aita
haere ihea ? la hio
e
E vahi
mai
parau
te reira”. Ua pou
tia ia parau! Aita o Maiao 1 E
e
vahi vari ïa. la
mau
maua
raita i to’na pae e ua
peapea
atura matou i raro, ua amu i te
te tamaa i roto i te tahi fare U‘i-
no
e
roto i te pape.
tapae matou i Farani i te oire
Marseille. Ua tae niai te tahi
i te
te Han.
e
tamaa’i”. Ua
e
“aita
e:
e te haamata
huru è atura te
Gibraltar. Ua
te fenua
oia
I te
noa e
rahi te naCharpier :
nehenehe ia faahoro rii i
e
vahi taata
te
*^40 rii
piti mahana e ua iteatapiri roa te
pahi i teie fenua. Teihea râ te pupuhi,tei
hea hoi teie mau pereoo paauri; aita ïa
reva.
eaha ? Aita
te
e
pahi i nia
ri. Ua naô mai oia
7@ feiiua MADERE
e
nei te
te haumaru. E
ra
or.
OrJ Faranï
Korîngo
hitihiti, te
ohipa nehenehe
mau
i ta‘u hora
0
pahi,
mataitai i te fare hamani-
e
mau
i'.oa
rumu,
Terë
tauhaa i nia i te
Ua faarue niatou ite fenua Madère
tauma
mau
miuaa
mau
parahiraa ieie moni mania c te
tapoi amuraamaa faahitihitihia. Ua
raa
tupuna o tei faatia i teie ofai
tajoa’o no to raton tiaturiraa i te Evanete'
pahi;
mau
rii
faaiiicine te Pa-
ua
noa
i te
tapoioia e ua
tutauhia te
moni ia taorahia. Ua hoo
parau ra. 0 Maouo a losua, oia tei paRoo te tamuta. Ua faatia oia i te
e aore râ 14 to’na mataliiti, ua
ite oia i te tahi tapoi-rauoro ; aita râ oia
ua
na
roa; e
ai'oha roa; e mau tamarii nainai;
noa’tu teie toetoe, ua ruuruu noa, ua tiai
]iarau i faatiahia e e mea
eia ! Ua naô atura vau ia
mau
“
hopu moni i tua
iiahu,
te
i reira
vau
e mea
rau e o
apî-raa 13
Ua faaea matou
,
hora. Ua ite atoa
e ono
5
:
Ua oti te ohipa i Glay,
haere maua o Charpier i te tahi oire
ua farerei maua i to tatou orometua haa-
ua
e
M"'= DEBRIE. Ua hope te
ra.
Te itoito
noa
nei
paari râ; tei te lare oia no te
orometua. Ua aparauparau matou i
te tino, ua
tahi
o
i taua farereiraa
,
reira
aita
e
mau
huru te
e
i te reira
ne
te uiraa i te
oaoa
Tahiti.
parau no
I mûri
hoi
na
Char-
maua o
pier i Helevetia. la tae atu maua i Court,
ua faaite mai Charpier vahiné mâ e: “i
teie ahiahi, ua topa te ua ofai mai te huero
rarahi”,
te
moa
tii atura oia i te tahi
e ua
i roto i te afata toetoe ta’na i faaherehere
Ua
paparari te tapoi tare, A
oliipa a tupui Helevetia ta ratou
i parau e au mai te 50 matahiti, teie ua
paari (grêle). Aita rà e taata i pohe.
ia ite
maua.
tahi teie
Ua hio atoa
i Court i te
vau
oroà
mau
te Ekalesia oia hoi te
faaipoiporaa, te
hapetizoraa, te hunaraa mai e ua horoa
(iharpier i te tahi pureraa na’u i te avatea.
Ua peapea vau no te mea ua haaahuhia
vau i te ahn orometua no te fenuapapaa.
Ua na o atura vau ia Charpier e: “eila
O
teie ahu
i
tano ia’u
e
matau.
i Tahiti
pereue”. Ua
ia
no
oia
faaoromai
tahi
“aita
e:
i tera ahu”, Ua
tano. E tano teie
e
na
faahou mai
o
oe”. E
tafifi rii to‘u avae. l'n
vau; ua
râ
E
vau.
faatei’e
ua
i ic
au
ta‘u i parau reo
tahiti nei ;
roto râ i te tahi
nehenehe ia‘u ia taio i
ïa ! Na
e ere
faaineinehia tei
a‘oraa
i te
mua
aro o
te
paroita. E ua oti teie tuhaa, ua ravehia
haapiiraa tamarii. E tano te tâatereraa
te
mai io tatou nei. Hoè â huru, maori rà
mau
mene
himene. Ua ite outou i te
i teie pae.
nahoraa,
huru è rii te faa-
mea
himene amui
e
vehia nei
E
i Betela. E
hi-
mau
noa
ere
mai tei
mai
ta
tatou
nia i te pupu. Ua ite atoa vau i te hoè
hamonia iti rahi ; aue te navenave no teie
hamonia. E te
oe
! E
ono
oe.
Aita
e
faa-
auraa! E nehenehe ia
te oire ia
ru
parauhia e e harupatehia teie oe. E i roto i
te fenua Helevetia teie ta ratou ture
ahiahi mahana
maa,
e
patehia te
:
i te
oe o
te
tare
pureraa taatoa i te mau oire
atoa eifaatereraa e: ananahi o te sahati
mau
ïa !
Ua haere
maua o
Charpier i te oire pû
Helevetia i Bâle. Ua tere
faaroo
maua
na
nia i te
na roto i te mau ruru raau;
fenua nehenehe mau ïa ! E oire mâ roa
Bâle, e oire reo purutia. Ua
Charpier ia‘u i te mau animaliona, elephani, te mau huru atoa.
no
I te tahi mahana i te oire
no
Moutiers,
tupu te tahi upaupa rahi roa i roto i
e
ua ruru
Peretiteni
maua
i haere
farerei.
e
Benoit. E
hoè â huru
to ratou upoo
feia
e
e
farerei
ua
haapiiraa pipi
i tae
i te
ore i roaa ia ratou le
nehenehe ai ia haere i
e
haapiiraa “théologie”. Ua faaravaihia
mau haapiiraa.
te
ta ratou ite i roto i teie
Tei reira te
roa
no
Italia,
te
mau
mau
tamahine
r-eira to ratou
Ua haere atoa
tama-
mau
no
no
i te fare
maua
Paraita i te mahana
o
te
Belegika, no
Strasbourg iho. Tei
haapiiraahia.
fenua’toa,
Farani,
no
e
faaea
e
haamata’i ta’na
e
ohipa api. E ohipa rahi tei horoàhia i ro¬
to i te rima
vaha
o
Paraita. Ua riro o’na ei
to’na iho fenua Alsace
n )
te
e
reo
farani
I te maiîana i haamata’i te rururaa, ua
tae matou i roto i te tahi
tii
parauhia “hall”;
mau
fare
rara-
e
ô e 7.000 taata i
roto i te hoè fare. E ua
horoahia te tabula
ia maiti te taata i ta’na i hinaaro
no
te
oti,
tuati faahou. Ua
ua
tereraa i taua apooraa
no
na
reira te faa-
l'ahi
ra.
1 te ma¬
hopeà,
te
anihia
o
e sahati ïa, ua parau atoa
Paraita i roto i ta matou tuhaa
Faatupuraa Pargu
no
te mea ua
Tahiti. Ua
parau atoa te mau auvaha no te Rahi Sotaiete faatupuraa Paraj,i ho te paeau Arabia e no te paeau Aferika. Ua faaroo atoa
maua no
te parau no
taata toroa teitei i
e
no
no
te
te fenua
haere
atoa te mana‘o i nia i te
oliipa i tupu i
Algérie, te mau hamani-ino-raa. Te pa¬
rau nei te
paruru e : “ nahea vau, o vau
e nehenehe ai ia
parau e e taeae no‘u te-
I
ra mau taata i tajni i te rima o te lamaj rii, tei taparahi i te vaiiine
Ua tatara"hia mai e te mau professeur te mau ma'
na‘o
lesu
no
;
enemi!’’. E
“e aroha outou i to outou
liohonu
mea
roa.
Ua
atoa na nia i te tamai rahi i oti
te parau no
te hamani-ino-raa
purutia i te fenua Farani e te
huj^e
iholR,
no
te Hau
tahoè^^H
i teie_ mahana: “Teihea to taeae?”.
1 to
pô,
maua
ua moe
hoiraa i te fare i te sahati i te
te
rupehu
e ua
ia Paraita no te mea
te fenua. E ohipa rahi ta
purumu
roa
i te imiraa, ua haere i te tahi pae a
hoi i mûri, a hoi faahou i te tahi pae e
auaa râ ua itehia ihoâ no te mea e ua ma¬
maua
tau
te
o
Paraita. E
mau
oroa
i St
raa
poipoi faahou
i te
Paul;
mau
ae, ua tupu
fare pureraa i Stras¬
maua
ua
î
roa
i te tahi farepurei te taata. I te tahi
pô ua tupu te tahi faatairaa upaupa rahi
i'aaterehia
e
te hoè taata
tuiroo, te
mau
upaupa fira, te himene te
himene te tane hoè. E mau
E
haere i té
haapiiraa. E ua haere maua i
te haapiiraa no te faatupuraa Parau. M.ai
te huru o te haapiiraa sahati : ua haapupuhia te taata ; i te taime i amuihia’i ua
parau te taata rahi faatere, e arauae, e
haere te taata i to’na pupu, te taata i
to’na pupu no te feruri i te parau e ia
Marnrai i teie
i reira i to raua
purutia.
rahi tei fe.uirihia i roto i teie
bourg. Ua haere
hoi.
raua
o
Teihea to taeae?”. Ua
“
rururaa:
au-
te Totaiete
faatupuraa Parau i
te paeau i Alsace taatoa no te mea ua
ferurihia, e ua ite oia i te reo purutia ;
e nehenehe atoa ia’na ia parau i te reo
no
ite
mai te Peretiteni rahi
Te parau
atoa
te mau
haapiiraa
ua
Apooraa “oecuménique'’ (apoo-mau Ekalesia atoa ). Ua
Ekalesia lutero
no
mau
hoè orometua
mai te
orero
atoa
orero
te
tei
“bachot”
mau
E
maramarama.
i te tahi
maua
mau
ua
o
taatiraa i te
raa
i te Profes¬
api, teie râ
te mahana,
maua
tamarii
e
roto i te
te Ekalesia Lutero i Stras¬
no
bourg. Ua farerei atoa
seur
o
peretiteni. Na BOEGNER te
Schomer,
orometua, ua faaea
haereraa i Farani;
mai te
roa,
taata paari, e 76 matahiti, teie râ
etaeta; e taata parau nehe¬
taata reo maramarama. E i mûri
e
marite
Peretiteni faatere i te Ekalesia. Te taata
matamua ta
maua
«a
roto i te Vea
na
ïïehenehe
matamua. E taata tuiroo ïa teie
aè ia’na
porotetani fatata e 50.000 taata i taua
ra
tei tupu i te 13 e te 14 no
Atopa. Ua aratai Paraita ia‘u i te mau
e
aratai mai
Strasbourg
Apooraa Rahi ta tatou i
oreroraa
taata tino
nehe,
Paraita i
o
rururaa
hana
la
maua
feia
pereoo-uira
te oire
reva
e
mau
mau
taata;
Poroteïanii Strasbourg;
te amui i te
no
ra¬
na
i te fare i te taata,....
e ua
ryruraa
Ua
pureraa‘eiaha mai te niea
e na r.;t;>
i te hoè mana‘o maramarama roa niai
te
Te
ohipa
roa,
te feia ite”. Ua
oomo
mau
faito teitei
“e orometua oe, e oomo
e:
oreroraa
i le
tatou
mai Charpier
“aita
e
ore
ra
te
na
taniarii tei
oomo
i te
matou
fare pure na te hoè pupu holane. E
ahuru taata upaupa ; fira, te pù. Aita
nehenehe ia parau te faahiahia o téie
te
vau
te mea e aita vau
e oomo oe
na o u.Liu’a v'ua e:
ahu
no
e
parau
nehenelie;
e
ua
POROTETANI
VEA
()
ua
oti teie
mau
vahiné hoè, te
ohipa taa è
ohipa, ia poipoi faa¬
hou ae, ua haere maua o Paraita e fare¬
rei i teie mau tamarii pipi ta’u i parau ae
nei. Ua tamaa maua i reira. Ua hinaaro
râ
vau
i te mataitai i te fare pureraa “ca¬
thédrale” tei
parauhia e na te aposetolo
pâte i te oe, e mau hora tahito roa tei
haman'hia e 600 paha matahiti i mairi. E
fare iti rahi roa teie fare pureraa. Ua arataihia vau i reira 4 te tahi pipi orometua.
i
E tai teie
teie
mau
i te hora;
E
mea
te vai
oe
i tè hora 12 e te afa ; i reira
e haere mai ai no te
pâte
taata
na
aposetolo tino ahuru
maere e
ra
te
moa
ua
ma piti.
kokeleo atoa te moa;
i nia; ia tairihia te oe, ua
kokeleo te moa, e toru kokeleoraa. Ua î
roa teie fare i te taata e te haere noa ra
le auvaha
te faaite i te
no
mau
I mûri
parau no
tei,e hora; te wai ra te faito rnhi no te man
tau, te laio i te mau mahana, i te mau avaè,
teie te
7
POROTETANI
VEA
ae
i te reira, ija
pii faahouratou
pii : “hie he/ hie lie, tiomai, hie he,
tiomai, hie lie, tiomai”. Ua rahi roa ta ra¬
Q^oa; e mea maere rahi teie
ton
pii-noa-raa. Teie te auraa: iatioi pau-
i tera tau, te feruriraa
i te hoè “machine” mai teie te huru.
roa
mai te laata i te Evanelia. E inaha
te
mau
huru
mea
maramarama
E ia oti te mau ohipa, i te reira ahiahi,
|ua faaineine maua o Pdraita no te haere
tioi
putuputuraa rahi
faatupuraa Parau.
ete
no
te
no
te Sai-
ua
â te taata i te Evanelia mai te
mau
hau. Aita
hoè peapea ua
nelia i Raivavae. Ua
tupu te Eva¬
topahia taua ioa ra
i nia i te hoè
TAPIOI. Teie hoi te
roa
^
i PARIS
moua o
pu pu
te fenua,
haari, uhi oviri,
te mau maa o te fenua
mai ratou i te
maa no
he'i, P laa l'anaua, pape
pia haamarohia, o
tiaturi i te
taria-noa-hia,
mau
parau
taio rà i te Yea
a
faaroo
e a
tia¬
turi i te reira. A
haapa‘0 maitai i te talïi
tei ruri è i te parau no tepaturu i to
raton iho mau mana'o politika, noa’tu te
pae
paeau.
te
tau
rà te
mau
Evanelia i nia i te
fefefefe, e taio maitaihia to’na rahiraa
i te tau tahito, e haapuahia te haari e te
ia
tohe
^^a pohe roa to tatou hoa o Teata orom^ua i te avae no Mati. Ua haamauhia
i^i Atuona ( Hiva-Oa) i te matahiti 1932.
Ua faaea
hoè ati
etene. la hoi
haapii
pahi, ua tapapa ratou
na mûri iho mai te pii-haere noa i te mau
haapii Evanelia. Teie to ratou pii : “haere
oe, haamana'o mai to haapua”. Teie hoi
te auraa : te haapua o te hoè ïa taoà
anai afarohia, eiaha roa ia piopio, eiaha
i
Te faaarahia’tu nei tatou te feia taio Veà
e
maoro
oia i reira. E na roto i te
to raua, ua
te haari anai afarohia eiaha ia
pio¬
pio, e taiohia to’na rahiraa. la tae rà i te
tainie e haere mai ai te Fatu o te haapu
haari e hip i ta ua haapua haari mai te
mea ua piopio, aore rà ua puehu, e aore
rà
ua
o
eiahia,
i ta’na
e
ite
roa
oia
e e
-suite de la page 1, colonne 1
"‘Si rEternel
bâtit la maison,
ne
Ceux
qui la bâtissent travaillent en vain.
ne garde la ville.
Celui qui la garde veille en vain. ” Psaume
Si l’Elernel
m.
haapua haari.
MATAIEA.
pii ai ratou i te mau haapii Evanelia:
“haere oe c, mana‘o mai to haapua aita
anei huru è te anairaa, ua piopio anei?
f
ua
eiahia anei?E haere oe, a haamana‘o
mai to
haapua!”.
{PA
tion,
i Raivavae).
or.
prendre position sur les pro¬
Tapplication. Ces
Chroniques d’Ou-
.sans
blèmes difficiles que pose
extraits sont tirés des “
tre-Mer. (Oct. 56).
•*
>1«
*
“
C’est par une majorité massive de 44ü
voix contre 98 que l’Assemblée Nationale
de .sa séance du 19 .liiin 1956,
adopté le projet de loi dit “ LOÎ-CA DRE”
a, au cours
“Loi Detferre” relatif
ou
aux
Territoires
d’Outrc-Mer.
Les
conséquences de cidte loi
concerne
faahoihia mai oia i
Ua l'aaturahia oia i te matahiti 1954.
Mataio 24/42.
Jl est impossible à aucun citogen des
Territoires d’Outre-Mer d'ignorer la loicadre qui peut d’un jour à l’autre transfor¬
mer la structure politique, du pags. Nous en
donnons ici un bref aq)erçu pour informa¬
taata tei hauti
O ta ratou atoa ïa feaauraa ià ratou i
Papeete nei. Ua haamauhia i
bâtit pas la maison...! »
uatioi pauroa te taata ite evanelia.
I tae rà i to te haapii Evanelia hoiraa,
ua
eiaha
ne
auraa:
Te vai atiira...
e:
Si Dieu
«
l'avenir de
vent revêtir une
en ce qui
territoires doi¬
ces
importante e.xceptionnelle
qui jusliiie une analyse particulière de ses
caractères et de
contenu.
son
Cette loi qui, selon son intitulé discret
autorise le Gouvernement à mettre en
œhvre les réformes et à
prendre les
France d’Outre-Mer”, constitue, en
i
If,
i
Te A tua etene no Raivavae
nei,
e
tii ïa.
la te
Ua rau te huru te mea rahi roa te mea
tel
huruiti, te mea iti roa, ta ratou ïa i tiaturi
ei faaora ta ratou i hinaaro, no te tahi atu
U
peu
ta ratou i hinaaro, na to l'atou
la e rave
i taua
mau
peu ra.
pahi Evanelia i tua,
piiraa i to ratou Atua. Teie te
pii : “huri te pahu, huri te pahu ”. Ahuru piiraa. Teie te auraa : ia huri to ratou
Atua i te pahi Evanelia faatahuri i te
moana, ia ore ia tae i nia i te fenua; e
inaha ua fiu ratou i te pii-noaraa tere noa
mai nei à te pahi Evanelia, riri roaa ae
ratou i to ratou Atua tii no te mea aita
te pahi Evanelia i tahuri ia au i to ratou
manao. Ua pii faahou atura: “Hie ha, hie
ha” e4piiraa. Teie te auraa: e ô hoè apoo
hurihia te upoo o te tii i raro hurihia te
avae inia, faa-faufaa-ore-raa ito ratou tii,
Ua ite ratou i te
to ratou ïa
ua
pohe!
fetss
mau
reva
oo
te
i loumea.
Te faaarahia’tu nei te
te
mau
tamanl
mao
tamarii tahiti tei
man
reva
utuafare no
i Caledonie
nehenehe noa ia ratou ia papai i te
o TUMATA. ia farereihaere oia
i ta ratou mau tamarii no te ohipa ta ratou
e:
e
orometua
papai i te:
Pasteur TUMATA maison N“ 1
faubourg Blanchet NOUMEA.
étape décisive, car elle con.sacre la
capacité des habitant.s. d’Outi;c-:4er à s’ad¬
ministrer eux-mêmes. C’est ce qui ressort
de l’analyse du contenu de la loi.... en
vérité, c’est tout le problème de l’avenir
des rapports entre la métropole et les ter¬
ritoires d’Outre-Mer qui est posé.. .
.
.
Une procédure spéciale
été utilisée atin de
crets, sur
garde les lecteurs du
Vea Porotetani contre toute utilisation poli¬
tique de nos articles par qui que ce soit, et
contre les interprétations qui faussent la
véritable pensée des rédacteurs
Un conseil
vous
en
à
ce
:
lesquels d’ailleurs le Parlement
droit souverain de contrôle.
en
lisez
vous-mêmes
que vous avez lu.
et tenez-
de loi-cadre
permettre une action
rapide et efficace. Le parlement a fixé les
règles essentielles et laissé au gouverne¬
ment le soin de les compléter par des dé¬
a
exercera son
Nous mettons
réalité,
une
.
i hinaaro. A
me¬
propres à assurer l’évolution des
territoires relevant du ministère de la
sures
«
îî:
La loi-cadre ne doit pas
faire oublier
grandes réformes politiques, économi¬
ques et sociales introduites eu 1947 et dont
...
les
la France a le ilroit
(voi?-
d’être lière
2''ac/e
:
8, colonne 1)
POROTETANl
VEA
8
de veiller à l’exécution des décisions de
Qu'esî-ce que la Loi-Cadre
—
suite
l’Assemblée Territoriale ;
—
I
politiques : octroi de la citoyen¬
neté et des droits politiques, droit d’élire
en qualité de députés, de sénateurs et de
conseillers de rUnion française des repré¬
sentants authentiques des populations des
territoires; création d’assenil)lée territo¬
riales c,)nipétentes pour connaitrc les af¬
Uérormes
d'examiner les
deuxièmement,
projets présentés à cette
assemblée; troisièmement d’assurer l'ad¬
ministration des services territoriaux
en
qui concerne notamment la gestion et
l’exécution des tixrvaux publics du terri¬
ce
toire. Par
ailleurs, les mem])res du (ionrecevront indivi¬
tal)le autonomie administrative en faveur
ne soit pas complétée par
la révision du titre VIII de la Constitution
et l’établissement d’une République Fran¬
des territoires ”
çaise fédérale. A cet égard, il subira de
souligner ([ue l’article C de la loi-cadre
n’écarte pas, mais, bien au contraire, ré¬
serve expressément cette jKxssibilité, en
])récisant que cette loi “ ne préjuge en rien
aj
)Les
faires d'intéi'èt local.
loi-cadre.
Réforme
sociale: abolition du travail
économiques: création
du EIDES ( fonds d'investissement pour
le développement économique et social),
plan d’investissement, soutien des cours
et amorce d’une politique de crédit.
Réformes
Depuis, l’armature institutionnelle mise
place s’est développée et perfectionnée
en
de manière continuelle
—
duellement la
d’un
premier apprentissage de la démo¬
cratie trouve aujourd’hui son a!)outissement logique dans les dispositions de la
{.e
force.
seil de Crouvernement
:
Les Territoires d’Outre-Mer ont été
tion du Chef de Territoii'e et l’autorité né¬
cessaire à cet elfet. Attribuer
aller au-devantde conllits inévitables entre
qui assumeraient la direction des ser¬
ceux
qui ser'aient chargés de les
contrôler. En ayant de véritables resporceux
vices et
apprendront à connaître les dilhcultés (lu
pouvoir et ne se laisseront pas entraîner
à des solutions de facilité, à une
gogie tentante
pouvoirs réels.
des habitants à s’administrer CLix-mèmes,
façon plus étroite les po¬
pulations à la gestion des affaires locales.
Il est possible, à la lumière dus débats
parlementaires où des précisions ont été
données, de préjuger l’essentiel de ce con¬
tiendront les décrets d’application.
...
Conseils du Goiwerneincnl.
gouvernement (art. 1“')
doivent permettre aux représentants élus
des populations d’outre-mer de participer
à l’exercice du pouvoir exécutif local.
Les conseils de
pour
déma¬
qui est dépourvu de
s’étendra désormais à de nombreuses
ma¬
tières pour
lesquelles elles avaient seule¬
ment un pouvoir consultatif, ou même qui
relevaient uniquementdu gouverneur. ?\otamrnenî, les Assemblées auront, par une
innovation
considérable, le pouvoir d’éta¬
dans des matières
blir des règlementations
chef-lieu du Territoire. Le gouverneur restera le chef de l’exécutif local
mais exerce cette fonction avec le concours
du Conseil de Gouvernement.
Attributions : Le Conseil du Gouverne¬
ment devra être
chargé, premièrement.
jugé utile de mar¬
quer (art. 4) (jue la France n’entendait,
])as ])lus que par le passé, se désintéresser
de sa mission d'assistance économicjue,
technique et culturelle aux ])ays d’Outre-
Mer. Cet effort
portera: — sur l’élévation
de vie par un accroissement
de l’ellicacité d’institutions déjà en place
•du niveau
qui doivent être ada])tées et dont le mé¬
canisme et le fonctionnement devront être
assouplis,
sur l’homme lui-même
])ar
lisation et la noranalisation de
—
enfin
—
la généixil’enseigne¬
l’harmonisation des
sur
relatl^%
économiques et financières entre la mé¬
tropole et les territoires
'SaveE-vous que.
!(T Le Ministère du tourisme a pulilié
Itinérames jiro(un dépliant sur les
I testants en France ”. Vous y trouverez
îles lieux historiques du protestantisme
français, les lieux de culte, l’adresse des
Un 'guide pré¬
œuvres sociales etc.
font un séjour en
j cieux pour ceux qui
“
.
France.
(V Une biiile
a été remise à l’expédition
du Tahiti Nui par M"”' Ahu Mere TEHEI
avec,
«
en
le verset suivant:
gardera ton départ et tm-i
exergue,
l’Elernel
arrivée, dès maintenant et à
pénales appropriées (art. 2)
(Psaume 121 verset 8).
c) Les Conseils de Circonscription:
La loi-cadre
prévoit également (art. I)
la création de conseils de
circonscriptions
l’objet est d’organi¬
plan politique la partie rurale
administratives dont
le
tions, dont la dénomination pourra varier,
favoriseront la recherche d’un équilibre
au
coms-
a
d’assortir leurs délibérations de sanctions
bres issus des assemblées territoriales et,
et
Note: La loi-cadre
.
'gies jusqu’ici par la loi, c’est-à-dire par
le parlement. Dans ces matières, les A;ssemblées auront le pouvoir de modilier
et d’abroger les dispositions antérieiu'ement en vigueur. La loi-cadre donne aussi
aux
assemblées territoriales le pouvoir
r
ser
neur
titre Vlll de la
pouvoir délibérant des Assemldées
Composilion : Le Conseil du Gouverne¬
ment sera composé en majorité des mem¬
pour le reste de quelques fonctionnaires.
Il siégera sous la présidence du Gouver¬
au
tilution ”.
d’outre-meç.^^-
riales.
Le
la réforme attendue
ment.
b) L’FAargissement de la Compétence et
des pouvoirs des Assemblées 'Territo¬
1") Sur le plan électoral, l’institution du
elle associe de
les conseils de gouvernement
sabilités,
suffrage universel pour toutes les élections
généralisation du collège unicjue achè¬
en place d'instruments démo¬
cratiques d'expression. .. (Le collège uni¬
que fonctionnait déjà, au moins pour les
élections législatives dans les territoires
suivants: Océanie, Nlle Calédonie, Togo
etc... )
2®) La loi-cadre reconnaît la cajiacité
conseil¬
gouvernement un simple pouvoir
d’enquête ou d’information serait, en effet,
Le corstesiu de la Loi-Cadre:
et la
aux
lers du
dotés du Code du Travail très libéral...
vent la mise
de
ou
responsabilité de la gestion
plusieurs services par déléga¬
sur
des territoires d’Outre-Mer... Ces institu¬
entre la
représentation de la “brousse”
et celle des cités urbaines...
Certains
députés, tels
que M. Léopold Sedar Senghor, tout en
votant le projet, ont toutefois regretté que
cette construction qui “réalise une vériCONCLUSION
:
jamaislUki
■
(T La chaire de philosophie de la Sorlionne précédemment occupée par le
pliilosophe Léon Brunschwick, vient
d’être confiée au philosophe protestant
Paul RICΆR.
|Œ QUE VOUS DEVEZ SAVOIR...
Vous devez savoir
ce
qu’est la Loi-
cadre, qui peut transformer d’un jour
'à
l’autre
l’organisation politique de Ta-
Ihiti. Aussi avons-nous brièvement expo¬
ser
cette
journal.
question dans
un
article de
ce
Lisez-le.
Imprimerie lilie F. Juventin
-
1,
rue
Comt Dostremeau
-
Papeete.
Fait partie de Vea Porotetani 1957